2. Cuprins:
1. Introducere
2. WMR 2DW/1FW
3. Pioneer 3 DX
4. Controlul prin sliding-mode
5. Controlul prin backstepping
6. Rezultatele simulărilor
7. Concluzii
2/16
http://www.cum-ne-imbracam.ro
3. Introducere
Pornind de la conceptul clasic de robot mobil, putem defini
acest dispozitiv ca şi o maşină automatizată, capabilă să se
deplaseze după un anumit set de reguli.
Aceşti roboţi mobili sunt capabili să se deplaseze într-un mediu
înconjurător, în funcţie de un model cinematic predefinit sau
actualizat în mod dinamic.
Pe lângă aceasta deplasare, robotul este capabil să efectueze
anumite acţiuni în cadrul unor posturi de lucru, în funcţie de
complexitatea algoritmului după care lucrează.
3/16
http://www.cum-ne-imbracam.ro
4. WMR 2DW/1FW
WMR 2DW/1FW –
robot mobil cu două
roţi acţionate de un
motor şi o roată
liberă pentru
susţinerea
platformei robotice
4/16
http://www.cum-ne-imbracam.ro
5. Pioneer 3 DX
Pioneer 3 DX este un robot mobil cu
acţiune diferenţială.
Acesta vine cu un motor cu 500 de
rot/min, roţi de 19 cm, carcasă din
aluminiu, un sonar cu 8 senzori bazaţi
pe ultrasunete, laser, dar şi multe alte
accesorii ce pot fi ataşate.
Platforma de bază Pioneer 3 DX
poate atinge viteze de 1.6 m/s şi
poate transporta o sarcină de până la
23kg. 5/16
http://www.cum-ne-imbracam.ro
6. Controlul prin sliding-mode
Metodă eficientă pentru
realizarea unor
controlere rubuste
pentru operarea
dinamică neliniară de
înaltă fidelitate în
condiţii de mediu
nesigure.
Marele avantaj este
reprezentat de
robusteţea la variaţia
parametrilor şi
perturbaţiilor.
6/16
http://www.cum-ne-imbracam.ro
7. Controlul prin backstepping
Tehnică dezvoltată pentru a stabiliza controlul unor
subsisteme ce raziază dintr-un subsistem
ireductibil.
Din cauza acestei structuri recursive, se poate
începe procesul de la sistemul stabil cunoscut şi
introduce noi controlere ce stabilizează progresiv
fiecare subsistem.
Procesul se termină când controlul extern final este
atins.
7/16
http://www.cum-ne-imbracam.ro
10. Rezultatele simulărilor - Simularea
Deplasarea fără acţiune (stânga) şi cu acţiune la post de lucru (dreapta)
10/16
http://www.cum-ne-imbracam.ro
11. Rezultatele simulărilor – Sliding-mode
Controlul prin sliding-mode 11/16
http://www.cum-ne-imbracam.ro
12. Rezultatele simulărilor - Erori de deplasare
Deplasarea pe axa OX pentru 5 măsuratori consecutive
12/16http://www.cum-ne-imbracam.ro
13. Rezultatele simulărilor - Erori de deplasare
Traiectoria obţinută prin sliding-mode
13/16http://www.cum-ne-imbracam.ro
14. Rezultatele simulărilor – Sarcini colaborative
14/16
Deplasarea aleatoare a doi roboţi într-un labirint
http://www.cum-ne-imbracam.ro
15. Concluzii
În cadrul acestei lucrări am studiat comportamentul roboţilor mobili 2DW/1FW cu
ajutorul simulatorului MobileSim, alegând ca robot reprezentativ Pioneer 3 DX de
la Active Mobile Robots.
Algoritmii dezvoltaţi au avut la bază interfaţa de programare ARIA şi librăria Stage,
în timp ce pentru crearea hărţilor s-a folosit utilitarul Mapper3.
S-a simulat comportamentul robotului în cazul unei deplasări bazate pe coordonate
preluate dintr-o hartă de coordonate, cu sau fără acţiune la un post de lucru, definit
deasemenea în cadrul hărţii, dar şi comportamentul robotului în cazul unei
deplasări bazate pe conducerea sliding-mode.
S-au definit modele matematice pentru deplasarea robotului prin controlere ce au
la bază conducerile backstepping, respectiv sliding-mode în timp continuu.
S-a prezentat o simulare în care au fost folosiţi doi roboţi în interiorul aceleiaşi
hărţi, într-un mediu colaborativ având ca metode de direcţionare sonarul şi senzorii
frontali.
15/16http://www.cum-ne-imbracam.ro
Se consideră un robot virtual ce se deplasează în funcţie de o traiectorie planificată, în timp ce pentru urmărirea acesteia este necesar un controler ce calculează viteză liniară şi cea unghiulară. Acesta urmăreşte deasemenea obţinerea unor erori de poziţionare cât mai reduse.
În practică, proprietarile fizice al unui robot mobil WMR 2DW/1FW, într-un mediu nestructurat sunt rareori considerate în loturi de probleme de control al traiectoriei de urmărire, problemă studiată în detaliu de [1] şi [2]. Printre aceste proprietăţi fizice, rezistenţa la rulare acţionează pe roţile robotului într-un mod crucial, ce poate afecta în mod evident performanţele controlului. Particular, pe teren accidentat, cum ar fi zonele acoperite de ulei sau nisip, este dificil să obţinem o performanţă ridicată a urmării unei traiectorii fără a lua în considerare influenţele rezistenţei de rulare. Altfel spus, când un astfel de robot rulează într-un mediu exterior sau chiar pe o suprafaţă planetară, rezistenţă la rulare nu poate fi neglijată atunci când se proiectează controlerele sistemului.