1. qi panereaiotrop. Administrarea unui regim hiperglucidic Ya duce la o creqiere
a secrefiei de itrsulini, oare la parcrcasul deja suferind poaie prstetrLa o su-
pmsolicitare cu epuizarea rezervelor insulfuice Di aparilia uaui diabet zaharat.
Proteincle vor fi date la i.seput sub forma eelor din laciaie: lapte, brtn-
zeturi slabe proaspete, caf dulce, urdi, brinzx de vaci. Aporliul de prcLeine nu
va ti suprim;t dc.tl in rarul .ind eris d pFncolul i0stalarji unp; ins,rri.ienle
bFpalr.; a.ute. lD cplclalLc forme dn boal6, aporlul lor vd ti p,hilibrar,
plstrind o propo4ie optime intre proteinele de o girc animale cu valoare
bro,osicd marc ti .Fle vFgcLale.
M.splp v"r ti dc olum rHdos !i hx.!ionalF. Se ra inlarTice obligaloriu
consumul de b[uturi a]coolice Bub orice lormi qi se va pfuira repausul obliga-
toriu.
h perioad,a de declin a bolii are loc o oeqtere a -diurezei, diminuarea ic-
terului, docolorarea urinilor !i recoharea scaunului. h aceste condilii se va
.rpile aporlul de ali0rpnla, addugirdu.sp rafl,pa. la lncopul sun forma rPlci
dF pui sau gaina slab6, apoi de virri slJbi bau PeSlp alb .a rasol sau gr ilar''ln p,rioatla..lc rcn'il?sffnl.i, clnd icrcrul a dispdtut 9i p'obele biologi.e
revin la normal, regimul va fi suplimentat in conti{uare, tmbrectnd aspeclul
rnui regim de erulare hepatiei. Dhtre alim€niele 1?rmre menlionim:
- carnea de pui, de giine, vacd, vilel, peqte alb slab, preparate ea rasol
sau grehr, sau la cuptor indbufile;
- lapiele ca atare dace este suportat sau sub lorma derivatelor sale:
brhzn de vaci, ca$, urdd dulce, iaurt, lapte betut;
- ouile liede moi sau ca ochiuri romenesti sau omleti dietetice Bint
pem,ire dacn sint loarle proaspcte, de 2 3 ori pe sdptnmhS.;
- grxsimile sub Iormd de rnf, smintine, friEce, IoarLe proaspete qi unt-
delpmnul crud sddugaL la salalo scu in prpparale:
piioea alb; frljilr, liiDorsclp binc tierle preparale cu lflple sau brinzl
de Yaci;
- legumele sub lo.me de salato (salatl verde, ro$ii, sfecld coapti, mor-
co].i) sau ca soteuri, sufleuri, supe de legume limpezi sau ingroiaio cu fdinoase
sau ca supe-creme de legume;
* lructele pot li date dude dace sht btue pirguiie, sau sun formn de
eompot, peliea, gemuri, marmelade Ei ca sucud de huol,e;
- dulciurile vor ti date sub lorme de creme cu lapte, ercmd de zahEr als,
prdjituli din aluat uscat, prnjituri cu brinz{ de vaci sau cu lructe, budinci de
fluct€, de fdiDoare, g.a.;
- bduturile vor fi rcprczetrtate de: lapte, sucuri de hucte gi de ]egume'
ohiseluri cu sucud de fructe, ceaiuri de planl,e, lompotud;
- condimetrtele perEise vor fi cele aromaie: pihunjelul, leuqteanul, mdra_
ruI, tarhotrul, cimlrul, apoi ot€tul de lructe slab, sucul de [miie, vani]ia'
ooaja de pofiocale, aromatele;
- supele permise vor fi .ete de legume limpezi sau supele (reme. bortu le,
supeJe d€ carni degresate, supple.u lafuoase. Vor li iniffzise urmd loarele alimcnle:
- camea grasd de porc, oaie, ra&, gtsc5, finaiul, mezelurile, viscerele,
camea tocat[ prdjiid, conservele de came, atumdturile, petiele gras Bub orioe
Iormi, sardelele, petiele sfual, pegtele coDseffat, icrele;
,18 - Aumat.tr. Fitonalr 273

2. - brinzclurile grasc' brlnzclurile lprmeolate;
- oudtc rdscoapte.si celc Prajit€;
- cra.si-tril"', .rir* a" po,'n,
"'tooinu,
"e'1,
uotul Si untdeleorul prejilei
- Diinea neagre;
- i.sr-"l"i ;di;hi. *"lra!e!i. gulii, varz6, virrel.r'
'eapd'
usluroi' 'aaold
nriiiti. lesuminoas€le usoate;
t'"'''.1
r'.,i,t"i" ii""ci"oo"" to'u"i, nlun". miedale) pcrelc Iari da iarnd:
- a'rr.;r"4"'pdf*"r" iu crbmi de unigi mull ou, inghelstele' baclavaua'
foieiaiele:
'"'""'j'ti,rt""it" o*u rcei. caleaua, neraoa. cio'otola al'oolul su} orice [orm;;
- sosurile cri ceapi prrjilrl li ri'149, maronezcie' soqurue prea conolmen'
tut"i-
nnn,l;-"rt"I" iuti: breanul, usturoiul, ardciul iutc' boiau-s' piperut'
Sc qor aa mese mi.i ii mai dese Alimcntele vor [i servrlo la tcmperarula
."d;.;;;;";;;ii J'"l"-.t" .*4. se va r'specra repausul le mase fl
ii"n'rnri r"tt*i t"torizd o bun:i diSestie Me'te(area alimentelor 3e va
i;'"ff;;il"'":;;;"il,linciozitaie eljnrcitelc vor fi prcsitite ti prezeorcte cll'
rrr"i
""ri"u
pEnt* a ;timula spelilul bolnavului'
- -
,4."""u iogi- d"
""rlare
hepatic[ se ra pistra cca 6luni ptnd la un an de ]a
disDeritia ictcrului.
''""i;'ilr"j"ritil ,i"arlii c.itrc normal a probelor hepati'c ai a std i generale e
boh;vului. duDe un sn se va pcrn,ilc o alimenlalie normelg' evrllndu_se In con-
tinuare cor-iseri'ole .le carne sou do poite, cond iment elc iullt sosuflrc ncdrelelre'
o.lcoolul.
troprtitolo oronico pot aprrea dc multo ori ln urma unei hepatiLe epidemice
caro nu a lobt corcct tralatl sJu a prczL'nloL o evolulr€ mar severs Lxls(a rnse
"i
alte cauzc care oot iluce la lczares licatului, Iotrc aceoloe amlnlrm de uncle
[;;Lit#fi;(I;i;core s-in,Jovcdit e sta la origjnea unor forme d€ hepa'
tiLo cronico sau de ciroze hcputico.
SimDLomatolocie ac€slori egte ilcelul de polimorfd, Putlndu_se prczenta sub
forrna uici tulbura'ri disT,Pl,ii.c discrete. bslondri postprsndiale' ieD[ ln brPo'
cotulrul dreDt. scddcrca Dolt'ci de mlncare, slebire lngrculate, oboseald la elorlufl
minimc, Tritbure-rilc didpcflice pot apalca ln legeturd cu coneumul unor sll'
menLe mai $eu digerallile.
ln unele cazuri. simDiu06lolosia poxtc Imheca un aspe't mai sevor' cu o
ovoluti€ raDida a leziuniloi licatuluiJn care , uz !i labloul clinic ests mai sever' 50
r"marcd astlel: ast.nie aocenlu0lJ, merire de volum a ficalului, denutnLie mar'
cald s.a. Aceste feuomene evolueizb l.oncomilent cu modilicarea probelor blo_
logicd hepatico ovidFnliate prin divcrsclo aoalize de laboraLor.
Punerea Ia pun"t a ttsLni.ii biopun.1,i.i hFpsticc, care cBle l;psitd de pericol
pcnl'-u bolnav qi tn a.elagi limp oete de un pr;lios ajuror ln stabiliea diagnos-
ticuluj, a dus la rp.unoaqlprca 6 Lrei forme princjpalo do bepatrto croDrce: Per'
sisteBte, aglesive ii necrotice,
Eenalita.hni.!1 D.rsisien/i se carc.lcrizeazu DriE ma festfi clinine loarl6
discretd sau chiar alisente. Drobc biolosi.s uroi modifi.alo iar la cxomenul
biopunclici bepalice se obs"rid o limitare s leziunilor cu tendi.old la slabilizarea
lor. Aceasti Idme are prognosticul cel mai bun.
214

3. Eepatita oonid. agrcsivd do cexactelizeazd prin tulbulfi clinice evidento,
modificdri alo probelor biologice i sens patologic, iar la examonul biopunciiei
hepatice se evidenliazI eyolutivitatea, progresiunea leziunilor.
Eepatita crotlicd. necroticd eEle cea mai gravd formd de hep&titd cronici.
Se caracLerizeazd Irin allcrrr"a mercali a probelor biologice hepalice tD prezeota
uoei simfrtomaLorogii loarre sclere. Exsm€nul biopuoclieihepatico arati IFziuii
lntins€ ale fi.atulur ce iou aspFrlul do ne.roze celulare (djstructii celulare).
Pmgno"li.ul aceslei lorme de hepatitd cronicd esto deosebit do sever htrucit
maioitatea cazur or €vohreaza cltr€ cirozl h€DaticE-
I m p d4 ir^a ln o.ns I o trei lorme evo lutive a hepatit elor cronic€ sro importaitd
,i din puDct de vedcrc dietcrjc, lntruclt alimeDtatja bollsvului va Ii madificai[
ln lunclie de acesteo.
In c0zul h€patiiei oonice persistente, alimmtqtia bolnavului est6 clo feDt
alimeDtalia rolionald complotd pregAliti diet€tio (vezi Tabolole cu regimriri
alim€trtaro).
Bolnavuluilrebuiesdiseasi$rreunaportcaloriotiinfsctorinutril,iviechili-
bratcorespunz;tor.usLueafiziologi.SaacestuiaqioctivitateaDecaroodeDu[o.
Se va B.orda atcnlie mai alcs asupra modului de pregJtfuo a alimentelori eare
p6 d€ o partc tlpbuie sa a.igxre pastrarea ctt mai c;mileti a va]orii nutriiive a
alimenl.lor qi pa dc alld parlcsanu transformeacesLe-alimeutetD facLori nocivi
pentru ficatul bolnav.
AlimFntaria core.ld. aleturi de un regim de viole adecvat, are.aseopasi_
grrrarea conilrlulor oplrme pFntru rcgeoemrea ,icatuJui ti tmpiedharea ev6luti-
viialii leziunilor .u "veoLuala vindeiare a acestom.
In .azul hcpar;,ei .ronr.c a$csivct alimenlaLia bolnayului r€Drezint,H m
adjuant"lerappulic pretius jo tllrpiedicaFa evolufiei bolii cAke.iro'za hepaticd
sau insuljcientd henatice.
Rcgim.,l tr"buie sa Iie jndividuatizaL tD fuDclje de sLarea iDdividului. estfol
ln.tlsa.iasigurpacrstuiaostaredenutriLieopti.mAqisHevjteoriceelecL'nociv
a.upra , plul.i b.pali.e rar.e ar gr;bi cvolulia bolii citre decompensare.
, . Aportul .aloric v6 fi normai la individut (u $eutal,e normald'sau hiperca-
lolrc la cer (u dcnutfltrje concomitentd.
. Pmteioele ,or li date tn proporlie de f-2 glkgcl,j, lipidele t_J,5 gftgclzi,
mr gluctdele vor comflela aporlul caloric.
Se va esigura aportul oftjm de litqmin€ |i minerslo tn funclie de nevoile
olgenismului. -
Alimentelia va li ast{el alcd[uittr ditr:
. .- cam6 shbi de vsce, vitel, glinh, pui, preparatd ca resol. friDtd. fieltl,a-anurl..tocsrd ca periqoare dietetice, pottele sloi s_Ib (Fldu, ,tiucd, lii),Iiort8au llrpti
-- laptels dulce, btrtut, isurtul, brlnzeturile tufffm€Dtate (brlnze dl€ yaci,
4agrl, urda);
- o udle ln canl itat e limitata (ll i 4 sau U2 p-e zi) ln diverse preparat e (su lleuri,
bddincj, papsna$i) ca omletd dieitjctr sau fiert moale; ' '
-^-.,;
pli"* 0li5 ssu inrerm€diare rece (vecho de o ,i1, memdigup p"tptuU
servrr,a cu prortuse tsctale:
. - Ieg"ume: dovlecei. mor.m'i, spatrac, mgii, c$tofi !i alle lequme cu csIF
roza Inoj trefl€ ca prreurt, sullouri,6oteui, salaie;
la*

4. - fructele sinl, pcrmise l'oate dupe loleranla bdisidu]ui lie (rode dac5
*"1 li"'""p"griiiiiJ ""1
f."m5 a" pireun, toucte coaple' compolurr' leleur'
sucud de fructe;
- rlrlcirrrile vor l Dernuse' mar ales cele preparal'e cu brlnzh de vaci 9i "u
r"r"t".
"li"i,rl
ri",t, ul,rit,n d" bi"""i!i' aluatul de tarL5' cclc prPparsLe ru 8cm
i"", ,il"i,i"r"te, g"r'.r*ele cu brinzd rie Yaci sau cu fru'Le' chisclurile' Ilinoascle
"u
llpti,i;"i^it"
,o" fi aate sub foro[ de unt pmaspat, adeugat la servie, u]eiul
*" :''"*lJ,',1."*[,J3'"r*,]",fl'ffii",t"H,X# fl "ii**, *"*'" de {ructe ei
a" r"gri"i"
".rrliaa",
citronad6b,
-co-m^Poturile; ru, tarbon, mdrar, pir.rojel,: .nndim€niele Dermise vor Ir aromat
*xl$i'i;"r'[l".;.;|;tihi.im$m,l";-*,#',l""iil*:; :;t ",,-T*,:l;
iJilji"i"i "r',lii,i,i
a" rcdiu. Aceasta se face tnse numei 6uI dj-recra lndrum e
t ln:d[,ll,t;
vor fi date su.b formd do suPe-c"ome
'le
legume' supe cle fdinoase'
suoe shbd de came, su1'e de ro$j, bortuh;
'
- sosurile vor fi permBe Dumar preparote diel'etic' ftrrii rtDtat li ceopa J'rd_
iile;vo.
fi inl".ri"n urmatoarelo alimeDl'e'
- carnes qcasil ilc porc, de osre, oe gtsci' de rat5' vlnatul conserlele de
**. tii.jiii.illli*"rlh, pegtele gras, fiegteie sa]at' 6au afumat' coffe,,rere
dt Pltlor"ru.it. srg3e ieroentate;
- ii,al'ii'li"tiiJG .""e, tle"t" tui, ouelo Prejilei
- Dlinca nedsrd' fdilrurile nemlinat€;
-inir.", iti]niri", seul, gr[simile Prdiite;
- t"sumeie bocate ln collrlozl grosole!{: ridichi' cespe' ullurol' vorza'
r"*^i,iiiJ,ji" i,."iiE. ;,"iia,4ii, gutlio, ciunercile' vinetele;
'"""'- i",'*r"-"r-,"^oase lauael mgrlate,'ouci)' tructele cu celdoze Srosolalre
ou coaid si sirnburi;
'" 'l'ari.rrrii" ,..*rsle ali! aluat
'lospit
calde' foietajele' l'r5jiturite (u nuci'
d*; ;iilil;"i;"fi,,r" .' *t,, untura, galbmue do ou lD cel:titale mare'
lnshe t al,cle i
"'""'j'nrrlr"i, .rr"rr". cacaoa, alcoolul sub orice forma' apele mineralo cloruro'
sodice (uind exis[e re6tl,ictie d€ sodiu);
- condirneDl el. iuli, picanle: piper, boia iute' muqlsr' beatr' ceapd' usl'uroi;
- ",r""f"
a. ,
"."" *t"ta, ciotbeie g"nse' ciorbele preparaie cu rlnlatun:
- toi,"it" p""p""or" cu
'eaPd
Prdiitd Di rintas' maionezFrP' sotlil-l1:l::
Se vor da 5:6 mest pe zi, de volum Eic, cu ali4eato seNite la l€mperal ura
ootimd.-'
S" uu
"rit"
coosumul do lichido tntimpul mesei'
Atmosfcro in cdrP se scn ett€ masa va fi cit rnai plScut5' evil'iod supirdnle'
"r"i
il"i a" L,:i""i.i,
"g,talia.
S; recom€nda pestrarca uoui rePaus lnamle rI0upa
i[i"*i ^""i
p*t.,l
"'rar:oriza
digestia tn bue condi[ii
276

5. Irtrueitr apetitul acesLor bolnavi estre de cele mai multe ori diminua!, s6
va cduLa slimulalFa lui prinlr-o prez"nlare s alimenrelor cit mai apctisantd,
cll ma; taliald. irumos asezonate nu .oBdimenlclp Frmiso.
Cirozclo hopsl,iro stDL afa.liud loarle grave ale licaLului .ara.tcrizatp prin
s.lerorarca accjluia. Sclero?a sa produ.c lo ulma iBllamalici rrooiep, dpri, a
hepatitelor cronice ln curBul cirora s6 distrug calulele hepatice qi siDt, lnlocuite
.u tesul filros.
^re8ra
odate formaL va lmtiedi.a cir.Ilalia singclui prin tjcat
si asrfcl vor fi d.fr.rlare oxigcnarea 9i hraniraa celulclor bppati.c. lD .ele din
urmd 3e va iosrala insuliricnLa bpparicd , arc poate duce lJ moaApd boln€r ulni
pdn .ome hepaii.A.
Bolnavul care suferi de eiroze hepatice se plinge de lipsi de pofte de mircare,
grearn, balon;d dupd masE, oboseale. Frecveni apar singerfui din nas Bau sub
piplc. La oivclu, porliunii infpri^are a csolagului se poL produce dilatdtii vetroaBe
din rauza sllnjFnirii .ir.ulalieiprin lical, de rdtre pro.esul de sclcroza. A.cslea
Ee numesc variee esofagiene. Prin ruperea lor se pot produce hemoragii loa ,e
grave, care uneori poi duce la moa-riea holnayului.
Datorittr tulburerilor de circula.tie ca qi unor tulbur5ri ale metabolismului
proteic (sciderea albuminelor se ce) are loe o acumulare de lichide ln cavilaiea
peritoneale fir mfu ea de volum a aldomenului cutroscuti su} trum€]e de
crcird. Apa lia sa reprezinii un semn de decompellsa.ro .si este inso,Lifi de al-
teraiFd q,5r'ii gFnprale a bolnavului.
Ciroza este uneo comecinla Dnor boli infeclioase acute prcduse la nivelul
ficatului cum sint hepatita epidemici sau malaria ti sifilisul ce pot duce la in-
stalarea unei hepatite clorfce agresive, care mai departe poate €volua cdlre
ciroz; hepali.5. Alleori poaLa li ,onsc.rnla consumului lPpelat !i lndclungat
de ajrool qau al unor dezechilibre nuLri'ionale acceDluale.
Regimul alimentar rcp.ezinie urta dur|re cele mai impofi,arte armo terape-
utice in ctuozI.
h c oza compensatd lere ider $i ascite, rcgimul a]imentar este asemdndior
cu cel din hepatita cronicn agresivn. S€ va asigura bolnavului un apofi calolic
de eca 2 500 3 000 calorii/zi, _tinlnd seama desigrr de sta-rea de nutuilie a acestuia.
Prcteinele se vor da ltr cantitate de 1,2-1,5 g/kgc/zi, mai ales sub iorma eelor din
lapte ti produse lactate. Lipidele vor fi limitate la cca 60-70 g/zi, iar glucidele
vol completa rcstul aportului caloric.
Se vor rcspeeta cu striclele regulile d€ igieni alimentard fi de gastrol€hnio
prezpnlalc la "apilolul ..Al.rnenLalia tn bepalila .roni.J agresive".
4.l.oolul eslC absolul conlra;niicar. lcolioo;m c, npresp.clarea s.cqlei
resLrictii duce la d€comnensare raonl; a hofi cu €lolutie fatala.
Jn.azul.irozpi da.omppoqaLp ru €s ita fi edeme, regimul va fi obligsloriu
hiposodat. Alimentele permise ln aceste situalii vor fi pemise io rapo$ cu con-
litrulul lor in sodiu. Sc vor pprmile astlcl:
- rarnFa io.anlilalF fimilald (..a 100 g) va li permisd nDmai ln cszu] in
.arp Du Fxisl; p"ri.oluj apariliei ur.i .ome bepaLice;.ind este permisu va fi
date din cea de vjti, pasdre {pui), yitel;
Iaplplp numai disodat, 6rinza desodald !i uneori brinza d€ vsni Bpalald
de zer;
oudle numai gilbenuqul (t/2 pe zi), p.eparate dietetio 8au incluse ln pr€-
parate;
217

6. - $Ssimile yor li permise sub lormd ile uni desodat $ ulei crud addugat
la servie;
- plhea va Ii perinisn trumaj fird sare;
- ieinoasele se ior da su} fornn de budinci, ierciEi, sufleuri;
- legumele vor fi pemi,sa cele strIace h sodfu, ca pfueuli, 6oieuri, Iie e
A h gleci
-'fructele
permise vor fi cele proaspete' su} forme de compol, in piFuri,
sDume. selatine. coaDte:
'
- dilciurite permise siot zahErul qi preparatcle de casd fira sa-re ii bicar-
bonat. alual,ul fiert. biscuilii;
- beuturile permise loi ii sucurile de frucl,e, apele calbogezoase, tru gi
cele clorurosodicc, ceairurle t.a., dupd prescriplis medicului.
Sodiul se va da numai i; fu;c!i; de sl,.are3 edemelor, tntre 300 qi 500 mg/zj.
Pe mesurd ce ss obline competrsaiea cirozei Be Ya crelte treptat cantiiat€a de
sodiu din alimentatie:
- condimenielc p;mise vor li aromatele, vanilia, scorligoara t a'
-avlnd
!o yedere cd regimul hiposodat este dilicil de suportai de acetti bolnavi, al c{ror
eoetit este tn setreral scezut.
' Supele sLDt- permise tn cantitEli moderate (1/2 Po4ie) ce supo creme de
legumc. supe de_feinoase aoite cu bory sau lcmlie.
Dintr€ slimentele inbrzie ani.trLit l
- ce.rDea de vifcl, mezelurile, viscerele, alumuiurile, conservele, pefLols
sfuet. conservele de Degtei
- laptele ti derifakle sale, brr-nzeturile lerEeDtate s[rate;
- albuBul de ou;
- mariarina, untul s{rat, uotura de Porc;
- siinea si Dosmetii cu s$e:
- iegumelb, ipaaaiu), castravelii, 6lecla rogie, ridichile, nepii, morcovii,
teline. vaiza rosie. varze ctrlit{. varza murattr cu s0r€;
' -1 fruclele: mneoele sallreo. fructcle uscal€, mdsliDele' fructcle oleaginoase,
cons€rvelo de frict'e li de-lcgume cu adaos de sodiu;
- duloiuri: patiserie, pa-teuri, Ealeuli, bisouili cu sare, ciocolatd, aluaturilo
dospile, aluaturilo cu uol, dulcelurile di! come4;
- suPels PrcPsrate cu sare;
- sosurilo prepaftlc .u sare' majonezdi
- apele mitrerole clorurosodice, bicarbona[al,e.
Prenararea alimentelor se va lace fdrE sare. Se Ya putea foloti olelul pentru
osezonar'e. De assoeoea, suct,l de l6ml'e, piperul, boiaua, scorliqoara, planlolo
aromale. Se poaL€ folosi,,multarul tdrd sare" ditr come4, Prepsrat realizal, la
lugcstia Clird;ii d6 NuLrilie 9i Boli Detatrolice din Bucuteqli.
Durata regimului hiposodat ra fi apreciati io lur0clie de siarea bolnaaului,
de prezenla sau dispadlia ascitei 9i a edemelor.
Ctnd 6-a oblitrut compcnsarea cimzei se va reveni la legimul anterior (Yezi
regimul ln Ciroza coErpeNatd)-
ln imioeo(a de aparilie a unei insuficipD!e hcpatjce (evidenliald prio
lulburiri de comoortampnt at bolnavului. sl,arp de euforie alternlod .u stare ds
apatie qi somDole;,1d, Lremuralu.ri ale me;q-brelor, Lulbu6ri de orjeotare i.o l,inrp
278

7. d spaliu) se va reduce aportul de pmteiBe cale predisprEe 1a clesterea carfia5-iii
ie'anoniac din orsan;sh pi a alton compu+i toxici din singe. Arcsle sulslanle
lof,ic€ oppulind li to,lppeHa[e dir uirculalie dalndlS licaLu]ui bolnat (care
tn n,od ndroal lndepliaeSrc a.e3sLi funclie anliloric6) ior du.e la tnlolr'a-
rpa orudrusmului .u spafllia sLarii de eoma hPpaliu.
Tialajnpatul bolni,ulir; lo aceaste silualie 6e lace Dumaj in spilal, tiitrd
Eecesare inturtrar€a de urgcntn.
Atimentatia rational5 in bolile veziculei biliare
Una dintre lunc.tiile importante ale Iicatului esle !i cea de Fecrelie a bilei.
Bil" tfrerea) dunS ce nsle rrodusii Ia drelul celule; hepalicP 6F adunb in ranati-
..rl-le biliare'cart."."un,.i l. canale din.e in re mai mari, tPrm,triDdu-se in
-doui canale lepatice cal'e vor Iomra apoi Un canal unic-coledocxl. Acesta se varsd
ln duoden. C{ile bfiare carc se gis€sc itr iDteriorul ficaiului se trumesc cdi bi-
l;ie i ltahepotice, iar cele care se folmeazd in afara ficatului se numesc cii
bt:arc eztrahepatiae.
lmediai dupn unirea celor doui canale hePatice peatru a lolma eoledocul,
Be lormcazd un eanal lateral ulxc numit canalul cistic, care se deschide futr_utr
Iezel.vor ln formi de pari nntiiL aeziculd b iard. san colecistdl.
Bila are o deosebltn inrportanin in proce.sul de dig€stie ti absolb}ie a grxsi
milor. Snrurile biliare dir compozilia sa Produc emulsionarea gresjmilor, adice
tranqlormarea lor jn n;celu'i luJrlc lioe, Iapt ce face posibila drgpslja lor'
B'la reprczinti totodald ti o csle de eliroinare a u-oor produEi loxi.j ilin oF
gadsm, r€zr tali in culsul prGceselol metabolicc.
De asemenca ajutd la eva.uarea scaunului, avind utr clerl,laraLiv {Purgati! ).
ln grosimea p$elilor udilor bilia"e se q:isesc li-bre lous' ulare .are asigtrli
m:!ririlJ rilmi.e ale aceslura, lriorizitrd !ropulbia s-i evaruaroa I'rlcr spre
intestitr.
Acest sistem muscular bogat irernat este capalil de a se deregla, duotnd
la aparitia a$a 1E elot dik;tu ii biliare-
Dereglarea poate fi atit in sensul ulei aecetrlu5ri a aclivitilii acestora:
hiperto ie; hiperEnbz;i,oit qi iB setrsul unei sceded a aeestora: hipotonie, hipo-
kinczie.
Vezicula biliari se poate iaftaEa duchd la aJecliuaea cuDoscutd sDb numele
de role, istia
De asameoea, la niveiul e5i)or biliare gi vcziculei biliare se poL lorma pielre
(cal.uli) ln curs, bolij cunosrule sub lumele de lilid'-i biliafi. De multe ori
aceasta sc ltrsoteste $i de in{amalia lezieelei bitiare, dueind la o serie de l,ul-
burari cc determini sutermla boloasul'ri.
Dir ptrct de vedere a1 modului cirm influenterzl furcria eiilol biliare
Eau a ficatului de formare a bilei, alimeDtele .e pot $upa astfel:
- alimente lire trici o infl'renln astrpla lormdrii 9i eyacutuii bilei: le$rmele,
fluctele, IEinoasele mfitrate, zahSflr];
- alimea te cale sLimulcazi fcrmarea bitei la aivelul tieatulur; carDea do vacd,
Iioatul, ridchiul, ul€iul de me6[ne, Esintina;
279

8. ' alimeole ce influFolpazi eva.usrca bilci in 'rolpslin: uleiul dc mdslinc.
uleiul dp lloarFa soarelui, utciul dc soia, bmintina, Salbeouful de ou, untd, ;io;:
ln bolil..Eihr biliara. regimuI va ti adaptat Si individualizat tn tunclie de
tipul d€ afecliune exisrentd.
Alimentalia bolnavilor in colecistite
Coleei6titele raprczinfi inllamalii ale colccistului. Acestea se datoresc d6
cele mai multa ori ,oliracilulai (germcne ce populeazd dc obicei itrLestinul), dar
pot fi prcduse 9i de alli germeni.
Boala s€ manifcstd acnt sau oronic.
ln colr.cbtita aculdholnatul prezinti stare generali altemti, febrd, frisoano,
l,ulburari dispoprice (grcol5, forsJluri cLmenlure si Irilioase) lnsoliLe de durcri
puLernice localizate ln parl.a Jroapli sub morginea roasLelor (regiunea cohcis-
tului),
ln primele 24 ore, Lolnflvul lr.buj. si slFs la pal. pJstrtnd uD regim hjdro-
zaharst clcltuit din limonucle, girnprrri, cnaiuri de plante, su.rrri de fru.le, Lu-
lion de legume (ldrtr varzd, conopidri, ceapi). Concomiientr primette o medica-
lie c6lmsntd a durprji, si eventual anlibiolico.
Dup6 18 ore, alimentatia se va InrLogrili ar mucilagii din f6ino0se.lulgi d€
cereale, apoi se va adduga pireul de carloli prcparat cu lapte, iaurNul, loptele
diluat cu ceai, fiinoascle cu lapte,
Pe mdsurtr co faza acutit se estompeaz.{, alimcntal,ie so va lmbogdli treptatr
cu laptc integral, iqurt, paste f{inoaBe tierte, brlnzehri proaspcto, pcgte slab
de rtu (qaluu, ltiuoe, pislrlv) sub {orm[ de raEol, carno do pasltro slab[ fiart{
ca rssol, budinci de ldinoase preparale cu albut, plino alb{ prdjil,{, troclndu-36
treptat ctrtre o alimentalis mai bogot,i de crurere colecisticu.
Colccisti teb $onice slnl rmarea u n or in ll am olii acut c sau e unor Ieziun i pro-
duse la Eivclul vcziculei l,iliere priD divcrse cauzo, ffi se caractcrizcaze prirrlr-o
evolulie lndelungstd ln csrc pe'fonduj cronio lol'aierea pcdoade de ac'utizdri.
BolnaYul prezintd {ulburd-ri dispeplice: greold, v&sdturi. anorcxie ca ti
modilicari de lranzil inleslinal (allernanli de conslipolie cu diaree) 9,a. caro
tnebuie avute 1n v€derc ln condroereq iraLamentului bolnavului.
Alimentele pcrmise acestor boinavi sint urmtrloarcle:
- laptele bxtut, iauftul, brlnzeturile proaspete neferment&te;
- carnea slabtr de pastrre (pui, porumbel, curcan) vilel, vittr liartI, fript5,
tocatd, la cuptor (fdrd coajn); .
- peltele slab alb fied ca rasol Bau fript;
- outrle cu moderal,ie (de pre{erinli albutul) ln preparate (sufleuri, budinci,
omletd dieteticd, cremd de ou la cea!cl), ou fiert moale, ochiuri romdnetti;
- piinea albd sau int€rmedia-Id veche de o zi sau pr{j e;
- ftrinoasele raffuate preparate ca buditrci cu lapte;
- legumele slat pertrise toale, cu excepriE celol interzige, prepalato ca
budinci, sufleuri, soteud, pircuri sau salate;
280

9. - {mctele sir}t permise la car$itate modemtl, cel€ biae ptrguite Iierte tn
compotu , coapLe, ca pfuelr-ri de Irucie coapte;
dulciuri: peltea, jeleud, geiarirc, atuai fiert, atuar de tarti. feiaoass
cu laplF, spume de albu$, chiseluri;
- grdsimile in canlilal.e limil,3L5: uut 10 g, ulci 30 q ma;mum:
. - Lduturile:.eaiuri.de fllant€, lapte dituar .u ccai, sucu.i de trurte qi de
lesume, citrooade, oraoiadei
. condimForele permise stui aromaLele (tarboD, mtuar, pitruDjal, dafir,
crmnru), vafllra, sco4rloara;
- sr,pplp de fSinuase, supple-creme de logume, supcle slale de carDo.
supple Je roiii, bor5ul rusesc, LoEUJ dp slccJS;
- sosurjle: permise trumai cele preparate dietetic.
. Alimertele vo. li preparate clt Eai simplu, asczoqate cu condimentele per-
Sint interzise:
. raroea de porc. de oaie, de ra!e, de gisc5, mezelurile, atun5turilF, vtuatul.
prulclc de mare, pettele gras, comervele de pesle sau de carDe;
- brlnzeturile lermcnLdle, fritca, sointha;
- orale fierte tari, maioDeza, gelbeousul de ou tn canlitatp mare:
- grdsimea dc porc,de ralA, de gisc5, sed, uDtul topil, orice grbsime topitd;
- pi;npa oeagrS, lafuoasele ir cantitdl,i elcesjvp;
- leguItriaoaselc uscate, var2 a, guliile, ceapa, llsturoiul, rartofii ia ranLitaLi
ex.esive (produc fermeota!ii), ridicbilq casl-Ia-efi ;
- lructele oleagfuoase, fruclele uscate;
- dulciuri: ciocolai,a, inghelata, prejii,urile prepalate cu muttE grdsimo
!i gnll)etru| de ou, dulciurile preparata cu nuci, alune, migdale, aluaturile calde
dospite;
- condimentele iritante (piper, boia, mustar, hrean, usturoi, ceapd);
- bduLudle alcoolice de orice fel, caieaua, cacaoa;
- supele de carne grase, ciorbele de lequminoase uscat€;
- sosu.ile prcpaHte nedietetio cu c€ape qi rintat prljit.
Al;meatele yor fi preparate cit, mai simplu. Se vor dC nrese mici si frecvente
(arc se 1or sprrt la ore regdat€. Masa de seare se ea servi cu dou:t orc tnaiol,€ de
Uirncntele ror ti servire la lemperatura oJ,Lim5. evitiDdu-se alimenlele
prea reci sau prca fierbiEti.
Se vor exclude in totalitate orice alimente prej;te in grisime, htluclt au
uD elect iritatrt. nociv-
ln alara episoadelor acute, botoavii sulerinzi de colp.islile.roni.d pot
bencfi.ia de cure de ape minelale de la OlanetLi {izeoa-rcl6 5 si 24), Sla dul-
Moldovei, Bodoc.
Litiaza biliad se camcterizeaze prin prezenra ealculilor ln vezicula biliari
sau in ciile biliare. PrczeDla calcdilor in rezicula bjliari pual€ fi perfect tols-
rsl; fdrd ca boloavul se preziEl,e vreo EimpLmaLologie deoscbitS, uneori fiind
descoperittr chiar inttmilStor.
Itr cazul existeDlei calculilol la DivelDl dil biliae bolnavul prezht{
dureri violcol,e (diti bilian), od ales prin mobilizarca acestora, iosolil,o dc
8reaLd, vi-rsdturi slim€otam !i bilioss€r ureori tebri.

10. Tratsmedul dietetic la litiaza biliare se aseamdnd, la genoml, cu oel diD
coleoislitele eroDicc.
Intructt de multo ori tratura chimicn a calculilor biliari este de origiDe cole-
sierolic5, prczenta acestora lntovdrdsindu se de cresLerea eolesterolului sanguiq
regimn] alimentar va implica qi redueerea alimenlelor bogaie in colesterol (ffe-
ier, ri ichi, fical, our, came de por., unl, bflnzeluri grosF, icrc. slSnine 9.a.),
ID alara pprioadelor durproaso se pol indi.a a.pslor bolnavi .ure da ape
mircIale ln stal,iuDile: Ounegti, S15nic'l{otdova, Bodoo, Cova8na, Il{ahalo
Botrec, Vilcele.
Alimentalia bolnavilor cu diskinezii biliare
Di:hinezia biliafi. hipotond, se c?xacLefizeaz{ prin- pierderea sau sedderea
funciiei motoare a diodtelor pd4i ale cdilor biliare. In cazul clnd tulburarea
intercseazd f,umai veeicula biliafi, boala se oumeqte caleci.statonie (atonia vezi-
culei biliare).
AceasLa se caracte zeazd priD lipsa contracliilor pereielui veziculei biliare,
ceea ee duce la tmpiedicarea eiiminirii bilej de la nivelul acesteia cn stsgrsrea
bilei ln veziculd ti distensia perelilor sii. Vezicula biliare cre,ste astfel considera-bil
la vohlm.
Bolnat'ul simte pelmancDl, o jen5 in rpg;rrDPa .o,cr;sli.i. TubajuJ duodenal
cta.luar la o.Ftli bol-navi duc" de mult.orilJ oamp,iorare ar.aLd a sioploma-
lnlogiei, fijnd indr.at uneori cbiar lo srop !prapeuli.
AImenral[3 a.cslor bolnav; va lrpbuisi
".isurp
slimularea mus.ulal urii vczi_
culei biliare cu fdvorizarFa eeacucrii saln. jnr".ir s"npsouora.lrninislraalimeole
cu efect col4grg, deci care favorizeazi contracLarea Si evacuaiea veziculoi biliare-
Dintre acestea amintirn: untul, unidelennul de mlsline, gdlbenutul de ou,
smtntlna, margadna.
De un foafle prelios aiulor esle 9i sdminisi,rarea zilni.;. diminpala pe tre-
mhcale, a unrdelr;nuluj sau gdlbeautului ,1" ou. sub formd de .ure dc a.csl lcl.
Se va asrgua In aesla$i timp oenliserea unei stdri de nutritrie optime {
bohavului cari are o influenlx ;iirectd asupm funeliei veziculei biiiare.
Se vor eeita alimentelc prijilF ln grasim., sosuriJP nFd;pLelicc, .onscrlcle de
caroe sau Je pcgLe. mezelurilc, p;tlete gios. , crn.3 dc por.. dp ratn. de gis.6. b.in-
zeLLrile lermeotaLe, alimeDlele bogsre in .el,rloz; grosoldnJ
"are
crPsc meLporB'
mul, Iructele oleagiBoase, paiisedile, prdjiturile cu ercmd, cioeolata, !.a.
Tubajele duodenale repeiaie Ia cca 6-7 zile au un elecL favorabil, produclnd
o adevirati gimnasticd a cdilor !i veziculei biliare.
Dlrhinczid b iatd. hipefiond se carcc|erizpaz5 priolro4.,eDtuarea func(iilor
motoarp ale veziculei biliare, ceea ce se lraducp piin spasmo la nivclul a.Pclpiq
cu o o.egtere eoncomitent{ a efortulEi musculatuii vezicu}ei biliare de a realiza
golirca acesteia lmpotriva obstacolului rcprczentai de spasm.
Bolnavii se pling de dueri aperute brusc dupi mese sau dupe suptu5d,
ln regiutroa cole.istuhi, de rDtensitale crps.uli. insolile u,,eori de di ee, .dr-
3{tu-ri bilioase, acestea ditr urod uturind de mulLe ori 3uleriDla bolmlTrui,
282

11. _ .. Exanenul ladiologic at yeziculei biia
rutnurarFs tutr( LroEaIj a acesleia-
ue (coleciEtogratja) pune tD evideDld
AllmenLatia in acpsLe cazui se aaear -
cu (oleristiLi eronic6.
_-_ -- __ ',nana cu cea recomandala bohavrlor
lol.rucit romponetrta Dervoasd are nn lol importanl, in producerca suter;n-[€r boinavului, se va ceuta corectarer sa nr
tive, antispasiics *";;;;;;;;;#
u1 €3o'rerea uoor Dcdi'ampnic so'r'-
boJrav, evitarea ;."uiri,- ii--ri""'i"Itf 11"..'1' npaus obrisaLodu peorru
ocreguiate, a disculi or'ti rG"ori'.'""'"ii:""'
rrzce QI inLelccruaie a mFselor
#:;;dl;;ft;H"i,-*',"i!tffiT:,i,X; :**j I1,",:Hl#T,"ff;:i lil;
Alimentalia bolnavilor oper4i de vezicula biliari
.. E: istd uae le si Lua [ii tn care est€ trpeesad tudepd rl area lez icu]ei biliare DritrmterveDlje chirurgjcald (colecist€ctomie)-
ri. auroiira p""".Ei"i-"i*ffiTri:#? rre daronre unei cole'istjte
"r'nrilnp
mrgrarca lor, crize dul,el'oase he.Ymler
tDlct"'oruj seu' calc dclermine, prj;
.. ln.€cesLe silualii. lutr4ia de rtrzeryot a veziculci biltup va fi preluali dpcaile biliare. Asttet, aanalot c;bdoc se va dilaLa rE,rtr, p*rni1ra *rri,tiill i;i,"ih inte orul sdu.
. Agest. proces.se produce intFo peioada de Limp pc calp botna!.ul o Doate
lcslmt, pnD diterire rutburari apd_ruia dupa i,rc, *iri! "hil.d;; ; iifi":lera sau .brar o duere iD bjpocoodrul d_rcFt, cr* .pd, i" f"gai*, ., *^r"i,,i
.
Din oce€st5 c€uzd botnavij cot€cistpntomizari trobuie Euputi urpj suora-
::Fn*-Tdl",,r" permaneote dupa operal.ie, i, ci."
";
.l^*Liia ; ;;ffi;ror tmporhnL.
In multe priyinle, alimenlatia boloavilor colecisl.cctomiza[ se aseamenaeu cpa a bohavilor cu colccis{,itd'cmoica sau cu Iiriaze Liliard-. - *",,-
rse
voa coosuma mese de volu.o redus $ frecvcol,c.
Itrtlucit prltr lips6 vezicutei bithrc- hit,
p",t., a ti
"i,ac,aia-ip;t
ffi;pT&""i,i'g"?ffi":::::,,T JHI:?f
"fl"l:date iD canlitate reduse sub forhd d; rutrguntE addusat^i ta seFim)
ler vegelal sau de unt proasp'L (o
Dinke alimetrtcle permiie acertor bolnavi meoljondm:
, . - laptele diluat cu ceai (cbd esLe suporlat). penrlu s_i crc$Le totcrabili.t€-tca,,in caztrl cbd-proeoaca diaree, se va admiaistr" . l_fuij ;";;;;;;oe catclD ta o ca_qd de lapte;
-, . ; ryr"" {+i q9
""q,
vital, pasdre preparard ca rasol, peri€oare, ppfrete$aD rrert sau [Iipt 0itr, qtiuc6, galdu):
," *-*::8;JnT,$3:#,H"H*H:#,iij,,ll;i-,frifi,jix fi""1p#
,- - grs.sieilo, sui forme de u-ol sau dei stnt p".*1". r" ;;;;;;d*;adlDgate la seNire;
- piirca este pemfud aueai eea albd yeehe de o zi sau prdjit[;

12. - Idinoasele sint pemise cele prcpemle cu lapte (orcz, grig, macaroane,
lulgi de ovnz);
Iegumele sint permise su} lorme de pircuri, soteuri, budinci, salate bjne
or6ruDlild (numai in .azurile ttu5 diarce). .plc .u .eluloTa tine.
- fuucLele vor Ii permise cele bine plryldte, f5ri coii Di simburi, rase, coapte,
ca ntueuri de rructe:
'- dul.iurilc permise sint rcle sub formA dc alusl tierl, sluat de Larld,
creme de albuq, buditroi, dulceale, eiere, sirop, peltea, gelaltue de tuucte, spumo
de albu., S.a.;
-.oDdrmenrele
perraiEe sht celc ammale (pdtruoj"l, dal;4, merar, tarboo,
cimbrul, r arilic, coaj6 de l{imlje, s.o4iioa'i:
- btruiurile pemrse sht: ceaiul de planle, sucurile de ftucte, stuopurile'
chiselurile de fructe;
- supe: vor fi pemise supele de fdjnoase, suPele de l€gnme strccurate 3au
tngroQalo ru lo$lmnle pasale, borqul cu periqoare, bot! de legtme;
sosurile vor fi permise numa.i cele preparare rliel.lic, ftu5 adaos dp grA-
sim. sarr cu o caoLilalc mic5 de grdsime adiugald la serv e sau lia-rtJ io sor
(sosul de roqii, sosul alb, sosul de yerdealI).
Vor fi intrepise umitoarele alimente :
- laptele Bimplu (daci Du este suportai), hinzetu le g?ase, {ermentate'
brinzeLurrle lermeolate, smitrLitra, lri.sca;
- camea g?asi de porc, gisei, r4n, yhatul, noezelurile, coBervele de cane'
peqtele qras, p€ltele conserfal;
- untum, seul, orice grisime pdjite;
- piinea proaspdlS, pibed oeagrti bogale ;n celulo7d;
- lcgumcle bogate itr rclu]ozb gmsoland carc produc mplcorismc. varza,
ceapa, castravelii, ridichile, guliite, Iegnminoas€le uscate (fasoie, bob, Iinte'
- fructele clude cn simburi gi coji, fructele oleaginoase;
- prej;tudle plepalate din aluai doipit, aiuar'ul prcp*at cu mull[ g?dBim€'
pr{jjturjle prepante cu alune, nuci, m*dale, inghe.tatele;
- conaimeDtele iuti, picanle {piper, boia, hrean, c€apd, uBturoi);
- bI[turile alcoo]ice, orice ]nuiLri plea reci, mai ales servite pe sioma'
cul gol.
Se va acorda o deosebit5 aterlrrie moduluj de prepamre a alimentelor, caro
trrebnie sd fie cit mai simplu. Se vor ilrteruice toate alimentele prljite' so8urile
preparate eu rintaguri prejiie sau cu prea multi gdsime.
Bolnavul treb e sd tie foafle.alm in l,impul mes"i, sd meslFi.e roDqliio(iog
€timeotele in surd. 'a evil.a coosu-mul de lichide lo rsul mesei. Vaerila me'elo
prea volumin"oase, carc pol, produce lulburrri digcslive.
Se va pdstra utr rcpaus de cca 1 oI5 dupi masd. Ilasa de sead se va s€Ivi
cu cel putin 2 ore inainte de crilcare.
IDtre mese qi tnainte de firlcare se poate consuma clte un ceai de planto
cald.
Respectlnd un gstfel de regim se poate asigura bolnaYului o starc lun'i
poslopcialoare, prcvcdtrd ['nbur5ri]e;a-re pol survcoi lrecveol, dupi colp.is-
i,ecuoirie, ceea ce poale fi cotrsrdeIal ca ,,ieuiila operaliei" apreciald lardiv.
284

13. Alimentalla rallonale ln bolile intestinului
Aga cum am vizut lntFur capilol anLerior, intestioul cupriode doue
mari porliuDi: htestinul subtire si intesLinul $os.
Illla alia intestinului Bublire poarii nmele de enwitd iar cea a in-
iestiflului gros de .dird.
I tolitele pot fi acute sau cronice.
Ell,Leritd Mutd apare ca rezultat aJ unei infeclii, itrtoxicalii sau parari-
toze itri€stina]e.
Bolnavrn elimitrl scaune apoase, fr€cvente (diaree), Iapi ce duce la o
pierdero de lichide cu star€ de d€shidratare marcatd. Conoomiient cu pierderea
de apd se pierd Ei sdruri minerale. Ureori pot aptuea lebre, asienie, ameleli,
somnolenti, dureri andominale.
Alimentalia bolna!ului ditprb ln tun"(ip dp srad;ul evoluriv al bolii.
ln zilele { ci 2 sc adminislreaza o dipri hidri.6 al.aLu;15 dupd cum
aratd 6i numele niumai din lichide. Dacn bolnavul prezirt{ $i v{rsdturi conco-
miterto se admtuistreazd api liarti Si rncitn din 5 tn 5 mirute cu iingu-
rila, cca 2 3 l/zi, in functie de grad de deshidratare a bolnavului.
Dace bohavul tru varsl lichidele se poL da frac.tionai din ori ltr ord sub
Iorma de ceaiuri de metrtd, muptel, tei, fdrn zahfu sau u.sor tndulcite, suculi
de frueie djluate (mai ales dintre cole cu efect astritrgent: alitre, coarne,
mere). Lichidete vor ii uior eildule, inLruclt €ele reci scc€lercazi peristal-
tismul.
Diir a 3 a zi se suplimerdeazd alimenLalia eu supe de legume limpezi eu
sare, supe mucilaginoase, mucilagii dc orcz, chiseluri preparate cu sucuri
ale fructe astrhgcrle (exemptu, afine), orez pasaL, supd de morcovi cu mor-
covul pasat.
Dace evolulia bolnavtlui cste favorabild, se ya tmbogdli regimul ct
feinoase fierte ln ape, supe-creme de lcgumc (fire cartofi), apoi se poi incerca
alimel1tele bogate ln proteine ca brlnza lelemca desira.te qi chiar briMa de
Taci sloalsi, urda, adiugate ln fdinoase (orez).
In cofltinuars se vor addug& mere]e rase, merele coapte, apoi carnea
slaba lidrle ca rcqol !i to.ali rsub lormj dp n.ri,oar. d;plali.e), I.$lalp slsb
,iFfl-. ln coolinuarp s; vor inrroJucc bu,linrile dD lainoasF pr.I,araLo cu brhzA
aau.u cartre, bulionul d. cai'rlc dagra.ar, pijDca olbd ec.he de o zi. slbusul
da ou ln preparatc (suU"uri. b,rdinci ii mci llr"iu loqlrmele licrle date pdn
sjld (carlotul se i4lrodu.p cFl mai lirT;,r inlru.it producc fcrmanlalii). La
urmd sp adaugd galbcougul de ou, laplple (la ln.ppuL iD preparale cu l6inoaso
lau diluaN cu ceai).
Ramin ex.luse ppDLru mai mulla rem": alimFntcl" bogale io cclulozi
grosolane, cele cu efi.L ex.iralrL pp Lubul J;gesli, cAle [Ica sxralp, alumalu'
ril€, cotrdimentelo iu!i, conservele.
Un preparat dir come4 folosit ou mult succes irl faza de realimentare
dup5 dipla Lidrice, €stp,,Humana.H- rarp q. poaLe prPparfl in divprss co4'
c€;lralii (na supd sau pireu) tiind uLilizaL atit la copii cil, ti la adull,i.
lL enteritelc $otuice po lilgit diaree, tulburS.ri dispeptice, bolnayii pre-
rbtd o elare de doDubilio earoald coloomiletrt cu delicieota de absorblio
245

14. a unor lactori nutritivi ca: vitamina C, complexul B, vitamiDele E, K, D, d
unele mitr€rale: fierul, calciui q.a.
De aceea, alimenieria bolnavului in aceBte sitrualii va urm{ri, pe lingU
restabilirca unui tranzit normal, Ei aBigurarea unui aport de lactori nuiritiyi
echilibrat pentru refacerea stdrii de nutril,ie a ac$tuia. Alimentele pelmiso
acestori bohavi slnt:
- carnea slabe cu !,esut eonjunctiv ln cantritate rcduBi, de vilel, vit5,
pasere, peqtele de ape duloc slab, qunca, mugchiul liginesc, pateul dietetio;
- brinza de vaci sloarsd, brinzeiu.rile [efermentate, ftitca proaspitS;
- ouele fie{e {a sau ln preparaie (mai ales albuqul);
- ptinea alb{ prejit5 ln eantitate limihte;
* fdinoasele $e vor permite ln caDtiiaie limiiatd, ca sufleuri, budinci,
eluatun nedospiLe, aluat de bisct-rili;
- legumele se vor dc su-b formd de pireuri, soteuri, sufleuri, numai cele
.u epluloza lina, excluzlodu-se leguminoa8ele uB(ate. Cartofli se 1ror da ltr
canliLste Lmitcte cu pulin unl, addugol,la servire;
- fructele se vor da ca sucuri diluate, pireuri, fiert€ in compot, gelatiDe
mussli cu elbug de ou;
- dulciurilc se vor do srb formE de gelatino, biscuili, aluat de etler,
sluat d€ !snL5,0luat de pand,lpan, pclteo de gutui, de afine, chiseluri;
- grtsimile vor fi p;rmiso oub lormu de unt 30 g ti de ulei fiert ad{ugat
tn nraoareLelc d6 l6cums:
'
-'dintre bdutu;i se pormit supcle-cremg do lcgumo, borgul do legumo,
supolc Elab6 de oarlo, borgui de carne;
- sosurile so vor da lD cantito(c ljrnitai,[ 9i numai ccle dictelice.
I{eselo vor li do volum redus qi m{i frocvonte.
ilimontole se vor servi Is temperatura optimd.
IJolnavul va evita orice cmolii lD timpul mesei, va mlnca fncel, €tgo-
tuiDd o mesticolio oongtiincioosl. va pastra repqu8 dupl mosd o4a o orU.
Vor fi €vitaLe urmdtourelo Dlimento:
- laplcl€, brlnzeiurils fermentate, sdrato qi grasoi
- cainea de oaio, poro, glscd, rald, vlnatul, pettele grar, poftele prdjit,
mszolurile, conservelo do carno;
- ouele prdjito;
- plitroa n€agrd, plinea proaspitdj
- iegumole bogate ln celulozd grosoland, Ieguminossole usoatrel
- frucielo oleagitroase, fruotele crude cu coaj{ 9i Btmburi;
- unLura, sl;nina, gresimile prEjile;
- alualuril€ proaspelc, alualurile (u unl, slusturile dospil,ol
- mieres, dulceala, marmelada, ingheratelei
- apele aJraline, alcoolul, bsulUrile licrbintii
-.ondimaaLcle:
pipor, muglar, brean, .eap5, u8luroi, boia, muretu lot
- sosurile cu rltriaBuri, maioneza.
Se vor evitra, 1n goneral, toate alimentele carc BtimuleazH peristaltismul,
alim€nLele greu absorbabile, alimentele irita41,e, alimeDiele prea Teci.
Colitolo siDt inflamatrii ale intesl,inului glos. De cele mai multe ori rnso-
iesc itrflamatria intesti[ului subliro adioa enteritele, deyednd a6lfol oohroco-
lite.

15. [fl41q{5f tr$trgl"j;ffi #ii#,.-#*+rhl;
*t*fi*ilrr[t-pfiiffirxffi,"
"*l:.ll;:,ir*1"$l,Jl,;,j: .,.",.","1ffi iiiii'ii:gil,x,f,:isliffj,ft $k
*":&;*" 1u:::it * Ii:i3...,","it1 ry
"li:lx"::iiliht
l[iifl ;:
:*';#l'"fi
"i#::#.i?.if ftTf{l+ii}if i "J"$.,:",',!t"l,,"xfl*
ilT
t" "u,rt "ri.r"rpi'i*-"
rrytoar!rquudrrd arecrata'
6;ii,*m",*;l*irrii,.hTiii{!i;:fl{i]1"-}"iil,%'r,""ildq'ure oc a ajuoge in accsr secmetrr.
"r
r,'1"9 !4,t" drgere 9i sa se alsoarba
:1ru::l; l":l;;'"n;*' i:,Jffi: 1,'J ""xii',:i*i?iili-'i,,uffi 'l','f ,#
-...-- .ln, 1 doua tazri regimuJ 1a ti tmbogjtit cu atimcDt6 ca: bnhzcturitAnerermetrtater carnea fiirtX sau Irinri
:l[#rsx$,it-lrsflti$r'"",mim,hiili#fi
*,fr
'"-:_ul!"X'Ll":l'l'n',?Xf
"-fffi '.: j?tiyy:i."*dapulreractit
*r, ltti::"1,ii:"Jtril,;*lilx*tlr ff {i"i:r:r:,.*ll,'"'lr;,"
"yt"::l*:i^{".':-,-,:r,-pi,ii,i"l""l*,iii,,lXii:i;'Iit::
ca,,te'e d'etet'ce ti€rt6
t",i." .i"ioii'"r.}1i ""rt
rasol' copt l-o PergamenL, preParat ca perigoare dio-
- bIinza.telemea desarald, urds, csEul dulce. cegcsvalul, brinza de veci:
t"ri"f
o'd" ln p&parate (sufleuri, Iiudi'nci) * "prri" a" Jlri,'iirii"'iij:
. - - gr6simile sub form{ d€ una,. friscl
rma (Lo"a,€ trcprajire, adtrusar.e ra
""a.,Hf T1,",,11:,1,H:*l;,u.roi,
earsa-
**a'ilrTTi'ii.'T1;flil;"[',"n reilei bine rierk ;f roiie*""d,i r,ai".;,
__ . ;lnryme .u. cpluloze fitr5 (mor.oyi. dovlecei) bins lierte, DreDaratcca rurrcuri, dotouri, pimuri, budinci. Dintre salate nri so pe;lt,j;"j;"#;i";

16. sfecl{ coaplS, Ei da.5 sjnt suporlale, Pol, fi inrpr'alp ii roFiile ttu{.'oaje san
aphinle si ectrtual salate verde frascd5 broF mirunlrra sau oparrrs;
- lrlucLele ror li pcrmise ca su'uli sau pireuri, 'ompolurr
moderar' Itr_
dulcite pasatF, frunre roapLe Ia cupLor [6re cimbltlrqr.'oI {mPre' pcr" gr].Lur );
- dulciuri suL iorm6 de alual, dP bis'utlr, b's'urlr dp alorrq, aluaL rrell,
ct;""tu.i, ,trar dp l"rta, gFIaLine de brinza de ta'i decac0o,desu'uridefrucle'
snrrmi de albus. ieleu-ri. DptLeo de E'utu';"'-:;;;i;;: J;;i;" i"""ia, ,t"-^.*e' de mureler,
'arao
cu apa' Bu'uli
de {rucLe, chiselui de frrcte;
- conalimente: numai ammatele teiatu foarte milunt qi ttr cartitate mo_
ileraid: mirar, pdtrunjel, leultean, cimbru, dalh, apoi ranilia, sco4iqoaral
coaja de limiie sau de portocale;
- suDe slabc dF carDo dPgrpsale, sula dF oasa s'rc"ursl€ cu gdluEla dc
griq, cu pcrigoar" de narnc sau zrlrenle d" ou. supc cr'mP dc lpgunc dalp prro
sila, preparalc cu zeafia de carne sau de oJqc, supe crcme de lalnoase (orezl
s r);
- sosuri: numai cele preparate dietetic cu grisine nepriiiia'
Boha uJ va .onsuma mcsc de voluro r'duc 1ar mai trccvanlP 5-G pe zi'
va meslcca alimeDbele loarte clenr; nu va l-rea in limpul m"{ci. tactild suntr_
refilc, cmoliile, obosealE: nu vd bpa li.hrde re.i ia ti]nput mPdei 9i in ge0eral
va evita alimentele reci.
Vor ti interzise urmdtoarele alimente:
- caroea grasa de porr, oai", raL5, gisci, viDal,. mPzeluri, pleparalc de
cartre gtasd, at'um;Luli, injlel, mincalruri cu caroe pr,jru;
- ouxte priiite, maioDeza;
- brtnzeturile 6era|e, grase, Iermetrtate, brtMa frembhid;
- gresimilc: untura, sl[nina, fti-soa, smintina, o ce glisime prijite]
- feinoasele ln esnlitnti mari 5i insulicient fierte;
- lcsumclc: varza, castraveLii, lasolca, lirted, mazarca boabP, guliilc'
coDopida, muriturile, Yarza acra, redllai
- tuuctelo necoapie, cele oleaginoase, tuuctele c.ude cu simb i qi eoaint
- sosufllF nreparaLp ru rinlsq prajil, cu .capa praiili, marooezelc'
sosul de muslar, (rle bogaL.ondrmenlal';
- dulciurile: aluaturi proaspete, aluaturi dospite, marmelade, gemurir
Draiitu-ci oreq6lile.u qrdsim; multa,ccln prcg;Lilecu nu"i. alune, lDgbelaLe;
' '- toirdi-urenre,e i"u1i: toiaua, piperul, mugLarul, brPanulr
Diateed dp {prnuntotie apate cfl urmare a lulburarii flomi iodofilc Ei se
caractnriz"azi piirrr-o tips; ae lol.ranla la glu.ide tmai rles
"eluloza
gi a]ni-
dotrul) care aiutreind tD .;lon 1n canlilrlc l"rescuti siol itrcomplcL lranstormale
Drodu"ind 1u"lbu;6ri bolnavului. ln s.aun vor apare granule de amidoo par-
!;d aigorate ti abundeotd flord de lFrn'eoLa{iP.
Regimul are ca obiectiv, eliminarea alimertelor care produc fermentatii'
bosate itr celulozx.
" In cazurile nu diarci lrccrenle, se va incapa (,raramanlul ou o dict5
hidri.S de I -2 zile alcdluilri dio ceaiuri caldule de mentd, muqelel, lndul-

17. ;*"_""rr"f;1"*t"
sau cu zaharinE, butiotr de came deg?esa[, supS limpcdo
Dup[ aceastd Deri
",,i"','iffiT'i8"';:ii',ilJ9"il:,fl:.rlr*:"",::",1,^!_1y!,1"-,"r"*"e-d de zer, Lelemeaua a""!""U,'p""i"oo".t"
"l1t-l"rlllp h aspic, supele .u"lagLoas.,
ilrll[:*#':i:fi
,"i,j1,4aa1$ry[flx=#"r:""xffi
x*n:r
l:1"**:"",1"::._"-:ry",a
jia1,i"*il;A.i""ll",,ii"illrlliX.,"*J#1,";
3i3 1"", P."-"::.:1""r ^ 11 itgtf . !;;;;"i"' ft ;;# 5"?t1: :: :ffit I :
::"n:;:ll"::"jf, va da rn'ca"r,iLate""e;,#'il;; ;"":ili,ffjfr","X:cc pesmeri uscari-
. Ciod diareea a lncetat. dupl cco 3 _4 sdp{dmlni, se vor pu[ea inlroaluce
#ii";jii."li,iii!,i,-"!*;';*,tii"#t$if:;r,*;,*
jri1..,,".*:r[
ulzru fl in caoLital,e moderati.
Vo. fi interzise:
- Iaptele dulce +i deritaLete satn a.ide (kefirul, laptele acru),
- cJraurilo graser conservato. otumdturile,
- piinea neagrd ,i cea i^termcdiar6,
- icBumele crude, cele cu celulo
varra, .rst.ravc[li, gu]iire, ceapa u.o..d
8"o.ol*r, Ieguminoasere uscato,
- lructele crude, cele cu coajd 9i almburi, cele oleaginoase,
- eycesul de fdiDosse,
- grtrsimile in canlita[e cmscute,
- condimpntcle irilante: pipor, boia, ardoi, ceap!, usturoi, o!ot, hrsan ,
- bauturile rcci, cole atcoolic6,
- supele, graso de carao, c€le prepapato cu rlnta, plejit,
- sosuri.le nedietetic6 preo&rato cr
oondnx.nlato cxcesiv! u rlntag preiiq maioDoza, sosurile
- aluaturilc dospito proasDetc. c6k
prcparalc cu *"il iiri,",' ,iil",iir"'.' '"'e proparate cu mull'd grdsime, celo
. Pcntru a combale coDslipalia carc s-ar putea iEslala ca urmare a acestniregrm_-Bdrac ia rezid uuri. se va arim injstra rtuil"d d"
^
Apl,.r j.";;, iril;ll
il,:1}l'.ffi"i#f"'::):4 reajiza prin administr;ea ;;i;;""'i"ilil';
,- ",?.:y":,
d?.parefatlip aparc ca urmare a iDsulicieDlei digestiei pmrdnetorrn.e[oJur supenor al iDtestitruluj. Aiunse I
coLc p'tr rrocesul de puLrera.lie a**i"ll"i,""1ri:;l?*i,Tr.ea
irila perelete
"id".ll"g,rrl
va fi alcituit ditr alimeDLe sarace i_o proteine d bogate h glu.
iljlili,j"" j
;1,1i#::i,,i"ff
t"#:"ii,:'"#ffi i ::,.,Hi","u"ttrf, jfi :1
"r-^1",:".-ll:y"*
alirneoralia sF va tmbogd(,i cu
-supe
de tegume timpezi, cu.loaos de tarnoase,6upe mucilaqinoase, dococuun oe cereete
19 .- Allhnr:lla raEonala
2Ag

18. Se !or adiusa aooi lesuoele sub forme de pirerrri (rarolF, spancc' fa"ols
verde. salata vpidp ti chiar.arloli), lruclele sub fotari dF mcre roaple lard
c;ajd $i simburi, pireuri dc lructe, compoL cu fruclele posaLe'
Excesul de iegume .si I cte Ya realiza l'ranslormarea putrcfae,iei ir
r"..i"t."ri" J"ri'"""*i"a inLrucil, ugureazs ;olrod'r'er'a ln
'ootiouare
a
.fl.*u"tir.'", rLolinul, proleic, crescind Loleraoi a petr Lru a"cs'ca'
O data realizaia aceaslii lraosformarc, se vor lDl€a iotrodu'c in
'onri'
nuare caotitd!i miiri de alimenLe cu coolinuL prol'rc
'A
oul
sau in DrcDaralc. p.sLele dF riu slab proaspdl', Ii'rL ca rrsol, gcralroprc
.raur'
t ul si apoi laptele Ln preParaLe cu f;iooase (gris sau orez) La rrrorr se ao€uga
"",nea
inai litti Io.aa5 i fiafl5 ca ferigoarc diel'trce E' mar Lirzru rnprr'
Vor ti eeilaLe lo coolhuare alimcnlele iriL€olc peolru
'oloE
C6rDrrrile
gra"a, alum;lurile, legumele bogale in celulozi duri, IrucLcle eu
'oaja
qr
51mbuIi.
Sini interzise alimente ea:
* brinzeturile fem€ntaie, afumate, seraie, lapiele
*;l;"ii; eras". vis".rclc, conserYelc de ctrm* nrczelurile
- legumele ."rude bogcLe tn celuloza, lcguminoascle us'rre {laqole, flaz0rp,
linte. bob)
- I t"".rote crude cu coaiS si simburi. bogale lo 4FlulozS
.
"oaJ;m"otele
i-rilatrl; i;ti: brea^, Pipcr, boia, ard'i !a'
Al;meatatia mixte care sn inchdn !i fiuditilile nu va fi rcluat{
taainte de 5 ;iFemhi.
ConstiDaiiilo r.DrpzinLS suferin[e ale inlcslinrrlui gros h cursu]
'5rora
-"L"rii-t" t6ci" b'tnr'climinal,P cu hLirzi're gleutal' ArpsLca au.la orrgrnFa
lor fie uncle obirpiuri dPtocLuoase ale bolnavulur, allnFnlalre delp'LUo€s0,
nnnrezentare oetrlru eliminarea scaunElui c'ttrd aurYrne Dctora pcnlru oelc-
",i;" 'tl.nntiLie saracd tn leeume !i frucle (deci subslanlc de balasr) uoelc
ui""ilrri
"u""
impun un regi-m sdrac lll $rrbslanlc dp hala"l ('etulori) sau
p.in'iolo.ir"a e,ci'"iua, hdelungaLE a la'alivclor (purgalivclor)'
Tratametrtr acesteia imbrac[ pe lingi o ]eeducare a reflexului ds
iletccatie Ei o atimptrLalia corcspunzSlo rc'
-'-
iiigi'i,,t ia cazrn ionsripar,hi simPle vo fi comprs din alim'trre na:
- ca.o"a de oriee fel prePamie sub forme de mincdruri de legume cu
- oestele sub orice form5, dacd csLc suporlat;
- L,'it. *,t lorma de oorlel,5. ochiufl tom;negli sau in prcparate;
- qrdsimile sint Pern]ise toaie;
- piioe neagre sau intermediarS;
- ieqrmele vor fi date in canLiLaLe abuodenLi, sub lormd dp salalp crude
sau ca mfindruri de legume, Ii.rle ca PireIri (lasole !erde, coDopidS, morcot,-
spatrac, cartofi, dovlecei, sparanghal $.a. );
- Iruclete.rude de orice lcl care sc Yor
'onsuma
cu coajS; la eei carc nu
au danturri bune vor ti dale rase pe r5znLoarp Dd nezulLalF loarlc buDeEr
"a*i"i"t """"
hucielor usoate (exemplu pnrne uscate) date inmuiate de cu
seara sau sub forme de comlrot, truci-le;
29t

19. - duhiul; sui Jormd de Darmeladd, miere, ddceald, pniii[uri cu fructe;
- supe reci de)egume cu carne, borguri deleqr*". ir'r,i,_"i"-" a"l"-,."!
r _
* Dauturi reci (tuate.dimioea[a pe storaacrn gol), sicuri de frunte-qi dd
iegume, compotufi, laptele bdtut.
Pe
poal.e tolosi uneori cu rozultate buoe uleiut de parafiDe in salafd.
- ln cazul constipaLiei complicale cu coliti crodcd t;Lamentul este d;stulde difhil, irtrucit, in general,'regimul petrtru coUH *t".p*
""fri-pi"L-constrpaiie.
Io gencral se vs.da u-n regim de crulare a colonului alc5tuit din:
- raurL, DriDzd de vaci pmaspdld, ca{, urde, telcmea deseral5.
i^ _-.arDe stabi de vaci, vilet, pui, preparati caperigoare die[eticq lierto
- pefte slab de rtu fiert ca rasol sau ln aspic,
- ou preparat cs omletd dietetici, spume de albu{ cu zaher sau slto
lrreparate (sulteud, budinci),
- glf:ii:-9_q"*.l de utrt, marsqrini, ulei, triled, tn canLitate moderate,_ p ne alba prdlrte,
*w oiitti"iilS'rr':1ff
(sriq cu lapte' orez cu iapto' rulsi de ovdz), mimdli-
.. - legume. cu .cclulozo lind (morcovi, dovlecei, cartofi, sfecle coapt6)co prneurr, 3otouri, sufleuri, s{late,
- fructo ca sucuri de lructe seu pircuri dc frucLe coopte fer{ slmburi_
- dutciuri sub formd de fainoad
",
[pr",;;]i;;;];r;;;: ;;1;i#:Irdi""r^!-:.jlt::T!, ghiscturi.cu sucuri de rrucre,'spume a" al,i iar*,-''* sosufl prcparate dietctic,
-supe dc cartrg rlabc, supe de oasc sfrecurate cu ailaos.la flin^arc
eup€-cu zdrenle do ou, supe lihpezi de tegume sau G;;;;;"*U'ilff;:aonic cu 8uc de l[mlie,
- condimonto lumai su] formtr de
suo de l[mti6_ oromatc foaple lin tocaLe, ya.!i]io,
Alimentatia rational5 in bolile cardio-vasculare
, Sub Dumele de boli cardio-vasculafe 6iot, qrupalo bolile inimii si ,te ..-spror Eanguroc. Ditrtrc acestea, cele Dai frecv;ot'lntilnite siat: intircr,ul rie
miocard, iEsuficietrta cardiac6, biperLetrsiuDea arleria.ld.
Reglmul alimentar in insuficienla cardiaci
.Insnficicola cardiacd reprezinri un stadiu avansat al oraiorititii h.titnr.aloro-vasculare, caraoLprizaL prio incopacitalea cordufui d"'"-.i r"i..r;"]tunclra sa normatd de alioetrLare a t€siru-rilor viscerelor ;";;".*;trl;;;6lnge..EsLc vorba despre o.scddere a ior!"; a"
"oi,l"""ii" " -io"""ia Juii-rn,i"Icurul rumx) urorte do bipertrolia ii dilalarea acestuja.
19.

20. La orisilea sa stau o serie de ajccl,-'u-oi ca: hiperleosiunea arlariald, eal-
vuloDatiile: botil€ valvulelor care in.bid oriliciile inimii, 3lenoza mrLral''
iasuficierta mitralS), inflamo{.iile mio.ard'iui, ttiburdrile de irrgalrc sangu]na
sl6 mioc;dului sau bolile coronariere.
Se dposebesc unDEloo-rele tipuri de insulicieol'd cardiacS: 'tnsuticien.la
csJdi;c; sliogl, insuticipola cardiacd dreapt6' i-osulicicala ca-rdiac'r global;'
lnsuficieola cartliaci slinqe se caracLcrizeazd prin aceea ca bolnJvul
DreTiDLa disooco {adics sel,c de-aer) la etorturi ti chjar la repaus co se poL ac'
tentua rn cirrsul Dop(ii prin pozrtia culcaur.
lnsrrricienta cardracf, drcaDl,S aDlue ca urmare a uaor Iulburdri ln mi'a
c culatie. dat;tiki unor atecLiuni pulmonare. Se caraci,eriz'azi prin cretle-
rea de volum a licalului care deviie dureros, umflarea picioarelor
-(cdem)
pi (ianozi (invineLirea i,cgumeolelor li mucoaselor) daLorrtd rnsulrcre0Ler
6xigenari a slngelui la dvelul pldminilor.
lnstrficienta cardiace slobala rcDrezinte o asociere a celor doue Lip'rri
a" io"rii"i"nra cardiacd diapu oi silDqd, caracteriziadu-So de'i pria cornbi'
narca simptdmsLologiei ambeior forme
-de
insuficietrlu cardia'd'
Alimentalia tn;ce6te cazuri poate avea uE rol prolilactic d! impicdica"re
a aDaritioi insulicienlci cardiace tn cazul exlstentel u.nor lezlunl carolace, lle
cur;tiv'la cazul cind insuficienla cardiecl este deja constituiti'
La bolnevii cu insulicicnti cardiactr trebuiG se avcm in vedere Ie de o
Darto asisurarea Decesarului ltr calorii li iactori Dutritivi la tuncrie dc ncvoilo
irganism-ului Fi pe de &lta Parte favorizarea eliminerii edemelor prin flobllF
zaiea lichidelor ;eliflute tu_orgaDism priEtr_o diureze crescutd.
R€pimulvatrebui se solicite minimum de elort diopartea inimii. De eccea'
se vor ivita mcscle Drea volumiEoase. preferlodu_se mesele d€ 'olum recluB
Bi mai frecvenlo. Sc ior evits, dc asemeaia, alimentele greu digcstibil€, ca 9i
6ele care au fost supuse unei pregdthi Pm& laborioase.
Resimul ve fi siirac in sorc (hiposodet) iar,n formele severe chiar dcso'
dat. Ca;titatea de sere permisi va'fi apreciat{ ttr furlclie de gra'lul de inlil'
tlare a tesuturilor, deci de edeme.
lnlruclt reqimul hiposodat este greu suportat de boloev se vs evits mo-
Dotonia prezeDt-iodu-se o gamd clt mai vsriali de preparaLe osezooale bogau
cu condiinentele permise plntlu e evita sau a masca lipsa 5tuii.
Stnt permiso urmitoarele elimenie:
- lapLele (Dumai ,n limita cartiH(ii de sodiu permisd), brlnzeturile proas_
pete Deseiate (caq, urd5, brlnza de vaci), brinza desodat{;
- cemeg de vacc. Das&e slabd {itr ccntitato limilat[ cca 100-150 q/zi)'
pe9tele de rlu sla-b 19a1ei, Iir, crap, grtiucri, pestrev), fiert, triPL sau coPL lo
pergameDl;
- oudle: gilbenugul in cantiiala limitati (cind se asociazii ateroscleroza)'
iar tn cazul re-gimului-hiposodat sevel ae Ya erclude elbugul;
- grlsimile: utrtut nesdrat, Emintiaa, ftigca, uleiul Yegeta], margarina
tresfuate;
- piinea aDe fir[ Ear€;

21. - truclFlc slDl pormiso roate fierip ln rompoluri, coapte ca pireuri de
frucLe, gclalino, rrsc po riz;loare, sururi de lru.lp;
- lagumola slnl permise ca saiale, pir.uri, solcuri. budin.i, min.druri
de lFgumc, eviLlnd pc .ole care IrodLrc m^leorismF. .d ti pp rele boga'e ttr
sodiu (varza, teliDa, spana.ul, leguminoaspl" us(alp, srccla)'
- leinoasele siot pelmise toale Iiprle Idra sare tgrigul, orpzul, p0slele
I5iaoa6o, fulgii de oviz, mdmdliga pripiti),
- duleiurile permise sht numai cele preparate ldre sare, bicarbonat
sau pral de copt: aluatDl de tartd, de eclcr, d€ biscuiti cu fructe sau cu brinz;
de vaci, budirci de fdhoase, gelaline, micre, dulccald pr€paxati ln casd (IdrH.
conservant), marmelade ti gemuri prcparaLe h casE, pelL€e;
- bdutu le: ln limita lichidclor pcrmise sub iorml de ceaiuri de plante,
rucuri de frucie, chisel do lapie (cind este permis), 6ifon;
- condimeDtelo permise slol, cele aromat.: pilrunjnl, mfuar. larhon,
leutlean, chimen, cimbru, muqLar ferd sare, varzd muraLa fire sarc;
- sosurile: permise slo[ Dumai cele prnpa-ratB dicLnlic din logxm.,
8os olb, 3os de srDlat,nd, sos caramel f.a,;
- supe: din legumele permise, supe-creme lngroqate cu fdinoase, supe do
coreale, supo do fructo (ln general 0c vor do tn cantitato limitqttr).
Alimentele interzise slni:
- brlnzeturile grase, IermenlaLe, serat€ (caqcaval, brlnz[ telcmea, brln-
,€turi topite);
- carnea grasd de porc, glsctr, ratrd, vlna1iul, viscerolo, merolurilo, afumd-
turile qi oemurile conBervate cu sare, conservelo do oume, peliele sdro.t, alu-
eat, peqtels graB (de marc);
- ouels h oa tiiate exceBivi;
- plines ou sars sau l6inoa6elo preparate cu bicarbonat sau cu sare;
- gr[Bimilo: sldnina, unljura! unLul 6drqL, margarino sUratd;
- legumele: bogatg h sodiu ca: leliEa, sfecla, spanacul, vsrza creali,
usturoiul, ridichile, gogolarii muratri, varza muratd 0u sare, coDopida, varza
d6 Bruxclles, leguminoasele uscate;
- fruciele caro produc meleorism, fructele oleaginoase;
- dulciurile: preparato cu Baro sau }icarbonal,, celc preparato cu
Dult{ grlaimo (foitajele) sau cu mult ou;
- bduturi: alcoolul sub orice formi, apele mineralo cloru.ro-sodice, iaur.
tul, laptele bhtut, ceaiul Lare, cafcaua;
- Bosuri: preparale din zeamd do oase sau de came! cde preparate cu
ceaptr pr6iiI (riotaguri), cu usturoi, maioneza, cele preparate cu multar;
- condimetrte: ccle iu!i, boiaua, piperul! multanr] cu sare, ceapa, ustu-
rciul, hreanul.
So va interzice de asemcoca fumalut,
Nu Bo vor permite coosumareo de ti.hide tD limpul mesei,
Ilsle inlerzis consumul de bduluri prea reri.
IIesele Du rror Ii Drea voluminoase ?entru a nu tngreuia muoca cordului.

22. Regimul alimentar in infarctul de miocard
IDfar.Lul do miocard o.up5 unul diDLre primelc lo'uri ln c?ea
.ee
privpqle
he.vcnls bolilor cardiace.Numele bolii Provine de la 'uvlDLul
lalincsc iDtar-
"i" .
"
i"runar, rrr*cit se produ.e pri; obstruelia uDui vas al .inimii lcoro-
narc) datorild unui cbeag, sau in urma uBui spasm al pereteld vasculal
.
bin nuncr de vedere-clLnic bolDavul prazinl'd o durcre pulcrDic6 sfifia-
toarc in regiunea inimii, care poale dura mai mulle ore, lrsnspiralii'.8'Sdorca
i"r"ir"ii
"ir""iJ",.ar€
poale mcrge llnd la slarca de
'olops
uncori cu pier-
der€a cunoltinlei.
Gravitateo fenomenelor 9i evolulia ulterioard a stdrii bolnavului d€_
pind do calibrul qi importanli vasului afectat, tiind mai severe in cazul ob-
strufuii unui vaB mai mare.
ln cazul nroducorii unui inlar.t mio.ordi', bolnavul trebuie 3i ptrstroze
ohlisatoriu un repaus absolrtt la pst, timp de 4-5 sdpl'trmtni, cel pulin' dacl
nu Jurvin alLe complics!ii. ln accste condilii $i alimentalia se va da la pol".
ln rtimele 24-48 do ore se va adminis(ra bolnavului un regim iidric
slca;itiunai din ceaiuri, apJ, sucuri de lructe' aPd tjarla 9i rdcitf, admini-
Btratil cu liEguritra (cca 1000-1 500 ml)
In urm[t-oareie zilo din prima sdpilmln[ so va adninistra un &gim
hino.alorio alcetuil, din 800-1000 nalorii/zi formal rlin: 50 g proleinc, 20 g
lioid€. 150 a slucide. slricL hinosodat. Alimenlele vor fi dolc sub formd somi-
iriliia fr'.i,tt pentru e (rr;!u lu nraxinrum orysnismul alcclat ds clorlul
m&sl,ioaUiei.
Alimenliele din componenla acesl,uia vor [i roprezentaLe de supele-cremo
.lo lesume. iaurtul. chis;lul. q;lslinele, butlincilc' ter"iurilo ilc fuinoose, pre-
pa"at"cle de fainoase cu laplo-iorez, gril LnicLei, fidea), pireurilo do lcgurne
preparato cu lapte qi ou cca 5 g unt adriuga0 la una dintro meBe
. - -.
Din a doua sdptdmlnd a evolul,ici infarctului miocardic regimrl ve fil
normo" Bau ugor hipocaloric, hipolipidic, normoglucidic, hipoprol'idic, Iipo'
sodal (cu 300 mg sodiu).
Resimul va ri alcEluil din trrm,',loarelc alitncnle: sufc_cremc dp legume'
suoe lirioezi do lecume. iaurL. chisel diD ducrrri de tru.te. gelatine. budin.i,
tnr.iuri de fdinoasicu Iaplc, pir+rrri de tpgume prpJraraLc
'u lapla, soleuri de
legume cu ulei (tierte iL la grec).
Dupd aoeea se Ya putee adminisha !i carnca tocatd 9i fiarti sau tociturd
ftiptd, ;alatelo rase merunt de legume: sfede, morcovi, salatd Yerde, asezo'
naie cu ulei qi zeamd de lemiie.
Din sep6mtna a trreia so va administrra rcgimul recomandat, io getreral,
bolnavilor cu insDfi.icold .ardia.d .ompcnsaLr"
Dupd cca 6 siptdmini se va putea admiEistra 1,5-3 g sodio.
294

23. Alimentatia bolnavitor cu hiPertensiune arteriali
Tensiunea arteriall esl.e presiutea care rezultx din conhacliainimii dato-
rite cercia singele este lmpins prin Bistemul circulaior (Tasele sanguine) i4totr
organismul. Ea rezuitx dh interacliunea a doul forle opuse: rna este rcpre-
zentatd de cotrtraclia mutchiului cardiao imiocardul), carc cauie se invingx
rczistcnta pclc1.i1or yasculari. ,^.ceasla reprezinle iensiunea aderiale maximn
(sisl,olicd). A doua rcprezinie prosiunca exercrtate in mod constant de singe
asupra pclcli]or l,asculad. Aeeasta rcprezinti tensiunea artc ali minirn{ (dia-
sLoIri). Creqlerea valorii Lensiur'ii arl.rirlP maxime 9i'sau miDime Peste celo
normale la un individ poafli nuIrplp d. bipcrlensiLne arleria]a. Acoasla Poalo
,i primilivl, cind Ee trumelte booln hiptrcnicn. sau secundari uDei alLe al'o.-
tiuni (cardiace, renale, endocrn'e 9.4.).' IJolravii cu hiperl,easiune arLer;ard so plinq de falPitaUii, insomniF, amP-
l,-eli, du-reri de cap,tdburiri de rederp. amor(oli ale membrelor infcrioarp Cu
limpul, hipertensiunea arterial.i (bocli hil,erlonici) poate duce la compircalrr
cardiace, reoale, cerebTale t.a.
Crctl,ereq piesiunii afieiiale din vssc se datorotlc lngusl,ir;i lum.nului
vascular. fie Drintr'un spasm al musculolulii acesluia, fic datorite etero_
relerozei, adich hgustfuii peretelui arlcrial prin depuneiea IIScilor de al0rom
ci sclerozarea vasclor.
' Musculatura vrsclor este bogat ineNoll, sstfel inclt emoliilc, ca ii orice
stimul care influcnteaza activitaieo sislcmului nervos, vor inlluenl.a fi tonu-
sul vascular, provo;hd hgustarea perel,clui aceBtuia, edicd hipdtensiunca ar-
teriald.
tcrosclcrozo eslc eea de a doua cauzd moiortr corc std la o ginoa produ-
cerii hiperlcnsiunii arteriale ti are lntre l'r.torii sxi de producere divcrsclc dez-
o0hilibre mel,abolico cum ar fi supraalimenlalia.
Tratamentul hipertensiuEii erierlolo dcci va implica ln Primul rind modi-
ficsrca regimului alimcnlar, a condi{iilol de viala. evilarca emoliilor. cvita-
re& efo ,uiui fizic rBi intcleetuol exrger.rl, p;strsrca orelor dc odiLna ti a tim-
pului de muncd, cu o rcpartizrro cii nrui erhjlibrati lntre ele.
Alimontatia va Ii coresDunziloarc crl stcrea de nulrilie a ildividului. La
bolnavii cu srirplus pgnderil se va da un rcgjm bilocaloric penlru a reduce
g&uiaiea, la cea ideal{.
Dintre aliioeDiele permise menliondm:
- laptrel€ degresat, brinza de vaci, caqul slab nesfuat, urda dulce;
- .smea fu cantitate limihta numai de 3 ori pe saptamlDS. de vit5, ei'
!el, g5ind, pui, sla}6, fiartd ca tasol. fript6, pqte ilab alb de rlu (lia,9aldu,
qtiuc5, crap, pdshdv), liert ca rasol, fnpt 6au copt lE Pergament;
- ouele se vor da ,B catrtitate limiiaH gi Dumai itr preparate (gilbenuEul
se va reduce ln cazul exisl,enlei alerosclerozei);
- grSsimile:6e vor iimila ccle de origiDF arimald, preferindu-se
-ceJe
de
origioe iegetalS, adeugatc.ruda la salalc sau lierre ltr mlnctuuri cca 60 g/zi;
* piinea se va da cea albd sau intermediare, preparatd ffuI sare, Yeche
de o zi 6au preiiG;
295

24. - fiinoasele se ror da lo cantitate limitatd (gris, orez, fulgi de ov{2,
fidea, fiefie lere sare);
- legumele pemise vor Ii cele s5lace itr sodiu !i celdoza (morcoyi, do-
vlecei, fasole verde tiadre, salatd verde, roEii, adei, vhete) ras6 men -nt ca
salate, {iede ca soteud, pircuri, budiDci de leglrme, fie e a la grec;
- IrBclels yor Ii permise sub orice lorme $ude, coapte ca pireuri de lructe,
compotud;
- dr ciudle preparate f{rd bicarbonat si ftuI sarc, ditr aluat {i€rt, aluat
uscat, aluatr de biscuili, cu brinz{ de vaci, cu {ructe, gelatitre de fructa, de
lapte, de iau-rt. pei lea;
- bautuile pcrmise vor [i cele sub lormd de laptp simplu degrasat, laple
amestecai cu caJea do orz sau cu ceai, Iapte bItut, iaut, ceai de mdcegi sau
de alte plante, sucuri de ftucte Si de legume;
- condimertele pemise sint aromaiels pdlrunjelul, tarhonul, mirarul,
leuqteanul, dafinul, cimbrul, zeama de Gmiie q.a. Sarca !e 1.a da in caniitate
limitad;
- supele dc lcgrmc, supa de rotii;
- sosu le de legume, sosul de roEii, sosd alb, sosurile preparate dietetic.
Alimentele tuterzise sini:
- laptele integral, hitrzetudle stuate gase;
- cartrea grasi, lriscerele, vltratul, pe$tele gras, mezelu le;
- ouelo h canLitate ffescuti (mai ales gilbenugul);
- grdsimile aDimate tn catrtitl-ti excesiy€ (untul, untura, tigca, smintina,
seul), grlsimi]e prej e;
- piitrea cu sare, piinea neagr{;
- fdinoasele preparate fir sare ti in caniit[li excesive;
- legumele care conlin sodir in cantitate crescul.d (!elina, Bpanacul,
sarza acre, mureturile), le$rmele bogate in celuloz[ grosolaoi, cele care pro-
duo meteorisme;
- fructele oleagiroaBe;
- dulciurile preparate cu bicarbonat, cu aluat dospit, cu unt qi cu g5l-
benuq de ou ln catrtitate er$cut{;
- bduturile alcoolice Bub orice lor d, cafeaua, ceaiul tare, apele mine-
rale clorurosodice;
- coDdimentele iu!i: piperd, boiaua, sarea, ceapa, breanul wturoiul;
- supele de carne;
- sosudle preparate cu muqtar, cele preparate nedietetic, cu grlsimo
prejiil, sosurile de carne, maioneza g.a.
Bolnavul va primi mese de volum rcdus.si tuecrente (5-6 pe zi).
Se yor eyita lichidele h cantitate a.bundentl gi, in gercml, consumul de
lichide in timpul mesei-
Se vor evita discu!,iile tn timpul loesei. l{ese]e se vo} seryi htr-o atmo-
sferd de calm, pdstlltrd uo repaus inainte Fi dupd mase.
ll{asa de seale se ya se.ryi cu eel puri[ 2 3 ore inainte de cu]care.
Se vo} evita preparatele excesiy condimentaie sau cele care Ilecesitx tra-
tametrte complere peniru pregitim,
Din citrd io cind (spre eyemplu la o sdpl,Smin6) boloasul poate prjmi un
regim special cuooscut sub oumele de ,zi dr descaftar?". Aceasla r a li alcelu-
296

25. il5 diolr-o alimen{alie cu lrucle ti legume'm cxclusi!ilale. In acesle condi(ii
bolnavul va trpbui sA resl,prLe un rclaus obligaloriu la pJt. Esle oF.psari in-
lrodDcerea acestor zil€ de desctucare, mai ales petrtru bohavii supraponderali.
Prezent[m nD model de astlel de rcgim de desc5rcarc a]cetuit nu ]ai dir
Iructe Ei legume:
Diminea,ta: 200 g mere (Iase cu Bco4,iioar{);
ora 10: 200 g mere;
ora '13: 250 g legume (adei, mor.oFi, salati erde) prFparare ra sajrld
asezon€le cu aromale evFntua-l cd o lingurild de ulei !i zeama de lAmilp;
200 g lructe (mcre);
ora 17:200 g mere rase cu scorlisoarS:
ora 20: 250 g legume preparaie ca salati (ca la prirlz.:
200 s ftucte mere)-
Alimentalia rationale in bolile renale
Riflcbii todeplinesc tn orgao;sm lunclia de exrrelie a sutrstall(clor toii"e
ti a dpgeurilor rezulLal,e di.o diversele metabolisme.
Ei slnt lormali dintpo multituiltue de uniti,ti structurale (anatomo,Iun-
.liooale) Eunite rufrcni. Acelna la rind'i lor sinl al.aluiir dto gtonauti,in
roDsdl,ulia cHrora se gSsette un gbem de capilare sanguDe carF realizeszJ o
supralalS Ioarl,e ma-re, de cca 2 [o2, tavorabild peDlru tiJlrare€ plasmei ffi lor-
marea urioii (in 24 de ore singcle rre.e dF 300 ori lrtu rilxil"bi) $i diD tubi, cr,"
reprezinli .oolrDuarea glomerulilor si corF, lxdndu-se lo .ondur{e din rF ir
ce mai mari, yor forDra ceije uriDare (urcLere, vezicdi ureLri) lrin ca!e se va
elirDina ulina formalir.
Iatlama!,ia glomeruJiJor ca rczull€L aJ unor inlcc,Ln .u germcai plp,ari da
la diveme focare (deotar, amigdaliao, sinrzal, faringian. olic) du.e la boala .u-
uosculd sui N$ele de ghmerulnnefnjd. Aeeasl,a poate fi aeute sau cronici.
Glomerula efrita aculd poate Ii difuzn (cind aJecieazd toli glomeulii)
6au rn loear (ctnd afecteazi un trumir rcshins de glom€ruli). Boala apare de
obicei dupe o iofeclie cu streptococ (exemplu: scarlatina) Si se caracterizeazd
prin aparilia de edeme (infilira_iia _tesutudor cu api) ta pleoape gi membreie
inferioare (glezne), eviden_liaie pritr cregt€rea tD greutate a bolna.v.ului gi urma
Usata Ia prftiuoea digiLaj6 a {csulului rcspectiv. Pe lioga a.eastd, bolnatul
prezinl6 fi o creglero a teDsiunii altcriale (UperlcDsiutre). In uriDa se gispsc
albumirurio, hemal,urie (prezeDla de bemaL ) 9i cijindrurie (prezFDla de ci-
lindri gratrulogi). Ia lormele seere are loc o.rFtlere a urpci saspine.
Boala nec€sitd un tratament foafie corcctr condus, htrucit poate eyolrra
dlre forma cronjcd cu imposi-bili I a Lea de yindc.are. Boloavul va li obli-
gatoriu intemat ln 6pital.
ID caalrul tratamenl,ului, dietetica ocupd un toc important in aceste boli-
Bolnal.ul, 6Jlat tn repaus alsolut, la pat, 1r'a primi ia primele 24 48 de
ore un regim eomplet ffud sarc. Unii reeomatrdi in aceaste primd perioadd
chiar un ,,regim de foame Si de sete" ln eare bolnar_ul nu iogere nimic. De obi-
cei regimul ia aceasid perioaald este utr rcgim hidric in care bolnayul va con-

26. suma: ceaiud aliureLic€, siropuri, ape hdulciti cu zahdr' Cantitatea de lichide
hebure si fie egale cu dirreza.
D,,oti 48 -72 de orF. dc"d evoru!ra Dolii eslc tavorobild, bo]naYYt vi '9:
"rma
oiim"nre boqal€ in glu.i'lo ra: paslo leinoase, orez' zaDer 9r nulrc rrr
.,).',1
"i.a
air*ro'..r. b;ni, pesle I U00 Drl/zi)'
'"""h"Ji,.,Ji
",iir,: ain o.",,'t.o"r" ri zab6; a rost preconizal' de Kcmpnpr
r""a iii''='ib?.;;'.;i";ii;;;; p;i ii rcparrizato aslicr in cursur zirei:
-'" di;r;;;i;i -;n
'io
g o*i t;".1 jndulcir' cu zahir sau miere
un nrdr coPL
23 Dabor suc de fruclo
or: I0: - 1,2 h,l'ar do suc do nortocalo
6;; ii, - 6o-'co q or.z ti.rl, cu zabdr
- i.r "rh.*
do suo de Porlocale (mer')
- 6 lcliido mir, o telie'Jeananas' obanani sauun'orlol cop[
Ora 16: - un m[r, uo cartol sou o pjersicx sau pruno uscsLe
- l/2 oahar d€ suc do fructe
snn.a: - 60-'3u s orez cu lructe (carse' grefuri' prune' smocnme'
- 1 2 DalAr de suc do frucle
Lu culcore: - 172 j'ahar de suc ds frurLo
i;ir*'i-i't"l n""".ta fo"*a, rcgimul educe cca 2 000 calorii' 20 g pro-
r"r*, i e i'p,d", ;20-!io i gr"ciae.-rrO ms sodiu 9i 200 mg clor'.
" "-jrie?r,jr
cole toerte m-orioton 9i insipid; de aceia au poaie fi supot'lal
Deste o 6aptiIIlnS.
' .q-, -Ji ,ccomendJl ln occasttr pcnoadtr ii regioul bazat numai lo fuucl'o'
""."
# il:,i;j;i iiil;i'"-p",1",^" 'ei
'r"o"t'i "i
i; sodiu' Accsla tnsi Du pool'e
iiinrlicat tn caiul bolnavilrir tare urineaza pulin,.iotmclt esLc bogat tn Po-
iasiu, carc, neputinr.lu'se elimina prin urin6,_duc€ la intoxiouca orgarusmulur'
uncori cu conscc;nte grav€ perrlru bolnav'
-"--i"i"l
," lir*ri bolnavului devins satistdcdioere'-pcsto" 19q9
,*ll1'
regimuf"a ti'imlosltit clr supo de zarzavAt ldin Iccumo silrece ln soo r)' car_
toii. Dlin€ lfu6 saro, g,lD.rnul oe ou' malmeladt, so-s alb' sus.caremel .
TrepLot'
;;1J;'i;tr",l *;;i' ;limenteis cu conlrnutul proteic: mai crescul laptoro
il.i,i"i,'i'.iii;'al, n-aci.,"gur, uraatrn'timita proteinclor 9i sodiului pe'mis)
Apoi so vor introduco:
-' pegtelo de rlu ftprt scu hipt 6au oopt ln pergament, carnea fiaeld' friPld
(ln limiLa proi€inelor Permrse);
'" '--iriri"r*f".rl firma de'budinci cu laptele permis sau cu nxci qi zaldri
- Iegumele sub formd dc salato dc ctudiLdli pregetiLo ou uler' ca p'reurr'
soteuri cu uni, budiDci;
- fructel. crude,'a srlato de hucte, coapl'e sau fierto in compolurii
- dul.iurite: LcrlE de lructe, ecler, cldtit€ co dulcea{,f,' alualurr lara sare
8au bicarbonat;
- grasimi: unt daBeral, ulci, sminttDS, fritcti
- f,,iururi: sucuri de lrucle, ceaiuri de plsnl'e (mfli ales cu etent diuretic);
- "otr;."nt'"t"
permiso sint oele aromate, Ya-Lilia' coaja do llrDlie;
- supelo permiee sini cele de legume, ile fdrnoase, de fruct'ei
298

27. - sosurli permise numai cels pleparale dietetrie, Idre care, asezonate cu
.ondimentele D€rmise-
Sodiul se va da aslfel: in pnimele 24-48 de ore rpgimul va fi complFL
desodsl, spoi se vor pemile 300 mg 6odiu, crcsciDdu_sc l,reptat .anliLalea da
sodiu tn f;nclie de siarea clinici a bolnavului, dar numai la indicalia medi-
cului.
Mesele vor Ii repa-rtizate ln prlnzuri frecveEl,e, de 5-G ori/zi.
Sitrt interzise:
- cdrnurile grasc, supele de came 9i de oasc, mez.lurile, afumElrttilc,
nonservele de rarne qi de peqLe, brlnzel,urile strrate, laplcle inlFgral, albuful
de ou. untul sarat, unLura;sldn;na, ptinca sera[5, spanacu], lclina, aluarurnc
sarals sau cele prepalrLc cu bicarbonat sau cu mult ou (albut), brutunlF al_
noolice, apele alraliiro ti in general Jichidele io cantite!i excesivc, .ondjmenlele:
oioer. hrea;r. usturoi, sosuiile de carnc, sosurile preparale ncdielFti''._ ' 1n unelo cazuri clnd glomerulonelrila aculi a Iost iDcorFcL sau in"ufj.icnt
lralald sau clnd a evoluit Eai sevcr, se poato croniciza, produclndu_se nrorJi-
fic{ri ireversibile. Se traBsformd a.llel ln Elomerulonfcrild cronicd.
Aceasta evolueaz{ de obicei cu modificdri urinsre (albuminurie, hema-
lurie, cilindrurie), uneori cu hiperteDsiune arteriale, alteori cu edeme mari 9i
climinare urinsra de 6ubslanre albuminoide h proporlie crescute, in care csz
.oartd trumele de sindrcm nefrctic.
' Glomerulonetrita cronic[ dvolueazd ireptat cetre insulicienlu rena]d cro'
nictr. core reDrezinttl un stadiu ln care vindecarea nu mar cste po3ibiu' rl-
nichii nu mai slnt capabili s[ lDdeplineascl fuacfia lor de eliminare a deqcu-
rilor din orcanism. It acest fel. o 6erie de subsl,ante toxice 6e vor acumule ln
glnse. DinLie aceslea. cele rezultate dio metabolismul proteinelor 8u o deosc-
biti importante. Astiel este ureea, a cdrei acumulsre ln organism poarttr nu-
mele dA azotAmie sa], urcmie (ouron
- urini, hsima: slnge).
Bolnavul aro o stare qenerai5 alterst6, prezintd dureri de caP (ccfalee)'
somnolentl Drosresivd. liDad de Dolt5 de mlocare, apslie, holena are un pu-
teraie miios'de"amoniac, cantitduee de uriod este d_in co lD ce mei redus6,
ln final apare corn" u.einicE, adic{ pierderea Yielii de rclalie a bolnsvului,
car€ duce la moarl,ea scesluia.
Peotru a prelnllmpina evolulia bolii cetr€ insulicieDtd renal, cr-onice-
bolnavul trebuie s, ia o serie de mdsuri cs: pdstlalea unur repaus sulrcrenL
ziltric, evitarea frigutui, a oricerei inleclii 9i cbiar a aglomeraliilor, unde.esle
posibili contaminarea sa cu diverse boli itrteclioase, suprav.ghere Dedrcali
periodic{ q.a.
' La boinavii cu glomerulotrefrit5 croBrcd csre evolueazd cu hiperlen6iune
arl,priald. reeimul afmentar va fi asemendbr celui din boala hiperten6iv5'
lo cazul j nsLilarii irsuficienlei retralo croaice, alimentalia va Ii modificata dupd
cum se indic[ la capitolul resPectriY.
La bolnavii cu'glomerd6nefritd care eYolueaze cu titralrom Defrotic se
va adminislra un reim a-timentar aormocaloric, bogsl io proleine (hiperpro'
lidic), trormo- sau hlperglucidic, hipolipidic pi tLiposodat.
Dintre alimetrtele pemise menliondm:
- camea slabd de
-vac5,
pui, pegtele de du (!aleu, Etiuce, lin) preparate
liertc, ca rasol, tripte, Ia cuptor;
299.

28. ,
- hloza de vaci sao urda desodale, taptele desodat;
-- ouSle ln cantitate limitald $i Drroai ln P&parate;
- nlinea alba lare sale:
- i#ll"ir""""rii i..i""L toate preparaLe ca budirei, cu zahdr 9i ouci'
cu unl, .u lapte (in liirila sodiului p'rmis);
'' -- r*,-it"
"l'rr,
ocrmise toale cu exceplja legumiooasclorxs'al'' sPaoa-
errlui, reliopi, 9lc!jei;6e ror prepara ra salatc, pireu-ri' soLcurr' DrrDcarurr
'u
sos djetetic;_ _
- r.,,"i"t" sint Dcrmr_se crude, ca sajale de fructe, "oaplc,
ca gclaliDe ile
rn,.le- sub lormd de compoluli, jeleuri'
" "''- iii.li."i" r";-,"" "Lu ".rl
'p*p""}" di-o aluat rare sare sau bicarbo-
-", ",,
-.,;a;" ni,rinn- cu tructe. iu b;nz; de vaci;
""'':"'";";ii;'';i ,t" i,
".otiL"u"
rcdus; (5 g unl',
'-5
s,. ulci); . ,
- E,rrrrrrile Dermise vor fi: sucurile d' fructc, cearuflle druretrcc' raprFre
.lcso.lat- comootril. rilrooadcle, tixoooadele;
- nondinieotele oermjse siDt ccle aromaLe;
- irpele p"rro;".j shl cele de legume, de ljinoasc' dc l'ruclP' bor9 0e
1e!ume.-- i; ""' da 5-6 mese pc zi. de rolum redus.
i.ai"i * * ri..ii" tL prriporiie d" 1 -J s pe zi, jD tunrlie de prezeola
"rlernelor
si sub dirocta iodicalje a rocdi'ului'*''i;1;,;;;";;a"
o a,Li p" sepLirnind o zi dc hucLc (de ctuditd!i) in
** iltffi;;;ffi;;.,-.,;'i"i'u" ql resume Dar dc'asLa ou be vd permir'e
decit, tn cotrdi.tii de rcPam striotr la pat.
Dinl,re alimeDtele inteuise menlionlm:
:;;;;;.ril 6;;*, """*""a"
de carne sau de peqte' mezelurile'
a{umfturile:
- brinzeturile sxrate, bdnzeturile gase;
- ou[rle in cantitati crescute;
- -a.i'.;f" Earotp. deLdna, unlul s5rat, unlura sPuli
- iesumele bogale rD sodru: spandc, gLevie, lclisa', lPgum]noasele uscaro'
usliDroiul. coDs€rrele de legume;
""'" -'ii,r,i*it"
-*arare'cu dicarbonat, aluaturile prcparate tu sare, r'ele
prppaJale .u multj ou sau cu grasime ln caDliLale rDarP;
. supele ditr caroe gras6 sau de oa3e;
- soiurile preparate-din zeamd de cartre sau de oase, maioneza' sosul de
mugt-ar, sosur d p;.paraLe D.dietplic cu mulrli grasime;
'
-'coodimeoiele'iori:
piler, boia, &uttar cu sare, mesttre, usturoi' c€apd'
hrean.
Reqimul ln itrsolicieols letr415 cronir5' Io cazul 'rn r'are bobaYul a aiunr
r" .tiii,-r ai i"-*ii"i*ii i"Ja
""""i"a
asistsr la €pa-rilia unor Lulburtui al€
metebolismului hi&oelecLrolil,ic, la altera_rea slturl gctrerale' acumurarca rr
6inse a Drodueilor l,ori.i ce rezultd diD melabolismul proLrdrc' care ou mar por
ji*-li*ii,"Ui d'e rbicbid bolnav (.re*ema uleei sa'iguioe)'
-
n""i-tf bohavuld Ya fi deci adsplat in functie do sl'area acestuia 9i
enume'ya fi hipercaloric (pentfu e lmpiedica lolosirea- t'esut'ufllor lroPnr.tB
scogul oblLnerii'caloriilor nicesare, care ar duce la cxetl'erea deleuruor mela_
300

29. bolice d..i !i a aTolemie;), hipoproCdic (intruciI pnol'rioclc
'ePr'zttrld
srbslra-
{ul tormerii unor compu$ de Lipul ureei care tru 3e poL ellmroa pnfl rrorclrrul
bolDav Bi sc acumuleazd tn siDge), hiperglucidjc lr Dormo_ sau llrperlrproro
moderai peoLru a asigura aportul de calorii crescut De'esar'
Dintre a-timeatel; perDiss aceslor bohaYi menliondm: ..
- cartrea si oestele inunai lD limita protefuelor permise) indicale dc riLre
rnedic. Se vor iripira fiede, fripl,e, uneori chiar prejile (lnitel) suL formd ds
ortrceruri cu csrne gi leguoe;
-- --lopL"t"
li deri'vate"h (arimai ln limitq proteinelor pcrmise); brtnza do
vaci. casul. urda. iaurtul:"-'-
o'uaiu .toi'pe..ise ;1ai ales su5 forma g[benutului (albutul numai ln
limita Droteinelor permise);
- irisimi: un[. smlnaind, fritctr, ulei, margarintr;
- ;iine albl fara sare sau intermediartr fdrc sare;
- iainoase permise: orezul, gritul, fideaue, l,oal,e prepar&le cu unt' za_
hdr, nuci.
- leguroe: permise ca salate de cruditdli sau ca pireuri, soleuri, mlDcd_
run cu sosr lrudracl;
- fructele permise, cele crude sau preparale cu zahdr, frilcH' coaPts' ln
compotud;_-
alulciuri p€rmise cu miere, Irigcd, malmelade, fructe, truci, Idinoase, cu
zahdr Si Duci:
- Soaliol nlr se ya ala ln catriitate Peste 2-3 g/zi' iar in cazul prezenlei
eilemelor se va rcstringe aportul sdu la 500 mg/zi;
- bduiurile se ror da itr raport cu ahureza' evitlnalu_se toate biutur e
alcoolice;
- conilimeltele pemisc vor Ii cele aromatre' tiind iDterzise cele Picante;
- supele vor fi dato in timita lichideld Permise (supe de legume, sups
de liinoase);
- sosurile permise vor Ii numar cele preparaie dietetic, aromatizate cu
condimetrtele permise.
Ss vor da mese frecYenie, de volum rerlus, prezetrtate ctt mai variat qi
mei apctisant,, avttrd ln vedere apeiitul 6ctrzut al bolnsrdui.
In cees ce DrivesLe aDortul de Froteine, accsta poate fi de 60-80 g/zi
In cazul olnd ureia saiquin{ ss afld s-ub voloarca de 80 mg%. Clnd aceosta
tinde s{ creascd, caatiiaka d€ proteiDe din ralie 3e va rcduce la.6U-4! g;zl'
acoperindu-se maj ales din laclate, caro au avanteiu.I uncr mar Dune dlgesu_
bilimli qi mehioliz&i.
In eazul ctnd uleea 6anguilttr crette mult Peste valorile lormale-, Protei_
nel6 din alimentatio se Yor reshinqo chiar la 20-25 g/zi. ltr cezul acestu'l
resim hiooorol,eic ioarte sever se voi elioina din a.liEentslie camPe, ouale, se
va"lolosio'oline earac6 lD prolein€ (exemplu cea do socere car€ aduce 6 g%)
Iatado cea inlermedia i careaduco 10 87o) os ti toat€ alimeDtelo care coDlrE
Drbteh€ ln DroDortie cresout5- Acest reqim trtr 3e Ya putea Prelung prea mulD
iimo tut"ucit fivoiizeaz:i accentuarca &tabotismulur proteic endogetr (coDsu'
mufproteiaelor proprii orga.Bismului cu creEterea deteuril or metalolice-ueea).
30(

30. Prezenfim tn continuare clasiiicarea alimcntelor l[ funclie de conlinutul
lor ln Droteioel.
Caiesoria A: Alinote tu @ntinut protcir sub 3o/o
Legime: arng],.:I.,arc, sparanghel, vinet€, morcovi, .telin5, miniterci, do_
vlcrei, casLraveLi, ciupcrci proaspete, varzS' cono0id5, varzd dc Bruxcllcs,
varzd ro!ie, spanac, merar, fasole verde. nopi, m;crig, mdsline, gulii.
p6sthnac, prez, mazdre vcrde. .arloti. ardei, ridichi, hrean, saial6, .reson,
cicoar€, andive, l6piuci, papadic, rotii.
-F.&crri caise proaspeLe gi uscate, ananas, migdale veMi, banane, piefsici,
eirege, lamii, gutui, curmale, smochine verzi 9i uscate, frugi, zmeure, coaclze,
maridarine, cistane, pepene, mure, portocale, pere, mere, prrme, struguri,
Btatide.
Dultiuti: zahd. miere, dulceluri, tapioca.
Grdsirr?i.' unt, ulei, unLure, margarine, frigcd.
Citt.goria B: Alinenle .u Nntinut uotcic inlrc 3-10o/n
Plin;a do sccare qi de grtu, iurta dulce, briotii, biscur[ii' prijiturile cu
friscd.
' Criqul, feina de castan€, orczul, porumbul,6ecara, orzul) grlul 9i 1o0te
cereqlele.
Pastele f{inoase, fasolea albg, mazirea, ciocolatra, laptele, iaurtul.
Catosorio C: Alinente ?u canlinut proteic de 10-15olo
Creiel, rinichi, collet do porc, jambon (guncx), picpL de poro sbrat' corne
d€ atscd.
"Tinnri snoiei- midii- ltridii.
iapto
'
condeniat, ou {atOug - 12,60/0 9i gdlbenut 15.8"/").
Brlnzeturi: brlnza topi|d cremd penl,ru copij, brlnzd grastr de vaci, brlnza
l,oniid cremd ..Buceqi".
' Nuci verzi, nuci l-rscate, elune, migdale.
Catogorle D: Alimente cu conlituut ptotcic peste 15010
Logriminoaso uscate: Iasolo, bob, linte, mazdre.
Fdin{ de loguminoase usoqte.
Ciupcrci uscato.
CarDe de vitd, berbeo, vilel, miol, oat, porc, mezeluri, Iicat, timus de vil,el,
pasdre, vlnai, pelte, melci, crustac€i
LaotaLc: brlnza de vaci slabd, brinza Camembert, Roque for L, laptel e praf,
parmozanul.
Alinente cara pot fi consamate la disctelie itu tqimwile hipoptoteice,
liind sdraco in pmteine:
sfe.la. varza. morcovii, l.eliDa, .astraveLii, ldpLueile, dovleceii, ceapa,
sparacul. roqiile, vioelplp, ridicbile, ardivele, prazul, lasolea verde, anghinara,
ciupercile pioaspete, sparatrghelul, merele, perele, baoalele, curmalele, str!_
qulii, l.imide, portocalele, grepurile, mandarjnele, piersicile, prunclc'
'ar3ele'
ananasuJ, pcpencle, surul de fructe, dulceala, gcrbel,ul, uatul, zahirul, amr'
l DunI D6rot
Ed. uass6n, Paris,
M. - Prcbldmes actuels relatits I la nutrition e[ a la didtdtiquo,
t964.

31. donul, mierea, untura, uleiul de misline, tapioca: ceaiul, cafeaua, ardeiul iuie,
Iomnoarele.
ALim?nte .are conlin 5 g ptotPine
- piine ftud sare 60 s (san 5 biscuili)
- paste f5hoase 40 g
- ftinI 40-50 g
* ore? 75 g
- lapie 150 g
- iaurt 200 g
- smitrtid 200 g
-ou 50 g
- carne 25 g
- pe8ta 25 g
- ciocolat[ sau cacao 75 g
- migdale 25 g
- alune 35 g
, smochine uscate 130 g
- cartofi 200 g
- castano 150 g
- fasole uscattr 25 g
- linte 20 g
- mazfue uscati 20 g
- mazfue verde 75 g
In continuare prezetrtrim citeya exemple de regimud hipoproteice:
Regimcaigprote;rd
- zahir 150 g
- piino hipopmteic{ 50 g
- dulcea_t[ 100 g
-unt 60 g
- miere 100 g
- compot de mere 200 g
neg;n cu 25 g prcteine
Dimileala : lapte 100 ml
cafea 200 ml
zahir 15 g
piine 50 g
unt 20 g
miele (dulcealn) 100 g
Prioz: lalati 50 g
ulei 15 g
cartofi 300 g
legume verzi 200 g
usl, (maryarioa) 20 g
1966.
I Dupa Bour H., D6rol U. - Guide p.atique de di6n6uque, Ed. Bailliale et fils, paris,
303

32. fructe 100 g
dulceald 75 g
piine 25 g
Scara: salaL6 50 o
ulei t5 g
pasLe f6inoase (orez crud) ?5 g
unt (margaritrd) 20 g
ptine 25 g
dulceald 6au siiop de Iructe 75 g (sau suc de lructe 200 g cu 159
zahJr)
Rryih cu 30 g prokincr
Dimineita: lructo ,00 g
calea cu lapts 100 g
zaher l0 g
prejiturd (foietaj) din fdiod 50 g,
Ora 10: suc de tuucte 200 ml
dextrozd 90 g
PrlDz: cartofi 250 g
unt 30 g
lapte 100 e
legume yerzi 150 g
ulei 50 g
gdlbetruq 15 g
Iructe 200 g
Seara: buliotr I&e sare
tapioca 20 g
Iapte 100 ml
unt 20 g
legume verzi 150 g
ulei 15 g
Ealattr Yerde 50 g
ulei 10 g
,ructs 200 g
unt 50 g ti gdlbenuq t5 g
Alimentatia rationald in hiperuricemii (gutb)
9i litiaza uric5
outo (podagra) esle o alectiuDe mel.abolce caractcrizotd din punct ds
vedere clinic prin inllamatia adiculatiilor Detacarpo'falangiene (msi olos
cea ds la degetul Eare) oarc deyin foarte dureroase, se lnro|e6c, se tumeliaza
datorild depuDeri.i crjEtalelor d6 urali lD cartilajo, teadoane (lesutul conjuncLiv
aviDd o afi.nital,6 particular[ peDtru acidul udc).
Boala se oaracterizeaztr p ntFo tulburars ln Eetabolismul 6ulsLanlelor
pudnice care are drept con*cin!{ acumularea ln slnge a acidului udc.'
304
r tdmolja.es J. - Dietdfique th6rap6utiqu6, Ed. Dojn et Cie, Pads, t958,

33. Purinele siot subaranlc care provtn fie dia alimeotetc care te eontin in
:l:I-r-11: :T:l,l'ii (viscere, lcsuturite rinere) rie prin a.grcaar.a subsranletor
nucJeoproLerce drtr organrsm-
, ,Crestprea coo..trtrattei acidutui urio tn singe e6Le .unoscuta sub numele
oo ntpef ncemte.
. L.a aparjlia gul.ei coDcrird Lrei faclod lnpoflant;: eftditatpo tExta tntitnin-
du-se la copiii eurosjtorl, atcootisnul lnafi bi,t*i i" "."1u;
iiiiiiiiii,ii).
. . Boala are o evolu[ie cro c5, co periotrde de a.utizriri io eare durei,te
dev/n foarle acceoLuate, regiunea ffLiculaLiilor afcctatc se tumetiaze- .i"
Inros.lle, sLa-rea getreral[ se a]Leneazi, bolnorrul este adesca fcbril. itrao€t;nt-
l.eDomcnete se e.racerbeazS tn tiopul-troplii, ameUorinJu-se in ;ursut ,jtei.
rormr cronrra a ooru se ca.aclerizeaza prin prezen(a totilor p1rlosi Iinivelul articxtaliitor botnave, cu detormarea aiestoia. ,r.ii;,i"iiir" rii"""'-r"idureroase, dar cu o durere suportabil5, cu caracler permanent. exaecrb.il
de mobrrrzar,. Starea genersli a bol_oavuloi este ln gdneral buod tntrc crize_
.}.x,sli 9i all,e localiz5ri ale gutei h eJ{Ie de eea urriculcrd si anume:
tendrnoasir cutaDal,tr, muscular5, yenos!{, artedale. Dintrc comDlicaliile
Ienafe are,gote), ttt@.a.urt4d. Be lat0.Degta cel mai frecvcnt, tiind p'recedati
,recvent de medfesfiri articulere-
Alimentalia are ua ml important la bolnevii cu biperurjcemii-
ln puseul acut de Enle se va da bolnavului o alimentaii. qnr,.r tn .nt^.ii
cu.cca 1 80O-cslorii. In primele 2 zile, aceasta vs Ii elcAruidd mai
"i""
air'"ir-crde: paste l6raosse, orezr supe-creme de legume, pireuri DreDarate Iire ;d-srme,.legume t erle, Boteuri, fructe coapte, pireuri de frucie. iomnoturj- #m-
carufl preparato fdre sare ti tIr{ greslme. Ca bluturi se voi folosi e,rcuiile dc
rtucte, apele al@lrne. teptele dulce degre6at. Ss vor de cca 2_3 litri De zi cu
scopul de a stimula diureza, a diminua formarea de acid uric gi a realjzi alcali-
DJZAneO UnnU.
.La bolnavii cu gulA cronicii, slimentalia are drept 6coD sctrderea biDeruri.
cemrel-pfln admtnislrarea unei alimeatalii sdrace ii ourine: asisurerea unoi
Dune dturezo gi atcalinizarea urinii pentru lmpiedica;ea pracipi;erii acidului
urio ti A formlrii cristalclor.
Regimul va fi elc{tuit din:
- lapte dulce, betut, iaud, brlDzel,uri rcserate slabe;
_.-_ - 1"*." d".r""d, gtriD5, pe$te (!_o catrrirate redusa: l0O 8 tiarld, .a rasol,
numar do J ori pe Eep$mi-Dd)i
- oud ltr cantitate ledusi (la 2 zil€) numai ln prepalatg;
-""^^-^.q:1"]**_:l,1_*lliLate
redustr (rFsim bjpotipidn.) permise penrru prepo-
rarea mrncarurrtorr dar DeprSjil,e;
- pline albd vechs de o zi;
- Jlinoase: orez, gri$, Iidea, Dacaroane, mdmeligd;
.. _ -"l"S,rm. plrmise: cele yerzi, fierte ca supe-creme de ]equme. D;reuri,
Ilerre,dra grasrmFr cartofi, Eucuri de legume;
- ftu_ctele 6int permise toate, crude, sau eoapte sau fierte in compotu ;
, 9'n::"lil" permise: mieres, dutceala, gelaiirete din frucre, atuaturite
preparare rara grastmei
305

34. - bduturile permise: sucu le de fructe qi de legume, apele- alcaline,
lopLelc d.qrFcal, lupele de logum.. Sc vo abigura o ';ntilata dc 2-J l/zi;
'
- sodiuf eBte
-Dermis
in .anlirdje r"dusa;
. condim"nteldpermisc sinl : olc(ul, lamiid, palruDjclul, dal;nul, mSrarul,
iarhon l. leusteanul:
' supe-cr"me de lngume, supF limpezi de hglme, supe de fEioorse'
suDe acdte cu lamiie:
'
- sosurjle p.rmiie slnl numai cele preparatF dielclic dio legumc, fird
grBsime sau ci grSs;mc loade pulini.
Tdbeld XXII
Tshel cu ooniiNhd lm('r alinede in Durloo
A- Alinehte cu conlisut tidicat i* putine:
IIomLle
lJ.ru lrn, lronnAl
Ciocohtn
Anchois il€ pcqio
Sedele tu uloi
B. Alim 6s cu @nl;"tuut tuad.*at'tq Putiie:
Binirl1i de vati
oado ilo Porc
Iinto
T;mb; rle litl
c,i:i)a dc vitel
l nsol€ usdatn, bob
Care ile vaod
cdne de Ctucn
Ccrno do ciinn
Vazn !iueU6, oonolitl,
Cirnaii
. Sparanghel
X900ns%
990 ns %
7!0 ns %
o2o ri %
430 ng %
330 mg %
195 ms %
93 na%
82 rni %
80 ns%
?0 ni%
55 ns%
a8 hs%
44 g o/o
40 bs%
29 mA Y"
2it a8%
20 mE Yo
14 hs%
5e voc evila urmaLoarPlc alimFnte:
- camea de vilel sub 3 Iuni, de miel, de pui, de purcel, m5runtaiele,
nrom;Lcle, lim-ba, ficaLuj, mFzclurile, pillia, .apclcla t]e 1iLd, picioarele de
porc, orusla.cele. supplo dc rarnc, conservele de orice lel;
- hrtnzeturile grase, sirate;
- ouele in cantitate abundent i
'- gxsimile pdjite, Si in general canl,itdtile mari de gdsime carc reduc
.eliminarea de acid uric;
.306

35. - ptineq ,loagr{;
- legrrlnele bogaie ln acid oxalic care agrayeazd hiperuricemia ca:
3panacu1, mdc gul, ciupercile, sparanghelul, conced,ratele de rogii, felina,
vafla, .onopida, linfea, fasolea usraLS;
- ftuctole oleaginoase;
- dulciurilei ciocolata, cacaoa, prdjiturile cu crem5, foietajele;
- bduiurile alcoolice, cacaoa, cafeaua;
- Bodiul tn cantitate ff*cutd;
- condimetrtele picaDte;
.. - - supele de .arD6 (p n fierberea cdroii 500/0 din purine trec tn apa do
Iiorbere)-
C,antitatea de proteEe se va reduce la 0,8 g/zi/kilocorp.
Se vor da 5-6 mese !e ri de yolum redu6.
Dh timp h iimp ae recomerdd o zi de cruditdli alcltuitd din fructe,
sucuri do ftucte, sa.lato de cruditlli Acoaata 6€ ya Iace lnsd tn condilii do
repaus.
Alimentel6 vo. ,i prepa-ralo clt mai simplu, tdrd Bare $ f6rd.
grdsime.
Alimentalla rallonal, ln li aza renalt
Litieza renald este o boald care se oaracterizeaz[ pritr prezenla do calculi
(pietro) la nivelul riniohiului sau c{ilor urinare. Aoea8ta de abicei re malifestd
olinic prin oolica renal[ (durori inioDse ,a rcgiunea lombard cu iradieri de-a
lDngul cdilor urinare) li. modificdri alo micliunii, dureri Ia urinst, eliminere
de hematii (hematurie), eliminqre d€ cristale, oretterea centittrlii de urin{
oliminate (poliurie) E.a,
ln funclie de compozilia chimicu a Caloulilor deosebim litiszd urjcd,
oxali.d, ffifalicd! calcicd e[c. Dc multe ori tnsd ca]culii stot miclti.
Alimetrtalia bolnavilor cu litiazd uricd este aseme[dtoare cu cea dirl
hipemricemii qi gutd. Est€ vorba de o alimentarie sdracd ta calorii, lacto-
ftuoto-vogetariand gi alcalinizant{ (ura{,ul peoipitd tn mediu ecid, favorizind
fomarea oalculilor). Aoeasta a fost prezenta[d la capitolul ,,A.limentatia tII
hiperuricemii".
Alinenulia ln I itiaza orali.,i trebuie sd lie 6drace tD calorii, sdraca h lipide
ti glucidc, bogaG ln protcinc, bogatd ln lichido qi acidifianls. Aceasts arp ca
6cop tmpiedicarea sau reducerea fementaliilor intestirale, impiedicind astlel
Iormarea acidului oxalic.
Se vor exclude alimentele bogate ln acid oxalio (oaatofore) ca si
ce)e care se poL translorma ln jDlcriorul orgadsoutui la acid oxalic
(omligene).
307

36. Dinhe alimentrele permise menliotrem:
- laptele in caliitate micI, hinzeturile cu Doderalie;
- earnea do vaci slabe, pasdrc, polc, ie!u.e, Yilel, pegte slBb' proaspxt,
tunc[ slabi;
- ouile sub lo.me de prepamle (cu moderalie);
- griBimile se vor permite h cantitaie rcduse (unt, fritcd);
- piitrea este permisd tD cantiiate timitaid, fiinoasele de asemenea itr
catrtitate reduse (orcz, gri$ fulgi de oYEz);
- dintre legume s€ pemit: cotropida, valza a]ba, c;upercile, salata verde,
mazerea, dichile, -telina;
- dintre lructe se pemitr: merele, percle, Piersicile, caisele, strugurii,
gutuile;
dulciuri: permise cele preParate cu albug, sfuopurile, dulcea-ta, zahxrul
ln cantitaie limiiafi;
.bdulurile permise sinl: cesiurile de planle (metrlE, mugctel, mAtase
de porumb), sucurile de lrucLe gi de legume;
- sarea Ee pemiie ia catrtilate limitatn (t g) ln preparate;
- supe: bulionul de carne;
- sosuri permise sht trumai c€le prcpamle dietetic.
Se vor da 5-G mese pe zi de volum rcdus.
Yor fi eYitaie ureetoalele alimente:
- earnea g?ase, conserYele de cartre;
- o 16 tn cantitate mare;
- piinea !i ftimasele in cantfteli abundeote (piitrea. rcagrd);
- grasimile in canlitate crescuti;
- legumele: spaaacul, sparatrghelul, rubarba, gtevia, ca !i toate legumele
bogate itr celulozd grcu digestibild. Cafiofii ti sfecla se vor da ln cantitate
limitali;
- Iructe: pllmele, agriqele, coacezele, hagii, smochinele, banatrele,
agrigcle;
- dulciuri: ciocolata, cacao4 mierea, oarmelada, dulcea.ta, deserturile
€u mult lapte, deseflndle plepalate cu bicadronat, gelatina;
- b{utu}i: ceaiul rusesc, cacaoa, alcoolul, apele alcaline, apele mineralo
Iogate tl] calciu, sucurile de &ucte;
- coadimentele: piper, mu$tar, b*an;
- supele de legme iDterzise;
- sosudlo pre?arate nedieietic.
In continuare pruzentr m un tabel cu collinutul unor alimetrte la acid
oxalicr.
1 Dupi BouI !i D€rct l[. - cuide pratiq& de di6t{tiqu6, Ed. Bai ike et Iilsi
Pdis, 1966.
308

37. A. Alirurte cu @nlir1ut
Cio.olafi. amntuio
Sleeli
B. Atindte au @,4inst
Pitrtrnjsl
Ciocolatt cn Inpt€
FrDnzo de telixi
ndcul ht aciil. aralb:
noderat tn add oedlic:
1 000 Ds/100 s
890 Ds/100 g
835 Dq/100 E
800 Di/100 i660 ds/100 s
620 ms/100 q
500 Ds/100 s
350 ns/100 s
338 ng/100 s
33 Dg/100 g
31 ng/100 A
2? ns/100 g
24 ms/100 s
23 0s/100 s
18 os/100 g
14 og/100 e
10 Ds/1(lO A
?.5 bs/100 F
7,3 Dgr400 IC,4 de/100 A
6,9 qq/100 s
5,7 ael1qo E
5,2 bsl100 E
3 rs/100 g
200 ms/100 g
190 Ds/100 a
60 Dq/100 i
60 ms/100 s
4{ ns/100 I
C. Alimdte cu coktikut vd.utin dciA ou:tic:
Ceapt
Sa,laiii ds sdzn
n one, @ana3
Ydzn de Bluelle!
&ile use3t€, pieBici, vin
D. Alineite c$e n .onti, yractic dtid o^lio,
Ca.Ine*, petiels
BriMoturft, Iapt€l€
oxr
Gfisihil8
C€rmlolor liinoaselo
ZdniDI
Tdbeld XxfiI
&aE

38. Alimentalia in litiaza fosfaticd, va fi astlel alcituiti ttrctt Bn excludn a]i'
mcDtele bosate io foslor {.are da obi.ci slDL bosate !i ln.olciu), sb aducd un
aport saraJin natorii, sari. io Lpi,le, bogaL ln p;oleioo, ac;ditianl si .u I.hjJc
tn caDlilalF .res.uti 9i sodiu in nanlilale rcdusa.
Dinl.rp alimcntclp pFrmise m.nlrooam:
- laptele i4 cantit;te limilald (dato tl aporl,ului de calciu clescuL);
- carnea 6i peglele slabe permise fiste, fripte, la cupl,or, ln dive$e pre_
oualc pprmisp in rantilatp limital6, ln preparalc:
- grdsimile permise in cantitaie limitata (unt' ulei, margarinx);
. - piirea albd, intermediarij
- feinoasele de orice lel;
- legumelc p.rmisF sioL cplo .u .otrliDul s.6zut ln .alriu si .arF adu.
pul,-in. v.rlpfile al.alinc rs: 6paratrgbe,ul, dovlean,rl. varzr dc BruI"lles, rna-
zsrea- fasolea Yerde:
fru.l" se vor permilp in .anlitalc rFdus5 $i nun"i .a: meP. .oa.5zF,
aJine, prune;
. dul"iuri: z,birul, bis.uilii, alualuti prepar alc, u uol. .hiscl dc coacdzc,
rosii nrniituri cu albuB de oul
'
- ba'uturi: ceai sla6,
"caiuri
de eozi de cirqi, de
'
oji de mpre. do milase
de porumb, .alea (u apa, .acao cu ap5;
- sodiul este pemis ia cantitatre rcdu6e ;
- condimentete permiBe slDtr cele aromal,e: mirar, P{Lrunjel, tarhon,
leuftcaq o-tet;
' supele pprmise slnl .ele preparale din tSinoasF, bulionul de eame,
suDcle diD lesumel€ Dermisel
' sosurilE p.rmi6c slnu ccle preparrlc dieleti..
Se vor da alimcnte bogaNe ln Yitaminele A 9i D ca untul, utrtura de lette,
&ojdia de bere.
Se vor inlerzice:
- laptele Ei brinzeturile;
- conservile de pelLe, peqtele serat, heringi, sardele, ihonul;
- e5lbeDusul de ou tn exces;
- ptinea tn caniite!,i €xcesive;
- teguminoasele uscaie, Iegnmele
muli calciu;
- frucL.le oleaginoase (nuci, alunc, migdalel qi .elelalle;
.io.olat€, dpserlurilc preparale.u mulL getbcous de ou, cu Iaple cu
smiolinJ $i fructele DepFrmise;
- bdiruri: lapt€le, aucurile de fructe ;i de legume, elco!]ul, biutu le
care aduc multe valcn.te alcaljne ti
alcaline;
- condimente: sarea ln €xces, picaniele;
- supele de legume, de lapte, de tuucte, borsul de legume.
Ajimpnl,alia vs ,i tra.l,-ioDald lo 5- 6 mese pe zi de volum r"du" Sc va
asigura o .anlilate de lichide sulicienLd ppolru a Iavoriza oliminarea sl-rurSorr
ltrlpiediclDd precipiLaica lor.
lq continuare prezelttrm eoDl,iDutul utror alimenle ln ea]ciu. i
310