2. RANGERS
PROFESORI COORDONATORI:
Grűnbaum Ileana, Jumărea Liliana
ELEVI: Mihai Pavel
Onel Horia
Voicu Sergiu
Constantin Radu
Luncaşu Cătălina
Necula Horaţiu
NUMELE ECHIPEI
COLEGIUL NAŢIONAL “NICOLAE IORGA” VĂLENII DE MUNTE
3. ARGUMENT
Zgomotul, " subprodus de metabolism tehnologic",
reprezintă unul dintre cei mai importanţi factori de disconfort
pentru colectivităţile umane.
Se impune cunoaşterea acţiunii
sale asupra organismului, informarea
publicului despre nocivitatea poluării
sonore și descoperirea unor măsuri de
reducere a zgomotului urban .
Poluarea fonică reprezintă una din
principalele noxe ale localităţilor urbane,
fiind mult mai nocivă şi cu efecte mult mai
grave decât numeroşi alţi poluanţi
existenţi în jurul nostru.
4. SCOPUL PROIECTULUI
• Informarea publicului despre nocivitatea
poluării sonore,
• Cunoaşterea acţiunii zgomotului asupra
organismului uman,
• Reducerea gradului de poluare a mediului,
• Descoperirea unor măsuri de reducere a
zgomotului urban.
• Asigurarea unei baze pentru dezvoltarea și completarea măsurilor
comunitare existente, privind zgomotul emis de sursele principale,
în special vehiculele rutiere.
• Adoptarea unui comportament ecologic care se referă la
reducerea zgomotului prin evitarea folosirii autovehiculelor pe
distanțe mici în interiorul orașului.
5. Am întocmit harta de zgomot a
orașului Vălenii de Munte
evidențiind zonele locuite unde nivelul de zgomot
se ridică peste limitele impuse de legislație.
7. PRINCIPIUL METODEI
1. Identificarea surselor de
zgomot de la nivelul orașului
2. Măsurarea intensității sonore pe durata de 1 an,
la ore de zi, seară și noapte, în toate condițiile
meteorologice
4. Realizarea hărții de zgomot
3. Determinarea prin calcul a valorilor
indicatorilor Lzsn și LAeq,24h
8. ETAPELE PROIECTULUI
ETAPA 1: Alegerea punctelor de măsurare, după
colectarea datelor necesare;
Măsurarea intensitații sonore cu ajutorul
sonometrului, pe o perioadă de 1 an, la diferite ore de zi,
seară și noapte și în condiții meteorologice diferite
ETAPA 2: Determinarea prin calcul a valorilor
indicatorilor LAeq,24h și Lzsn, în conformitate cu
prevederile legale.
ETAPA 3: Compararea valorilor obținute cu limitele
admise și realizarea hărții de zgomot
9. ETAPA 1
1.1. Colectarea datelor:
Date topografice (model GIS al solului,al traficului și al
clădirilor)
Date despre traficul rutier (număr și tip de autovehicule,
starea carosabilului, număr de benzi de circulație, intersecții
și parcaje auto)
Date meteo
Date demografice ( persoane în clădiri, izolare clădiri,
distanța de amplasare de la șosea a locuințelor , unități
comerciale)
Date despre spațiile verzi existente în oraș
10. SINTEZA DATELOR COLECTATE
DATE GEOGRAFICE:
Orașul Vălenii de Munte:
situat în zona dealurilor subcarpatice, la intersecția
meridianului 260 02’ 23” longitudine estică cu paralela de 45011’ 8”
latitudine nordică, în județul Prahova;
ocupă o suprafață de 2159 ha repartizată astfel:
- suprafață extravilan – 1297 ha (60,08%);
- suprafață intravilan – 862 ha (39,92%).
se află la distanța de 90 km de București, 29 km de Ploiești și
87 km de Brașov, având următoarele vecinătăți:
- la NORD – Comunele Teișani și Drajna;
- la SUD – comunele Gura Vitioarei și Gornet;
- la EST – Comuna Predeal – Sărari;
- la VEST – Comuna Vărbilău;
11. DATE TOPOGRAFICE:
Clima temperată, cu temperatura medie anuală 100
- zile cu nori/an 100 – 120
- zile senine /an 50 – 60
Vegetația specifică pădurilor de foioase
Spațiile verzi și de sport: 3,94 m2 / locuitor
Străzile sunt asfaltate sau betonate (95% ) și balastate (5%)
Străzile cu parte carosabilă au 2 benzi de circulație cu trotuar de
1,5 m
Bdul Nicolae Iorga (DN 1A) are în partea centrală 4 benzi,
zonă verde 1,5m și trotuar 3m, iar în celelalte zone 2 benzi,
zonă verde 1 m și trotuar 1,5-3 m
12. numărul de locuitori ( 01.2009): 13778.
- 34% în 1514 apartamente
- 66% în locuințe la sol
densitatea populației: - 1550 persoane/ Km2
5 grădinițe, 3 școli generale, 2 licee și o școală specială
- 3500 copii
- 120 cadre didactice
1 spital orășenesc - 240 personal
- 1800 pacienți externați/an
- 23584 pacienți consultați/an
DATE DEMOGRAFICE:
13. Transportul de tranzit: DN 1A, DJ 102B, DJ 219, DC 41, DC 18.
Transportul de călători:
1. Vălenii de Munte - Ploiesti - 30 km
2. Vălenii de Munte - Slănic - 19 km
3. Vălenii de Munte - Cheia - 38 km
4. Vălenii de Munte - Slon - 21 km
5. Vălenii de Munte - Starchiojd - 28 km
6. Vălenii de Munte - Tîrlești – Bătrâni - 20 km
7. Vălenii de Munte - Bîsca – Chiojd - 41 km
Transportul pe calea ferată ( transport de marfă):
Ploiești – Vălenii de Munte – Măneciu.
- traseu neelectrificat, cu activitate redusă
DATE DESPRE TRAFICUL RUTIER:
14. DATE DESPRE TRAFICUL RUTIER PE DN1A:
DN 1A traversează orașul, între bornele kilometrice 110 și 115,
pe o lungime de 5 km;
Număr treceri vehicule anual = 5 202 598 ( MZA 7424)
Distribuție vehicule
Vehicule / % Zi Seară Noapte
Grele ( 3,5 tone) 66 16 18
Ușoare ( 3,5 tone) 70 18 12
Flux de trafic pulsatoriu
Viteza limită legală
Coeficientul de absorbţie al structurilor: 0,4 ( zidărie cu balcon)
Coeficientul de absorbţie al solului: 0 (teren pavat, teren urban)
18. Nr.
crt.
Punct de măsurare Lzsn
( dB )
Leq
( dB )
Leq Permis
(STAS 10009-88)
(dB)
1. Supermarket Lidl, ( DN1A) 75,69 75,24 70
2. Hotel Ciucaș ( DN1A) 75,69 75,24 50
3. Gara și Autogara 79,45 76,79 70
4. Poșta, Primăria,
Casa de Cultură ( DN1A)
76,11 74,43 70
5. Spitalul Orășenesc (DN1A) 75,69 75,24 70
6. Muzeul Nicolae Iorga 61,58 59,96 60
7. Colegiul Nicolae Iorga 69,54 68,05 70
Valorile indicatorilor LAeq,24h și Lzsn
19. Realizarea hărții de zgomot a orașului Vălenii
de Munte, pentru parametrii acustici Lzsn și Ln,
folosind :
hărţi de conflict prin care au fost stabilite zonele cu
depăşiri ale nivelurilor de zgomot
harta orașului cu scara de 1/100
20.
21.
22. Bandă dB 65-70 70-75 75
Nr. de clădiri
expuse
2567 793 16
Nr. de locuitori 7980 4874 746
În urma cartării zgomotului,
s-a constatat faptul că sursa de
zgomot care afectează cei mai
mulţi locuitori ai orașului este
cea datorată traficului rutier
23. Măsuri de reducere a zgomotului
• construirea unei rute ocolitoare a orașului
• folosirea asfaltului poros cu caracteristici de
absorbţie a emisiei zgomotului
• crearea unei reţele funcţionale de piste de biciclete
• promovarea mijloacelor de transport fără motor
•înfiinţarea de perdele ecologice în vecinătatea
arterelor rutiere
• încurajarea populaţiei în acţiuni de refacere a izolării
fonice a locuinţelor și instalarea de ferestre noi cu
sticlă izolantă fonic.
24. modificari ale comportamentului
tulburări ale somnului
creșterea presiunii sanguine
accelerarea bătăilor inimii
vasoconstricție
modificări ale respirației
pierderea sau diminuarea auzului
afecțiuni cardiovasculare
probleme psihologice
reducerea performanțelor
Efectele poluării fonice asupra sănătății
25. BIBLIOGRAFIE:
1.Directiva 2002/49/EC (END), transpusă în legislația din
România prin HG nr. 321/2005 privind evaluarea și
gestionarea zgomotului ambiental, cu modificările și
completările ulterioare
2. http://apmbt.anpm.ro/poluare_sonora-2838
3. http://www.eeco.ro/tag/poluare-sonora
4. Colecția Arborele Lumii, secțiunea Corpul omenesc