More than Just Lines on a Map: Best Practices for U.S Bike Routes
Curs1 statistica
1. S tatis tica
DOMENII
- Stat. economica
- Stat. medicala
DEFINIRE - Stat. juridica
- Stiinta RAMURI DE ACTIVITATE
- Stat.demografica
- Disciplina -Stat. industriei
-Stat. administratiei -Stat turismului
- Metodologie publice
- Stiinta de -Stat. comertului exterior
- ……. -Stat. financiar bancara
granita
- ……. - …….
-O minciuna
CONTINUT SPATIUL ECONOMIC
SOCIAL
- Stat. microeconomice
- Prelucrare primara a - Stat. macroeconomice
datelor ABORDARI - Stat. regionale
(tabele, grafice) DIVERSE - (EUROSTATISTICA)
- Indicatori statistici - Stat. mondiale
Coeficienti (rate)
Medii
Indicatori ai variatiei
Indicatori ai corelatiei DEMERSUL STATISTIC
Indicatori ai dinamicii - Stat. descriptiva
Indici statistici - Stat. analitica,
Indicatori ai selectiei inferentiala
……. COMPUTER – SOFT
-SPSS
Indicatori derivati
-SAS
specifici -MYSTAT
-QMA sau QSB
-…….
-EXCEL
2. D upă ce veţi parcurge acest capitol veţi
putea răspunde la următoarele solicitări:
• C um definiţi s tatis tica?
• S e poate minţi prin s tatis tică?
• C um s e pierde informaţie primară prin dis cretizarea datelor?
• În ce cons tă o g ândire s tatis tică?
• C are s unt noţiunile de bază folos ite într-o analiză s tatis tică?
• C um folos im calculatorul într-o analiză s tatis tică?
• C e tipuri de s cale de măs urare folos im în analiza s tatis tică.
3. C E ES TE S TA TIS TIC A ?
• Este o ştiinţă …
… pentru că s tudiază regularităţile cu care fenomenele economice şi s ociale s e produc, evidenţiază
gradul de influenţă a factorilor ş i mutaţiile s tructurale din interiorul fenomenelor ş i de as emenea
permite extinderea cunoaş terii fenomenelor s tudiate
• Este o disciplină …
… al cărei obiect de s tudiu îl reprezintă fenomenele de mas ă, numite colectivităţi s tatis tice s au
populaţii statis tice în care acţionează legi s tatis tice ş i care folos eş te metode proprii de descriere
ş i analiză.
• Este un domeniu de activitate …
… de culegere, prelucrare, interpretare şi valorificare a datelor privind fenomenele de masă, organizat
în ins tituţii publice s au s ocietăţi particulare.
• Este o ştiinţă metodologică …
… cons tând într-o colecţie de metode, de ins trumente indis pens abile cunoaşterii realităţii.
• Este o ştiinţă de graniţă …
… alături de econometrie, ps ihologie economică ş .a. cons tând în folos irea ins trumentelor formale
furnizate de matematică în cunoaşterea celorlalte domenii: economie, s ociologie, medicina,
politică etc.
• … … … .es te un omnibus al cunoaş terii empirice.
• M ai spun unii că statistica es te o minciună.
4. S e poate minţi prin statistică?
C a regulă generală statistica nu minte ci datele statistice
sunt folosite pentru a minţi. P rin statistică se poate
denatura realitatea, creându-se senzaţia de minciună, în
următoarele situaţii:
• falsificarea datelor primare;
• folosirea unor metode greşite de prelucrare a datelor
primare datorită necunoaşterii teoriei statistice;
• interpretarea intenţionat eronată a rezultatelor
• folosirea unor metode de prezentare (tabele sau grafice)
neadecvate;
• incompletitudinea informaţiei statistice.
5. De ce es te necesar s ă cunoaş tem statis tica?
• P entru că suntem în mod curent utilizatori şi furnizori de informaţie, fie în
viaţa profesională. fie în cea particulară
• P entru că suntem adesea decidenţi ş i calitatea deciziilor noastre depinde de
o bună informare.
• P entru că suntem adesea interpreţi şi calitatea înţelegerii noastre depinde
de o bună cunoaştere.
C e inseamnă o gândire statis tică?
• Înseamnă recunoaşterea variaţiei în orice proces şi fenomen şi mai
înseamnă că studiind această variaţie şi cauzele ei vom găsi noi cunoştinţe
şi vom putea lua decizii mai bune.
• Înseamnă o înţelegere concretă, corectă, rapidă, în context şi în corelaţie a
realităţii economice şi sociale.
6. Noţiuni cheie în abordarea statisticii:
• S tatis tica des criptivă
• S tatistica analitică (inferenţială)
• Populaţie statistică
• Unitate statistică
• Variabilă s tatis tică
(clas ificare)
• Datele statistice
Informaţia statistică
Indicatorii statistici
Parametrul statistic
• Inferenţa statistică
• C onfidenţă
• Model statistic
7. Prelucrarea automată a datelor prin softuri statistice.
• QS B +, permite realizarea de previziuni pe serii de timp, programare dinamică,
programare liniară, metoda drumului critic, metoda lanţurilor M arkov, ş .a.
• MYS TA T, dă pos ibilitatea calculării de statistici descriptive, calculării tes telor de
semnificaţie Z, t ş i “hi pătrat” precum si a calculării regres iei şi a corelaţiei
parametrice şi neparametrice pe baza datelor obţinute prin s ondaj s tatis tic.
• EXC EL, include subrutine de calcul de funcţii matematice ş i calcul de funcţii
statistice.
• S A S , S tatis tical Analysis S ystem, es te un pachet s oft care dă posibilitatea
sis tematizării şi prelucrării unui volum de date suficient de mare în manieră
individuală prin comenzile şi instrucţiunile pe care le oferă.
• S PS S , în mai multe variante, dă posibilitatea aplicării întregului ins trumentar statistic
descris de teorie, de la calcule de statistică des criptivă până la calcule de statistică
inferenţială, prelucrare matricială, pentru un volum mare de date.
• S e folosesc de as emenea Matlab, R, S tatgraphics, S -Plus, S tatistica, GraphPad,
ViS ta, Maple ş.a.
8. Teoria scalării
• S calarea
... reprezintă măsurarea fiecărei variabile, adică acordarea de valori fiecărei
variabile pentru unităţile populaţiei.
• Tipuri de scale
a. S cala nominală,
b. S cala ordinală,
c. S cala interval.
S e cunosc cazuri particulare derivate ale celor trei tipuri de scală descrise mai
sus: scala lui Likert, scala cu sumă cons tantă, scala combinată, ş.a.
9. • a. S cala nominală, numită ş i s cală categorială. Aplicarea aces tei
s cale cons tă în repartizarea datelor într-un număr de clas e astfel
încât fiecare unitate înregis trată s ă aparţină unei clas e ş i numai
uneia, iar două unităţi aparţinând aceleiaş i clas e se cons ideră
echivalente.
O bs ervatii:
• Folos irea acestei s cale nu pres upune neapărat graduare;
• P entru o uş oară prelucrare e nevoie de codificare. C odificarea
numerică sau alfabetică s ugerează adesea ordonare, care poate
conduce la greş eli în analiză;
• P relucrarea datelor măsurate cu o as tfel de s cală presupune
numărare;
• Indicatorii cu care s e s intetizează datele măs urate într-o as tfel
de s cală s unt frecvenţele relative şi modulul (dominanta);
10. E xemplu:
Tipul temperamental Număr de elevi Tipul temperamental Număr de elevi
Şcoala A şcoalaB
coleric 16 coleric 29
sangvinic 24 sangvinic 36
melancolic 19 melancolic 40
flegmatic 16 flegmatic 20
Total 75 Total 125
Şcoala A Şcoala B
Tip Frecvenţa Frecvenţa Frecvenţa Frecvenţa
absolută relativă absolută relativă
1 16 21,33% 29 23,2%
2 24 32,00% 36 28,8%
3 19 25,33% 40 32,0%
4 16 21,33% 20 16,0%
Tot 75 125 100,0%
al
100,0%
11. b. S cala ordinală, asigură posibilitatea ca unităţile componente ale populaţiei
totale s ă suporte o anumită ordonare de la mic la mare sau invers, de la
simplu la complex sau invers, etc.
O bservaţii:
• Folosirea acestei scale presupune de as emenea codificarea, care poate
fi numerică (1,2,3,4,5) sau nenumerică (a,b,c,d,e,f). În acest caz codul
mai poartă şi denumirea de rang .
• P relucrarea datelor măsurate prin această scală s e face
prin numărare şi calcul de frecvenţe relative.
• P arametrii care sintetizează un volum de date măsurate
prin scala ordinală sunt modulul şi mediana.
E xemplu: ->>>
