1. LIFE07 ENV/RO/000690
Institutul national de
Cercetare-Deavoltare
petnru ecologie industriala
Guvernul României
Ministerul Mediului
şi Pădurilor
Grupul Ecologic
de Colaborare
Studiul de caz nr.1 (2009)
Valoare adaugată la deşeurile din lemn(1)
Date generale
Proiectul ECOREG este finanţat de Uniunea Europeana in cadrul Programului Life+ si urmăreşte implementarea
principiilor Simbiozei Industriale intr-o zona selectata - Judeţul Suceava (Romania). Acest studiu de caz se refera
la una dintre sinergiile care au rezultat din parteneriatul de afaceri după primul workshop "Beneficii prin sinergie"
care a avut loc in data de 20 mai 2009 (ECOREG, 2009).
Parteneri
SC RITMIC SRL este o IMM din localitatea Ilişeşti situata la 18 km est de Suceava care are in portofoliul de
activitati si colectarea deşeurilor de lemn (rumeguş, tocătură, crengi etc.), condiţionarea şi vânzarea lui ca si
combustibil bio (brichete de lemn) către organizaţii, instituţii (scoli, pensiuni) şi către locuitorii din apropiere.
Aceasta idee de afacere a venit din observaţia ca populaţia judeţului (situat intr-o zona mai puţin dezvoltata a tarii)
are probleme cu aprovizionarea cu combustibil ieftin precum si din faptul ca Judetul Suceava este bogat in paduri
care din anul 1990 sunt exploatate intensiv, nesustenabil. Deseurile de lemn se gasesc gratis in multe locatii din
judet. O parte din aceste brichete este uneori vanduta la supermarket. SC Ritmic SRL are capacitate de transport
proprie care colecteaza si transporta deseul din lemn la unitatea de procesare care livreaza brichetele catre clienti.
Unitatea de procesare, realizata cu finantare din Fondul de Mediu, este o instalatie care transporta, siteaza, usuca,
separa pietrele si resturile metalice si realizeaza brichetele din rumegus.
Toate operatiile au loc in echipamente inchise, cu emisii neglijabile in atmosfera. Energia necesara pentru uscare
este obtinuta prin arderea resturilor de lemn care nu pot fi transformate in brichete (ramuri, bucati mari). Astfel,
instalatia se autosustine din punct de vedere energetic, toata energia provenind din materiale reutilizabile.
SC VECOVAS SRL este o IMM din Sadova, la circa 80 km est de Suceava intr-o frumoasa zona impadurita. Firma
3
exploateaza lemnul si realizeaza prima faza din prelucrarea lui. Produce 140-170 m /saptamana si 150-180
3
m /saptamana de coji de lemn, fara valoare economica pentru productie dar generatoare de probelme de mediu.
O estimare rezonabila apreciaza cantitatea de rumegus produsa anual la 1600 tone.
Sinergia
Rumegusul si cojile de lemn produse de SC VECOVAS SRL sunt colectate si transportate de camioanele SC
RITMIC SRL la o distanta de 65 km la unitatea de procesare SC RITMIC SRL din Ilisesti. Cojile sunt transformate
in brichete si vandute la pretul de 400 lei/tona (95 euro/tona) direct din fabrica. Atunci cand sunt livrate la adresele
clientilor pretul creste datorita transportului si manipularii. Este rentabil tinand cont ca aceleasi brichete sunt
vandute in supermarket la pretul de 850 lei/tona (200 euro/tona).
Beneficii economice
SC RITMIC SRL obtine materia prima de care are nevoie la un pret extrem de avantajos (costul transportului
reprezinta cea mai mare parte din costurile defalcate).
SC VECOVAS SRL scapa de cantitati importante de coji de lemn care ocupa spatiile de productie, eliberandu-le
pentru alte scopuri. In Romania, legislatia este inca putin implicata in astfel de cazuri dar solutia descrisa aici va
ajuta micile gatere sa supravietuiasca imediat ce aceasta solutie va deveni efectiva. In prezent, Agentia de
Protectie a Mediului Suceava implementeaza o politica mai dura emitand permise catre gaterele mici numai daca
pot demonstra ca deseurile de lemn sunt gospodarite intr-un sistem prietenos cu mediul. Solutia prezentata aici
ajuta firma VECOVAS sa nu plateasca amenzi de neconformitate.
ECOREG Proiect implementat prin Programul LIFE+

2. LIFE07 ENV/RO/000690
Institutul national de
Cercetare-Deavoltare
petnru ecologie industriala
Guvernul României
Ministerul Mediului
şi Pădurilor
Grupul Ecologic
de Colaborare
Beneficii de mediu
Impactul rumegusului asupra mediului. In mod normal, cojile de lemn si rumegusul sunt materii organice care,
in principiu, nu ar trebui sa polueze mediul inconjurator. Intr-adevar, in multe cazuri rumegusul este utilizat pentru a
imbunatati textura solului impreuna cu azotul din fertilizanti, gunoi de grajd, var etc.
Dar, atunci cand pe sol sunt lasate cantitati mari, in apropierea cursurilor de apa, acest tip de deseu este foarte
poluant. In Canada, o ampla operatiune de determinare a impactului gaterelor asupra mediului s-a dovedit a fi prea
costisitoare pentru proprietarii de gatere (5000-80000 dolari canadieni) astfel incat multe gatere mici au preferat sa
se inchida decat sa plateasca noi taxe Ministerului Mediului pentru evaluare si depozitare rumegus (Canadian
Geographic, 2009). Depozitat pe sol, rumegusul modifica semnificativ calitatea si compozitia solului schimband
raportul carbon/azot din sol. Bacteriile care consuma carbonul din sol consuma de asemenea si azotul (esential
pentru metabolismul plantelor) din sol ceea ce ramane fiind insuficient pentru dezvoltarea plantelor.
Impactul asupra factorului de mediu apa este similar, bacteriile care consuma carbonul din celuloza rumegusului
consuma si oxigenul din apa, sufocand pestii si alte organisme. Levigatele de la gatere au drept cauza ploaia,
ninsoarea sau apa utilizata de angajati pentru a reduce imprastierea prafului de catre vant. Levigatul patrunde usor
in mediu si polueazapanza freatica sau riul/lacul din apropiere antrenand materialele dizolvate, inclusiv substantele
utilizate la tratarea lemnului. In plus, procesul elibereaza lignina in apa (lignina este un compus complex, o parte
integranta a peretilor celulari ai plantelor care protejeaza copacii de paraziti cat timp sunt verzi dar se poate scurge
in apa otravind-o).
Protejarea resurselor noi. Deoarece lemnul este combustibilul principal pentru gospodariile din zona Suceava
(impreuna cu carbunele de slaba calitate - lignitul), principalul beneficiu al utilizarii brichetelor este protejarea
resurselor noi (padurea). 1600 de tone de rumegus colectat si procesat pe an provin din resurse regenerabile si
3
inseamna 1600 de tone de padure mai putin sau salvarea a 9,2 ha. de padure (la o medie de 218 m de lemn din
copaci intregi pe hectar, conf.Padurile Romaniei, 2009).
In tabelul urmator se prezinta o sinteza a principalelor caracteristici ale brichetelor produse precum si impactul
economic si de mediu al sinergiei.
Caracteristici
Valoare
U.M
Volumul de biomasa implicat in sinergie
8000
m3
Tone de biomasa implicate in sinergie (200 kg/m3 densitate; o estimare rezonabila)
1600
tone
4443
18598
6,1
80,3
0,02
0,43
1030
kcal/kg
MJ/kg
%
g/kg
g/kg
g/kg
kb/m3
Resurse noi salvate
Padure noua
9.2
ha
Nota: 1 ha de padure produce
218
m3 lemn
750000
536
m3, STP
tone metan
Principalele caracteristici:
Valoare calorifica totala
Umiditate relativa
Compusi organici volatili
Sulf
Cenusa
Densitate
Geometrie: cilindri de 80 mm in diametru
Ca si energie produsa, biomasa implicata in sinergie / inlocuieste / salveaza:
Gaz metan
ECOREG Proiect implementat prin Programul LIFE+

3. LIFE07 ENV/RO/000690
Institutul national de
Cercetare-Deavoltare
petnru ecologie industriala
Guvernul României
Ministerul Mediului
şi Pădurilor
Grupul Ecologic
de Colaborare
Carbune (lignit 1.5%S; 25% cenusa)
Combustibil petrolier
1184
688
tone metan
tone
Etanol (considerat a fi combustibilul viitorului de catre UE)
984
tone
0,3367
0,47
0,7405
0,43
kg
m3, STP
kg
kg
538,72
752
tone
mii m3 STP
1184,8
tone
688
tone
0,064
tone
35,52
tone
6,88
tone
40
tone
296
tone
13,76
tone
1600
3520
1920
micrograme
micrograme
micrograme
160
352
micrograme
micrograme
192
micrograme
Emisii gaze cu efect de sera
CO2 nepericulos emis prin arderea a 1 kg de biomasa inlocuieste CO2 periculos
produs din:
Metan
Carbune
Combustibil petrolier
Cantitatea totala de CO2 periculos care nu s-a mai format din
gaz metan
arderea lignitului (1.5%S; 25% estimari rezonabile pentru cenusa; in realitate, carbune
comercializat in scopuri casnice poate contine pana la 45% cenusa)
combustibil petrolier (0.5% S)
Alti poluanti ai mediului
SOx emis prin arderea biomasei procesate
Comparatie cu SOx emis de echivalenti
SOx din echivalent carbune (1.5%S; 40% cenusa)
SOx din echivalent combustibil petrolier (0.5% S)
Cenusa pentru depozitare
Cenusa din arderea biomasei implicata in sinergie
Comparatie cu
Cenusa din cantitatea echivalenta de carbune
Nota: Chiar daca SOx este captat in gips uscat – CaSO4, aceasta inseamna
aprox. 77000 kg CaSO4 care se adauga cantitatii de deseu solid produsa.
Metale grele si alti poluanti anorganici: cenusa rezultata din arderea brichetelor
nu contine metale grele. Cenusa din carbune contine cantitati importante de
metale grele (vanadiu, crom, nichel, cadmiu, mercur, arsen, plumb etc.) si saruri
anorganice (cloruri, sulfati) care polueaza mediul atunci cand sunt depozitate in
cantitati mari.
Cenusa din cantitatea echivalenta de combustibil petrolier (2% cenusa, carbune nears,
etc.)
Nota: Cenusa din combustibilul petrolier contine de asemenea saruri anorganice
si urme de metale grele (vezi mai jos)
Poluanti organici persistenti (POPs) in gazele de cos si pulberi in suspensie
Policlorbenzeni (PCB)
Din arderea biomasei procesate
Din cantitatea echivalenta de carbune
Emisii evitate
Derivati policlorurati ai naftalinei (PCN)
Din arderea biomasei procesate
Din arderea cantitatii echivalente de carbune
Emisii evitate
ECOREG Proiect implementat prin Programul LIFE+

4. LIFE07 ENV/RO/000690
Institutul national de
Cercetare-Deavoltare
petnru ecologie industriala
Guvernul României
Ministerul Mediului
şi Pădurilor
Grupul Ecologic
de Colaborare
Consideratii referitoare la cost
Nota: rumegusul si deseul de lemn nu au valoare economica. Costurile lor de intrare sunt
numai cele referitoare la transport si la manipulare
Costul unei Gcal produsa prin arderea brichetelor
Costul unei Gcal produsa in reteaua oraseneasca de termoficare
225
250 600
lei/Gcal
lei/Gcal
Consideratii referitoare la ciclul de viata. Materia bruta pentru brichete provine de la un deseu care in prezent
polueaza marginile padurilor din Judetul Suceava.
Tehnologia de procesare este prietenoasa cu mediul, utilizeaza biomasa (coji de lemn) ca sursa de energie si
singurul reziduu produs este dioxidul de carbon (nepericulos) rezultat din arderea biomasei.
Odata intrate pe piata, brichetele sunt depozitate si arse. In timpul duratei de viata nu reprezinta niciun pericol
pentru mediu iar arderea lor produce dioxid de carbon nepericulos si cantitati mici de cenusa care poate fi utilizata
ca fertilizator.
Deseu intors de la depozitul de deseuri. Dupa cum este cunoscut, daca rumegusul nu este luat de la sursa si
procesat, el va fi lasta pe sol, in apropierea cursurilor de apa si nu intr-o zona tampon controlata. Astfel, sinergia
descoperita intoarce de la depozit 1600 tone de deseuri.
Informatii contabile referitoare la managementul de mediu: N/A
Beneficii sociale
Pentru partenerii la sinergie: sinergia mentine actualele slujbe in ambele firme avand un rol social.
Pentru clienti: sinergia adauga pe piata importante cantitati de biomasa din surse regenerabile de combustibil la un
pret avantajos. Geometria brichetelor permite operarea lor cu usurinta la utilizarea in cuptoare/boilere de
dimensiuni mici (ex. arzatoare cu tiraj mic, practic fara emisii de pulberi). Aceasta reduce cantitatea necesara de
combustibil clasic realizandu-se economii financiare in gospodarii.
In anii urmatori, vor fi impuse taxe pentru emisiile de SOx, cenusa, CO2 crescand presiunea pentru platitorii de
taxe la buget.
Aceste taxe sunt practic zero in cazul brichetelor (doar taxa pe CO2 ar putea fi luata in considerare dar dioxidul de
carbon emis nu este periculos).
Pentru comparatie, luand in considerare o eficienta termica de 40%, pentru a obtine 1 Gcal de energie trebuie arse
563 kg de brichete. La un pret de 400 lei/tona, adica 225 lei/Gcal.
Costul producerii a 1Gcal livrata populatiei prin sistemul centralizat de incalzire variaza in domeniul 100-150 euro
(420-630 lei, aproape dublu fata de tarile din Europa de vest) (Incalzirea centrala, 2009) datorita ineficientei
instalatiilor de cogenerare si pierderilor mari din reteaua de distributie. Cu toate acestea, cei conectati la sistemul
central de incalzire platesc in prezent 100-190 lei/Gcal acest pret fiind subventionat de administratia local prin
perceperea de alte taxe de la cetateni. Acum, multe municipalitati au in vedere cresterea pretului la 300 lei.
Oricum, subventiile vor disparea pana in 2015 (Gcal, 2009) iar pana atunci solutia sinergiei va deveni si mai
atractiva pentru locuitorii judetului.
Sinergie durabila
Biomasa este una dintre cele mai importante resurse energetice din Romania. Intotdeauna va fi nevoie de
combustibil ieftin iar brichetele din rumegus reprezinta o alternativa.
Odata cu cresterea pretului petrolului si gazelor naturale, biomasa reprezinta o alternativa la indemana iar sinergia
prezentata aici produce combustibil din biomasa ca deseu rezolvand in acelasi timp importante probleme de mediu
pe termen lung.
Pe de alta parte, managementul padurilor in Romania nu este in completa concordanta cu regulamentele
internationale si europene pentru dezvoltare durabila. Provocarea evidenta este ca in urmatorii ani, pretul lemnului
brut ar putea sa creasca, odata ce politicile de management durabil sunt implementate, adaugandu-se costurilor
de procesare. Unele dintre aceste costuri se vor adauga probabil costului rumegusului livrat in cadrul sinergiei.
ECOREG Proiect implementat prin Programul LIFE+

5. LIFE07 ENV/RO/000690
Institutul national de
Cercetare-Deavoltare
petnru ecologie industriala
Guvernul României
Ministerul Mediului
şi Pădurilor
Grupul Ecologic
de Colaborare
In plus, nu se va mai gasi lemn de exploatat la pret mic asa cum este acum (cand cantitati mari de lemn sunt taiate
ilegal) si multe gatere vor trebui probabil sa se inchida.
Legislatia viitoare in domeniul mediului va crea probleme in functionarea gaterelor mici. Exemplul canadian deja
citat anterior este reprezentativ. Indepartarea rumegusului produs reprezinta o prioritate iar identificarea sinergiei
rezolva problema.
Un caz special este deseul din lemn contaminat. Uniunea Europeana nu are inca solutii sau norme pentru aceasta
problema (WWBEU, 2009). Probabil se vor cere certificate speciale de transport si procesare a lemnului
contaminat care vor creea probleme legate de licenta si masuri costisitoare de reducere a riscului la procesarea
brichetelor.
Solutia posibila
Solutia oferita de sinergie are numai aplicatie locala (ex. zona judetului, nu mai mult de 100 km distanta de centrul
de procesare). Colectarea rumegusului de pe suprafete mari, transferarea acestuia intr-un centru de procesare si
distribuirea brichetelor catre consumatori se vor adauga la costurile de productie, la pretul de vanzare iar sinergia
va deveni mai putin profitabila. Asa cum se mentioneaza in datele de literatura (Illsey et al, 2007), sinergia este o
solutie simpla si buna pentru a imbunatati situatia energetica a comunitatilor mici si a zonelor de intindere mica.
Poate fi reprodusa in comunitati mici care acopera 28% din zona impadurita a tarii.
Probleme aparute
Nu a fost nevoie de studiu de cercetare-dezvoltare pentru implementarea sinergiei. Tehnologia utilizata este
testata si disponibila la scara industriala.
Diverse
Implementarea sinergiei a functionat perfect, ambii manageri aratand deschidere si disponibilitate de cooperare cu
echipa proiectului.
Durata de la identificatea sinergiei la elaborarea studiului de caz: 90 de zile
Informatii suplimentare si detalii de contact
Persoane de contact:
Ing. Beatrice Stefanescu la GEC-Bucovina gecbucovina@rdslink.ro
Ing. Christian Theodorescu, christit@gmail.com
Referinte
1. ECOREG (2009), http://www.nisp-ecoreg.ro/default.aspx, Aparut la 15 august, 2009
2. Canadian Geographic (2009),
http://www.canadiangeographic.ca/magazine/SO05/indepth/environment.asp Aparut la 20 august, 2009.
3. Carbune curat (2009), http://www.cnrcme.ro/evenimente/2009/26_March_CFFS/Prezentari/Prezentare_Ionel_Ilie.pdf , Aparut la 2 iulie, 2009.
4. Padurile Romaniei (2009),
http://www.gazetadeagricultura.info/index.php?option=com_content&view=article&id=1700:gestionareadurabila-a-padurilor&catid=66:Silvicultura&Itemid=119 , Aparut 12 august, 2009.
5. Incalzirea centrala, (2009), http://www.realitatea.net/pretul-gigacaloriei-a-crescut-in-mai-multe-orase-dintara_370261.html, Aparut 12 august, 2009.
6. Gcal, (2009), http://www.ziuadevest.ro/actualitate/3655-prefectul-atac-preul-gigacaloriei.html ,Aparut 12
august, 2009.
7. WWBEU, (2009), “Waste Without Borders in EU?”, EEA Report 1/2009, ISSN 1725-9177; pag. 18.
8. Illsey et al, (2006), “Addressing Scottish rural fuel poverty through a regional industrial symbiosis strategy
for the Scottish forest industries sector”, Geoforum, 38 (2007) 21–32
ECOREG Proiect implementat prin Programul LIFE+

6. LIFE07 ENV/RO/000690
Institutul national de
Cercetare-Deavoltare
petnru ecologie industriala
Guvernul României
Ministerul Mediului
şi Pădurilor
Grupul Ecologic
de Colaborare
Figura 1. Gramada de rumegus la un gater
Figura 2. Dispozitiv de sitare modern la SC RITMIC
SRL. Se poate vedea pe echipament eticheta Fondului
Roman de Mediu
ECOREG Proiect implementat prin Programul LIFE+