3.  Introducere
Deşeurile constituie o problemă de strictă
actualitate datorită creşterii continue a volumului
acestora, fapt ce ridică probleme deosebite
pentru depozitarea lor, dar şi faptul că ele
constituie un potenţial pericol pentru mediu şi
sănătatea oamenilor.

4. Modul de gestiune a deşeurilor urbane este
perceput de cea mai mare parte a locuitorilor
oraşelor drept unul din elementele de bază
care condiţionează calitatea vieţii, această
activitate fiind cotată ca importanţă imediat
după alimentarea cu apă şi energie.

5.  Localizare şi topografie
 Judeţul Cluj se află în nord-vestul României, având o
suprafaţă de 6674 km². Cluj-Napoca este intersectat de
paralela de 46º 46’ lat N. şi de meridianul de 23º 36’ long.
E. Aşezarea este străjuită de dealuri a căror înălţime nu
depăşeşte 700 m. Zona deluroasă cuprinde părţi din
Podişul Someşan, Câmpia Transilvaniei şi Dealul
Feleacului.
 Rampa de la Pata Rât este amplasată la o distanţă de 15
km de municipiul Cluj-Napoca, spre est.
 Prinapropierea depozitului trece drumul naţional DN 1C
(E60).

7.  Suprafaţa depozitului are o topografie neregulată,
cu înălţimi ale depunerilor de deşeuri ce variază
între 10 şi 20 metri. Versanţii haldei au pante de
peste 45o şi formează taluzuri ce coboară până în
firul văii, a cărei apă antrenează deşeurile nestabile
sau cele duse de vânt.

9.  Hidrologie şi geologie
Depozitul de deşeuri este situat la 5,4 km distanţă de râul
Someşul Mic.
Între depozit şi drumul comunal, pe latura de est, foarte
aproape de
rampă(la aproximativ 2-10 metri), curge pârâul Zăpodie, afluent al
Someşului Mic.
Structura geologică este alcătuită din argile, argile prăfoase şi
argile nisipoase. În baza complexului argilos apar marne, iar în
cuprinsul pachetului argilos din coperişul marnelor s-au identificat şi
unele intercalaţii de pietrişuri şi nisip. Se constată, din punct de
vedere hidrogeologic, o slabă prezenţă şi circulaţie a apei subterane
doar în două foraje din cele douăsprezece efectuate în zonă.
Depozitul nu are stabilitate geofizică, fapt care a generat
desprinderea şi alunecarea unor porţiuni din materialul depozitat

10.  Depozitul nu are stabilitate geofizică, fapt care a generat
desprinderea şi alunecarea unor porţiuni din materialul
depozitat.
 În cazul unor viituri puternice, toată cantitatea de apă de pe
versantul din amonte este condusă prin intermediul a două
torente pe sub depozitul existent, ceea ce ar putea conduce la
alunecarea rampei actuale peste pârâul Zăpodie şi drumul
comunal, producând inundaţii în zonă şi în continuare
antrenarea deşeurilor spre zona industrială şi magistrala
feroviară.

12.  Clima si arii protejate
Clima Clujului este plăcută, de tip continental
moderată. Este influențată de vecinătatea Muntilor
Apuseni, iar toamna și iarna și de influențele atlantice de
la vest.
Temperatura medie anuală din aer este cca. 8,2 °C,
iar media precipitațiilor anuale atinge 663 mm.

14.  Istoricul amplasamentului
Depozitul de deşeuri de la Pata Râta are o suprafaţă
de 8,94 ha, care funcţionează din anul 1975, pe domeniul
privat al municipiului, prin Hotărârea Consiliului Local
nr.97/05.10.1993. Depozitul având caracter mixt, nu este
autorizat de organele de mediu, sanitare şi de
gospodărirea apelor.

15.  Dezvoltări viitoare
Rampa de gunoi a municipiului Cluj-Napoca de la
Pata Rât a fost închisă în anul 2010, iar lângă aceasta a
fost deschisă o platformă temporară de depozitare a
deşeurilor.
Consiliul Judeţean Cluj a iniţiat un proiect cu
finanţare europeană, de aproape 77 de milioane de euro,
pentru construirea unui centrul de Management Integrat al
Deşeurilor care va deservi întreg judeţul, fiind staţia finală
în care deşeurile colectate din întreg judeţul, provenind din
staţiile de transfer, vor fi sortate, tratate mecano-biologic,
reziduurile urmând să ajungă în celula de depozitare

17. Problema este că firma care se ocupă de construcţia
rampei ecologice de la Pata Rât care urma să fie data
în folosință în luna septembrie a anului viitor, Confort
SA, și-a anuțat la Cluj intrarea în insolvență. Mai mult,
compania nu are o reputaţie prea bună, după ce, la
începutul lunii octombrie, Consiliul Județean Arad a
anuțat că renunță la serviciile aceleiași firme, care
trebuia să construiască acolo un Sistem de
Management Integrat al Deşeurilor Solide.

18. Totodată rampa de gunoi temporară a fost închisă in
luna noiembrie 2012. Şeful Comisariatului Regional al
Gărzii de Mediu Cluj, Bogdan Costea, a declarat că
societatea care administrează platforma, Salprest Rampă,
a fost amendată cu 30.000 de lei de Comisariatul General
al Gărzii Naţionale de Mediu pentru că funcţionează fără
autorizaţie de mediu. Rampa a fost redeschisă între timp
dar problemele legislative sunt încă în discutie.

19.  Generalităţi
Eliminarea deşeurilor se realizează actualmente prin
metoda clasică a colectării deşeurilor de la punctele
gospodăreşti, transport şi depozitare la rampa de gunoi
Pata Rât.
Volumul actual al deşeurilor depozitate este de cca.
7,5 mil. tone, depozitarea făcându-se dezordonat, deşeuri
industriale, menajere şi sanitare (până în anul 1994), în
amestec: revalorificabile cu nevalorificabile, industriale cu
menajere, inflamabile cu neinflamabile, organice cu inerte
cu dimensiuni medii şi mari împreună cu diverse pulberi.

21. Cantitatea de deşeuri menajere colectată şi
depozitată în rampă este influenţată de sezonul
calendaristic, iarna observându-se o scădere a
cantităţii de deşeuri 600-650 m3/zi (aproximativ
18.000-20.000 m3/lună), faţă de cantităţile mai mari
din lunile de vară 900-1000 m3/zi (25.000-30.000
m3/lună). Cantitatea medie de deşeuri depusă în
rampa de deşeuri este de aproximativ 260.000-
275.000 m3/an.

22. Aplicând o rată anuală de creştere a volumului de deşeuri
2%, proiecţia producţiei de deşeuri menajere (m³) va avea
următoarea dinamică:
An 2000 2005 2010 2015
Volum deşeuri m³ 340.000 374.000 411.400 453.000
Din care:
- menajer 210.000 231.000 254.000 280.000
- stradal 30.000 33.000 36.300 40.000
- agenţi economici 100.000 110.000 121.000 126.600

23.  Emisii în atmosferă
Circulaţia aerului este sub influenţa celei
predominant vestice.
Multe dintre deşeuri sunt combustibile (hârtii,
cartoane, plastic, piei, lemn, textile etc.), iar prin
fermentarea celor organice şi în lipsa unui sistem de
aerisire biogazul rezultat întreţine o ardere permanentă
care poluează aerul din zonă cu fum dens, persistent, urât
mirositor şi înecăcios punctual observându-se zone unde
deşeurile ard cu flacără sau mocnit.

24.  Este afectată direct calitatea vieţii locuitorilor din zonă
precum şi activitatea Aeroportului Internaţional al
municipiului - traficul aerian (aterizări-decolări) fiind
deseori afectat din cauza lipsei de vizibilitate.
 În ceea ce priveşte deşeurile industriale, acestea provin
de la agenţii economici din Cluj-Napoca care nu au
depozite proprii pentru deşeurile rezultate în urma
proceselor de producţie. Deşeurile depozitate în rampă
de agenţii economici din municipiu sunt în general :
hârtie, fier vechi, pământ (şantiere), sticlă şi porţelan (Iris,
Porcelain Manufactures), plastic, piele (Clujana), moloz
(demolări, şantiere), toxice (Terapia, Farmec).

26.  Alimentarea cu apă
Rampa nu a fost prevăzută cu un sistem de
colectare şi tratare a scurgerilor. Nu a fost iniţial acoperită
cu material protector, dar prezintă o oarecare izolare
naturală cu argilă. Pârâul Zăpodie care curge foarte
aproape de rampă preia în fapt majoritatea scurgerilor.

27.  Producerea si eliminarea deşeurilor
Rampa actuală fiind temporară, se prezintă schema
generală de management a deşeurilor în centrul de
management integrat al deşeurilor cluj, care are termen
de finalizare semestrul 4, 2013:

29.  Calitatea solului
Pe latura vestică, depozitul se învecinează cu
terenuri cultivate care se află în proprietate privată. Între
aceste terenuri şi depozit nu există o delimitare clară,
respectiv împrejmuiri.
Datorită prezenţei rampei, solul este afectat pe un
areal extins pe o suprafaţă de aproximativ 8-16 hectare.
În arealul de poluare s-a modificat starea fizică a
solurilor, prin scăderea fracţiunii de argilă, pe adâncimea
de 0-5cm, de la 54,45% la 48,85%. În urma acestor
modificări s-a produs o scădere a stabilităţii agregatelor de
sol, slăbirea rezistenţei solului la acţiunea apei şi în
consecinţă creşterea eroziunii solului. Aceasta din urmă
determină diminuarea productivităţii solului, a
ecosistemelor naturale şi scăderea calităţii vieţii.

32.  Concluzii şi recomandări
Realizarea unor măsuri urgente privind aducerea complexului
de depozitare a reziduurilor de la Pata-Rât la situaţia de a nu mai
polua grav atmosfera, solul, apa freatică şi pârâul Zăpodie, se impune
cu acuitate.
Deşeurile depuse neuniform trebuie nivelate, sistematizate. Se
impune realizarea unei reţele de drenaj şi evacuarea lixivianţilor
proveniţi din depozitul vechi, ţinând cont de faptul că baza acestui
depozit nu este impermeabilizată. Apele de suprafaţă vor fi preluate
de un şanţ de gardă şi dirijate la staţia de epurare. Se vor prezenta
soluţii de protejare împotriva poluării cursului apelor pârâului Zăpodie.
Pentru colectarea biogazului din depozitul existent sunt
necesare foraje de mare adâncime, până la 22 m.

33. După nivelarea depozitului existent se va face acoperirea finală a
acestuia.
Se impune monitorizarea post-închidere a depozitului de
deşeuri Pata Rât.
Prin activităţile de urmărire şi control se garantează că atât
depozitul nou de deşeuri cât şi închiderea depozitului existent sunt
realizate conform proiectului, iar sistemele de protecţie a mediului
funcţionează integral.
Sistemele şi metodele aplicate pentru monitorizarea, controlul,
prelevarea şi analiza probelor sunt cele standardizate la nivel naţional
şi european.