2. CUPRINS
CAP. I
1. Studiul si analiza sistemului existent
1.2. Prezentarea firmei (pe scurt)
1.3. Localizarea în sfera economica
1.4. Structura organizatorică
CAP. II
2. Necesitatea implementării unei baze de date informatice ( pe scurt)
2.1. Elemente de contabilitate actuale
2.2. Posibile eroari sau elemente negative
CAP. III
3. Structura sistemului informaţional
3.1. Prezentarea activitaţii economice
3.2. Fluxul produselor
3.3. Prezentarea produselor
3.4. Descrierea procedurilor
3.5. Analiza critică şi direcţia spre perfecţionare
CAP. IV
4. Definirea obiectivelor
3. 4.1. Prezentarea ferestrelor si meniurilor de lucru
4.2. Proiectarea intrărilor şi ieşirilor
4.3. Estimarea necesarului de resurse ( ce se foloşeste pt punerea in funcţiune a
programului (soft/hard)
4.4. Relaţionari intre tabelele bazei de date
4.5. Punerea in funcţiune a aplicaţiei
CAP. V
5. Concluzii si propuneri
5.1. Consideratii privind eficienta aplicatiei
Bibliografie
Anexe.
4. CAP. I
1. Studiul si analiza sistemului existent
Pe piaţa economică actuală se cunoaşte o dezvoltare din ce in ce mai acerbă in
domeniul sistemelor informatice. Incepind cu anul 2007 Romania a trecut la o
informatizare generalizată a principalelor instituţii, motiv pentru care comercianţii
sunt obligaţi sa ţina pasul cu statul in care activeaza.
Sistemele informatice se aplica acum in toate domeniile incepand de la
agricultură pana la grădiniţe si spitale.
1.2. Prezentarea firmei
Societatea AVCORE S.R.L. a fost înfiintata în Februarie 2000 si face parte din
grupul RONDO, care comercializeaza material de amenajari interioare, din care
enumerăm cateva: vopsele, instrumentar vopsitorie, adezivi, plăci izolatoare.
Sediul social al companiei este în orasul Galati, jud. Galati, str.Aviatorilor
nr.2a. Alegerea amplasamentului s-a facut dintre mai multe locatii, cea aleasa în
final fiind cea care a întrunit cele mai multe apecieri pozitive la capitolele
analizate: suprafata terenului disponibil, disponibilitatea vânzatorilor terenului
pentru amplasament de a proceda la transferul de proprietate, apropierea de caile
de transport rutiere si feroviare, posibilitatea de constructie a unei conexiuni de
cale ferata proprie, calitatea si pretul fortei de munca, sprijin al autoritatiilor locale,
etc.
Capitalul social la 31 decembrie 2001 a fost de 33.265.400 mii Lei, valoarea
acestuia crescând în mai multe etape si ajungând la 31.12.2002 la valoarea de
5. 128.791.800 mii Lei (respectiv peste 8,5 mil USD).
Magazinul societaţii AVCORE S.R.L din Galaţi este situate in str. Ovidiu nr.
5, şi este situat la parterul blocului A2.Magazinul are suprafata de 120 metrii
patrati, este conectat la toate facilitatiile zonale plus internet şi cablu tv.Societatea
mai deţine doua magazine unul in Iaşi şi unul in Bucureşti.
1.3. Localizarea in sfera economica
Piata materialelor de construcţii este un domeniu dinamic, concurential, aflat
într-o permanenta crestere si dezvoltare, un domeniu care valoreaza 140 de
milioane de euro. Patru mari comercianti domina segmentul vopselelor - Dedeman,
Fabryo, Köber si Policolor, ei ocupând mai mult de 75% din piata.
Productia totala a vopselelor decorative, a adezivilor, materialelor izolante si a
lacurilor se ridica in Romania la o cifra estimata la 90 de milioane de euro. Oferta
produselor este variata, incluzând vopselele decorative, de protectie, auto,
industriale sau materii prime. Cele mai importante segmente ale pietei de acoperiri
decorative sunt vopselele lavabile, care detin peste 55% din piata, fiind urmate de
vopselele pentru lemn si metal, cu peste 35% din piata si restul de 20% de lacuri.
Acest fenomen se explica prin dinamica pietei constructiilor.
Cel mai bine vândut produs ramâne vopseaua lavabila. Aceasta vine pe fondul
necesitatii acute de renovare a vechilor apartamente, care se modernizeaza si se
schimba tot mai mult pe interior de la o zi la alta. Astfel, majoritatea vânzarilor
merg catre consumatorii casnici, dar si ca segmentul consumatorilor industriali este
în crestere. Furnizorii societăţii sunt de obicei principalii producători de materiale
de construcţii din ţară dar şi din import.
6. Cea mai mare parte a portofoliului de produse existente in magazinul
AVCORE se adreseaza consumatorilor casnici, segmentul numit „do it yourself“,
unde se încadreaza atât vopselele lavabile, acrilice si alchidice, cât si lacurile. Din
estimarile Fabryo, “în jur de 60% din totalul vânzarilor reprezinta produsele pentru
consumatorii casnici, restul de 40% fiind generat de consumatorii industriali“.
Societatea AVCORE se concentreaza si ea pe comercializarea de acoperiri
decorative, acestea având doua canale de distributie: reteaua magazinelor de
materiale de constructii din care se aprovizioneaza consumatorii casnici si micii
meseriasi si vânzarea catre profesionistii în constructii (firme de constructii, firme
de amenajari interioare, echipe de zugravi).
1.4. Structura organizatorică
Organizarea şi funcţionarea întreprinderii sunt orientate spre realizarea
obiectivelor sale în sensul că fiecare componentă organizatorică sau acţiune trebuie
să corespundă unor cerinţe clar definite reieşite din obiectivele acesteia.
Sistemele de conducere a unei întreprinderi reprezintă totalitatea elementelor
componente şi a relaţiilor dintre acestea structurate într-un anumit cadru
organizatoric în care se desfăşoară procesele de conducere ale activităţii în
ansamblul său.
Sistemul de conducere al unei societăţi şi componentele sale se prezintă astfel:
1. structura de conducere
2. procesul de conducere.
La rândul său, structura de conducere cuprinde structura organizatorică şi
sistemul informaţional. Procesul de conducere este structurat în 4 componente şi
anume: - structura informală, metodele şi tehnicile de conducere utilizate, stilurile
7. de conducere precum şi metodele de fundamentare şi transmitere a deciziilor.
Se mai poate spune că sistemul de conducere a unei întreprinderi este definit de
următoarele componente şi anume: subsistemul decizional sau conducător;
subsistemul operaţional sau condus; subsistemul informaţional sau de legătură.
Organigrama simplificata S.C AVCORE S.R.L :
CAP. II
2. Necesitatea implementarii unei baze de date informatice.
Magazinul societaţii are pe stocuri peste 5000 de produse in total si
aproximativ 41250 de produse diferite ca producator.Toate aceste produse
trebuiesc contabilizate, ceea ce necesită o cantitate impresionantă de muncă şi un
personal mult mai mare.In aceste condiţii apare factorul birocraţiei care
ingreuneaza comunicarea dintre vanzător şi client dar şi dintre comerciant si
furnizor.
Sistemul informatic poate gestiona toate aceste intrari si furniza datele de ieşire
pe baza criteriilor de filtrare ultrarapide.
2.1. Elelmente de contabilitate actuale
8. In momentul actual in cadrul departamentului finanţe-contabilitate din cadrul
AVCORE S.R.L contabilitatea este ţinuta sub forma registrelor jurnal.
Caracteristica esentiala a formei de contabilitate “pe jurnale” este înregistrarea
succesiva a informatiilor financiar-contabile, mai întâi cronologic în Registrul-
jurnal (cod 14-1-1 sau 14-1-1/b) si apoi sistematic în Registrul cartea-mare (cod
14-1-3).
Aici intervenim noi şi inlocuim intrăriile de cod cu o numerotaţie unica in
baza noastră de date, sub indicativul primar ID_Produs.
O alta caracteristica principala a formei de contabilitate “pe jurnale” consta
în sistematizarea intermediara a informatiilor contabile înregistrate în Registrul-
Jurnal în “Jurnale-situatii privind operatiile contabile” adaptate continutului si
specificului principalelor categorii de operatii economico-financiare, cum ar fi:
a) Jurnal-situatie privind operaţiiunile
b) Jurnal privind relaţiile cu furnizorii
c) Situatia încasarii-achitarii facturilor
d) Jurnal privind consumurile si alte iesiri de stocuri
e) Situatie privind miscarea stocurilor
9. f) Jurnal privind salariile si contributia la asigurarile sociale
g) Jurnal privind vânzarea produselor si alte iesiri
h) Jurnal privind vânzarea marfurilor si alte iesiri
Toate acesteoperaţiuni pe baza de inscriere in paginile jurnalurilor le vom
automatiza si le vom transforma in rapoarte.Rapoartele vor fi simple sau filtrate.
Astfel vom inlocui jurnalul cu un raport informatizat ca in figura de mai jos:
Astfel automatizarea ne va oferi urmăatoarele posibilitaţiŞ
• Registrul de intrari/iesiri: evidenta electronica a tuturor intrarilor si
iesirilor, fie ca este vorba de comunicarea cu parteneri externi ai organizatiei
sau comunicarea din interiorul organizatiei;
• Stocare documente: posibilitatea stocarii centralizate a documentelor
electronice sau nu prin catalogarea lor, versionarea automata a documentelor
• Circuitul documentelor in cadrul organizatiei: posibilitatea crearii
circuitelor pe care documentele trebuie sau le pot urma si punerea la
10. dispozitie a unei interfete prietenoase pentru manipularea rapida si sigura a
documentelor pe parcursul lor in cadrul circuitelor urmate.
• Managementul usor al departamentelor, utilizatorilor, drepturilor de acces,
tipurilor de documente si circuitul documentelor, datorita unui motor
flexibil de administrare integrat in Sistemul Informatic AVCORE.
Schema grafica automatizari aduse proceselor contabilitaţii.
2.3. Posibile eroari sau elemente negative
Indexarea elementelor introduse in baza de date sunt foarte putine, mai ales
daca utilizam chei primare.:
Puterea sistemelor care gestionează baze de date relaţionale constă în faptul
că, în astfel de sisteme, este posibilă căutarea şi prelucrarea simultană a
informaţiilor care sunt memorate în mai multe tabele distincte, prin intermediul
diferitelor interogări, formulare şi rapoarte.
11. Pentru realizarea tratării simultane a informaţiilor provenite din mai multe
tabele distincte, fiecare tabel trebuie să aibă cel puţin un câmp (sau un număr de
câmpuri) care să conţină o valoare unică pentru fiecare articol din tabel. Astfel,
prin conţinutul acestui câmp fiecare articol memorat în tabel poate fi identificat în
mod unic. Informaţia memorată în câmpul respectiv este denumită valoarea cheii
primare (sau valoarea cheii principale), iar despre câmp se spune că are atributul
decheie primară a tabelului.
După ce utilizatorul desemnează câmpul care va aveaatributul de cheie
primară a tabelului, programul Access va supraveghea permanent informaţia care
se introduce în câmpul respectiv. Astfel, în cazul în care utilizatorul introduce într-
un câmp care are atributul de cheie primară o valoare care deja a fost utilizată sau
nu introduce nici o informaţie într-un astfel de câmp, programul Access sesizează
imediat această greşeală şi emite un mesaj de eroare, cerând remedierea erorii.
Aspecte negative ale utilizării sistemului informatic AVCORE
In actualul stadiu de realizare a sistemului, acesta nu ne permite, utilizarea
lui prin intermediul internetului sau la distanţă, el putind fi accesat doar din reţeaua
locală a magazinelor AVCORE S.R.L.
Un alt aspect negativ este pentru moment neintroducerea unui sistem de
back-up a datelor sau de conversie a bazei de date pentru mzsql sau
postgres.Aceste aspecte urmind a fi soluţionate pe viitor
CAP. III
3. Structura sistemului informaţional
Sistemul informatic are menirea de a acoperi toate problemele agentului
economic, de a crea interdependenţe între componente, astfel încât structurii fizice
din sistemul ataşat agentului economic i se suprapune o structură în plan
informaţional. Fluxurilor de producţie le corespund fluxuri informatice. Actorilor
12. implicaţi în procese li se asociază emiţători şi receptori de informaţii cu niveluri
diferite de prelucrare.
Dezvoltarea directă de sisteme informatice se dovedeşte o întreprindere
riscantă dacă nu este precedată de activităţi care au menirea de a impune o echipă,
o tehnologie unitară de analiză, design, dezvoltare, implementare, exploatare şi
mentenanţă, aspecte care trebuie luate în considerare la efectuarea unui audit de
sistem informatic.
Sistemele informatice sunt construcţii complexe, realizate pe
parcursul mai multor ani, necesitând:
• fonduri foarte mari, uriaşe în anumite cazuri;
• echipe complexe şi stabile de analişti, designeri, programatori şi
• personal care se ocupă de testare, implementare şi mentenanţă;
• stabilirea obiectivelor;
• definirea unei strategii de dezvoltare, exploatare şi mentenanţă;
• achiziţionarea de echipamente, instrumente necesare realizării de
• prelucrări, de conexiuni şi dezvoltării fluxurilor cu exteriorul;
• calificarea personalului pentru utilizarea corectă şi eficientă a
• sistemului.
Complexitatea sistemelor informatice şi durata, relativ mare, de realizare a
acestora generează o serie de probleme care trebuie luate în considerare şi
soluţionate astfel încât, în final, să se obţină rezultatele scontate.
14. Pe baza acestei structuri se executa macheta de introducere a datelor
primare, apoi se proiecteaza blocul de vizualizare/modificare a datelor si in final,
procedura de listare.
Odata terminate si testate blocurile ce urmeaza a fi implementate pe statiile
de lucru, se trece la proiectarea aplicatiilor de pe server si anume la blocul de
centralizare a datelor si la modulul de liste centralizate.
Centralizarea datelor se face pe o structura de baza de date asemanatoare cu
cea in care s-au facut actualizari pe statiile de lucru, avand aceleasi campuri ca
acestea si an plus altele necesare calcularii salariilor, etc. Acest subprogram adauga
deci la baza de date de pe server bazele de date de pe statiile de lucru, le sorteaza
dupa tipul angajatului (operator sau muncitor), dupa locul de munca, etc, pregatind
astfel baza de date pentru listele centralizate – obiectivul final al aplicatiei.
Dupa terminarea si testarea aplicatiei, urmeaza instructajul beneficiarului si
in final darea in folosinta cu asigurarea intretinerii aplicatiei.
Se stabileste deci ca aplicatia va avea urmatoarele module:
1. Introducere date – cu ajutorul acestui modul se vor introduce datele
referitoare la personal in sistem. Acest modul va fi instalat la randul sau pe
toate cele trei statii de lucru.
2. Vizualizare/modificare date – permite vizualizarea si/sau
modificarea/corectia anumitor date introduse.
3. Rapoarte – cu acest modul se vor lista la imprimanta diferite liste cu pontaje,
liste de personal, etc
15. 4. Prelucrare date – daca celelalte trei module vor fi instalate pe fiecare din cele
3 statii de lucru, acesta va fi instalat doar pe server, aici centralizandu-se
datele.
5. Liste centralizate – se vor scoate listele finale, obtinute dupa centralizarea si
prelucrarea datelor.
3.1. Prezentarea activiitaţiilor economice
Activitatea de gestiune constituie una din activitatile de baza a oricarei
societati ,de a carei mod de organizare si desfasurare depinde in mare masura
realizarea ritmica a planului de productie.
Descriere
Clientul emite o comanda de produse finite, transmisa prin fax sau e-mail,se
primeste comanda ,si se da catre departamentul de aprovizionare.
Personalul de gestiune intocmeste bonuri de consum,bonuri care sunt avizate de
serviciul de aprovizionare.Pe baza acestor bonuri serviciul de aprovizionare
comada tipul de materie prima necesara de la furnizori .Furnizori livreaza marfa
,receptia si inregistararea marfii se realizeaza la depozit,inregistrarea marfii la
departamentul contabilitate prin nota de receptie.
Un rol important il are activitatea de aprovizionare, care asigura resursele
materiale necesare (respectiv materii prime, materiale, combustibili, energie,
utilaje) desfasurarii activitatii.
Obiectivul activitatii de aprovizionare il reprezinta asigurarea completa si
16. complexa a unitatii economice cu materiile prime si materialele necesare, la
termenele solicitate si cu costuri cat mai mici.
In vederea realizarii acestui obiectiv se realizeaza o serie de activitati
specifice, cum ar fi:
• determinarea volumului de materii prime si materiale necesare desfasurarii
activitatii societatii;
• prospectarea pietei interne si externe in vederea selectarii furnizorilor a caror
oferta prezinta cele mai avantajoase conditii economice si asigura certitudine in
livrarile viitoare pe termen scurt sau lung;
Managementul aprovizionarii reprezinta activitatea prin care se asigura
elementele necesare productiei, in volumul si structura care sa permita realizarea
obiectivelor generale ale intreprinderii, in conditiile unor costuri minime si ale unui
profit cat mai mare. In acelasi cadru se include si activitatea de cooperare dintre
intreprinderi pentru realizarea unor produse, ca o consecinta directa a gradului de
dezvoltare si specializare in productie, de diversificare a relatiilor economice dintre
acestea.Managementul desfacerii produselor reprezinta activitatea prin care se
asigura vanzarea rezultatelor productiei.
Aceasta impica stabilirea cailor, formelor si modalitatilor prin care urmeaza a
fi vandute produsele, si a pietelor care pot constitui sfera de desfacere. Prin
desfacerea produselor se incheie practic circuitul economic al intreprinderii.
Managementul aprovizionarii si respectiv al desfacerii sunt concepte unitare
complexe, carora le este proprie o structura extinsa de activitati componente, care
au in vedere, ca elemente de ansamblu, probleme de conducere-coordonare, de
organizare, antrenare, de urmarire-control, analiza si evaluare.
Aprovizionarea materiala se integreaza in activitatea de ansamblu a unitatii
economice asa cum se observa si din figura de mai jos.
17. Schema aprovizionarii materiale
3.2. Fluxul produselor
Dezvoltarea rapidă a distribuţiei se datorează rolului pe care aceasta îl are în
procesul reproducţiei, proces ce asigură evoluţia societăţii umane.
Astfel, fluxul produselor, care include totalitatea activităţilor ce au loc în timp
şi spaţiu, de la terminarea produsului până la intrarea lui în consumul final, deţine
rolul de intermediar între producţie şi consum, asigurând finalizarea activităţii
oricărui producător şi obţinerea de către consumator a bunului care-i satisface
necesitatea.Prin vânzarea produsului, se recuperează cheltuielile efectuate de
producător şi distribuitori şi se obţine profitul – scopul final al activităţii oricărui
întreprinzător – care trebuie să le asigure o eficienţă economică acceptabilă,
motivatoare, pentru reluarea activităţii pe o scară mai mare.
18. Astfel, distribuţiei îi revine rolul hotărâtor în asigurarea cursivităţii proceselor
economice, întrucât ea finalizează activitatea unui producător, încheind ciclul de
producţie şi asigurând resursele băneşti pentru reluarea activităţii economice.
Rolul distribuţiei de asigurare neîntreruptă a fluxului de produse către
consumator, constă în :
- realizarea unei corelaţii optime între cerere şi ofertă, exercitând o
influenţă activă asupra producţiei pe baza cunoaşterii cererii consumatorilor (a
celei în prealabil formulate, de pildă prin comenzi);
- deplasarea produsului la locul cererii prin organizarea raţională a
fluxului fizic al mărfurilor;
- asigurarea momentului optim al livrării în raport cu cererea, ceea ce
conduce la regularizarea mişcării mărfurilor şi atenuarea oscilaţiilor sezoniere;
- realizarea minimului raţional de cheltuieli pentru punerea la dispoziţia
consumatorului a produsului dorit, cheltuieli pe care acesta le suportă.
Fluxul de produse in cadrul AVCORE S.R.L îndeplineşte rolul de ajustare
dintre cerere şi ofertă şi este creatoare de servicii, adăugând astfel valoare
produsului respectiv. Aceasta înseamnă, că produsul livrat de producător suferă o
serie de transformări, până să ajungă în posesia consumatorului final, transformări
care dau produsului valoare adăugată.P. Avril, grupează aceste transformări în trei
categorii:
1. – transformări materiale şi fizice: operaţii ce privesc împărţirea
produselor în cantităţi mai mici, transportul şi stocarea lor. Ele sunt de
natură industrială, deci funcţii industriale;
2. – transformări spaţiale şi temporale – considerate ca funcţii distributive
propriu-zise, ce constau în aducerea unui produs în starea sa de:
- loc – unde se găseşte produsul;
- lot – cantitatea omogenă a produsului;
19. - sortiment – lista produselor propuse în acelaşi loc şi acelaşi timp;
- data – la care va fi observat produsul.
3. – transformările psihologice şi comerciale – completează funcţiile
industriale şi distributive, permiţând adecvarea dintre :starea cererii din amonte” şi
“starea cererii din aval”.
Trebuie precizat că atât la nivelul producătorului individual, cât şi la nivelul
societăţii, distribuţia ca sector de activitate specializat, aduce mai multe avantaje.
Astfel, ea permite reducerea numărului de tranzacţii şi a cheltuielilor, deoarece
serviciile distribuitorului se bazează pe cantitatea oferită de mai mulţi producători,
dacă producătorul şi-ar asigura singur distributia cheltuielile ar fi mult mai mari.
De asemenea, un flux de produse constant permite îmbunătăţirea sortimentului
oferit consumatorului, deoarece distribuitorul oferă produsele mai multor
producători.
Departamentul de vanzari are in vedere plasarea si inregistrarea produselor in
functie de urmatoarea schema:
20. 3.3. Prezentarea produselor
În reţeaua de magazine AVCORE, clienţii noştri pot alege articole destinate
instalaţiilor termice, sanitare, electrice, de canalizare si gaz, materiale de bază în
construcţii, materiale pentru amenajări interioare, scule şi accesorii, unelte şi
utilaje, echipamente de protecţie, articole pentru grădina, mobilier, electronice şi
electrocasnice.
Gama produselor comercializate este extrem de generoasă depăşind 45.000 de
repere, acestea provenind de la producători naţionali sau din importuri - Franţa,
Italia, Spania, Polonia, Slovacia, Germania şi China.
21. 3.4. Descrierea procedurilor
Vom aborda mai jos o descriere asupra datelor de intrare si anume filtrarile ce
au loc la introducerea datelor.
Filtrarea dupa categorie, aceasta filtrare ofera utilizatorului posibilitatea de a
introduce produsul intr-o anumita categorie si furnizor sau nume si pret, cu ajutorul
butonului grafic Produse pe care il selectăm:
Dupa care accesam fereastra Informaţii Produs:
22. Observăm ca aici avem campurile de filtrare unde putem introduce datele :
• ID Produs
• Nume Produs
• Furnizor
• Categorie
• Pretu Unitar
• Bucati in Stoc
O cautare ulterioara sau un raport va putea fi executat in funcţie de
elementele de filtrare prezentate mai sus.
Toate datele preliminare inainte de introducerea lor in system trebuie sa
contina aceste campuri preyentate mai sus. Daca aceste date nu au aceste
infoirmaţii rapoartele finale care vor fi generate vor fi incomplete.Tot in acelasi
timp trebuie sa detinem informatii despre furniyori cum ar fi:
• Nume furnizor
• Adresa furnizor
• Contact furnizor
Categoriile sunt alt segment ce trebuie gandit inainte de a introduce datele,
astfel ca produslele vor fi sortate conform unor category specific ca domeniu de
utilizare.
Numele produselor trebuie sa contina doar elemente ce apartin alfabetului
Romanesc, alte caractere ne putand fi acceptate de catre interfata program realiyata
in Visual Basic.
23. CAP. IV
4. Definirea obiectivelor
Microsoft Access 2003 este aplicaţia de management al bazelor de date pusă
la dispoziţie de suita Microsoft Office. Spre deosebire de Excel, Access va permite
să stocăm şi să administrăm volume mari de date, organizate în unităţi numite
înregistrări. O bază de date Access constă din următoarele obiecte:
• Tabele – conţin toate înregistrările
• Interogări – localizează înregistrări specifice
• Formulare – afişează înregistrările din tabele, una cîte una
• Rapoarte – tipăresc loturi de înregistrări
• Pagini de acces la date – pun la dispoziţie date prin intermediul paginilor Web
• Macrocomenzi – acţiuni automate uzuale
• Module – stochează declaraţii si proceduri Visual Basic, care ne permit să scriem
programe pentru bazele de date, astfel încât acestea să poată interacţiona cu alt
software.
Utilitarele de asistenţă din aplicaţia Access asigură un proces simplu, pas cu
pas, de configurare a tabelelor, formularelor, paginilor de acces la date, rapoartelor
şi interogărilor.
Visual Basic face parte din pachetul Visual Studio al companiei Microsoft si,
ca de altfel si celelalte limbaje 'vizuale' ale Microsoft este axat pe componenta de
interfata a programului, programatorul putand realiza cu usurinta interfete
standardizate de tip Windows fara a fi nevoie de scrierea de cod pentru acest
lucru. Visual Basic detine o biblioteca de componente vizuale (liste, calendare,
meniuri etc.) a caror componente (grafica si functionala) sunt deja implementate,
24. avand posibilitatea ca programatorul sa introduca si sa foloseasca componente
proprii sau realizate de alti programatori.
Visual Basic este un limbaj pur orientat pe obiecte , avand deja implementata
o lista de clase cu utilizare generala. Pana la versiunea 6, VB putea utilizare si
dezvolta componente COM/COM+ si ActivX dar si librarii clasice de functii tip
DLL. Odata cu aparitia versiunii 7, adica odata cu aparitia tehnologiei .NET, VB
poate utiliza si crea si componente .NET cu toate avantajele pe care acestea le
aduc. VB este un limbaj de nivel inalt avand implementate mai multe nivelui de
abstractizare a dezvoltarii unei aplicatii dar si posibilitatea de compilare in
formatul Windows EXE sau DLL de 16 si 32 biti.
Programul Visual Basic 6.0
25. Realizarea interfetei de interogare a bazei de date pe care am realizat-o pentru
societatea AVCORE a fost realizata cu Visual Basic versiunea 6.0, prezentata in
imaginea de mai sus.
Functiile bazei de date trebuie sa fie cat mai complexe dar in acelasi timp, si
foarte usor de utilizat.Astfel am ales interogarea cu ajutorul unei interfete realizate
in Visual Basic, care preia aceste functii pe care le vom prezenta mai jos.
• Functia de intrare, permite introducerea si stocarea datelor in baza de
date access.
• Functia de filtrare, ce atribuie datelor de intrare cat si de iesire anumite
criteria selectate in proiectare.
• Functia de utilizare confidentiala, in functie de statutul utilizatorului in
firma, multiuser, multitask.
• Functia de stocare a documentelor contabile: stocuri, vanzari, comenzi
• Functia de afisare a anumitor rapoarte.
• Functia de a stoca date despre furnizori
• Functia de afisare grafica.
• Alte functii secundare: calculator, notepad, ceas.
Procedee folosite pentru interogare in sistemul informatic
OLEDB (Object Linking and Embedding, Database) este un set de interfeţe
proiectat de Microsoft pentru accesarea a diferite tipuri de date stocate într-o
manieră uniformă. A fost proiectată ca un înlocuitor de un nivel mai înalt, fiind de
fapt succesorul lui ODBC, extinzându-i caracteristicile. OLEDB separă printr-un
set de abstractizări datele de aplicaţia care are nevoie să le acceseze. OLEDB este
divizată la nivel conceptual între consumatori şi furnizori.
26. Consumatorii sunt aplicaţiile care au nevoie să acceseze datele iar furnizorul
este componenta software care implementează interfaţa şi drept urmare care redă
datele consumatorului.
ADO (ActiveX Data Objects) reprezintă un set de obiecte utilizate pentru
accesarea surselor de date. ADO furnizează un nivel de abstractizare între client şi
interfeţele OLEDB. ADO permite dezvoltatorului să scrie programe care accesează
datele fără să ştie cum este implementată baza de date. Sunt necesare cunoştinţe
privind baza de date doar pentru conectare. Nu sunt necesare cunoştinţe de SQL
pentru a accesa baza de date, deşi se poate folosi ADO pentru a executa comenzi
SQL.
ADO este bazat pe OLEDB, cele doua nu sunt separate, nu sunt tehnologii
distincte. OLEDB, fiind la un nivel mai jos decât ADO, este mai rapid. ADO
prezintă un subset din capabilităţile OLEDB şi abstractizează mult din funcţionarea
OLEDB.
4.1. Prezentarea ferestrelor si meniurilor de lucru
Fereastra principala, realizata cu ajutorul interfetei grafice de constructive
Visual Basic, a fost realizata cu ajutorul comenzii “Add new form”, dupa care a
fost denumita “Form1.frm”, .frm fiind extensia ferestrelor de lucru in VB6.Titlul
ferestrei a fost setat in campul “Caption”.
Fereastra de lucru principal are un meniu de navigare ce contine mai multe
butoane:
• Tranzactii: intrari-iesiri stoc, comenzi;
• Produse;
• Furnizori:
• Utilizatori;
• Rapoarte;
• Unelte: calculator, ceas, notepad;
• Inchidere sesiune: delogare;
27. • Iesire: inchiderea sistemului.
Aceste butoane, “link-uri” spre functiile de baza lae sistemului sunt realizate
grafic 3D, cu ajutorul imaginilor.
Fereastra principala de lucru
Meniurile de context sun scurtaturi ale celor mai frecvente actiuni. Pentru a
deschide un meniu de context executati click cu butonul dreapta la mouse-ului pe
obiectul pe care îl folositi. Meniurile de context sunt în functie de zona din IDE pe
care executati click.
Fiecare forma rezida intr-o fereastra de proiectare a formei. Folosim
fereastra de proiectare a formei pentru a adauga controale formei. Pentru fiecare
forma se poate deschide o fereastra de cod (Code window). Aici vom scrie codul
28. aferent formei respective. Putem deschide fereastra de cod efectuând dublu-click
pe forma sau alegând comanda Code din meniul View.
Fereastra va pune la dispozitie un procesor de texte foarte specializat, cu
numeroase facilitati ce ne vor ajuta sa scrieti cod într-un mod cât mai usor.
Din fereastra principala dam click pe butonul grafic “Produse” pentru a
accesa fereastra ce ne va afisa produsele :
Dupa cum observam si din imaginea de mai sus interfata grafica ne ofera
urmatoarele optiuni pentru modificarea datelor din baza de date:
• Butonul “Nou” ne permite introducerea unui nou produs
• Butonul “Salvez” va salva noul produs introdus
• Butonul “Update” va modifica un produs déjà existent
29. • Butonul “Sterge” va elimina un produs din baza de date
• Butonul “Cauta” va cauta un anumit produs dupa codul acestuia
• Butonul “Anulare” va anula comanda precedent
• Butonul “Iesire” ne va intoarce la fereastra principala
Fereastra “Profil Furnizor” accesata din fereastra principal cu ajutorul
butonului grafic “Furnizori”
Afiseaza lista cu furnizorii introdusi in baza de date , si in acelasi timp ne
permite sa executam functii asupra bazei de date, si anume introducere date noi,
modificare, cautare.
30. Butonul afiseaza lista cu utilizatorii introdusi in baza de date , si
in acelasi timp ne permite sa executam functii asupra bazei de date, si anume
introducere date noi, modificare, cautare. Poate fi accesat doar de catre
administratorul sistemului, pe baza de nume utilizator si parola.
Butoanele: “Rapoarte” “Ceas” “Inchidere” si “Iesire”
Permit generarea unor posibile rapoarte, vizualizarea datei si orei exacte,
inchidere sesiune utilizator, si iesirea din system – inchiderea aplicatiei program.
4.2. Proiectarea intrarilor si iesirilor
In sistemul informatics proiectat avem urmatoarele date de intrare:
cu submeniurile :
• Intrari stoc
• Iesiri stoc
• Comenzi
Toate aceste submeniuri au in fereastra lor de lucru optiune pentru
introducerea unor date de intrare noi in baza de date cu ajutorul butonului “Nou”
Campurile pentru datele de intrare sunt:
31. • Numar stocare, Numar produs, Cod furnizor, data comanda, data
primire.
• ID Produs, Nume, Furnizor, Categorie, Pret, Stoc, Iesire Stoc Nr.,
Cantitatea, Data.
• ID Produs, Nume Produs, Furnizor, Categorie, Pret Unitar, Bucati.
32. • ID Furnizor, Nume, Adresa, Telefon.
• ID Utilizator, Nume Complet, Atribuire(functie), Departament, parola .
33. Datele de iesire sunt prezente in fiecare fereastra si afiseaza fiecare element ce
se regaseste déjà introdus in baza de date, sau prezentate sub forma de rapoarte:
34. 4.3. Estimarea necesarului de resurse
Societatea AVCORE S.R.L are déjà anumite resurse pentru acest proiect, si
anume dispune déjà de 3 statii de lucru respective trei calculatoare personale de tip
Intel Pentium IV.
Sistemul informatics proiectat este realizat in asa fel in cat sa ruleze sip e un
system Intel Pentium III cu processor incepand de la frecventa de 500 Mhz si o
memorie ram minim de 128 Mb
Pentru rapoarte calculatorul trebuie sa aiba o imprimanta conectata.
Programul informatics foloseste pentru generarea rapoartelor “Crystal
Reports”, care trebuie instalat in prealabil pe statia de lucru, si de asemenea nu am
inclus in distributie NET Framework, care este de asemenea necesar pe
calculatoarele ce au sisteme de operare mai vechi.
Tinand cont de faptul ca resursele si instrumentarul este déjà present in
unitate, singurele resurse ce trebuie allocate sunt o usoara instruire in functiile
programului.
4.4. Relationari intre tabelele bazei de date
Pentru a stoca datele, ne-am creat un tabel pentru fiecare tip de informatie.
Pentru a aduce datele impreuna din mai multe tabele intr-un query, intr-o anumita
forma sau sub un anumit raport, am definit relationari intre tabele.
Pentru a gasi si scoate doar datele care intrunesc conditiile specificate,
inclusiv date din tabele multiple, cream un query. Un query mai poate updata sau
sterge inregistrari multiple in acelasi timp sau poate face diferita calcule in datele
noastre
Avem doua tabele COMENZI si PRODUSE, asa cum in viata reala unei
comenzi ii poate corespunde unul sau mai multe produse, trebuie sa stabilim si noi
o relatie in interiorul bazei de date.
35. Observam ca deocamdata cele doua tabele sunt complet independente si nu
exista nimic comun acestora.
In cazul nostru avem de-a face cu o relatie clasica, ce se numeste ‘1 la n’, sau
‘one to many’. Trebuie sa avem doua tabele,unul de tip parent (COMENZI) si unul
de tip Child (PRODUSE). Intr-o relatie ‘1 la n’, unei linii din tabela Parent ii pot
corespundemai multe linii din tabela Child. Pentru a rezolva aceasta relatie, in
tabela Child trebuie sa introducem o noua coloana care sa stocheze ID-ul
corespunzator parintelui.
In tabela PROUSE mergeti in modul Design View.
Adaugam o noua coloana imediat dupa coloana ID _PRODUS: facem click
dreapta pe linia NUME si alegem Insert rows
Pentru a stabili exact relatia, adica pentru a specifica factul ca datele din
clooana ID_ PRODUS din COMENZI este replicata in ID_PRODUS din
PRODUSE, mergem in Database Tools >Relationships.
Selectam ambele tabele si apasam Add, apoi Close.
Cele doua tabele nu sunt inca relationate. Tragem (Drag&Drop) coloana ID _
COMANDA din COMENZI peste coloana ID_PRODUS din PRODUSE. In
fereastra deschisa bifam checkbox-ul Enforce Referential Integrity. Apasam
Create.
36. 4.4. Punerea in functiune a aplicatiei
Momentul punerii in functiune a aplicatiei este acela dupace s-au realizat
urmatoarele etape:
• Pregatirea datelor de intrare, trecerea din registrele contabile a tuturor
variabilelor si constantelor;
• Pregatirea personalui pentru lucrul cu interfata grafica, si pentru
intampinarea anumitor situatii;
• Verificarea echipamentelor electronice;
• Verificarea sistemelor de operare;
• Asigurarea protectiei contra virusilor informatici;
• Instalarea unui program de back-up pentru baza de date.
• Crearea utilizatorilor de catre administratorul societatii
Dupa ce am realizat pasii de mai sus vom copia programul informational de pe
cd sau usb stick pe unitatile de lucru.Daca folosim o singura statie de lucru doar
pentru usurarea muncii in contabilitate baza de date va fi prezenta doar pe aceea
statie, daca nu ea va fi instalata pe unul din calculatoarele din retea, iar celelalte
statii se vor conecta “remote” calculatorul cu baza de date, care va rula un server
Microsoft.
37. CAP V.
6. Concluzii si propuneri
Noile tehnologii digitale fac ca accesul, stocarea si transmiterea informatiei sa
fie din ce in ce mai facile si mai accesibile ca tarife. Dispunand de informatia
digitala, aceasta poate fi transformata in noi valori economice si sociale, creand
imense oportunitati pentru dezvoltarea de noi produse si servicii. Informatia devine
resursa-cheie si factor de productie pentru economia digitala.
Pentru viitor propunem realizarea unui system mai complex ce va utilize o
baza de date SQL, portata din MS Access, si implementarea acesteia pe un server
MySql sau Postgres, o securizare pe 128 de biti a informatiilor prezente in system,
posibilitatea interactiuni directe cu clientul pe platform sistemului ce urmeaza s ail
proiectez.
Inlocuirea interfetei grafice realizata in Visual Basic cu Interfete grafice PHP.
6.1. Consideratii privind eficienta aplicatiei
Dupa implementarea aplicatiei, numarul de ore dedicate departamentului
financiar s-a redus cu 15 procente, timpul de asteptare la casele de marcat s-a redus
cu aproximativ 10 procente, ceea ce a generat procesarea unui numar mai mare de
client si cresterea multumirii acestora fata de serviciile firmei.
Reducerea numarului de ore si marirea numarului de client sar si de produse
pe comanda se observa in graficile de mai jos efectuate comparative pe o perioada
de trei luni in cursul anului 2010 in cadrul societatii S.C AVCORE S.R.L
38. 60
50
40
Clienti
30 Ore suplimentare
Comenzi
20
10
0
August Septembrie Octombrie Noiembrie
Grafic comparativ dupa implementarea sistemului in septembrie 2010
39. BIBLIOGRAFIE
1. Cristian Georgescu, “Analiza si proiectarea sistemelor informatice“, Editura
Radial, 1999 17799qmq81kpg8b
2. Georgescu C.,Georgescu M., Negoescu Ghe., “Reteaua Internet“, Editura
Algorithm+, Galati, 2008
3. Mihaela Georgescu, “Structuri de date si baze de date“, Editura Pax Aura
Mundi, Galati, 2002
4. Cristian Georgescu, Mihaela Georgescu, “Retele de calculatoare si Internet“,
Editura Didactica si Petagogica, Bucuresti 2003
5. Norton P., “Secrete PC“, Editura Teora, Bucuresti, 1996 mp799q7181kppg
6. Popescu T.& colectiv, “Dictionar de informatica“, Editura stiintifica si
enciclopedica, Bucuresti, 1999
7. Andone I., Tugui A, “Baze de date inteligente in managementul frmelor“,
Editura Dosoftei, Iasi, 1997
8. Fotache M., “Baze de date relationale“, Editura Junimea, Iasi 1997
9. Roger Jennings, “Totul despre Microsoft Access 2000“, Editura Teora,
Bucuresti, 2006
10.Pascu C., Pascu A., “Totul despre…SQL“, Editura Tehnica, Bucuresti 1994
11.Velicanu M., Bodea C., Lungu I., Ionita C., Badescu G., “Sisteme de
gestiune a bazelor de date“, Editura Peritron, Bucuresti, 2000
12.***, Microsoft Press, Microsoft Visual Foxpro 6.0, “Ghidul
programatorului“, Editura Teora, Bucuresti, 2000
13.***, “Next generatione-commerce“, Escalate Inc. While paper, 2000
14.***, “Meet the profit imperative“,Escalate Inc. While paper, 2001
15.***, Microsoft Corp., Windows 2000 Server, Resource Kit
