Curs ubuntu

953 views

Published on

Published in: Education, Technology
0 Comments
0 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

No Downloads
Views
Total views
953
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
2
Actions
Shares
0
Downloads
18
Comments
0
Likes
0
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Curs ubuntu

  1. 1. Cursul Ubuntu desktop i Cursul Ubuntu desktop
  2. 2. Cursul Ubuntu desktop ii Copyright © 2008 Marian Vasile (marianvasile@upcmail.ro) Copyright © 2008, 2009 Doru Hori¸co (doruhushhush@gmail.com) s Copyright © 2008 VassiIordache (vassi51@b.astral.ro) Copyright © 2008 Doru Barbu (barbu.doru@gmail.com) Scris˘ de c˘ tre si atribuit˘ companiei Canonical srl. si comunit˘¸ii de Preg˘ tire Ubuntu 2008-2009. a a ¸ a ¸ at a Aceast˘ licen¸a respect˘ termenii licen¸ei Creative Commons: Creative Commons Non-Commercial-Share-Alike a t˘ a t Sub aceast˘ licen¸a ave¸i libertatea: a t˘ t • s˘ împ˘ rt˘ si¸i - v˘ d˘ dreptul s˘ copia¸i, distribui¸i si s˘ transmite¸i mai departe lucrarea a a a¸ t a a a t t ¸ a t • s˘ rearanja¸i - v˘ dreptul s˘ adapta¸i lucrarea la cerin¸ele dumneavoastr˘ a t a a t t a Respectând urm˘ toarele condi¸ii: a t • Atribuire. Trebuie s˘ atribui¸i lucrarea în maniera specificat˘ de autor sau licen¸iator (dar nu în orice fel în care ar sugera faptul a t a t c˘ autorii v-ar fi împuternicit pe dumneavoastr˘ sau modul dumneavoastr˘ de utilizare al lucr˘ rii). a a a a • Non-comercial. Nu ve¸i putea folosi aceast˘ lucrare în scopuri comerciale. t a • Share Alike. Dac˘ modifica¸i, transforma¸i sau elabora¸i o alt˘ lucrare având ca baz˘ de plecare aceast˘ lucrare, ve¸i putea a t t t a a a t distribui rezultatul sub aceea¸i licen¸a sau una asem˘ n˘ toare cu aceasta. s t˘ a a Pentru orice reutilizare sau distribuire, trebuie s˘ men¸iona¸i foarte clar celorlal¸i termenii sub care este licen¸iat˘ aceast˘ lucrare. a t t t t a a Oricare din termenii de mai sus pot fi amenda¸i dac˘ ob¸ine¸i permisiunea de la cel care de¸ine licen¸a. Nimic din aceast˘ licen¸a t a t t t t a t˘ nu diminueaz˘ si nu restric¸ioneaz˘ drepturile morale ale autorului. a¸ t a Pentru mai multe informa¸ii despre acest tip de Licen¸a consulta¸i: http://creativecommons.org/licenses/by-nc-sa/3.0/legalcode t t˘ t
  3. 3. Cursul Ubuntu desktop iii REVISION HISTORY NUMBER DATE DESCRIPTION NAME
  4. 4. Cursul Ubuntu desktop iv Cuprins 1 Prezentare Ubuntu 1 1.1 Despre conceptul de Surs˘ public˘ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a a 1 1.2 Mi¸carea pentru Software Liber, Open Source si Linux . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . s ¸ 1 1.2.1 Mi¸carea pentru Software Liber . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . s 2 1.2.2 Mi¸carea Open Source si Linux . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . s ¸ 2 Despre Ubuntu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 1.3.1 Promisiunea Ubuntu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 1.3.2 Versiuni Ubuntu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 1.3.3 Lucr˘ ri derivate din Ubuntu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . a 6 1.3.4 Dezvoltarea Ubuntu si comunitatea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ¸ 6 Ubuntu si Microsoft Windows: Diferen¸ele majore . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ¸ t 7 1.4.1 Instalare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9 1.4.2 Aplica¸ii t 1.3 1.4 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11 1.5 Rezumatul lec¸iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12 t 1.6 Exerci¸ii recapitulative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13 t 2 Explorarea desktopului Ubuntu 14 2.1 Componentele desktopului Ubuntu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14 2.2 Schimbarea limbii implicite . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24 2.3 Crearea unui cont de utilizator si comutarea rapid˘ între utilizatori . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26 ¸ a 2.4 Instalarea/dezinstalarea programelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30 2.5 Efecte speciale - Compiz Fusion . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31 2.6 Sumarul Lec¸iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33 t 2.7 Exerci¸ii recapitulative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33 t 2.8 Exerci¸ii practice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33 t 3 Folosirea Internetului 3.1 35 Cum s˘ v˘ conecta¸i si s˘ folosi¸i Internetul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35 a a t ¸ a t 3.1.1 Administrator Re¸ea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36 t 3.1.2 Folosirea conexiunii prin cablu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36 3.1.3 Folosirea pl˘ cii wireless . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39 a
  5. 5. Cursul Ubuntu desktop v 3.1.4 Folosirea conexiunii dial-up . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39 3.2 Navigare Web . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41 3.3 Care dintre urm˘ toarele este un acumulator de fluxuri RSS? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43 a 3.3.1 3.4 Cititorul de stiri Liferea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43 ¸ Trimiterea si primirea mesajelor e-mail . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47 ¸ 3.4.1 Utilizarea aplica¸iei Evolution . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 47 t 3.4.2 Folosirea clien¸ilor alternativi de e-mail . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56 t 3.5 Mesagerie instant . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64 3.6 Efectuarea convorbirilor telefonice folosind protocolul SIP . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69 3.6.1 Utilizarea aplica¸iei Ekiga . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 69 t 3.6.2 Skype . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75 3.7 Sumarul Lec¸iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76 t 3.8 Exerci¸ii recapitulative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76 t 3.9 Exerci¸ii practice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77 t 4 Utilizarea aplica¸iilor OpenOffice t 4.1 78 Prezentarea suitei OpenOffice.org . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78 4.1.1 4.1.2 OpenOffice.org Calc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79 4.1.3 OpenOffice.org Impress . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79 4.1.4 OpenOffice.org Base . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80 4.1.5 OpenOffice.org Draw . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80 4.1.6 4.2 OpenOffice.org Writer . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79 OpenOffice.org Math . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80 Utilizarea OpenOffice.org Writer . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80 4.2.1 4.2.2 4.3 Facilit˘¸i cheie ale aplica¸iei OpenOffice.org Writer . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80 at t Realizarea opera¸iilor de baz˘ în procesarea de text . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81 t a Utilizarea OpenOffice.org Calc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93 4.3.1 4.3.2 4.4 Facilit˘¸ile cheie ale OpenOffice.org Calc . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93 at Realizarea sarcinilor de baz˘ în calculul tabelar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94 a Utilizarea aplica¸iei OpenOffice.org Impress . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105 t 4.4.1 4.4.2 4.5 Facilit˘¸i cheie ale programului OpenOffice.org Impress . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 105 at Realizarea prezent˘ rilor multimedia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 106 a Utilizarea programului OpenOffice.org Draw . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119 4.5.1 4.5.2 4.6 Facilit˘¸i cheie ale OpenOffice.org Draw . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120 at Executarea opera¸iilor de baz˘ în Drawing . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 120 t a Utilizarea OpenOffice.org Math . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 129 4.6.1 4.6.2 4.7 Facilit˘¸i cheie ale OpenOffice.org Math . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 129 at Crearea si editarea formulelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 130 ¸ Aplica¸ii suplimentare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135 t 4.7.1 Contabilitate cu GnuCash . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135 4.8 Sumarul Lec¸iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137 t 4.9 Exerci¸ii recapitulative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137 t 4.10 Exerci¸ii practice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 138 t
  6. 6. Cursul Ubuntu desktop vi 5 Ubuntu si jocurile ¸ 5.1 Instala¸i jocuri în Ubuntu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144 t 5.1.1 5.2 144 Instalarea unui joc dintr-o Arhiv˘ software . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 144 a Cum se joac˘ jocurile în Ubuntu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 147 a 5.2.1 5.2.2 5.3 Cum se joac˘ Frozen-Bubble . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 147 a Cum se joac˘ PlanetPenguin Racer . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 151 a Cum se joac˘ alte jocuri populare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156 a 5.3.1 Instalarea emulatorului wine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156 5.3.2 Cum se poate juca un joc Microsoft Windows în Ubuntu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156 5.4 Sumarul Lec¸iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157 t 5.5 Exerci¸ii recapitulative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157 t 5.6 Exerci¸ii practice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157 t 6 Personalizarea desktop-ului si a aplica¸iilor ¸ t 158 6.1 Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 158 6.2 Personalizarea desktopului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 158 6.2.1 Modificarea fundalului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 159 6.2.2 Personalizarea temei (butoane & pictograme etc.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 164 6.2.3 Personalizarea economizorului de ecran . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 170 6.2.4 Configurarea rezolu¸iei ecranului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 171 t 6.3 Efecte grafice 3D . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 173 6.4 Lucrul cu fi¸iere folosind Nautilus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 173 s 6.4.1 6.4.2 6.5 Calit˘¸ile programului Nautilus at . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 173 Nautilus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 174 Manageri de pachete . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 178 6.5.1 Tipuri de administratori de pachete . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 178 6.6 Folosirea administratorului Instalare/Dezinstalare aplica¸ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 178 t 6.7 Folosirea Administratorului de pachete Synaptic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 183 6.8 Instalarea unui pachet individual . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 187 6.8.1 6.9 Instalarea/Dezinstalarea pachetelor tip Debian . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 188 Arhive software . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 188 6.9.1 Categorii de arhive de programe . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 188 6.10 Ad˘ ugarea op¸iunilor pentru alt˘ limb˘ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 192 a t a a 6.11 Sumarul Lec¸iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 193 t 6.12 Exerci¸ii recapitulative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 193 t 6.13 Exerci¸ii practice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 194 t
  7. 7. Cursul Ubuntu desktop vii 7 Prelucrarea eficient˘ si manipularea imaginilor si fotografiilor a¸ ¸ 195 7.1 Prezentarea aplica¸iilor grafice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 195 t 7.2 Vizionarea si gestionarea fotografiilor utilizând F-Spot . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 196 ¸ 7.2.1 Importarea fotografiilor în F-Spot . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 197 7.2.2 Vizionarea fotografiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 200 7.2.3 Organizarea colec¸iei de fotografii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 202 t 7.2.4 Înl˘ turarea efectului „Ochi ro¸ii” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 203 a s 7.3 GIMP . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 204 7.4 S˘ înv˘¸am s˘ desen˘ m cu Inskape . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 206 a at ˘ a a 7.4.1 7.4.2 7.5 Instalarea aplica¸iei Inkscape . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 206 t Crearea imaginilor în grafic˘ vectorial˘ folosind Inskape . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 209 a a Utilizarea scanerului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 211 7.5.1 Verificarea compatibilit˘¸ii scanerului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 211 at 7.5.2 Scanarea unei imagini . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 211 7.6 Sumarul Lec¸iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 213 t 7.7 Exerci¸ii recapitulative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 213 t 7.8 Exerci¸ii practice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 213 t 8 Redarea melodiilor si videoclipurilor ¸ 214 8.1 Restric¸ii legale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 214 t 8.2 Redarea melodiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 214 8.2.1 8.3 Redarea muzicii cu ajutorul Rhythmbox . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 214 Redarea si extragerea melodiilor de pe CD-uri audio . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 228 ¸ 8.3.1 Redarea CD-urilor audio . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 229 8.3.2 Extragerea melodiilor de pe CD-uri audio . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 231 8.4 Crearea de CD-uri audio . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 235 8.5 Redarea formatelor multimedia proprietare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 239 8.6 Folosirea unui iPod . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 246 8.6.1 8.7 Redarea muzicii folosind un iPod . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 246 Crearea si modificarea fi¸ierelor audio . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 251 ¸ s 8.7.1 8.7.2 8.8 Crearea fi¸ierelor audio . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 251 s Modificarea fi¸ierelor audio . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 255 s Redarea DVD-urilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 265 8.8.1 8.8.2 8.9 Redarea DVD-urilor în Totem Movie Player . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 266 Crearea de copii de siguran¸a pentru DVD-uri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 270 t˘ Redarea fi¸ierelor multimedia de pe internet . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 275 s 8.9.1 Vizionarea videoclipurilor în navigatorul web . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 275 8.10 Modificarea videoclipurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 283 8.10.1 Modificarea clipurilor video folosind editorul Pitivi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 283 8.11 Sumarul Lec¸iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 291 t 8.12 Exerci¸ii recapitulative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 292 t 8.13 Exerci¸ii practice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 293 t
  8. 8. Cursul Ubuntu desktop viii 9 Ubuntu - ajutor si suport ¸ 296 9.1 Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 296 9.2 Documenta¸ia din sistem . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 297 t 9.3 Documenta¸ia online . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 298 t 9.4 Suport oferit de comunitate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 301 9.4.1 9.4.2 Forumuri pe Internet . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 304 9.4.3 Canale IRC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 306 9.4.4 Echipe locale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 308 9.4.5 9.5 Liste de e-mail . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 301 Echipa Wiki Ubuntu . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 309 Launchpad . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 310 9.5.1 R˘ spunsurile de natur˘ tehnic˘ în Launchpad . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 311 a a a 9.5.2 Platforma Malone de pe Launchpad de urm˘ rire a erorilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 313 a 9.5.3 Shipit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 315 9.6 Pagina The Fridge . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 316 9.7 Asisten¸a tehnic˘ pl˘ tit˘ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 316 t˘ a a a 9.7.1 Servicii profesionale de asisten¸a tehnic˘ cu plat˘ de la Canonical . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 316 t˘ a a 9.7.2 Pagina Canonical Marketplace . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 318 9.8 Sumarul Lec¸iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 319 t 9.9 Exerci¸ii recapitulative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 319 t 10 Parti¸ionarea si pornirea t ¸ 320 10.1 Ce este parti¸ionarea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 320 t 10.2 Crearea unei parti¸ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 323 t 10.2.1 Instalarea utilitarului GParted folosind Administratorul de pachete Synaptic . . . . . . . . . . . . . . . . 323 10.2.2 Parti¸ionarea folosind Gparted . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 328 t 10.3 Op¸iuni la înc˘ rcarea sistemului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 333 t a 10.3.1 Rularea automat˘ a unei comenzi la pornirea sistemului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 334 a 10.3.2 Schimbarea sistemului de operare care porne¸te implicit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 336 s 10.3.3 Configurarea Serviciilor care s˘ porneasc˘ la înc˘ rcarea sistemului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 336 a a a 10.4 Sumarul Lec¸iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 337 t 10.5 Exerci¸ii recapitulative . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 337 t 10.6 Exerci¸ii practice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 338 t
  9. 9. Cursul Ubuntu desktop ix Sumarul cursului Despre acest curs Ubuntu este un sistem de operare de tip Linux dezvoltat de comunitate, disponibil gratuit si potrivit pentru ¸ laptopuri, desktopuri si servere. Acest curs se bazeaz˘ pe versiunea Ubuntu 8.04 si î¸i propune s˘ instruiasc˘ noii utilizatori de ¸ a ¸ s a a Ubuntu s˘ foloseasc˘ cele mai importante aplica¸ii incluzând aplica¸iile importante pentru birou, aplica¸iile pentru conectarea la a a t t t si navigarea pe Internet, aplica¸iile pentru grafic˘ , aplica¸ii multimedia si muzic˘ . La încheierea cursului ve¸i putea s˘ : ¸ t a t ¸ a t a O BIECTIVE Acest curs v˘ va înv˘¸a: a at • Conceptele de open source si cum sunt acestea legate de Ubuntu ¸ • Beneficiile folosirii sistemului de operare Ubuntu • Cum s˘ personaliza¸i aspectul si ergonomia mediului de lucru Ubuntu a t ¸ • Cum s˘ naviga¸i în sistemul de fi¸iere si cum s˘ c˘ uta¸i fi¸iere a t s ¸ a a t s • Cum s˘ v˘ conecta¸i si cum s˘ folosi¸i Internetul a a t ¸ a t • Cum s˘ efectua¸i func¸iile de baz˘ de procesare text si calcul tabelar folosind suita de birou OpenOffice.org a t t a ¸ • Cum s˘ instala¸i si s˘ juca¸i jocuri a t ¸ a t • Cum s˘ instala¸i, s˘ dezinstala¸i si s˘ actualiza¸i aplica¸ii a t a t ¸ a t t • Cum s˘ viziona¸i, s˘ manipula¸i si s˘ scana¸i imagini a t a t ¸ a t • Cum s˘ reda¸i, edita¸i si s˘ organiza¸i fi¸ierele audio si video a t t ¸ a t s ¸ • Unde s˘ c˘ uta¸i ajutor în Ubuntu din surse gratuite si comerciale a a t ¸ • Cum s˘ crea¸i parti¸ii si op¸iuni pentru un sistem dual-boot a t t ¸ t Publicul ¸inta si cunostiin¸e necesare t ˘ ¸ ¸ t Acest curs asigur˘ preg˘ tirea utilizatorilor astfel încât ace¸tia s˘ poat˘ folosi Ubuntu atât acas˘ cât si într-un mediu productiv, la a a s a a a ¸ birou. Nu este necesar˘ de¸inerea de cuno¸tin¸e anterioare despre Ubuntu, cu toate acestea se presupune c˘ studen¸ii au cuno¸tin¸e a t s t a t s t elementare despre folosirea calculatorului. De asemenea, Ubuntu 8.04 LTS trebuie s˘ fie instalat pe discul fix al calculatorului a înainte de începerea cursului. Cursul despre utilizarea Ubuntu este construit modular. În cazul în care este studiat în întregime timpul necesar pentru parcurgerea lui este de aproximativ dou˘ zile. Cu toate acestea, subiectele si lec¸iile pot fi alese dup˘ necesit˘¸i si con¸inutul pentru o zi poate a ¸ t a at ¸ t fi adaptat astfel încât s˘ fie atinse obiectivele-cheie. a Material demonstrativ pentru diferite exerci¸ii este disponibil în pachetul ubuntu-desktop-course-resources. Versiunea actual˘ a t a acestui pachet este disponibil˘ prin PPA-ul (Arhiva personal˘ de pachete) canonical_training din Launchpad: https://launchpad.net/~cano a a training/+archive.
  10. 10. Cursul Ubuntu desktop x ˘t Responsabilita¸ile cursantului: • Cursan¸ii trebuie s˘ fie prezen¸i la timp si s˘ r˘ mân˘ pân˘ la terminarea cursului. Profesorul trebuie anun¸at în eventualitatea t a t ¸ a a a a t unor întârzieri. • Participarea la discu¸iile din timpul cursului este încurajat˘ . Chiar dac˘ unele subiecte sunt deja cunoscute de unii cursan¸i, t a a t prezentarea cuno¸tin¸elor relevante poate fi foarte util˘ celorlal¸i. s t a t • Telefoanele mobile trebuie trecute în modul silen¸ios sau închise pe perioada cursului. t • Sugestiile despre con¸inutul cursului precum si rezultatele ob¸inute în urma sus¸inerii acestuia sunt foarte importante pentru t ¸ t t îmbun˘ t˘¸irea si distribu¸ia acestui cursului. Tuturor studen¸ilor li se cere completarea formularului de evaluare la finalul ultimei a at ¸ t t zi de curs pentru a primi un certificat de atestare a cuno¸tin¸elor. s t • V˘ rug˘ m s˘ trimite¸i comentariile si sugestiile dumneavoastr˘ cu privire la acest curs la: training@canonical.com a a a t ¸ a Planificarea cursului Ubuntu Sesiune PRIMA Zi Ini¸iere si sumar al cursului t ¸ Introducere în Ubuntu Durata (în minute) 20 60 Despre Open Source Mi¸carea pentru Software Liber, Open Source si Linux s ¸ Despre Ubuntu Arhive si categorii software ¸ Diferen¸ele esen¸iale dintre Ubuntu si Microsoft Windows t t ¸ Rezumatul lec¸iei t Exerci¸ii recapitulative t Explorarea desktopului Ubuntu Componentele mediului GNOME Schimbarea limbii implicite Crearea unui cont de utilizator si comutarea rapid˘ între utilizatori ¸ a Instalare/Dezinstalare aplica¸ii t Efecte speciale - Compiz Fusion Rezumatul lec¸iei t Exerci¸ii practice t 75
  11. 11. Cursul Ubuntu desktop xi Folosirea Internetului 100 Cum s˘ v˘ conecta¸i si s˘ folosi¸i Internetul a a t ¸ a t Navigare web Abonarea la un flux RSS Trimiterea si primirea de mesaje e-mail ¸ Mesagerie instant Apeluri telefonice prin internet Exerci¸ii recapitulative t Exerci¸ii practice t Utilizarea aplica¸iilor OpenOffice t 180 Prezentarea suitei OpenOffice.org Utilizarea OpenOffice.org Writer Utilizarea OpenOffice.org Calc Utilizarea aplica¸iei OpenOffice.org Impress t Utilizarea programului OpenOffice.org Draw Utilizarea OpenOffice.org Math Aplica¸ii suplimentare t Rezumatul lec¸iei t Exerci¸ii recapitulative t Exerci¸ii practice t Ubuntu si jocurile ¸ Instalarea jocurilor Ubuntu Cum se joac˘ jocurile în Ubuntu a Cum se joac˘ alte jocuri populare a Rezumatul lec¸iei t Exerci¸ii practice t 40
  12. 12. Cursul Ubuntu desktop xii Sesiune A DOUA ZI Personalizarea desktopului si a aplica¸iilor ¸ t Durata (în minute), excluzând exerci¸iile t 80 Introducere Personalizarea spa¸iului de lucru (Desktop) t Efecte pentru spatiul de lucru Lucrul cu fi¸iere folosind Nautilus s Instalarea si dezinstalarea aplica¸iilor folosind Instalare/Dezinstalare aplica¸ii ¸ t t si Administratorul de pachete Synaptic ¸ Instalarea unui singur fi¸ier pachet s Depozite de programe Ad˘ ugarea op¸iunilor pentru alt˘ limb˘ a t a a Rezumatul lec¸iei t Exerci¸ii recapitulative t Exerci¸ii practice t Manipularea imaginilor si fotografiilor ¸ 60 Prezentarea aplica¸iilor grafice t GIMP Organizarea fotografiilor cu F-Spot S˘ înv˘¸am s˘ desen˘ m cu Inskape a at ˘ a a Utilizarea scanerului Rezumatul lec¸iei t Exerci¸ii recapitulative t Exerci¸ii practice t Redarea melodiilor si videoclipurilor ¸ Restric¸ii legale t Redarea melodiilor Redarea si extragerea melodiilor de pe CD-uri audio ¸ 60
  13. 13. Cursul Ubuntu desktop xiii Redarea melodiilor si videoclipurilor ¸ 60 Inscrip¸ionarea CD-urilor audio t Redarea formatelor multimedia proprietare Folosirea unui iPod Crearea si modificarea fi¸ierelor audio ¸ s Folosirea DVD-urilor Redarea fi¸ierelor multimedia de pe internet s Modificarea videoclipurilor Rezumatul lec¸iei t Exerci¸ii recapitulative t Exerci¸ii practice t Ubuntu: Ajutor si suport ¸ 60 Introducere Resurse de suport gratuit Documenta¸ia sistemului t Documenta¸ie online t Suport oferit de comunitate Launchpad The Fridge Servicii comerciale cu plat˘ a Rezumatul lec¸iei t Exerci¸ii recapitulative t Parti¸ionarea si pornirea - op¸ional t ¸ t Ce este parti¸ionarea t Crearea unei parti¸ii t Op¸iuni la înc˘ rcarea sistemului t a Rezumatul lec¸iei t Exerci¸ii recapitulative t 60
  14. 14. Cursul Ubuntu desktop xiv Exerci¸ii practice t Sumarul cursului
  15. 15. Cursul Ubuntu desktop 1 / 338 Capitolul 1 Prezentare Ubuntu O BIECTIVE În aceast˘ lec¸ie ve¸i înv˘¸a: a t t at • Concepte fundamentale Open Source • Leg˘ tura dintre the Free Software Movement (Mi¸carea pentru programe libere), sursa deschis˘ si Linux a s a¸ • Cum este legat Ubuntu de aplica¸iile cu sursa public˘ t a • Cum este dezvoltat Ubuntu • Despre versiunile Ubuntu • Despre diferen¸ele majore dintre Ubuntu si Microsoft Windows t ¸ 1.1 ˘ ˘ Despre conceptul de Sursa publica Ubuntu este un sistem de operare cu surs˘ public˘ , bazat pe Linux. Termenul „surs˘ public˘ ” poate fi definit ca un set de principii a a a a si practici care promoveaz˘ accesul la proiectarea si producerea propriu-zis˘ a bunurilor si cuno¸tin¸elor. Sursa deschis˘ se aplic˘ , ¸ a ¸ a ¸ s t a a în general, codului surs˘ al programelor, care devine astfel accesibil utilizatorilor, cu pu¸ine restric¸ii legate de proprietatea inta t t electual˘ sau f˘ r˘ nici o restric¸ie. Acest lucru permite utilizatorilor s˘ distribuie, s˘ creeze si s˘ modifice con¸inutul programelor, a aa t a a ¸ a t fie individual, pentru satisfacerea unor cerin¸e personale specifice, fie prin colaborare, în scopul îmbun˘ t˘¸irii acelui program. t a at Atât mi¸carea surs˘ deschis˘ , cât si Linux-ul, au parcurs mai multe etape pân˘ ce au ajuns la forma din zilele noastre. s a a ¸ a Ideea din spatele distribuirii deschise, f˘ r˘ constrângeri, a codului surs˘ , este aceea de a încuraja dezvoltarea programelor pe baza aa a colabor˘ rii voluntare. Utilizatorii îmbun˘ t˘¸esc con¸inutul programelor, rezolv˘ erorile de programare, dezvolt˘ facilit˘¸i noi si a a at t a a at ¸ împ˘ rt˘ sesc toate acestea celorlal¸i. a a¸ t Ca rezultat direct al dezvolt˘ rii în colaborare a programelor, colaborare care implic˘ un num˘ r mare de programatori, utilizatorii a a a beneficiaz˘ de programe care sunt adesea de o calitate mai bun˘ si au performan¸e superioare alternativelor proprietare. Utilizaa a¸ t torii sunt încuraja¸i s˘ personalizeze programele, pentru ca acestea s˘ r˘ spund˘ mai bine propriilor cerin¸e, ceea ce reprezint˘ în t a a a a t a sine un pas uria¸ înainte fa¸a de modul de gândire „o singur˘ m˘ sur˘ pentru toat˘ lumea”. s t˘ a a a a Proiectele de tip surs˘ public˘ apeleaz˘ si la talentele altor oameni, nu numai la programatori. Multe proiecte implic˘ arti¸ti, a a a¸ a s muzicieni, creatori de interfe¸e grafice si autori de documenta¸ie, pentru a realiza un produs complet. t ¸ t 1.2 Miscarea pentru Software Liber, Open Source si Linux ¸ ¸ Exist˘ adesea o confuzie legat˘ de programele cu sursa public˘ , programele gratuite si Linux. Cu toate c˘ între acestea trei sunt a a a ¸ a conexiuni, exist˘ si diferen¸e distincte, care devin evidente dac˘ studiem evolu¸ia acestora. a¸ t a t
  16. 16. Cursul Ubuntu desktop 2 / 338 1.2.1 Miscarea pentru Software Liber ¸ În anii ‘60, programele erau distribuite liber, în mod obi¸nuit, de companii precum IBM si partajate de utilizatori. Programele s ¸ erau considerate pe atunci o extensie a dispozitivelor fizice, concept în jurul c˘ ruia a fost dezvoltat modelul de afaceri al acestor a corpora¸ii. Programele erau puse la dispozi¸ie împreun˘ cu codul surs˘ , care putea fi îmbun˘ t˘¸it si modificat; iat˘ de ce putem t t a a a at ¸ a spune c˘ aceast˘ abordare poate fi considerat˘ drept originile programelor surs˘ deschis˘ . Totu¸i, odat˘ cu ieftinirea dispozitivelor a a a a a s a fizice si cu diminuarea profiturilor în anii ‘70, produc˘ torii au g˘ sit în programe o modalitate prin care s˘ -¸i asigure surse ¸ a a as suplimentare de profit. În septembrie 1983, Richard Matthew Stallman, fost programator la MIT Artificial Intelligence Lab, a lansat proiectul GNU, prin care s-a dorit realizarea unui sistem de operare (SO) asem˘ n˘ tor UNIX-ului. El era îngrijorat de ponderea tot mai mare a a a programelor proprietare, care avea s˘ pun˘ utilizatorii în „incapacitatea de a accesa si modifica programele din calculatoarele a a ¸ proprii.” Limitarea dezvolt˘ rii prevala, în detrimentul libert˘¸ii. Odat˘ cu proiectul GNU, Stallman ini¸iaz˘ Free Software Movea at a t a ment (Mi¸carea pentru software liber) si, în Octombrie 1985, pune bazele Free Software Foundation (Funda¸ia pentru software s ¸ t liber). Stallman a dus o munc˘ de pionierat în definirea caracteristicilor sursei publice si ale conceptului de copyleft. El este autorul a ¸ principal al mai multor licen¸e copyleft, inclusiv GNU General Public License (GPL), care este cea mai folosit˘ licen¸a pentru t a t˘ programele libere. Este bine de re¸inut: t ˘ ˘ Pentru mai multe informa¸ii despre Richard Stallman si proiectul GNU trebuie sa consulta¸i paginile de Internet urmatoare: t ¸ t http://en.wikipedia.org/wiki/Richard_stallman. Pân˘ în anul 1991 au fost create mai multe unelte GNU, printre care si puternicul compilator GNU (GCC). Totu¸i, nu era a ¸ s disponibil un kernel liber pentru realizarea unui sistem de operare liber, care s˘ foloseasc˘ aceste unelte. a a 1.2.2 Miscarea Open Source si Linux ¸ ¸ Diferen¸a dintre software liber si open source este analog˘ diferen¸ei dintre o mi¸care social˘ (software liber) si o metodologie t ¸ a t s a ¸ de dezvoltare (open source). Linux se refer˘ la kernel sau la scheletul arhitecturii open source. a În august 1991, Linus Benedict Torvalds, un student finlandez din anul doi la informatic˘ (¸tiin¸a calculatoarelor) de la Universia s t tatea din Helsinki, a început s˘ lucreze în Minix. a Figura 1.1: Linus Benedict Torvalds Este bine de re¸inut: t ˘ ˘ ˘ Minix este un sistem de operare asemanator UNIX-ului, realizat cu codul sursa public, creat de Prof. Andrew S. Tanenbaum, ˘ procesele interne din cadrul unui sistem de operare. cu inten¸ia de a prezenta studen¸ilor sai t t Linux-ul a fost gândit ini¸ial ca un sistem de operare asem˘ n˘ tor Minix-ului, pe care Linus Torvalds s˘ -l poat˘ utiliza pe calculat a a a a torul de acas˘ . Pe la mijlocul lui septembrie, Torvalds scoate primul kernel Linux, versiunea 0.01. În 1994, apare versiunea 1.0 a a kernelului Linux, sub licen¸a GNU GPL. Kernelul liber si uneltele GNU au asigurat un teren fertil pentru entuzia¸ti. Din cauza t˘ ¸ s faptului c˘ s-a dorit p˘ strarea r˘ d˘ cinilor UNIX, Linux-ul a pus la dispozi¸ie, pentru început, interfa¸a în linie de comand˘ (Coma a a a t t a mand Line Interface - CLI); adaptarea Sistemului de ferestre X (X Window System), într-un stadiu ulterior, aduce o interfa¸a t˘ grafic˘ cu utilizatorul (Grafical User Interface - GUI). a
  17. 17. Cursul Ubuntu desktop 3 / 338 Este bine de re¸inut: t Linux-ul nu este proprietatea cuiva, individ sau companie, nici chiar a lui Linus Torvalds, cel care a început dezvoltarea Linux-lui. Totu¸ i, Torvalds este implicat major în procesul de dezvoltare al kernelului principal si de¸ine marca Linux. s ¸ t Codul surs˘ deschis˘ al Linux-ului: a a • Este disponibil si accesibil oricui. ¸ • Poate fi modificat în func¸ie de cerin¸ele individuale specifice si în func¸ie de platforma folosit˘ . t t ¸ t a • Poate fi redistribuit liber în forma curent˘ sau în cele modificate. a Ini¸ial, Linux-ul a fost o unealt˘ foarte tehnic˘ , exclusivist˘ , pentru programarea codului surs˘ . Mii de dezvoltatori au contribuit t a a a a la evolu¸ia Linux-ului pe m˘ sur˘ ce acesta devenea mai prietenos cu utilizatorul. Acest lucru a dus la lansarea a sute de versiuni t a a de distribu¸ii, atât comerciale, cât si necomerciale, proiectate pentru utilizarea de zi cu zi, existente si ast˘ zi. t ¸ ¸ a În 1998, Jon "maddog" Hall, Larry Augustin, Eric S. Raymond, Bruce Perens si al¸ii, au lansat formal Open Source Movement. ¸ t Ace¸tia au promovat programele surs˘ deschis˘ exclusiv pe bazele excelen¸ei tehnice. s a a t Figura 1.2: Fondatorii Open Source Movement Mi¸carea pentru programe cu surs˘ public˘ si explozia dot.com de la sfâr¸itul anilor ‘90 au coincis, aducând popularitate Linuxs a a¸ s ului si facilitând evolu¸ia mai multor companii care aveau o atitudine prietenoas˘ fa¸a de sursa public˘ , companii precum Corel ¸ t a t˘ a (Corel Linux), Sun Microsystems (OpenOffice.org) si IBM (OpenAFS). La începutul secolului 21, când pr˘ bu¸irea dot.com era ¸ a s în plin˘ desf˘ surare, sursa public˘ a fost în prima pozi¸ie ca alternativ˘ viabil˘ la programele proprietare scumpe. Momentul a a¸ a t a a prielnic a fost favorizat si de apari¸ia unor aplica¸ii u¸or de utilizat. ¸ t t s Si astfel, ceea ce la început a fost doar o idee, a devenit o pasiune pus˘ în slujba revolu¸ion˘ rii unei industrii preocupat˘ intens de ¸ a t a a patente si licen¸ieri. Cu necesit˘¸i minime de investi¸ii si îmbun˘ t˘¸irea accesibilit˘¸ii în utilizare, Linux-ul s-a împ˘ mântenit ca ¸ t at t ¸ a at at a op¸iune demn˘ de luat în seam˘ pentru intreprinderi si utilizatori obi¸nui¸i. t a a ¸ s t 1.3 Despre Ubuntu Ubuntu este un sistem de operare dezvoltat de comunitate, bazat pe Linux, care este perfect pentru laptopuri, sta¸ii de lucru si t ¸ servere. Con¸ine toate aplica¸iile de care ave¸i nevoie - inclusiv un navigator de Internet, programe pentru realizarea de prezent˘ ri, t t t a documente si foi de calcul electronice, mesagerie instantanee si multe altele. ¸ ¸ Este bine de re¸inut: t ˘ ˘ ˘ Ubuntu este un cuvânt african care înseamna „umanitate catre ceilal¸i” sau „sunt ceea ce sunt datorita a ceea ce noi to¸i t t suntem”. Istoria Ubuntu începe în Aprilie 2004, când Mark Shuttleworth a format un grup de dezvoltatori surs˘ deschis˘ care s˘ creeze un a a a nou sistem de operare Linux.
  18. 18. Cursul Ubuntu desktop 4 / 338 Figura 1.3: Mark Shuttleworth Bazat pe principiile unor lans˘ ri în intervale de timp prestabilite, pe funda¸iile puternice ale Debian-ului, pe administratorul a t spa¸iului de lucru Gnome si pe un angajament pentru libertate, acest grup a operat la început sub auspiciile http://no-namet ¸ yet.com. Dup˘ mai bine de trei ani, Ubuntu a crescut la o comunitate de peste 12.000 de membri si o baz˘ de utilizatori aproxima¸i la peste a ¸ a t 8 milioane (la nivelul lunii iunie 2007). Canonical este sponsorul comercial al Ubuntu. 1.3.1 Promisiunea Ubuntu • Ubuntu va fi întotdeauna gratuit, inclusiv edi¸iile pentru intreprinderi si actualiz˘ rile de securitate. t ¸ a • Ubuntu vine cu suport comercial asigurat de Canonical si de sute de companii din toat˘ lumea. ¸ a • Ubuntu include cele mai bune traduceri si cea mai bun˘ infrastructur˘ de accesibilitate pe care comunitatea surs˘ deschis˘ le ¸ a a a a poate oferi. • CD-ul Ubuntu con¸ine doar aplica¸ii libere si gratuite; Ubuntu v˘ încurajeaz˘ s˘ folosi¸i programe gratuite si cu surs˘ public˘ , t t ¸ a a a t ¸ a a s˘ le îmbun˘ t˘¸i¸i si s˘ le da¸i mai departe. a a at t ¸ a t 1.3.2 Versiuni Ubuntu În octombrie 2004 este lansat˘ prima versiune Ubuntu. O versiune nou˘ a Ubuntu este lansat˘ la fiecare sase luni, iar actualiz˘ rile a a a ¸ a de versiuni sunt gratuite. Utilizatorii sunt sf˘ tui¸i s˘ fac˘ actualiz˘ ri de versiune atunci când sunt disponibile, pentru a avea la a t a a a dispozi¸ie cele mai noi aplica¸ii si facilit˘¸i. Aceste versiuni sunt denumite dup˘ schema (de nume) A.LL, unde A indic˘ anul, iar t t ¸ at a a MM arat˘ luna lans˘ rii. Numele din paranteze este un nume de cod acordat unei versiuni aflat˘ în dezvoltare. a a a Fiecare versiune este suportat˘ timp de 18 luni; versiunile cu suport pe termen lung (LTS) sunt suportate timp de 3 ani pentru a edi¸iile desktop si timp de 5 ani pentru edi¸iile server. t ¸ t
  19. 19. Cursul Ubuntu desktop 5 / 338 Figura 1.4: Versiuni Ubuntu O scurt˘ istorie a lans˘ rilor: a a • Ubuntu 4.10 (Warty Warthog) Ubuntu 4.10 a fost prima versiune a Ubuntu, lansat˘ în octombrie 2004; a fost asigurat suportul a pân˘ în aprilie 2006. a Este bine de re¸inut: t ˘ ˘ ˘ Prima comunitate de testeri ai versiunii 4.10 a fost numita Scurmatori (Sounder), denumire colectiva pentru porci mistre¸i t ˘ ˘ ¸ ˘ ˘t (warthogs). Lista de mail a Scurmatorilor exista si astazi ca forum pentru discu¸ii deschise ale comunita¸ii. t • Ubuntu 5.04 (Hoary Hedgehog) Lansat în aprilie 2005; suport asigurat pân˘ în octombrie 2006. a • Ubuntu 5.10 (Breezy Badger) Lansat în octombrie 2005; suport asigurat pân˘ în aprilie 2007. a • Ubuntu 6.06 LTS (Dapper Drake) Este prima versiune cu suport pe termen lung (LTS) si a fost lansat˘ în iunie 2006. Suportul ¸ a pe termen lung se refer˘ la suport garantat pentru actualiz˘ rile de securitate timp de trei ani pentru versiunea desktop si de cinci a a ¸ ani pentru versiunea server. Toate celelalte versiuni au suport timp de 18 luni atât pentru versiunea desktop cât si pentru ¸ versiunea server. Perioada extins˘ a suportului ofer˘ o asigurare în plus si face mai u¸oar˘ si mai practic˘ implementarea a a ¸ s a¸ a sistemului de operare pe cât mai multe sisteme. Versiunea pentru desktop are suport pân˘ în iunie 2009 iar versiunea server are a suport pân˘ în iunie 2011. a
  20. 20. Cursul Ubuntu desktop 6 / 338 • Ubuntu 6.10 (Edgy Eft) Lansat în octombrie 2006. Aceast˘ versiune garanteaz˘ un proces de pornire (boot) robust; asigurat a a suportul pân˘ în aprilie 2007. a • Ubuntu 7.04 (Feisty Fawn) Lansat în aprilie 2007. Aceast˘ versiune aduce îmbun˘ t˘¸iri importante în roaming-ul de re¸ea; a a at t suport asigurat pân˘ în octombrie 2008. a • Ubuntu 7.10 (Gutsy Gibbon) Lansat în octombrie 2007. Tr˘ s˘ turile particulare includ efecte vizuale spectaculoase disponibile aa în instalarea implicit˘ , comutarea mai rapid˘ între utilizatori, auto-detec¸ia imprimantelor, c˘ utarea si indexarea mai rapid˘ a a a t a ¸ a fi¸ierelor; suport asigurat pân˘ în aprilie 2009. s a • Ubuntu 8.04 LTS (Hardy Heron) Lansat˘ în aprilie 2008, Ubuntu 8.04 LTS este cea de a doua edi¸ie cu suport pe termen a t lung realizat˘ de c˘ tre echipa Ubuntu. Versiunea pentru desktop va fi sus¸inut˘ pân˘ în aprilie 2011 iar versiunea server va fi a a t a a suportat˘ pân˘ în aprilie 2013. a a • Ubuntu 8.10 (Intrepid Ibex) Lansat în octombrie 2008, Ubuntu 8.10 include sute de îmbun˘ t˘¸iri si suport complet pentru 3D. a at ¸ Aceast˘ versiune va avea sus¸inere pân˘ în Aprilie 2010. a t a • Ubuntu 9.04 (Jaunty Jackalope) Programat pentru lansare în Aprilie 2009, Ubuntu 9.04 va fi noua versiune inovatoare Ubuntu. 1.3.3 ˘ Lucrari derivate din Ubuntu Ubuntu este, de asemenea, disponibil în mai multe „arome” precum Ubuntu, Edubuntu, Kubuntu si Xubuntu. Edubuntu este ¸ Ubuntu special conceput pentru mediul scolar. Kubuntu este o derivat˘ oficial˘ a lui Ubuntu care se bazeaz˘ pe proiectul K ¸ a a a Desktop (KDE). KDE este un mediu desktop puternic, combinând u¸urin¸a în folosire si func¸ionalitate modern˘ . Xubuntu se s t ¸ t a adreseaz˘ utilizatorilor care nu de¸in calculatoare performante sau acelora care doresc un mediu desktop extrem de eficient pe un a t calculator performant. 1.3.4 Dezvoltarea Ubuntu si comunitatea ¸ Ubuntu este un proiect sus¸inut prin colaborarea membrilor comunit˘¸ii Ubuntu din toat˘ lumea. De la începuturile sale, în anul t at a 2004, mii de contribuitori s-au al˘ turat comunit˘¸ii Ubuntu. Ace¸ti utilizatori î¸i aduc contribu¸ia la dezvoltarea Ubuntu prin a at s s t scrierea de cod, popularizare, înfrumuse¸area mediului spa¸iului de lucru, traduceri, testare si documentare (acestea fiind doar t t ¸ câteva domenii). Procesul de dezvoltare al sistemului de operare Ubuntu este deschis si transparent pentru toat˘ lumea, fie c˘ ¸ a a sunte¸i un utilizator încep˘ tor sau un dezvoltator cu experien¸a în Ubuntu - oricine este binevenit dac˘ dore¸te s˘ se implice în t a t˘ a s a dezvoltarea si îmbun˘ t˘¸irea Ubuntu. Canonical, de asemenea, a angajat dezvoltatori care î¸i aduc contribu¸ia la dezvoltarea ¸ a at s t Ubuntu. Cum v˘ pute¸i implica Comunitatea Ubuntu este format˘ din mul¸i indivizi si multe echipe care lucreaz˘ la diferite aspecte ale a t a t ¸ a lui Ubuntu. Dac˘ sunte¸i un dezvoltator, pute¸i participa în nucleul de dezvoltare, pute¸i scrie aplica¸ii noi, pute¸i crea pachete a t t t t t pentru aplica¸ii suplimentare si pute¸i ajuta la depistarea si eliminarea erorilor de programare. Dac˘ ave¸i înclina¸ii artistice pute¸i t ¸ t ¸ a t t t s˘ v˘ aduce¸i contribu¸ia la aspectul grafic si la func¸ionalitatea sistemului de operare Ubuntu. De asemenea, pute¸i asigura suport a a t t ¸ t t tehnic pe Internet, pute¸i scrie documenta¸ie, pute¸i ajuta la crearea materialului pentru instruirea utilizatorilor Ubuntu. Sunt o t t t mul¸ime de moduri în care pute¸i contribui. t t Zona Dezvoltatorilor Zona dezvoltatorilor este compus˘ din dezvoltatori care creeaz˘ si împacheteaz˘ programe, pun la punct a a¸ a defectele de programare si între¸in Ubuntu. Ei sunt responsabili de asigurarea unui catalog cuprinz˘ tor de programe si de ¸ t a ¸ men¸inerea Ubuntu ca sistem de operare pe care te po¸i baza, care ruleaz˘ lin, f˘ r˘ probleme. O modalitate prin care pute¸i începe t t a aa t s˘ contribui¸i la împachetarea programelor este s˘ v˘ al˘ tura¸i MOTU - consulta¸i https://wiki.ubuntu.com/MOTU/GettingStarted. a t a a a t t Idea Pool Dac˘ ave¸i idei de proiecte, propuneri si îmbun˘ t˘¸iri, dar nu ave¸i posibilitatea de a le implementa personal, le pute¸i a t ¸ a at t t ad˘ uga în colectorul de idei, disponibil la https://wiki.ubuntu.com/IdeaPool. a Utilizatori cu preg˘ tire tehnic˘ Dac˘ ave¸i preg˘ tire sau înclina¸ii tehnice, pute¸i contribui în cadrul comunit˘¸ii Ubuntu în a a a t a t t at urm˘ toarele moduri: a • Testa¸i versiunile Ubuntu aflate în dezvoltare pentru a ajuta la depistarea erorilor de programare înainte de lansarea propriu-zis˘ . t a • Trimite¸i inform˘ ri despre erorile de programare si ajuta¸i echipa de dezvoltatori în analizarea acestora. t a ¸ t
  21. 21. Cursul Ubuntu desktop 7 / 338 • Tria¸i (edita¸i si încadra¸i în categorii) defectele de programare pentru a fi citite, evaluate si sortate înainte de repararea acestora. t t ¸ t ¸ • Înscrie¸i-v˘ pe listele de asisten¸a prin po¸t˘ electronic˘ (e-mail) sau pe listele de discu¸ii ale Ubuntu. t a t˘ sa a t • Deveni¸i membru în forumurile de pe Internet si r˘ spunde¸i solicit˘ rilor existente. t ¸ a t a • Al˘ tura¸i-v˘ canalului IRC Ubuntu, o form˘ de chat Internet în timp real, pentru a participa la discu¸ii si a oferi asisten¸a. a t a a t ¸ t˘ Utilizatori f˘ r˘ înclina¸ii tehnice Chiar dac˘ nu ave¸i cuno¸tin¸e tehnice despre Ubuntu, pute¸i ajuta utilizatorii Ubuntu prin a a t a t s t t urm˘ toarele proiecte: a • Grafic˘ si Design a¸ • Traduceri si localizare ¸ • Scrierea si actualizarea documenta¸iei si a materialelor pentru instruirea utilizatorilor ¸ t ¸ • Popularizare Realizarea cursului despre Ubuntu Desktop Unul dintre scopurile urm˘ rite de Canonical este acela de a asigura o p˘ trundere a a a sistemului de operare Ubuntu pe cât mai multe calculatoare si servere, peste tot în lume. Asigurarea instruirii este v˘ zut˘ drept ¸ a a calea principal˘ prin care se faciliteaz˘ adoptarea Ubuntu si astfel de cursuri sunt concepute pentru certificarea profesioni¸tilor a a ¸ s Ubuntu, sprijinirea partenerilor care distribuie Ubuntu si preg˘ tirea utilizatorilor obi¸nui¸i (ca dumneavoastr˘ ) pentru ca ace¸tia ¸ a s t a s s˘ ob¸in˘ cât mai multe de la acest SO. Pentru mai multe informa¸ii despre cursurile Ubuntu existente si programul de certific˘ ri, a t a t ¸ a consulta¸i http://www.ubuntu.com/training. t Ca si în cazul dezvolt˘ rii de programe, comunitatea contribuie si la dezvoltarea si îmbun˘ t˘¸irea acestui curs. Membrii comunit˘¸ii ¸ a ¸ ¸ a at at care sunt exper¸i în Ubuntu definesc scopul si structura programului de preg˘ tire, prin identificarea cerin¸elor din perspectiva t ¸ a t utilizatorilor; ei ajut˘ Canonical, precum si ter¸e p˘ r¸i, în realizarea con¸inutului si în corectarea acestuia. Mai multe informa¸ii a ¸ t at t ¸ t despre efortul depus de comunitatea Ubuntu în programele de instruire pute¸i g˘ si la: http://wiki.ubuntu.com/Training. t a Procesul de dezvoltare, în totalitatea sa, respect˘ cu adev˘ rat spiritul filosofiei Ubuntu si tradi¸iile sursei deschise. a a ¸ t 1.4 Ubuntu si Microsoft Windows: Diferen¸ele majore ¸ t Programele cu sursa public˘ difer˘ de modelul programelor proprietare, dup˘ cum urmeaz˘ : a a a a • Încurajeaz˘ personalizarea si varietatea, ca opuse ideii o singur˘ m˘ sur˘ care s˘ se potriveasc˘ tuturor nevoilor. a ¸ a a a a a • Se bazeaz˘ pe modelul de afaceri „servicii ad˘ ugate”, în loc de a folosi licen¸ierea sau taxarea la bucat˘ . a a t a • Are convingerea c˘ beneficiile colabor˘ rii si contribu¸iile mai multor dezvoltatori dep˘ sesc beneficiile aduse de proiectele a a ¸ t a¸ controlate, dezvoltate de echipe mai mici, formate din dezvoltatori pl˘ ti¸i. a t Discutarea fiec˘ rui element prezentat în tabel mai în detaliu: a Costuri asociate: Sistemul de operare Microsoft Windows este unul proprietar, iar costul total cre¸te cu fiecare func¸ie si aplica¸ie s t ¸ t care îi este ad˘ ugat˘ . Pre¸ul rezultat este câteodat˘ influen¸at si de folosirea unor aplica¸ii realizate de ter¸e p˘ r¸i, nefiind controlat a a t a t ¸ t t at numai de Microsoft. În cazul Ubuntu, lans˘ rile de versiuni noi si aplica¸ii sunt, si acestea, gratuite. a ¸ t ¸ Lans˘ rile de versiuni noi: În cazul lans˘ rilor Ubuntu, exist˘ o singur˘ versiune, de aceea aplica¸iile si facilit˘¸ile puse la a a a a t ¸ at dispozi¸ia utilizatorilor obi¸nui¸i sunt acelea¸i cu cele folosite de utilizatorii profesioni¸ti. Edi¸iile Home si Professional ale t s t s s t ¸ Microsoft Windows difer˘ . De exemplu, edi¸ia Microsoft Windows Professional dispune de mai multe elemente de securitate a t decât edi¸ia Home. t Programul de lans˘ ri în cazul Ubuntu, bazat pe un ciclu de 6 luni, face ca utilizatorii s˘ aib˘ acces la cele mai noi aplica¸ii. a a a t Actualizarea de versiune (de la cea veche, la cea nou ap˘ rut˘ ) este gratuit˘ si suportat˘ pe deplin. Lans˘ rile Microsoft sunt mai a a a¸ a a rare, iar programul acestor lans˘ ri nu este accesibil publicului. a
  22. 22. Cursul Ubuntu desktop 8 / 338 Atribut Ubuntu Microsoft Windows Costuri • Nu impune taxe de licen¸iere (f˘ r˘ t aa costuri) • Costuri pe utilizator si/sau pe o perioad˘ ¸ a limitat˘ de timp a • Aceea¸i versiune si acelea¸i facilit˘¸i s ¸ s at sunt destinate atât utilizatorilor obi¸nui¸i, casnici, cât si celor s t ¸ profesionali. • Edi¸ii diferite pentru utilizatorii t obi¸nui¸i si profesioni¸ti (edi¸ii Home si s t ¸ s t ¸ Professional) Lans˘ rile de a versiuni Securitate • Lansarea unei versiuni noi, cu asigurarea asisten¸ei complete, la fiecare t sase luni. ¸ • Utilizatorului cu drepturi de administrator (root) i se creeaz˘ un cont a securizat • Este rar ¸inta programelor mali¸ioase t t (malware) si a viru¸ilor ¸ s • Lans˘ ri mai pu¸in frecvente si un a t ¸ program deloc transparent • Permite accesul neîngr˘ dit la contul a utilizatorului cu drepturi administrative • Constituie ¸inta predilect˘ a programelor t a malware si a viru¸ilor ¸ s • Foarte u¸or de personalizat si s ¸ transformat Personalizare • Sistem de operare standard, cu op¸iuni t limitate de personalizare • Este posibil˘ rularea mai multor arome a (versiuni) de Ubuntu în paralel • Aplica¸iile suplimentare implic˘ costuri t a suplimentare • U¸or de trecut de la o versiune la alta s (upgrade si downgrade) ¸ Stocarea de date • Datele utilizatorilor sunt stocate într-un singur director „home” • Migrarea datele utilizatorilor si ¸ refacerea acestora si a configur˘ rilor ¸ a personale pe alt calculator se poate face foarte u¸or s • Datele utilizatorilor sunt stocate în mai multe locuri • Realizarea unor copii de siguran¸a si t˘ ¸ migrarea datelor unui utilizator pe alt calculator sunt sarcini foarte dificile Tabela 1.1: Tr˘ s˘ turi definitorii aa
  23. 23. Cursul Ubuntu desktop 9 / 338 Aspecte legate de securitate: Ubuntu este rar ¸inta atacurilor programelor malware si a viru¸ilor. Contul utilizatorului cu drepturi t ¸ s administrative este securizat implicit în Ubuntu si doar câteva sarcini implic˘ folosirea drepturilor speciale. Microsoft Windows ¸ a pune la dispozi¸ie un mediu în care accesul la utilizatorul cu drepturi depline se face direct (nerestric¸ionat). t t Figura 1.5: Securitatea în Ubuntu Personalizare: Dup˘ cum ve¸i descoperi în acest curs, Ubuntu v˘ invit˘ s˘ -l redesena¸i si s˘ -l personaliza¸i. Pute¸i rula în paralel a t a a a t ¸ a t t mai multe versiuni Ubuntu; de exemplu, pute¸i instala Kubuntu (KDE) împreun˘ cu Ubuntu (GNOME) si s˘ selecta¸i mediul t a ¸ a t spa¸iului de lucru pe care dori¸i s˘ -l utiliza¸i. Mai mult de 17,000 pachete sunt disponibile si u¸or de accesat prin intermediul t t a t ¸ s Internetului. Ca urmare, nu sunte¸i nevoi¸i s˘ folosi¸i o anume versiune din cauz˘ c˘ pe aceea a¸i instalat-o ini¸ial. t t a t a a t t Microsoft Windows este un SO standard, cu pu¸ine posibilit˘¸i de personalizare. Cu toate c˘ sunt disponibile foarte multe aplica¸ii, t at a t acestea, aproape în totalitate, sunt programe proprietare care impun o tax˘ de licen¸iere. a t Figura 1.6: Personalizarea spa¸iului de lucru t Stocarea datelor: În Microsoft Windows, datele utilizatorilor sunt stocate în mai multe locuri, ceea ce face ca realizarea copiilor de siguran¸a si migrarea datelor pe alte calculatoare s˘ fie f˘ cute cu greutate. Ubuntu p˘ streaz˘ datele unui utilizator într-un t˘ ¸ a a a a singur loc - directorul home (acas˘ ). Aceasta face ca migrarea datelor de pe un calculator vechi pe altul nou s˘ fie f˘ cut˘ cu a a a a u¸urin¸a, oferind posibilitatea p˘ str˘ rii copiilor de siguran¸a în locuri sigure. s t˘ a a t˘ 1.4.1 Instalare • Instalarea Sistemului de Operare (SO): Totu¸i, pentru o instalare pe un calculator cump˘ rat f˘ r˘ sistem de operare, în cazul s a aa Ubuntu pute¸i g˘ si acest sistem de operare pe Internet, gratuit, sau pute¸i comanda un CD, de asemenea, gratuit. Pentru orice t a t versiune de Microsoft Windows trebuie s˘ achita¸i contravaloarea taxei de licen¸iere impus˘ de Microsoft. a t t a Ubuntu exist˘ si în modul live-CD, ceea ce înseamn˘ c˘ pute¸i folosi sistemul de operare direct de pe CD, f˘ r˘ a-l instala în a¸ a a t aa calculator. Dac˘ v˘ place ceea ce vede¸i, pute¸i s˘ trece¸i la instalare. Dac˘ nu, da¸i-l unui prieten. Live-CD-ul este foarte a a t t a t a t folositor si atunci când trebuie s˘ repara¸i un sistem. ¸ a t Instal˘ rile pentru Microsoft Windows si Ubuntu se fac foarte u¸or, prin rularea CD-ului de instalare si repornirea calculatorului. a ¸ s ¸ În cazul ambelor instal˘ ri, durata acestora variaz˘ în func¸ie de specifica¸iile calculatorului, o durat˘ medie situându-se în a a t t a intervalul 20-30 de minute. • Instalarea aplica¸iilor: Pute¸i ad˘ uga programe în Ubuntu folosind utilitarul Instalare/Dezinstalare (Add/Remove Applicat t a tions) sau administratorul de pachete Synaptic. Utilitarul Instalare/Dezinstalare v˘ permite s˘ viziona¸i toate aplica¸iile libere a a t t si gratuite, recomandate a fi folosite în Ubuntu, si s˘ le instala¸i pe acelea pe care le dori¸i. În cazul Microsoft Windows, ¸ ¸ a t t fiecare program are propria metod˘ de instalare. Microsoft Vista dispune de o facilitate numit˘ Digital Locker care permite a a utilizatorilor s˘ cumpere programe de pe Internet si s˘ le descarce într-un mod protejat. a ¸ a
  24. 24. Cursul Ubuntu desktop 10 / 338 Instalare Instalarea sistemului de operare Instalarea programelor Ubuntu Microsoft Windows • Poate fi desc˘ rcat de pe Internet, gratuit, a sau poate fi comandat, gratuit, ca CD • Trebuie cump˘ rat a • Poate fi folosit direct de pe live-CD • Este disponibil˘ o varietate a impresionant˘ de programe a • Toate pot fi desc˘ rcate de pe Internet a • Sistemul de operare trebuie instalat pe discul fix al calculatorului • În instalarea implicit˘ , programele a disponibile sunt în num˘ r redus a • Utilizatorii pot cump˘ ra si desc˘ rca a ¸ a programe de pe Internet, dar exist˘ si a¸ programe care pot fi instalate doar manual Tabela 1.2: Diferen¸e legate de instalare t Figura 1.7: Instalarea aplica¸iilor t
  25. 25. Cursul Ubuntu desktop 11 / 338 1.4.2 Aplica¸ii t Tabelul de mai jos con¸ine o compara¸ie între aplica¸iile Ubuntu si cele specifice Microsoft Windows: t t t ¸ Aplica¸ii t Ubuntu Microsoft Windows • Navigatorul Firefox în instalarea implicit˘ a • Navigatorul Internet Explorer în instalarea implicit˘ a • Clientul de e-mail Evolution în instalarea implicit˘ a • Clientul de e-mail Outlook în instalarea implicit˘ a Procesare de text • Suita OpenOffice.org • WordPad în instalarea implicit˘ a Multimedia • Sunt incluse aplica¸iile Audio CD t Extractor, Brasero, Rhythmbox, Player pentru filme si Înregistrare sunet ¸ • Include Microsoft Windows Media Player 11 (WMP) si Microsoft Windows ¸ Media Center (WMC) • F-Spot pentru gestionarea fotografiilor • Aplica¸ia Picture Gallery t • Gimp pentru editarea imaginilor • Desen Navigare web si ¸ E-mail Editare de imagini si gestionarea ¸ fotografiilor Tabela 1.3: Diferen¸e de baz˘ între aplica¸ii t a t Discutarea fiec˘ rui element prezentat în tabel mai în detaliu: a Re¸ea, navigare web si e-mail Configurarea re¸elei este u¸oar˘ , atât pentru Ubuntu, cât si pentru Microsoft Windows. Navigarea t ¸ t s a ¸ pe Internet dispune de aproximativ acelea¸i facilit˘¸i în cazul ambelor sisteme de operare. s at Mozilla Firefox este navigatorul de Internet instalat implicit de Ubuntu, iar Internet Explorer este navigatorul de Internet din Vista. Pute¸i instala Firefox în Microsoft Windows. t Evolution este clientul de mail implicit al Ubuntu. Se poate conecta la conturile POP, c˘ su¸ele po¸tale conven¸ionale UNIX si a t s t ¸ serverele Exchange prin Outlook Web Access. Evolution dispune si de un Personal Information Manager (PIM - administrator al ¸ informa¸iilor personale) si un utilitar gen agend˘ pentru programarea activit˘¸ilor zilnice. Aplica¸ia pentru e-mail din Microsoft t ¸ a at t Vista este o versiune rescris˘ a aplica¸iei Outlook Express, care con¸ine o versiune trunchiat˘ a utilitarului agend˘ , Microsoft a t t a a Windows Calendar. Ar trebui s˘ lua¸i în considerare instalarea Outlook dac˘ dori¸i s˘ folosi¸i des agenda sau dac˘ dori¸i un PIM a t a t a t a t pe deplin func¸ional. Utilizatorii Ubuntu se bucur˘ de un client de e-mail care cuprinde toate facilit˘¸ile. t a at Figura 1.8: Clientul de e-mail Evolution Procesare de text: Suita OpenOffice.org este prezent˘ în instalarea implicit˘ a SO Ubuntu si asigur˘ multe din facilit˘¸ile a a ¸ a at prezente în Microsoft Office. Vista are în instalarea implicit˘ WordPad; versiunea complet˘ a Microsoft Word (sau Office) pentru a a Microsoft Windows este disponibil˘ , dar implic˘ alte costuri. a a
  26. 26. Cursul Ubuntu desktop 12 / 338 Figura 1.9: OpenOffice.org Writer Multimedia: O serie de programe multimedia sunt configurate implicit în Ubuntu, precum Audio CD Extractor, Brasero scriere discuri, Rhythmbox redare muzic˘ , Player pentru filme si Înregistrare sunet. Rhythmbox este programul implicit pentru redarea a ¸ CD-urilor audio si pentru organizarea colec¸iilor si a listelor de redare. Rhythmbox este similar programului Microsoft Windows ¸ t ¸ Media Player. Brasero poate fi folosit pentru inscri¸ionarea CD-urilor cu muzic˘ . t a Pentru a reda formatul mp3 în Ubuntu, trebuie s˘ instala¸i un pachet de codecuri. Acest lucru este necesar deoarece Ubuntu nu a t este distribuit cu codecurile mp3 din cauza restric¸iilor impuse de licen¸a acestora. Redarea fi¸ierelor mp3 se poate face implicit t t s pentru unele versiuni de Microsoft Windows. Vista are dou˘ programe multimedia, Windows Media Player 11 (WMP, pe scurt) si Windows Media Center (WMC, pe scurt). a ¸ WMP este mai bun la redarea fi¸ierelor care con¸in muzic˘ , iar WMC este folositor dac˘ inten¸iona¸i s˘ transforma¸i calculatorul s t a a t t a t în centru de divertisment. WMP poate con¸ine o bibliotec˘ cuprinz˘ toare de muzic˘ . Folosind sistemul WMP de c˘ utare si t a a a a ¸ indexare, pute¸i c˘ uta piese muzicale ale unui anume artist sau o anumit˘ pies˘ . t a a a Editarea imaginilor si gestionarea fotografiilor Cu aplica¸ia Picture Gallery din Microsoft Vista, pute¸i înc˘ rca mii de fotografii ¸ t t a si pute¸i ad˘ uga etichete acestora. V˘ pute¸i organiza pozele rapid si pute¸i lucra cu ele deoarece le pute¸i eticheta printr-un singur ¸ t a a t ¸ t t clic de maus. Administratorul fotografiilor din Ubuntu, F-Spot, v˘ organizeaz˘ colec¸ia personal˘ . Lucreaz˘ f˘ r˘ probleme cu a a t a a aa bazele de date populare de pe Internet pentru fotografii, cum ar fi Flickr si Picasa Web. ¸ Ubuntu aduce GIMP pentru editarea imaginilor, care este o aplica¸ie puternic˘ , asem˘ n˘ toare Photoshop-ului. Microsoft Wint a a a dows Vista ofer˘ „Paint” pentru edit˘ ri de baz˘ ale imaginilor. a a a Figura 1.10: GIMP 1.5 Rezumatul lec¸iei t În aceast˘ lec¸ie a¸i înv˘¸at: a t t at • Concepte fundamentale Open Source • Leg˘ tura dintre the Free Software Movement (Mi¸carea pentru programe libere), sursa deschis˘ si Linux a s a¸ • Cum este legat Ubuntu de aplica¸iile cu sursa public˘ t a • Cum este dezvoltat Ubuntu • Conven¸ia folosit˘ pentru stabilirea numelui versiunii Ubuntu t a • Despre diferen¸ele majore dintre Ubuntu si Microsoft Windows t ¸
  27. 27. Cursul Ubuntu desktop 13 / 338 1.6 Exerci¸ii recapitulative t Question: Ce se în¸elege prin termenul software liber? t Answer: Question: Care este promisiunea Ubuntu? Answer: Question: Potrivi¸i versiunile Ubuntu cu anii în care acestea au fost lansate. t 1) 7.04 2) 4.10 3) 6.06 4) 7.10 a) Iunie 2006 b) Octombrie 2007 c) Aprilie 2007 d) Octombrie 2004 Answer: Question: Men¸iona¸i 3 moduri în care utilizatorii f˘ r˘ preg˘ tire tehnic˘ pot contribui la dezvoltarea Ubuntu. t t aa a a Answer: Question: Navigatorul implicit din Ubuntu este _________________. Answer: Question: Clientul implicit de e-mail din Ubuntu este __________________. Answer: Question: Care sunt avantajele programului Ubuntu de lans˘ ri noi la perioade de 6 luni? a Answer:
  28. 28. Cursul Ubuntu desktop 14 / 338 Capitolul 2 Explorarea desktopului Ubuntu O BIECTIVE În aceast˘ lec¸ie ve¸i înv˘¸a: a t t at • Elemente de baz˘ ale desktopului Ubuntu a • Cum s˘ schimba¸i limba implicit˘ a t a • Cum s˘ crea¸i un utilizator nou, beneficiind apoi de avantajul comut˘ rii rapide între utilizatori a t a • Pentru a ad˘ uga sau sterge aplica¸ii a ¸ t • Cum s˘ activa¸i efectele vizuale 3D a t Aceast˘ lec¸ie este un tur rapid al suprafe¸ei de lucru Ubuntu. Cursul va intra în detalii aprofundate în lec¸iile viitoare, prezentarea a t t t de fa¸a oferindu-v˘ o avanpremier˘ a ceea ce ave¸i de parcurs. t˘ a a t 2.1 Componentele desktopului Ubuntu Not˘ : Not˘ : a a GNOME este mediul grafic implicit al sistemului de operare Ubuntu. GNOME (GNU Network Object Model Environment) este rezultatul unui efort interna¸ional de a construi un mediu desktop complet - interfa¸a grafic˘ cu utilizatorul - în întregime t t a din programe libere. Scopul implic˘ crearea cadrului de dezvoltare a programelor, selectarea aplica¸iilor care vor fi incluse în a t desktop si adaptarea programelor care administreaz˘ lansatoare de aplica¸ii, fi¸ierele, ferestrele si gestionarea sarcinilor. Membrii ¸ a t s ¸ comunit˘¸ii, din toat˘ lumea, contribuie la traducerea si implementarea acestui mediu grafic în mai multe limbi. (Referin¸e: at a ¸ t http://en.wikipedia.org/wiki/GNOME) Componente de baz˘ ale suprafe¸ei de lucru Ubuntu La pornirea calculatorului va fi afi¸at ecranul de autentificare, în care a t s introduce¸i numele de utilizator si parola. Ceea ce vi se va afi¸a dup˘ autentificare este suprafa¸a de lucru Ubuntu. Ubuntu aduce t ¸ s a t un desktop curat, care nu prezint˘ în configurarea implicit˘ nici o pictogram˘ pe fundalul suprafe¸ei de lucru. a a a t
  29. 29. Cursul Ubuntu desktop 15 / 338 Figura 2.1: Suprafa¸a de lucru implicit˘ din Ubuntu t a Pute¸i pune si aranja pictograme si fi¸iere pe desktop pentru a le accesa rapid. Dac˘ un CD, disc fix sau alte dispozitive externe t ¸ ¸ s a sunt conectate la calculatorul dumneavoastr˘ , Ubuntu afi¸eaz˘ automat pictograma acestora, pentru a permite accesul la ele. a s a Figura 2.2: Pictograme desktop În partea superioar˘ si în cea inferioar˘ a suprafe¸ei de lucru se afl˘ dou˘ bare, numite panouri. a¸ a t a a
  30. 30. Cursul Ubuntu desktop 16 / 338 Figura 2.3: Panourile desktopului În partea stâng˘ a panoului superior sunt trei meniuri principale: Aplica¸ii, Locuri si Sistem. a t ¸ În configurarea implicit˘ , lâng˘ meniurile prezente în panoul superior sunt trei pictograme pentru acces rapid: Mozilla Firefox, a a Evolution si Ajutor. ¸ Figura 2.4: Pictograme pentru acces rapid 1. Efectua¸i clic pe zona liber˘ a panoului superior si ap˘ sa¸i Adaug˘ la panou. Se va deschide fereastra Adaug˘ la panou. t a ¸ a t a a Figura 2.5: Ad˘ ugarea unei pictograme pentru acces rapid a 2. Fereastra de dialog Adaug˘ la panou afi¸eaz˘ aplica¸iile existente în calculator. Alege¸i o aplica¸ie si efectua¸i clic pe a s a t t t ¸ t Adaug˘ pentru a ad˘ uga pictograma pentru acces rapid a aplica¸iei în zona liber˘ a panoului. Dac˘ dori¸i s˘ porni¸i un a a t a a t a t ˘ program disponibil în meniul Aplica¸ii, efectua¸i clic pe Lansator de aplica¸ii. N OTA : t t t Ca alternativ˘ , din fereastra de dialog Adaug˘ la panou pute¸i trage o aplica¸ie direct în panou pentru a crea o scurt˘ tur˘ a a t t a a pentru aplica¸ia respectiv˘ . Aplica¸ia va fi reprezentat˘ printr-o pictogram˘ pentru acces rapid. t a t a a
  31. 31. Cursul Ubuntu desktop 17 / 338 Figura 2.6: Ad˘ ugarea lansatoarelor pentru aplica¸ii a t 3. Vor ap˘ rea aplica¸iile, grupate în categorii asem˘ n˘ toare cu cele din meniul Aplica¸ii. Alege¸i o aplica¸ie din lista pus˘ la a t a a t t t a dispozi¸ie si ap˘ sa¸i pe Adaug˘ . t ¸ a t a Figura 2.7: Selectarea aplica¸iilor t Pictograma aplica¸iei selectate va fi afi¸at˘ în zona neocupat˘ din panoul superior. t s a a
  32. 32. Cursul Ubuntu desktop 18 / 338 Figura 2.8: Ad˘ ugarea lansatoarelor pentru aplica¸ii a t Pute¸i muta pictograma nou creat˘ prin efectuarea unui clic dreapta si selectarea op¸iunii Mutare din meniul contextual. Muta¸i t a ¸ t t pictograma oriunde si efectua¸i clic stânga pentru a o fixa pe pozi¸ia aleas˘ . ¸ t t a Figura 2.9: Mutarea pictogramelor pentru acces rapid Lâng˘ zona liber˘ a panoului superior (acolo unde pute¸i crea scurt˘ turi pentru aplica¸ii) se afl˘ pictograma aplica¸iei pentru a a t a t a t comutare rapid˘ între utilizatori. Pictograma arat˘ utilizatorul curent . Pute¸i efectua clic pe aceasta pentru a lista ceilal¸i a a t t utilizatori existen¸i pe calculator si pentru a intra în contul altui utilizator. t ¸ Ve¸i înv˘¸a mai multe despre comutarea rapid˘ între utilizatori odat˘ cu prezentarea subiectului Comutarea rapid˘ între utilizat at a a a tori.
  33. 33. Cursul Ubuntu desktop 19 / 338 Figura 2.10: Mini-aplica¸ia pentru comutare rapid˘ între utilizatori t a Zona de notificare con¸ine pictogramele re¸ea si sunet pentru a v˘ oferii acces rapid la configur˘ rile re¸elei si ale sistemului de t t ¸ a a t ¸ sunet. Astfel pute¸i verifica op¸iunile re¸elei si pute¸i ajusta volumul difuzoarelor. t t t ¸ t Data si ora curent˘ este afi¸at˘ al˘ turi de Zona sistem de notificare. Dac˘ efectua¸i clic pe dat˘ si pe timp, va fi afi¸at un calendar. ¸ a s a a a t a¸ s Ultima pictogram˘ de pe panoul superior opre¸te, restarteaz˘ pune calculatorul în hibernare, blocheaz˘ calculatorul si îl pune în a s a a ¸ modul a¸teptare. s Figura 2.11: Pictogramele panoului superior Prima pictogram˘ de pe panoul din partea inferioar˘ a suprafe¸ei de lucru v˘ asigur˘ accesul rapid la aceasta. Dac˘ ave¸i deschise a a t a a a t mai multe ferestre si dori¸i s˘ le minimaliza¸i pe toate în acela¸i timp, efectua¸i clic pe aceast˘ pictogram˘ . O alt˘ ap˘ sare va face ¸ t a t s t a a a a ca ferestrele s˘ fie prezentate în starea lor original˘ , anterior minimiz˘ rii acestora. a a a Figura 2.12: Pictograma pentru afi¸area desktopului s Al˘ turi de pictograma folosit˘ la minimizarea ferestrelor se afl˘ o zon˘ liber˘ , în care apare lista cu ferestrele de aplica¸ii deschise, a a a a a t similar˘ cu bara de meniuri din Windows. Când deschide¸i o aplica¸ie, ea este prezentat˘ în aceast˘ zon˘ , pentru acces rapid, a t t a a a dup˘ cum se arat˘ în panoul inferior din imaginea urm˘ toare: a a a Figura 2.13: Aplica¸ii deschise t Urm˘ toarea pictogram˘ , spa¸iul de lucru, v˘ permite s˘ împ˘ r¸i¸i fereastra deschis˘ pe suprafa¸a de lucru în mai multe spa¸ii de a a t a a att a t t lucru. Pute¸i apoi naviga prin spa¸iile de lucru ap˘ sând si men¸inând ap˘ sate tastele CTRL+ALT, ac¸ionând apoi tastele s˘ ge¸i, t t a ¸ t a t a t dreapta sau stânga. În acest mod se reduce dezordinea pe suprafa¸a de lucru si este u¸urat˘ navigarea între ferestre. t ¸ s a De exemplu, pute¸i avea deschise pe suprafa¸a de lucru fereastra Firefox, o aplica¸ie OpenOffice, o fereastr˘ de c˘ utare si fereastra t t t a a ¸ aplica¸iei Calculator. t
  34. 34. Cursul Ubuntu desktop 20 / 338 Figura 2.14: Pictograma Spa¸ii de lucru t Pute¸i muta fereastra Firefox într-un alt spa¸iu de lucru prin ap˘ sarea tastelor CTRL+ALT+SHIFT si men¸inerea lor ap˘ sat˘ , în t t a ¸ t a a timp ce ac¸iona¸i una din tastele s˘ geat˘ stânga sau dreapta. t t a a Figura 2.15: Comutarea între spa¸iile de lucru t Acum ave¸i dou˘ spa¸ii de lucru separate. Observa¸i c˘ fereastra Firefox a fost mutat˘ în spa¸iul de lucru ini¸ial. A¸adar, în func¸ie t a t t a a t t s t de sarcinile pe care le îndeplini¸i, pute¸i împ˘ r¸i ferestrele pe mai multe spa¸ii de lucru. t t at t
  35. 35. Cursul Ubuntu desktop 21 / 338 Figura 2.16: Dispunerea ferestrelor în spa¸iile de lucru t În configurarea implicit˘ a sistemului de operare Ubuntu dispune¸i de dou˘ spa¸ii de lucru. Dac˘ dori¸i s˘ distribui¸i ferestrele pe a t a t a t a t mai multe spa¸ii de lucru, trebuie s˘ ad˘ uga¸i spa¸ii pe desktop prin efectuarea unui clic dreapta pe pictograma spa¸iului de lucru t a a t t t si selectarea op¸iunii Preferin¸edin meniul contextual. Se va deschide fereastra de dialog Preferin. ¸ t t Figura 2.17: Crearea unor noi spa¸ii de lucru t În fereastra Preferin¸e comutator spa¸iu de lucru introduce¸i sau selecta¸i din lista Num˘ r spa¸ii de lucru num˘ rul de spa¸iilor t t t t a t a t de lucru si ap˘ sa¸i apoi pe Închide. ¸ a t
  36. 36. Cursul Ubuntu desktop 22 / 338 Figura 2.18: Preferin¸e comutator spa¸ii de lucru t t Spa¸iile de lucru pe care le-a¸i specificat vor fi afi¸ate în col¸ul din dreapta jos al suprafe¸ei de lucru. t t s t t Ultima pictogram˘ din panoul inferior este Co¸ul de gunoi. Acesta con¸ine fi¸ierele pe care le-a¸i sters din calculator. Efectua¸i a s t s t ¸ t clic dreapta pe pictogram˘ si ap˘ sa¸i Deschide pentru a deschide fereastra Co¸ de gunoi. a¸ a t s
  37. 37. Cursul Ubuntu desktop 23 / 338 Figura 2.19: Meniul si pictograma Co¸ de gunoi ¸ s Pute¸i sterge definitiv un element din calculator prin ap˘ sarea tastei DELETE. t ¸ a Altfel, efectua¸i clic dreapta pe un element si apoi ap˘ sa¸i Sterge din co¸ul de gunoi pentru a sterge definitiv acel element din t ¸ a t ¸ s ¸ calculator. Dac˘ dori¸i s˘ restaura¸i elementele sterse, trage¸i elementul vizat din fereastra Co¸ de gunoi direct pe suprafa¸a de lucru. a t a t ¸ t s t
  38. 38. Cursul Ubuntu desktop 24 / 338 Figura 2.20: Stergerea articolelor din Co¸ul de gunoi ¸ s 2.2 Schimbarea limbii implicite Este bine de re¸inut: t Ubuntu este disponibil în peste 100 de limbi. Pute¸i selecta limba implicit˘ pentru sistemul dumneavoastr˘ fie la instalarea t a a sistemului fie dup˘ instalare. a Pentru a schimba limba implicit˘ pe parcursul instal˘ rii, selecta¸i limba dorit˘ în momentul în care sunte¸i întrebat. a a t a t 1. În meniul Sistem merge¸i la Administrare si efectua¸i clic pe Language Support. Dac˘ sunt disponibile actualiz˘ ri, t ¸ t a a sistemul va solicita instalarea suportului pentru limba aleas˘ de dumneavoastr˘ . a a
  39. 39. Cursul Ubuntu desktop 25 / 338 Figura 2.21: Configurarea suportului de localizare 2. Ap˘ sa¸i pe Instaleaz˘ pentru to continua. La încheierea actualiz˘ rii se va deschide fereastra de dialog Language Support. a t a a Figura 2.22: Instalarea actualiz˘ rilor pentru suportul de localizare. a 3. În fereastra de dialog Language Support, marca¸i c˘ su¸a de validare din sec¸iunea Supported Languages pentru limba t a t t care dori¸i s˘ fie folosit˘ în func¸iile de suport din Ubuntu. t a a t
  40. 40. Cursul Ubuntu desktop 26 / 338 Figura 2.23: Instalarea suportului de localizare 4. Ap˘ sa¸i Aplic˘ si apoi efectua¸i clic pe OK. Ubuntu va desc˘ rca si instala pachetele necesare în calculatorul dumneavoastr˘ . a t a¸ t a ¸ a Limba pe care a¸i ales-o va fi listat˘ în caseta Limb˘ implicit˘ . t a a a 5. Alege¸i limba pe care o dori¸i ca implicit˘ si ap˘ sa¸i pe OK. t t a¸ a t 6. Deautentifica¸i-v˘ si autentifica¸i-v˘ din nou pentru ca schimb˘ rile s˘ -¸i fac˘ efectul. t a¸ t a a as a Pute¸i schimba limba ori de câte ori dori¸i, în func¸ie de locul în care v˘ afla¸i. De exemplu, dac˘ ave¸i de f˘ cut o prezentare în t t t a t a t a timpul unei c˘ l˘ torii de afaceri în Rusia, schimbarea limbii sistemului în rus˘ poate fi o abordare prin care v˘ ve¸i face remarcat. aa a a t 2.3 ˘ Crearea unui cont de utilizator si comutarea rapida între utilizatori ¸ Pute¸i avea mai mul¸i utilizatori care doresc s˘ acceseze sistemul. În acest caz exist˘ riscul ca datele s˘ fie folosite sau chiar t t a a a alterate de ceilal¸i utilizatori. Pentru a preveni acest lucru, pute¸i crea conturi de utilizatori pentru fiecare în parte, atribuind t t fiec˘ rui utilizator un alt cont. De exemplu, este bine s˘ crea¸i conturi pentru copii, pentru ca ace¸tia s˘ nu modifice configur˘ rile a a t s a a dumneavoastr˘ sau s˘ nu acceseze fi¸iere sau aplica¸ii nepotrivite. a a s t 1. În meniul Sistem merge¸i la Administrare si efectua¸i clic pe Utilizatori si grupuri. Se va deschide fereastra de dialog t ¸ t ¸ Configur˘ ri utilizatori. a
  41. 41. Cursul Ubuntu desktop 27 / 338 Figura 2.24: Ad˘ ugarea si stergerea utilizatorilor a ¸ ¸ 2. În fereastra de dialog Configur˘ ri utilizatori efectua¸i clic pe Adaug˘ utilizator pentru a ad˘ uga un cont nou de utilizator a t a a pe calculator. Se va deschide fereastra de dialog Cont utilizator nou. Figura 2.25: Ad˘ ugarea unui utilizator a 3. Introduce¸i configur˘ rile de baz˘ ale contului, informa¸iile de contact si parola în fereastra de dialog Cont utilizator nou. t a a t ¸ (a) În câmpul Nume utilizator introduce¸i numele cu care se va autentifica utilizatorul. t (b) În câmpul Nume real introduce¸i numele real al utilizatorului. t (c) Selecta¸i tipul de utilizator din câmpul Profil t (d) Introduce¸i adresa locului de munc˘ în câmpul Loca¸ie birou. t a t (e) Introduce¸i num˘ rul de telefon de la locul de munc˘ în câmpul Telefon serviciu. t a a (f) Introduce¸i num˘ rul de telefon personal în câmpul Telefon acas˘ . t a a (g) Introduce¸i parola pentru contul de utilizator configurat în câmpul Parol˘ utilizator. t a ˘ N OTA : Aceast˘ informa¸ie este doar pentru statistici, ceilal¸i utilizatori nu o vor putea accesa. a t t Ap˘ sa¸i pe Închide pentru a salva configur˘ rile. a t a
  42. 42. Cursul Ubuntu desktop 28 / 338 Figura 2.26: Configurarea unui cont de utilizator nou 4. În fereastra de dialog Configur˘ ri utilizatori va fi afi¸at un cont nou de utilizator. Aceast˘ fereastr˘ de dialog afi¸eaz˘ a s a a s a numele complet al utilizatorului si numele sub care acesta se autentific˘ la sistem. De asemenea, este ar˘ tat locul noului ¸ a a cont de utilizator.
  43. 43. Cursul Ubuntu desktop 29 / 338 Figura 2.27: Cont utilizator nou De acum, dac˘ ve¸i ap˘ sa pictograma comutare rapid˘ între utilizatori, vor fi doi utilizatori afi¸a¸i, cel care este autentificat fiind a t a a s t marcat printr-un semn de validare. Figura 2.28: Comutarea între utilizatori Aceast˘ facilitate previne deconectarea si conectarea repetat˘ a utilizatorilor de fiecare dat˘ când se dore¸te comutarea între utia ¸ a a s lizatori. Permite comutarea rapid˘ între mai mul¸i utilizatori conecta¸i. Prin efectuarea unui simplu clic pe pictograma miniaplia t t ca¸iei comut˘ rapid între utilizatori, va fi prezentat˘ o list˘ cu numele utilizatorilor. Selecta¸i un nume de utilizator si ve¸i fi trimis t a a a t ¸ t
  44. 44. Cursul Ubuntu desktop 30 / 338 în ecranul de autentificare. Introduce¸i numele de utilizator si parola si ve¸i intra în suprafa¸a de lucru a noului utilizator. La t ¸ ¸ t t comutarea într-un alt utilizator, ecranul utilizatorului anterior este blocat implicit, astfel încât alt˘ persoan˘ nu poate modifica a a profilul utilizatorului anterior. 2.4 Instalarea/dezinstalarea programelor ˘ U TILIZA¸ APLICA¸ I NSTALARE /D EZINSTALARE ATUNCI CÂND TREBUIE S A : TI TIA • Folosi¸i programe care nu se reg˘ sesc în configura¸ia implicit˘ a sistemului de operare Ubuntu. t a t a • Încerca¸i o aplica¸ie alternativ˘ la una deja instalat˘ . t t a a Ubuntu con¸ine software preînc˘ rcat care poate fi instalat cu u¸urin¸a în calculator atunci când este nevoie. Pute¸i instala aceste t a s t˘ t programe utilizând Administratorul de pachete Synaptic din Ubuntu. Pentru a accesa aplica¸ia Instalare/Dezinstalare programe, t în meniul Aplica¸ii efectua¸i clic pe Instaleaz˘ /Dezinstaleaz˘ . t t a a Figura 2.29: Deschiderea programului Instalare/Dezinstalare aplica¸ii t Pentru a accesa Administratorul de pachete Synaptic, în meniul System merge¸i la Administrare si efectua¸i clic pe Administ ¸ t tratorul de pachete Synaptic.
  45. 45. Cursul Ubuntu desktop 31 / 338 Figura 2.30: Deschiderea administratorului de programe Synaptic Synaptic se distinge printr-o modalitate avansat˘ de instalare a pachetelor. Dac˘ nu g˘ si¸i un program în unealta Instalare/Dezina a a t stalare, pute¸i c˘ uta programul în Synaptic. Acest utilitar caut˘ toate programele existente în toate depozitele Ubuntu. t a a 2.5 Efecte speciale - Compiz Fusion Compiz Fusion este un administrator de ferestre 3D care folose¸te accelerarea pl˘ cilor grafice prezente în zilele noastre pe cele s a mai multe sisteme de birou si laptopuri. Asigur˘ numeroase efecte vizuale, care fac administratorii grafici din Linux mai puternici ¸ a si mai intuitivi, precum si mai u¸or de utilizat si mai interesan¸i. De exemplu, pute¸i plasa spa¸iile de lucru într-un cub, ceea ce ¸ ¸ s ¸ t t t v˘ permite comutarea mai rapid˘ între acestea. a a Compiz Fusion este activat implicit în Ubuntu 8.04 LTS pe sistemele care au plac˘ grafic˘ corespunz˘ toare. Se vor activa efectele a a a vizuale speciale care îmbun˘ t˘¸esc utilizarea si aspectul sistemului. Pentru a putea aprecia, la adev˘ rata valoare, beneficiile aduse a at ¸ a de aceast˘ aplica¸ie, trebuie s˘ o vede¸i în ac¸iune si s˘ v˘ juca¸i cu ea. a t a t t ¸ a a t 1. În meniul Sistem merge¸i la Preferin¸e si efectua¸i clic pe Aspect. Se va deschide fereastra Preferin¸e aspect. t t ¸ t t
  46. 46. Cursul Ubuntu desktop 32 / 338 Figura 2.31: Deschiderea ferestrei de dialog Preferin¸e aspect t 2. În fereastra de dialog Preferin¸e aspect sunt preconfigurate trei nivele pentru efectele speciale: Niciunul, Efecte normale t si Efecte suplimentare. Pute¸i alege pe oricare dintre acestea: ¸ t Figura 2.32: Configurarea efectelor vizuale Dac˘ dori¸i un desktop simplu, f˘ r˘ nici un efect special, selecta¸i Niciunul. Dac˘ dori¸i un desktop echilibrat ca atractivitate si a t aa t a t ¸ performan¸e medii, selecta¸i Normal. Dac˘ dori¸i efecte speciale variate, cum ar fi wobbly windows, desktop cube si multe altele, t t a t ¸ selecta¸i Extra.De exemplu, în timp ce a¸tepta¸i ca o actualizare s˘ se încheie sau ca un client de e-mail s˘ importe mesajele de t s t a a po¸t˘ electronic˘ , pute¸i activa efectul wobbly. Ferestrele vor începe s˘ danseze si s˘ afi¸eze efecte 3D. Juca¸i-v˘ pu¸in cu acestea, sa a t a ¸ a s t a t este amuzant!
  47. 47. Cursul Ubuntu desktop 33 / 338 2.6 Sumarul Lec¸iei t În aceast˘ lec¸ie, a¸i înv˘¸at c˘ : a t t at a • Ubuntu utilizeaz˘ implicit administratorul grafic GNOME. a • Pute¸i configura limba implicit˘ a sistemului fie pe parcursul instal˘ rii, fie ulterior. t a a • Comutarea rapid˘ între utilizatori v˘ permite partajarea calculatorului cu al¸i utilizatori, f˘ r˘ a pune la dispozi¸ia acestora a a t aa t fi¸ierele dumneavoastr˘ . s a • Pute¸i instala programe în Ubuntu folosind aplica¸ia Instaleaz˘ /Dezinstaleaz˘ sau utilitarul Administratorul de pachete Synapt t a a tic. • Compiz Fusion este activat implicit în Ubuntu 8.04 LTS si asigur˘ efecte grafice 3D amuzante pentru suprafa¸a de lucru. ¸ a t 2.7 Exerci¸ii recapitulative t Question: În partea superioar˘ si în cea inferioar˘ a suprafe¸ei de lucru se afl˘ dou˘ bare, numite _________________. a¸ a t a a Answer: Question: Care sunt cele trei pictograme pentru acces rapid existente deja în panoul superior? Answer: Question: Ce este comutarea rapid˘ între utilizatori? a Answer: 2.8 Exerci¸ii practice t Exerci¸ii: Ave¸i informa¸ii legate de conturile dumneavoastr˘ bancare în calculator si dori¸i s˘ bloca¸i accesul celorlal¸i la acestea. t t t a ¸ t a t t Un prieten dore¸te s˘ v˘ foloseasc˘ calculatorul pentru o perioad˘ de timp. Pentru a rezolva aceast˘ problem˘ , crea¸i un cont nou s a a a a a a t de utilizator pentru prietenul dumneavoastr˘ si utiliza¸i miniaplica¸ia comutare rapid˘ între utilizatori. a¸ t t a 1. În meniul Sistem merge¸i la Administrare si efectua¸i clic pe Utilizatori si grupuri. Se va deschide fereastra de dialog t ¸ t ¸ User settings. 2. În fereastra de dialog User settings efectua¸i clic pe Adaug˘ utilizator. Se va deschide fereastra de dialog Cont de t a utilizator nou. 3. În fereastra de dialog introduce¸i urm˘ toarele informa¸ii: t a t (a) Introduce¸i charles în câmpul Nume utilizator. t (b) Alege¸i Desktop user din câmpul Profil. t i. ii. iii. iv. v. vi. Introduce¸i charles winsdor în câmpul Nume complet. t Introduce¸i Anglia în câmpul Loc de munc˘ . t a Introduce¸i 111111 în câmpul Telefon serviciu. t Introduce¸i 99999 în câmpul Telefon acas˘ . t a Introduce¸i password@1 în câmpul Parol˘ utilizator. t a Ap˘ sa¸i pe Închide pentru a salva configur˘ rile. a t a 4. Efectua¸i clic pe pictograma comutare rapid˘ între utilizatori din panoul superior. Ap˘ sa¸i charles. Se va deschide ecranul t a a t de autentificare. 5. Introduce¸i charles în câmpul Nume utilizator si password@1 în câmpul Parol˘ . t ¸ a
  48. 48. Cursul Ubuntu desktop 34 / 338 6. Prietenul dumneavoastr˘ poate lucra de acum în aceast˘ suprafa¸a de lucru. a a t˘ Prietenul despre care am vorbit nu poate accesa contul dumneavoastr˘ de utilizator deoarece calculatorul va solicita parola a dumneavoastr˘ pentru a permite accesul la acest cont. A¸a c˘ datele dumneavoastr˘ sunt în siguran¸a. a s a a t˘
  49. 49. Cursul Ubuntu desktop 35 / 338 Capitolul 3 Folosirea Internetului O BIECTIVE În aceast˘ lec¸ie ve¸i înv˘¸a: a t t at • Cum s˘ v˘ conecta¸i la internet a a t • Cum s˘ c˘ uta¸i pe Internet a a t • Cum s˘ utiliza¸i un cititor de fluxuri de stiri RSS a t ¸ • Cum s˘ trimite¸i si s˘ primi¸i mesaje e-mail a t ¸ a t • Cum s˘ folosi¸i diferite unelte pentru comunicarea prin mesaje instante a t • Cum s˘ efectua¸i apeluri telefonice folosind telefoane virtuale a t 3.1 ˘ ˘ Cum sa va conecta¸i si sa folosi¸i Internetul t ¸ ˘ t Internetul este folosit de c˘ tre milioane de oameni zilnic pentru munc˘ si divertisment. S˘ c˘ uta¸i informa¸ii de peste tot în lume, a a¸ a a t t s˘ coresponda¸i cu prieteni si rude, s˘ participa¸i în forum-uri de discu¸ie, s˘ citi¸i stirile, s˘ juca¸i jocuri, nu a fost niciodat˘ mai a t ¸ a t t a t ¸ a t a u¸or... sau mai accesibil. s Modalit˘¸ile de conectare la Internet nu sunt întotdeauna o alegere si depinde în mare parte de locul unde tr˘ i¸i si/sau munci¸i si de at ¸ at ¸ t ¸ infrastructura înconjur˘ toare. Pentru început ave¸i nevoie de un abonament la un Internet Service Provider (ISP) si o conexiune a t ¸ func¸ional˘ la internet în zona dumneavoastr˘ . Configurarea conexiunii la internet depinde într-o mic˘ m˘ sur˘ de dumneavoastr˘ . t a a a a a a Ubuntu suport˘ majoritatea tipurilor de conexiune. Aceast˘ lec¸ie va acoperi: Broadband (cablu sau ADSL), dial-up si accesul a a t ¸ direct prin Local Area Network (LAN). Conexiunile broadband sunt rapide si de încredere iar utilizatorii se pot abona pentru o plat˘ lunar˘ . Companiile broadband ofer˘ ¸ a a a pachete cu specifica¸ii de viteze si limite de l˘¸imi de band˘ diferite. Dac˘ ve¸i c˘ l˘ tori si ave¸i nevoie de acces la internet, pute¸i t ¸ at a a t aa ¸ t t s˘ cump˘ ra¸i o conexiune wireless (f˘ r˘ fir). Dac˘ computerul dumneavoastr˘ nu are deja preinstalat˘ placa wireless, ve¸i avea a a t aa a a a t nevoie de una. Acest fel de conexiune este similar˘ cu una de satelit, datele fiind transmise prin unde. a Accesul la Dial-up folose¸te firele de telefon, doar c˘ la cele dou˘ capete se afl˘ calculatoare. Aceasta este o modalitate de s a a a conectare înceat˘ si ieftin˘ care folose¸te firul de telefon pentru a se comunica cu un server local. Calculatorul sun˘ la un a ¸ a s a num˘ r de telefon stabilit de ISP (Internet Service Provider) si se conecteaz˘ la server. În consecin¸a nu pute¸i s˘ efectua¸i a ¸ a t˘ t a t apeluri telefonice în timp ce sunte¸i conectat la Internet. Aceasta este cea mai veche si mai lent˘ modalitate de conexiune la net; t ¸ a efectuarea mai multor activit˘¸i în acest mod poate fi frustrant˘ si cu multe b˘ t˘ i de cap. at a¸ aa
  50. 50. Cursul Ubuntu desktop 36 / 338 3.1.1 Administrator Re¸ea t Administratorul re¸elei din Ubuntu este o unealt˘ simpl˘ si puternic˘ ce permite men¸inerea conexiunii adaptorului cu sau f˘ r˘ t a a¸ a t aa fir. Se afl˘ pe bara de meniu de deasupra în col¸ul dreapta, sus. Un clic dreapta va ar˘ ta dac˘ calculatorul dumneavoastr˘ este a t a a a deja conectat la o re¸ea cu fir sau f˘ r˘ . În cazul unei re¸ele f˘ r˘ fir protejat˘ de o parol˘ , va ap˘ rea o caset˘ de dialog care va cere t aa t aa a a a a una. Aceasta poate fi p˘ strat˘ în inelul dumneavoastr˘ de chei si va fi folosit˘ automat când va mai fi nevoie. Totu¸i, s-ar putea a a a ¸ a s s˘ fi¸i întrebat de parola inelului de chei dac˘ va trebui s˘ v˘ deautentifica¸i. a t a a a t Figura 3.1: Administrator Re¸ea t Pute¸i de asemenea s˘ efectua¸i clic-dreapta pe Administrator re¸ea pentru a activa sau dezactiva conexiuni prin fir sau f˘ r˘ fir t a t t aa (wireless). Informa¸iile conexiunii permit accesul la parametrii de re¸ea folosi¸i în mod curent. t t t Figura 3.2: Conexiune prin Administratorul de re¸ea t Dac˘ Administratorul de re¸ea nu configureaz˘ automat conexiunile la re¸ea pute¸i s˘ reveni¸i s˘ le configura¸i manual. a t a t t a t a t 3.1.2 Folosirea conexiunii prin cablu 1. În meniul Sistem merge¸i la Administrare si ap˘ sa¸i Re¸ea. Fereastra de dialog Preferin¸e Re¸ea va ap˘ rea. t ¸ a t t t t a
  51. 51. Cursul Ubuntu desktop 37 / 338 Figura 3.3: Accesare op¸iuni re¸ea t t 2. Efectua¸i clic pe butonul Deblocheaz˘ si introduce¸i parola voastr˘ administrativ˘ . t a¸ t a a 3. În pagina Conexiuni alege¸i conexiunea utilizabil˘ . Ap˘ sa¸i Propriet˘ ti. Se va deschide fereastra de dialog Propriet˘ ti t a a t a¸ a¸ eth0. Figura 3.4: Set˘ ri de re¸ea a t ˘ 4. Debifeaz˘ c˘ su¸a Activeaz˘ modul roaming pentru a activa conexiunea. N OTA : a a t a Cei mai mul¸i furnizori de servicii de Internet de band˘ larg˘ (broadband) vor utiliza protocolul Dynamic Host Control t a a Protocol (DHCP) pentru a v˘ pune la dispozi¸ie o adres˘ IP. Dac˘ este nevoie de o adres˘ IP static˘ , atunci ea v˘ va fi dat˘ a t a a a a a a
  52. 52. Cursul Ubuntu desktop 38 / 338 de c˘ tre furnizorul de servicii de Internet. Etapele urm˘ toare v˘ vor ar˘ ta modul de configurare a conexiunii de Internet a a a a folosind adres˘ IP static˘ . a a (a) În caseta Configura¸ie alege¸i op¸iunea Adres˘ IP static˘ . t t t a a (b) Introduce¸i adresa de IP a calculatorului în caseta Adres˘ IP. t a ˘ (c) Introduce¸i masca de subre¸ea a adresei de IP a computerului în caseta Masc˘ subre¸ea N OTA : t t a t O masc˘ de re¸ea împarte o re¸ea de adrese IP în grupuri care faciliteaz˘ direc¸ionarea datelor. a t t a t ˘ (d) Scrie¸i adresa IP a ISP-ului în caseta Adres˘ gateway. N OTA : t a Un gateway este un dispozitiv ce conecteaz˘ un utilizator la Internet. Este oferit de c˘ tre ISP. a a Figura 3.5: Propriet˘¸i eth0 at 5. Ap˘ sa¸i OK pentru a încheia configura¸ia conexiunii prin cablu. a t t Figura 3.6: Set˘ ri de re¸ea a t Acum v˘ pute¸i conecta la Internet folosind cablul. a t
  53. 53. Cursul Ubuntu desktop 39 / 338 Dac˘ furnizorul vostru de Internet folose¸te protocolul DHCP (Dynamic Host Connection Protocol), atunci pur si simplu selecta¸i a s ¸ t op¸iunea Configurare automat˘ (DHCP) din meniul derulant Configurare. t a 3.1.3 ˘ Folosirea placii wireless Ubuntu detecteaz˘ automat suportul pentru pl˘ ci wireless. a a 1. În meniul Sistem merge¸i la Administrare si apoi ap˘ sa¸i Re¸ea. Se va deschide fereastra de dialog Preferin¸e re¸ea. t ¸ a t t t t 2. Dac˘ placa wireless din computer este afi¸at˘ , pute¸i folosi aceea¸i procedur˘ descris˘ în sec¸iunea Folosirea conexiunii a s a t s a a t prin cablu pentru a v˘ conecta la internet. a Figura 3.7: Alegere conexiune wireless Sau efectua¸i clic stânga pe Administrator re¸ea si detecta¸i re¸ele f˘ r˘ fir din apropiere. t t ¸ t t aa Este bine de re¸inut: t ˘ ˘ ˘ Pentru a vedea lista completa de placi wireless care func¸ioneaza sub Ubuntu accesa¸i: https://help.ubuntu.com/community/t t WifiDocs/WirelessCardsSupported. Unele pl˘ ci wireless nu sunt prezente pe site-ul Ubuntu din cauz˘ c˘ nu au disponibile drivere cu surs˘ deschis˘ . Astfel, aceste a a a a a pl˘ ci nu func¸ioneaz˘ automat cu Ubuntu. Dac˘ placa dumneavoastr˘ de re¸ea wireless nu dispune de un driver cu surs˘ deschis˘ a t a a a t a a o pute¸i folosi utilizând ndiswrapper. t Folosirea Ndiswrapper cu o plac˘ wireless Ndiswrapper este un modul Linux ce permite Ubuntu s˘ foloseasc˘ drivere Microsoft a a a Windows pentru placa wireless. Unealta cu care ndiswrapper poate fi configurat este disponibil˘ folosind Instalare/Deinstalare a aplica¸ii . Programul de setare Drivere wireless Windows poate fi g˘ sit în Sistem - Administrare. t a 3.1.4 Folosirea conexiunii dial-up O conexiune dial-up folose¸e un modem pentru a accesa internetul. Pute¸i folosi unealta ScanModem pentru a identifica tipul s t modemului. Aceasta recunoa¸te tipul de modem - fie c˘ este Peripheral Component Interconnect (PCI) sau Universal Serial Bus s a (USB). Este bine de re¸inut: t ˘ Pentru a descarca unealta ScanModem, accesa¸i: https://help.ubuntu.com/community/DialupModemHowto/ScanModem. t
  54. 54. Cursul Ubuntu desktop 40 / 338 1. Desc˘ rca¸i, configura¸i si instala¸i driverul pentru modem. Dac˘ un driver cu surs˘ deschis˘ nu este disponibil, contacta¸i-v˘ a t t ¸ t a a a t a ˘ vânz˘ torul pentru alte op¸iuni. N OTA : a t Pentru a desc˘ rca driverul cu surs˘ deschis˘ , accesa¸i: www.modemdriver.com. a a a t 2. C ONFIGURAREA CONEXIUNII DIAL - UP SPRE ISP: (a) În meniul Sistem merge¸i la Administrare si ap˘ sa¸i Re¸ea. Fereastra de dialog Preferin¸e Re¸ea va ap˘ rea. t ¸ a t t t t a (b) În fereastra de dialog Preferin¸e re¸ea alege¸i Conexiune point to point si ap˘ sa¸i Propriet˘ ti. se va deschide t t t ¸ a t a¸ fereastra de dialog Propriet˘ ti pentru ppp0. a¸ Figura 3.8: Set˘ ri de re¸ea a t (c) În fereastra de dialog Propriet˘ ti pentru ppp0 bifa¸i c˘ su¸a Activeaz˘ aceast˘ conexiune pentru a activa conexia¸ t a t a a unea. (d) Scrie¸i informa¸iile furnizorului de servicii de Internet si informa¸iile contului dumneavoastr˘ ob¸inute de la acela¸i t t ¸ t a t s furnizor. Introduce¸i num˘ rul de telefon în Num˘ r telefon si prefixul în c˘ su¸a Prefix pe care modemul o folose¸te pentru a se t a a ¸ a t s conecta la server. Scrie¸i numele contului dial-up în c˘ su¸a Nume utilizator si parola în c˘ su¸a Parol˘ . Numele de t a t ¸ a t a utilizator este acela înregistrat cu ISP-ul dumneavoastr˘ . a (e) Specifica¸i op¸iunile modemului în pagina Modem. Ap˘ sa¸i pagina Modem. Scrie¸i sau selecta¸i portul modemului în t t a t t t fereastra Modem port. Selecta¸i tipul de apelare din c˘ su¸a Tip apelare. Pute¸i selecta tipurile de apel˘ ri telefonice t a t t a ce vor fi folosite în c˘ su¸a Tip apelare. Tipul de apelare depinde de compania dumneavoastr˘ de telefonie si poate fi a t a ¸ Tonuri sau Pulsa¸ii. Dac˘ nu cunoa¸te¸i tipul de apel pe care trebuie s˘ -l alege¸i, contacta¸i-v˘ compania de telefonie. t a s t a t t a Gre¸ind tipul de apelare, modemul va scoate ni¸te sunete când se va conecta la serverul ISP-ului. Pute¸i configura s s t volumul acestui zgomot selectând volumul corespunz˘ tor din fereastra Volum - se recomand˘ selectarea Oprit sau a a Minim. (f) Specifica¸i op¸iunile conexiunii. Ap˘ sa¸i pagina Op¸iuni si bifa¸i c˘ su¸a Setare rut˘ implicit˘ c˘ tre internet prin t t a t t ¸ t a t a a a modem pentru a folosi modemul dial-up drept conexiunea implicit˘ de conectare la internet. Dac˘ folosi¸i un laptop a a t într-o re¸ea local˘ (LAN), debifa¸i aceast˘ op¸iune. Selecta¸i aceast˘ op¸iune numai dac˘ folosi¸i o conexiune dial-up. t a t a t t a t a t Ca parte a configur˘ rilor de conectare ale modemului trebuie s˘ numi¸i o gazd˘ c˘ tre un nod IP pentru a-l identifica a a t a a drept gazd˘ TCP/IP. Pute¸i alege numele serverului ISP-ului, care va carta cu succes un nume de gazd˘ c˘ tre o adres˘ a t a a a de IP. Pentru aceasta bifa¸i c˘ su¸a Utilizeaz˘ serverele DNS ale furnizorului de internet. t a t a În cazul în care conexiunea va c˘ dea, modemul va încerca automat s˘ se reconecteze la internet dac˘ este bifat˘ c˘ su¸a a a a a a t Reîncearc˘ dac˘ nu se realizeaz˘ conexiunea. a a a (g) Ap˘ sa¸i OK pentru a finaliza configurarea dial-up. a t

×