1. Jafurile celebre ale Romaniei
Cotidianul- 16 febr. 2009
Cotidianul reconstituie povestea celor mai mediatizate jafuri din Romania: de la primul roman
care a fugit cu seif cu tot si misterul celor sase gangsteri de elita din 1959 pana la marele jaf al
secolului, din 2004, cand soferul unei autospeciale blindate a reusit sa se ascunda cu 100 de
miliarde de lei vechi intr-un Dodge, pe DN1.
Patru jafuri armate in 2008, alte doua la inceputul acestui an. Obiective: banci, case de schimb
valutar, dar si benzinarii, supermarketuri si farmacii. Cazul mascatilor din Banca Transilvania care
au fugit cu 70.000 de euro a venit la numai cateva zile dupa ce in Brasov doi oameni au fost ucisi,
iar unul ranit, intr-un atac armat la o casa de schimb.
Istoria autohtona, mai ales cea recenta, abunda in astfel de cazuri. Au ramas cunoscute, insa,
doar cateva. Acelea in care mediatizarea excesiva s-a intalnit cu povestea, scrisa parca de un
autor de roman politist.
Dodge-ul cu 100 de miliarde de pe DN1
„Jaful secolului” ramane in 2004 cand soferul unei autospeciale blindate a disparut cu 16 saci de
bani, care adunau 100 miliarde de lei. Mai bine de o saptamana, Petru Nica a devenit cea mai
mediatizata fata din Romania. Primele pagini de ziare si jurnalele de stiri il transformau in
protagonistul a ceea ce devenise, la acel moment, serialul TV in direct “Jaful secolului”.
Dupa ce a reusit sa fuga cu 16 saci de bani, Nica a fost asteptat de doi complici, pe DN1, care l-
au ajutat sa transfere banii intr-un Dodge, si ulterior sa-i ascunda. Dupa o saptamana de
cercetari, politistii bucuresteni au reusit sa-i prinda pe toti trei, Nica fiind descoperit intr-o vila din
Snagov.
Prinderea si procesul acestuia au constituit subiecte de presa la fel de importante ca furtul celor
100 de milioane. Procurorii au recuperat cea mai mare parte a pagubei, cu exceptia a 8,5
miliarde lei vechi: avocatii celor trei sustin ca aceste miliarde n-ar fi existat niciodata, si au acuzat
banca de spalare de bani.
Cei sase de la Banca Nationala
In iulie 1959, un grup de indivizi mascati, printre care si o femeie, atacau la ora 8.00 dimineata o
masina a Bancii Nationale. Cei sase faceau parte din elita cultural-politica a epocii: un colonel de
militie, un savant atomist, un istoric, un ziarist, toti evrei. Misterul din spatele acestei povesti, care
a uimit lumea a fost investigat si in documentarul lui Alexandru Solomon, din 2004, „Marele jaf
comunist”.
Securitatea a produs si un film, "Reconstituirea", in care acestia puteau fi vazuti repetand furtul in
fata camerei. Filmul "de uz intern" a fost prezentat in fata catorva sute de activisti de partid. Cei
acuzati au fost Alexandru Ioanid, Paul Ioanid, Igor Sevianu, Monica Sevianu, Sasa Musat si
Haralambrie Obedeanu. Alexandru Ioanid era cumnatul ministrului de interne Alexandru Draghici
si fusese seful serviciului de criminalistica al militiei.
Fratele sau, Paul, in varsta de 35 de ani, era seful catedrei de studii aviatice la Academia Militara
si fusese reprezentant al Romaniei la programul spatial secret al Rusiei. Igor Sevianu era inginer
de aviatie si a participat la luptele de strada care au grabit retragerea germanilor
din Bucuresti in august 1944 si mai apoi a lucrat pentru departamentul aviatic al Ministerului de
Interne.
Sotia sa Monica Sevianu petrecuse trei ani in Israel cu primul ei sot, iar la intoarcerea in Romania
in 1948 si s-a casatorit cu Igor. Sasa Musat a fost lider al tinerilor social democrati dupa razboi,
2. iar Haralambrie Obedeanu era ziarist la Scanteia. Cei sase au fost judecati cu usile inchise si
condamnati (cu o singura exceptie) la moarte.
Barbatii au fost executati la Jilava, iar Monica Sevianu, a primit inchisoare pe viata, dar a fost
eliberata in cursul aministei din 1964 si a emigrat in Israel unde a decedat in 1977. La 50 de ani
de atunci, marele jaf comunist a ramas inca inconjurat de presupuneri si teorii, fara sa primeasca
o explicatie pentru ce s-a intamplat atunci.
Boierul din Orient Express
O serie de poveşti de epocă sunt redate în cărţile colonelului Traian Tandin, care scrie că, după
cel de-al doilea război mondial, Capitala a fost invadată de haos. “Bande de ticăloşi, care jefuiesc
ca în codru, împrăştiind moartea pe oriunde trec", scriau ziarele vremii, potrivit acestuia.
În presa anilor ’45 -’47 s-a făcut remarcat Căpitanul Eugen Alimanescu, denumit "Comisarul de
fier". El şi-a format faimoasa echipă "Fulger", formată din 22 de tineri justiţiari, denumită şi
"Forţele binelui", dotată cu automobile de intervenţie rapidă şi pistoale automate.
De numele lui Alimănescu, numit şi "Invincibilul", se leagă multe poveşti din acea vreme, la
graniţa cu ficţiunea. Inamicul numărul unu nu numai al tâlharilor şi criminalilor, dar şi al
magistraţilor, avocaţilor şi poliţiştilor corupţi, după cum îl descrie Tandin, acesta punea un carton
lângă cadavre, pe care scria: "Bandiţi ucişi în lupta cu Brigada Alimănescu".
Printre cele mai cunoscute intervenţii ale acestuia se numără şi capturarea a doi comisari-şefi,
foşti spărgători, Voinescu şi Cairo, care au jefuit mai multe sucursale ale Băncii Naţionale.
Un moment important al carierei lui s-a desfăşurat însă în "Orient Express", care a fost, în 1946,
locul mai multor crime. Acestea au alarmat guvernul României, pentru că victimele erau diplomaţi
ruşi, iar ţara era sub ocupaţie sovietică la acea vreme. Comisarul a recunoscut în modul de
operare al criminalului “stilul inconfundabil al unui vechi hoţ de buzunare care-şi făcea veacul
chiar în "Orient Express", numit "Boieru", deoarece se purta elegant şi manierat”, potrivit lui
Tandin.
Cu seiful în spinare
Primul hoţ din lume care a furat banii cu casa bani cu tot a fost tot un român, potrivit lui Tandin. În
1945, Lica Ciungu, zis Cap de Fier, a dat o spargere la o agenţie de bursă din Bucureşti, furând
seiful.
În 2009, procedura se practică încă în România. În Vrancea, un grup de hoţi au luat banii cu tot
cu seif, deşi acestea cântăreau câteva sute de kilograme. În linişte şi fără să atragă atenţia,
aceştia au spart o reprezentanţă auto şi o agenţie de turism din Focşani, precum şi Sala
Sporturilor din Adjud.
Bileţel pe seiful spart: „Îmi pare rău”
În plină zi a fost atacată şi maşina Băncii Ion Ţiriac de propriul şofer, care, cu ajutorul a doi
complici a furat 30.000 de dolari. Maşina şi banii au fost recuperaţi, însă, în scurt timp, de un
echipaj de poliţie.
Tot un şofer, de data aceasta al trasnportului de încasări Concordia, a fugit cu 367 de milioane de
lei vechi, în 2001, şi a fost descoperit în Eforie Sud. Poliţia nu a recuperat atunci decât 17
milioane.
Nu au fost recuperaţi nici cei 8.000 de dolari cu care a fugit un agent de pază la sucursala din
Braşov a Băncii Româneşti, de 23 de ani. Pe seiful dechis, acesta a lăsat un bilet, pe care a scris
„Îmi pare rau". Prins cu ajutorul unui copil de 13 ani, acesta a explicat că i s-au furat banii de
către o prostituată.
Istoria de tranziţie a jafurilor armate din România este, însă, mult mai bogată, în fiecare an
