2. Stațiile meteorologice reprezintă spațiul special amenajat unde se efectuează
observațiile meteorologice, pozițe reprezentativă pentru regiunea geografică aleasă,
deoarece este necesar ca elemenele măsurate să fie reprezentative pentru regiunea
înconjuratoare.
3. CLASIFICAREA STAȚIILOR METEOROLOGICE
I. Secţia de meteorologie sinoptică şi aeronautică în cuprinsul căreia se află trei laboratoare
specifice:
1.Laboratorul de prevedere a timpului de scurtă durată (în cadrul acestui laborator funcţionează şi o
staţie specială de recepţionare a semnalelor emise de sateliţii meteorologici care evoluează în spaţiu)
2.Laboratorul de prevedere a timpului de lungă durată şi meteorologie dinamică
3.Laboratorul de meteorologie aeronautică
II. Secţia de fizică a atmosferei cuprinde patru laboratoare:
1.Laboratorul de difuzie turbulentă,radioactivitate şi chimia aerului
2.Laboratorul de radiometrie, electricitate şi fizica norilor
3.Laboratorul de aerologie
4.Laboratorul de agrometeorologie
III. Secţia de climatologie şi aparatură meteorologică alcătuită la rândul ei din două sectoare,
Sectorul de climatologie generală şi Sectorul de climatologie fizică şi microclimă şi un laborator denumit
specific Laboratorul de aparatură meteorologică şi climatologie tehnică. De asemenea, mai există şi o
“staţie de prelucrare mecanizată a datelor’’, fiind un serviciu auxiliar din subordinea Institutului de
Meteorologie şi Hidrologie.
4. Institutul de Meteorologie şi Hidrologie din
Bucureşti coordonează activitatea unei reţele
vaste ce este alcătuită din 167 de unităţi
meteorologice repartizate uniform pe
suprafaţa tării, această reţea fiind la rândul ei
împărţită în şapte sectoare de meteorologie şi
hidrologie cu sediile la Bucureşti, Cluj,
Craiova, Iaşi, Oradea, Sibiu şi Timişoara. Din
această reţea fac parte şi şapte centre
meteorologice de prevedere a timpului la
Arad, Bacău, Cluj, Constanţa, Mihail
Kogălniceanu ,Sibiu, două observatoare
aerologice la Cluj şi Constanţa, şapte
laboratoare de agrometeorologie, 153 staţii cu
program climatologic, 155 de staţii cu
program sinoptic, 53 de staţii cu program
agrometeorologic, 23 staţii cu program de
sondaj pilot, 20 staţii cu program de
radioactivitate, opt staţii cu program de
radiometrie, trei staţii cu program de
radiosondaj şi trei staţii cu program de sondaj
radar.
Repartiția staiților meteorologice din România
5. ELEMENTELE STAȚIEI METEOROLOGICE
Biroul stației
Platformele meteorologice:
-platforme meteorologice standard
-platforme meteorologice organizate pentru un anumit scop
-platforme meteorologice în staționar
-puncte de observații.
Platforma nivometrică
Stația meteorologică automată
8. ORGANIZAREA PLATFORMEI METEOROLOGICE
Platforma meteorologică reprezintă o suprafață de teren special amenajată pe care se efectuează la
stații cea mai mare parte a observațiilor meteorologice.
Amplasarea platformei meteorologice se face în condiții reprezentative, fiind necesar ca aceasta să
fie cât mai degajată, pentru a evita influența indusă de obstacolele minore sau majore care ar putea determina
modificări.
Suprafața platformei trebuie să fie perfect orizontală, fara denivelări, astfel încât să se asigure o
distribuție uniform pe sol a radiației solare și în sol a umidității, în regim natural;
Dimensiunile platformei meteorologice:
-Platforma meteorologica standard are forma unui patrat cu latura de 26/26m și este
orientate pe direcția nord-sud și est-vest
-Când în perimetrul său este inclus complexul de instrumente actinometrice,
platforma unui dreptunghi cu latura de 36/36 m(latura de 36 m orientate nord-sud, iar cea de 26 m est-vest)
-La stațiile meteorologice cu program redus de observații sau la cele școlare,
platforma are tot forma unui dreptunghi, dar de dimensiuni mai mici de 20/16 m.
9. INSTALAREAAPARATELOR
Acestea sunt instalate după un regulament internaţional ,pe mai multe linii paralele de la
nord către sud, fiecare aparat având un loc fix astfel distribuite pentru a se evita umbrirea lor
şi pentru a nu influenţa indicaţiile celuilalt.
Linia 1 din nordul terenului, situată la 4m distanţă de plasa de protecţie a terenului este
destinată giruetei cu placă uşoară, giruetei cu placă grea si staţie automată dar şi
chiciurometrului. Giruetele sunt utilizate pentru determinările asupra caracteristicilor
principale ale vântului iar chiciurometrul pentru determinarea grosimii depunerilor de
gheaţă pe conductorii aerieni.
Linia 2 este destinată adăpostului meteorologic ce serveşte pentru protecţia împotriva
radiaţiei solare, a precipitaţiilor şi a vântului, a intrumentelor şi aparatelor cu care se
determină temperatura şi umezeala aerului. Adăpostul este alcătuit dintr-o cuşcă , un suport
şi o scară.
10. ADĂPOSTUL METEOROLOGIC
Adăpostul propriu-zis este o cutie de lemn cu pereţii confecţionaţi din jaluzele subţiri, înclinate la 45
grade pentru a permite circulaţia liberă a aerului. Adăpostul meteorologic este vopsit în alb la exterior şi în
negru la interior, suportul pe care se instaleză este alcătuit din patru picioare de lemn cu înălţimea astfel
aleasă pentru ca rezervoarele termometrelor din interiorul acestui adăpost să se gasească la doi metri
deasupra suprafeţei terestre. Pentru fiecare platformă meteorologică trebuie să existe două adăposturi, în
primul instalându-se psihometrul de staţie cu ventilaţie artificială, termometrele de maximă şi minimă, un
higrometru de serviciu şi un higrometru de rezervă, iar în cel de-al doilea se instalează termograful şi
higrograful.
11. Linia 3 este ocupată de un pluviometru şi un
pluviograf, aparate cu ajutorul cărora este
determinată cantitatea de apă căzută într-un
interval de timp.
Linia 4 este destinată aparatelor cu care se
determină durata de insolaţie şi cantitatea de
radiaţie solară.
Linia 5 este destinată la rândul ei aparatelor
cu care se determină temperatura pe sol şi în
sol, contuarul de descărcari electrice şi
evaporimetrul.
12. OBSERVAȚIILE METEOROLOGICE
A. Observațiile vizuale se efectuează cu ochiul liber, asupra Soarelui și a diferitelor fenomene
atmosferice precum:nebulozitatea atmosferică, starea solului, furtuni, uragane, viscole, fenomene
orajoase etc.
B. Observațiile instrumentale se efectuează cu ajutorul instrumentelor sau aparatelor de măsură şi
pot fi cu citire directă şi înregistratoare.Atât observaţiile instrumentale ,cât şi cele vizuale, se
efectuează la termene standard, pentru staţiile cu program climatologic, orele de observaţie fiind
01,07,13 şi 19, iar pentru cele cu program sinoptic 02,05,08,11,14,17,20 şi 23(orele principale în
cazul staţiilor sinoptice sunt 02,08,14 şi 20) după timpul oficial.Întrucât volumul observaţiilor
climatologice care se efectuează la fiecare dintre termenele menţionate este mult prea mare pentru
a putea fi realizat în momentele respective,s-a recus la o eşalonare a determinărilor care încep cu
20 minute înaintea orei de observaţii şi se încheie cu 20 minute dupa această oră.
Scopul observațiilor meteorologice este de a informa cu date Centrele Regionale și implicit
Centrul Național de Prevedere a Vremii, precum și diferite instituții de stat și mass-media,
interesate să cunoască și evoluția timpului.
13. REGULI DE ÎNTREȚINERE A PLATFORMEI METEOROLOGICE
Iarba trebuie cosita ori de câte ori este nevoie
Accesul la instrumente se face numai pe latura dinspre nord
Intrarea pe platformă este interzisă persoanelor străine
Platforma este împrejmuită cu un gard din plasă de sârmă cu grilă mare( 10/10
cm) și înălțime de 2 m pentru a permite circulația liberă a aerului și pentru a
asigura securitatea instrumentelor
Alegerea locului de organizare a platformei meteorologice trebuie omologată
de inspectorii de specialitate.
14. STAȚIILE METEOROLOGICE AUTOMATE
Reprezintă aparate complexe care masoară și transmit
automat valoarea unor elemente meteorologice.
Asemenea stații se instalează de obicei în locuri greu
accesibile.
Principalele avantaje sunt: oferă posibilitatea obținerii
și prelucrarii unui volum mult mai mare de date datorită
legarii acestor stații la un calculator, și transmiterea în
timp real a datelor la centrele de colectare.
Principalul dezavantaj al staţiilor meteorologice
automate constă în faptul ca nu toate elementele
meteorologice sunt susceptibile de a fi telemăsurate ,
astfel încât observaţiile rămân incomplete.
15. Staţiile meteorologice automate se pot clasifica la rândul lor în
statie de tip AWS 2700 a firmei AANDERAA
INSTRUMENTS ce asigură măsurători de precizie într-o
varietate de condiţii meteorologice, configuraţia standard
cuprinzând senzori pentru viteza vântului,direcţia lui,presiunea
atmosferică, temperatura şi umezeala relativă a aerului, durata de
strălucire a soarelui,vizibilitate,radiaţie netă şi precipitaţii.
O altă staţie automată este staţia meteorologică CIMEL ,echipată
cu seturi de senzori corespunzători domeniului căruia i se
adresează( pluviometru cu basculare, sonda pentru temperatura
aerului, sonda pentru umezeala atmosferică relativă şi senzor
pentru durata de umectare).
Cea de-a treia staţie este staţia automata Champbell considerată
standard pentru supravegherea meteorologică din întreaga lume,
recomandată pentru o gamă largă de aplicaţii precum umiditatea
solului,irigaţii ,aplicarea de îngraşăminte şi pesticide,prevederea
îngheţului.
Stația meteorologică CIMEL
16. BIBLIOGRAFIA
1. Ciulache, S., (1973) Meteorologie, manual practic, Editura Univeristății din București.
2. Ciulache, Sterie., (1985) Meteorologie și Climatologie, Editura Univeristății din
București.
3. Tișcovschi, Adrian Amadeus., Diaconu, Daniel Constantin, (2005) Metrologie și
Hidrologie, Editura Universitară.
4. http://www.sincro.ro/produse.html?page=shop.product_details&flypage=flypage.tpl&cate
gory_id=56&product_id=310
5. http://meteoplus.antena3.ro/meteo-stiri/foto-platforma-meteorologica-din-bucuresti-
baneasa
6. https://www.google.ro/search?q=adaposturi+meteorologice&espv=2&biw=1366&bih=66
7&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0CAcQ_AUoAmoVChMI7tCwjJ3OyAIVShQs
Ch37qwDJ#imgrc=u5HGGXiePQY5EM%3A
7. http://www.meteoromania.ro/anm/?page_id=92
