Pedagogia – ştiinţă socioumană specializată în studiul educaţiei. Abordarea istorică a pedagogiei. Abordarea axiomatică a pedagogiei din perspectiva paradigmei curriculumului.

1. STATUTUL EPISTEMOLOGIC AL PEDAGOGIEI/
ŞTIINŢELOR PEDAGOGICE/
ŞTIINŢELOR EDUCAŢIEI

2. PEDAGOGIA – ŞTIINŢĂ SOCIOUMANĂ SPECIALIZATĂ ÎN STUDIUL
EDUCAŢIEI
• Obiect de studiu specific: educaţia abordată la nivel global şi profund prin
concepte pedagogice fundamentale.
• Metodologie de cercetare specifică:
• de tip istoric şi hermeneutic pentru abordarea “marilor probleme ale educaţiei”
(valori, funcţii, structură, finalităţi, axiomatică, normativitate);
• de tip experimental pentru abordarea unor probleme la nivel microstructural.

3. ABORDAREA ISTORICĂ A PEDAGOGIEI
• Paradigma pedagogiei premoderne: magistrocentrismul.
• Paradigmele pedagogiei moderne: psihocentrismul şi sociocentrismul.
• Paradigma pedagogiei postmoderne: curriculumul – centrarea pe finalităţi
(ideal, scopuri, obiective) construite la nivelul interdependenţei dintre
cerinţele psihologice (capacităţi, competenţe) şi cerinţele sociale
(conţinuturi validate de societate).

4. ABORDAREA AXIOMATICĂ A PEDAGOGIEI DIN PERSPECTIVA
PARADIGMEI CURRICULUMULUI
• Axioma definirii educaţiei ca activitate psihosocială.
• Axioma dimensiunii obiective a educaţiei: funcţia şi structura de bază.
• Axioma dimensiunii subiective a educaţiei: finalităţile educaţiei de sistem
(ideal, scopuri strategice), de proces (obiective generale, obiective
specifice, obiective concrete).
• Axioma conţinuturilor generale ale educaţiei (morală,
intelectuală/ştiinţifică, aplicată/tehnologică, estetică, psihofizică).
• Axioma formelor generale ale educaţiei (educaţie formală, nonformală,
informală).
• Axioma contextului educaţiei: sistem social/de educaţiei, sistem de
învăţământ, proces de învăţământ, activităţi concrete, situaţii concrete.