3. drepturile pacienþilor
3
Suntempacienþi!
Avemdrepturi!
CCeezzaarr IIrriimmiiaa
PPrreeººeeddiinntteellee CCooaalliiþþiieeii
OOrrggaanniizzaaþþiiiilloorr
PPaacciieennþþiilloorr ccuu AAffeeccþþiiuunnii
CCrroonniiccee ddiinn RRoommâânniiaa
Fiecare dintre noi este într-un moment sau
altul pacient, fie ca este vorba despre o afecþiu-
ne mai gravã sau cronicã, fie despre una minorã
ºi ocazionalã. Indiferent de afecþiune, toþi paci-
enþii au drepturi.
Din pãcate, nu toþi dintre noi ºtiu acest
lucru. Nu toþi ºtiu exact care sunt drepturile.
Nu toþi ºtiu cã acel consimþãmânt informat nu
trebuie doar sã îl semnãm fãrã a înþelege despre
ce este vorba. De aceea, am început aceastã
campanie de informare împreunã cu Colegiul
Medicilor din România. Împreunã, vrem sã vã
arãtãm care vã sunt drepturile. Medicii vã pot
oferi cele mai valoroase informaþii despre boalã
dar ºi despre drepturile dvs. Nu ezitaþi sã îi
întrebaþi. Existã asociaþii de pacienþi din ce în
ce mai organizate care vã pot informa ºi ajuta.
Nu ezitaþi sã vã adresaþi lor atunci când aveþi
probleme!
Atât în broºurã, cât ºi pe site-ul www.paci-
entii.ro, puteþi gãsi toate datele de contact ale
asociaþiilor membre COPAC. Nu în ultimul
rând, aceastã broºurã vã oferã informaþii va-
loroase despre drepturile dvs. De asemenea,
site-ul www.pacientii.ro vã poate ajuta cu in-
formaþii concrete legate sistemul sanitar, de
problemele cu tratament, schimbãrile legislati-
ve care vã afecteazã în mod direct. www.pacientii.ro
Pacienþii,parteneri
activiînpoliticilede
sãnãtate
PPrrooff.. ddrr.. VVaassiillee
AAssttããrrããssttooaaee
PPrreeººeeddiinntteellee CCoolleeggiiuulluuii
MMeeddiicciilloorr ddiinn RRoommâânniiaa
În epoca contemporanã, dreptul la sãnãtate
face parte din drepturile omului ºi are la bazã
drepturile naturale ale acestuia. De aici derivã
obligaþia statelor de a elabora o legislaþie adec-
vatã ºi de a implementa aceastã obligaþie. Cu
alte cuvinte responsabilitatea socialã în sãnã-
tate.
Tot de aici apare o supremaþie a dreptului
internaþional asupra dreptului naþional. Aceas-
tã fundamentare teoreticã trebuie însã sã îºi
gãseascã ºi o aplicabilitate practicã. Pot statele
(ºi în speþã statul român) sã îºi asume o respon-
sabilitate care implicã ºi costuri mari? Poate fi
lãsatã aceastã problemã majorã numai în seama
decidenþilor fãrã un control cetãþenesc? Rãs-
punsul la aceaste întrebãri este: BINEÎNÞE-
LES NU! De aceea pacienþii trebuie sã supra-
vegheze modul în care le sunt respectate drep-
turile. De aceea pacienþii trebuie sã fie parteneri
activi în politicile de sãnãtate. Existã însã un
deziderat ce trebuie îndeplinit. Pacienþii tre-
buie sã cunoascã aceste drepturi pentru a se pu-
tea implica ºi pentru a putea controla mecanis-
mele de implementare.
Aceasta este raþiunea pentru care un pro-
gram de educaþie cetãþeneascã referitor la drep-
turile pacienþilor nu este numai necesar, ci con-
stituie o obligaþie civicã. www.pacientii.ro
4. drepturile pacienþilor
4
PP
otrivit raportului „Puterea pacienþilor
europeni – opþiuni ºi implicaþii“, publi-
cat recent la Bruxelles, pacienþii români
sunt printre cei mai puþin informaþi din Eu-
ropa, situându-se abia pe locul 30 într-un cla-
sament al þãrilor europene.
În acest clasament Danemarca se situeazã
pe primul loc, urmatã de Germania ºi Finlan-
da. România se claseazã departe de þãri precum
Ungaria (locul 7), Slovenia (locul 9), Slovacia
(10), Cehia (19) sau Polonia (25). Motivele
pentru care România se situeazã atât de jos în
clasament þin atât de lipsa de motivaþie finan-
ciarã care sã suporte alegerile informate, cât ºi
de lipsa de informare ºi implicare a pacienþilor
în luarea deciziilor. Ce trebuie îmbunãtãþit în
România? În primul rând, informarea. „Alfa-
betizarea“ pacienþilor cu privire la drepturile lor
este esenþialã; alte pârghii necesare pentru ca
pacienþii sã devinã propriu-zis activi în sistemul
de sãnãtate constituie urmãtorii paºi.
Raportul aratã cã pacienþii români au
nevoie de o informaþie uºor de înþeles despre
sistemul de sãnãtate. Un sistem de informare
online sau prin telefon, 24 de ore din 24, pre-
cum ºi cataloage cu medici sunt componente
esenþiale. La fel de important ar fi un catalog cu
clasamente în funcþie de calitate, pentru a putea
facilita alegerea medicilor ºi a spitalelor.
Aceste mãsuri ar ajuta la procesul de trans-
formare a pacienþilor în parteneri activi în sis-
temul de sãnãtate - lucru esenþial pentru a se
ajunge la bune rezultate, considerã autorii ra-
portului.
Clasamentul grupeazã 18 indicatori în 4
categorii: drepturile pacienþilor, informare,
evaluarea tehnologiilor din domeniul sãnãtãþii
ºi motivaþii financiare. Fiecãrei subcategorii i se
acordã un coeficient de importanþã, ajungân-
du-se în final la un scor dintr-un maxim posi-
bil de 1.000 de puncte.
Cele mai bune rezultate pe categorii au fost
obþinute de Elveþia (drepturile pacienþilor),
Danemarca (informare), Danemarca ºi Marea
Britanie (evaluarea tehnologiilor din domeniul
sãnãtãþii) ºi Belgia, Germania ºi Elveþia (moti-
vaþii financiare). www.pacientii.ro
Pacienþiiromâni,
printreceimaineinformaþidinEuropa
5. AAssiisstt.. UUnniivv.. DDrr.. MMiihhaaeellaa--CCããttããlliinnaa VViiccooll
MMeeddiicc ssppeecciiaalliisstt MMeeddiicciinnãã ddee FFaammiilliiee
SS
ãnãtatea este bunul cel mai de preþ, spu-
ne o vorbã foarte înþeleaptã, întrucât doar
sãnãtoºi fiind putem sã realizãm lucrurile
pe care ni le-am propus. În plus, la vremuri de
crizã, numai pacient în România sã nu fii!
Ca medic, deºi lucrez cu pacienþii, care
aparent sunt cei datoritã cãrora practic meseria,
în mod evident îmi doresc o stare cât mai bunã
de sãnãtate pentru aceºtia, fapt care sã le poatã
determina o calitate a vieþii satisfãcãtoare (cât
mai bunã) ºi o cantitate a vieþii cât mai lungã.
Din pãcate, însã, lucrurile nu sunt întotdeauna
aºa cum ne-am dori; am observat, însã, cã cel
puþin în ultima perioadã de timp mulþi dintre
pacienþi evitã sã meargã la medic, considerând
cã se pot trata singuri sau cã simptomul pe care
îl au este banal sau cã li se poate potrivi ºi trata-
mentul dat de vecinã sau cel recomandat în ziar
sau pe internet. O altã categorie de pacienþi
este reprezentatã de cei care ajung la medic
doar în momentul în care simptomele pe care le
au persistã sau starea lor de sãnãtate se
înrãutãþeºte. În acelaºi timp, foarte puþini din-
tre pacienþi vin la medic în deplinã stare de
sãnãtate.
Consecinþele acestor tipuri de atitudini se
rãsfrâng direct asupra stãrii de sãnãtate. Astfel,
este irealist sã ne imaginãm cã existã trata-
mente universal valabile, dupã cum nu existã
boli, ci bolnavi. Deºi simptomele pot fi
asemãnãtoare, bolile pot fi diferite ºi deºi un
medicament poate face bine unui pacient, altu-
ia îi poate face mai mult rãu. De exemplu, pen-
tru banala “rãcealã”, un pacient ia un antiin-
flamator care îi va reduce cu succes simp-
tomele: scade febra, îi amelioreazã durerea de
gât etc. Totuºi, dacã acest medicament este luat
de cãtre o persoanã cu ulcer gastric sau duode-
nal, eventual pe stomacul gol, îi poate produce
mai multe prejudicii, de la declanºarea crizei
ulceroase ºi pânã la sângerare. Chiar dacã pa-
cientul are un simptom pare banal - cum ar fi,
de exemplu o durere de cap, acesta poate sem-
nifica de la hipertensiune arterialã, spondilozã
cervicalã, pânã la ruperea unui anevrism sau
migrenã, astfel încât este imprudent ca paci-
enþii sã se autodiagnostice ºi sã se autotrateze.
În plus, chiar în plinã stare de sãnãtate aparen-
tã este bine sã consultaþi medicul dumneavoas-
trã de familie care vã poate prescrie câteva ana-
lize medicale de rutinã (hemoleucogramã, gli-
cemie, colesterol, probe hepatice ºi renale, su-
mar de urinã) sã spunem o datã pe an, vã poate
face un examen clinic general, spre a avea per-
manent certitudinea faptului cã sãnãtatea este
sub control. În plus, acesta vã poate da infor-
maþii despre ce puteþi face în cazul virozelor
sezoniere - care au început deja sã-ºi facã sim-
þitã prezenþa, despre cum trebuie sã vã alimen-
taþi sãnãtos, despre rolul ºi dozarea efortului
fizic, fiind singura persoanã abilitatã de a vã
oferi sfaturi competente care sã vã menþinã sta-
rea de sãnãtate la parametri calitativi ºi cantita-
tivi satisfãcãtori. A apela la medic doar în mo-
mentul în care starea de sãnãtate s-a înrãutãþit
poate determina un stadiu mai avansat al bolii,
în care eventual au apãrut complicaþiile, pentru
care tratamentul nu mai este chiar atât de efi-
cient sau dureazã o perioadã mai lungã de timp
iar vindecarea nu se poate face pe deplin. A-l
solicita preventiv este o atitudine care vã poate
prezerva starea dumneavoastrã de sãnãtate.
ªi cum numai bolnav sã nu fii, stimate pa-
cient, fii sãnãtos, informeazã-te! www.pacientii.ro
drepturile pacienþilor
5
Fiisãnãtos,informeazã-te!
6. drepturile pacienþilor
6
UU
n pacient informat poate alege singur.
Unul dintre cele mai importante drep-
turi ale pacienþilor din Carta Europeanã
a Drepturilor Pacienþilor este cel la informare.
Când mergeþi la medic, nu ezitaþi sã îi
puneþi cât mai multe întrebãri este boala dum-
neavoastrã, evoluþia acesteia, tratamentele care
pot fi urmate ºi ce riscuri existã. Trebuie sã
întrebaþi medicul cum va va influenþa viaþa
boala ºi tratamentul ºi ce se va întâmpla dacã nu
veþi urma tratamentul ºi nu veþi urma reco-
mandãrile medicului.
Medicul poate lua cele mai bune mãsuri
terapeutice pentru pacient dar trebuie sã vi le
explice pe înþelesul dvs. Daca medicul foloseºte
cuvinte pe care nu le înþelegeþi, nu ezitaþi sã îl
întrerupeþi ºi sã îl întrebaþi ce înseamnã cuvân-
tul respectiv.
Oricând puteþi cere sã consultaþi ºi un al
doilea medic.
Daca credeþi cã informaþiile medicale vã
provoacã suferinþã, puteþi cere medicului sã nu
vã mai informeze. Puteþi solicita ca o altã per-
soanã apropiatã sã fie informatã în locul dum-
neavoastrã.
Atenþie! Rudele ºi prietenii nu pot fi infor-
maþi despre evoluþia bolii decât cu acordul
dumneavoastrã.
Dacã aþi fost internat, la externare puteþi
cere un rezumat scris al investigaþiilor, diagnos-
ticului, tratamentului ºi îngrijirilor acordate pe
perioada spitalizãrii.
AAmmaallii TTeeooddoorreessccuu,, ppaacciieenntt ttrraannssppllaannttaatt::
„Sunt adepta discuþiilor deschise medic – pacient.
Am întâlnit prin perioada de «adolescenþã» a «ca-
rierei» mele de pacient (1989 - 1995) un medic
care venea la pat ºi îmi fãcea diagnostic diferen-
þiat, discuta cu mine orice mãsura terapeuticã pe
care o lua, îmi vorbea despre ce investigaþii îmi
face sau ar dori sã-mi facã ºi nu are posibilitatea,
îmi spunea ce se întâmplã cu mine în acel mo-
ment ºi ce mã aºteaptã pe viitor, care sunt poten-
þialele cãi de evoluþie a afecþiunii (nefropatie lupi-
cã) ºi care sunt ºansele de tratament ºi supravie-
tuire etc. Asta m-a ajutat extraordinar de mult în
a ma adapta la situaþie ºi m-a ajutat sã învãþ sã
convieþuiesc cu afecþiunea mea”. www.pacientii.ro
Dreptullasãnãtateprininformare!
7. drepturile pacienþilor
7
OO
persoanã nu poate fi tratatã medical
fãrã consimþãmânt. Prin consimþã-
mântul liber ºi informat se înþelege
dreptul pacienþilor de a participa la deciziile
care îi privesc.
Consimþãmântul informat nu reprezintã
doar un formular pe care pacienþii sã îl semneze
fãrã sã înþeleagã care sunt posibilele urmãri.
Înainte de a semna, pacienþii trebuie sã pri-
meascã informaþii, sã le înþeleagã ºi sã le þinã
minte, sã analizeze situaþia ºi sã ia decizii. Bol-
navul va trebui sã fie capabil sã explice altora, în
termeni simpli manevra la care se supune.
Consimþãmântul informat a apãrut din
nevoia ca oamenii vulnerabili sã nu fie exploa-
taþi. Nu trebuie obþinut consimþãmântul în
cazurile în care pacientul este inconºtient sau
este incapabil de a consimþi din altã cauzã sau
când riscul dezvãluirii situaþiei de fapt deter-
minã o ameninþare psihologicã serioasã.
Medicul X a examinat pacienta Y ºi a gãsit
o problemã la nivelul urechii drepte, care nece-
sitã tratament chirurgical, urechea stângã fiind
normalã. Dupa iniþierea anesteziei, medicul a
realizat cã urechea dreaptã nu necesitã ope-
raþie, în timp ce urechea stângã prezintã o mo-
dificare semnificativã impunând o intervenþie
chirurgicalã, pe care medicul a realizat-o cu
succes ºi evoluþia a fost favorabilã. În final,
pacienta a acuzat medicul pentru vãtãmare
corporalã.
În acest caz s-a concluzionat cã orice atin-
gere a pacientului (exceptând urgenþa) este
ilegalã dacã este realizatã fãrã consimþãmânt,
iar neglijenþa nu semnificã doar incapacitatea
de a realiza cu succes un anumit procedeu.
Instanþa a motivat: „Dacã un medic recoman-
dã pacientului un anumit tratament, iar acesta
cântãreºte riscurile ºi beneficiile asociate ºi în
final consmite, aceasta semnificã faptul cã
pacientul intrã într-un contact cu medicul
autorizându-l pe acesta sã realizeze operaþia în
limitele consimþãmântului, ºi nimic în plus“.
www.pacientii.ro
Consimþãmântulinformat
8. drepturile pacienþilor
8
Fiecare pacient are dreptul la confidenþiali-
tatea informaþiilor privind starea sa de sãnãtate,
diagnosticul formulat ºi metodele de tratament,
dar ºi la respectarea intimitãþii pe parcursul
desfãºurãrii examinãrilor, consultaþiilor ºi trata-
mentelor medicale ºi chirurgicale.
De asemenea, toate informaþiile privind
starea pacientului, rezultatele investigaþiilor,
diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele
personale sunt confidenþiale chiar ºi dupã dece-
sul acestuia.
Dreptul la demnitate
Pacientului trebuie sã i se respecte dreptul
la intimitate, dreptul la dreptul la tratament
împotriva durerilor, dreptul la un sfârºit demn,
protecþia integritãþii corpului, respectarea vieþii
private ºi principiul nediscriminãrii.
Dreptul la îngrijiri medicale
Pacienþii au dreptul la tratament si în-
grijiri medicale de cea mai înaltã calitate;
Pacienþii au dreptul de a fi respectaþi ca
persoane fãrã nicio discriminare;
Pacienþii au dreptul de a cere ºi obþine o
altã opinie medicalã;
Pacienþii au dreptul sã refuze sau sã
opreascã o intervenþie medicalã asumându-ºi,
în scris, rãspunderea pentru decizia sa (urmãrile
refuzului sau ale opririi actelor medicale trebuie
explicate pacientului). www.pacientii.ro
Confidenþialitateainformaþiilor
9. drepturile pacienþilor
9
Drepturile
asiguraþilor
sã îºi aleagã medicul
sã se înscrie pe lista unui medic de
familie pe care îl preferã
sã îºi schimbe medicul de familie ales
numai dupã cel puþin 6 luni de la data înscri-
erii pe listele acestuia;
sã beneficieze de servicii medicale,
medicamente, materiale sanitare ºi dispozitive
medicale;
sã efectueze controale profilactice;
sã beneficieze de servicii medicale în
ambulatorii ºi în spitale;
sã beneficieze de servicii medicale de
urgenþã;
sã beneficieze de unele servicii de asis-
tenþã stomatologicã;
sã beneficieze de tratament fiziote-
rapeutic ºi de recuperare;
sã beneficieze de dispozitive medicale;
sã beneficieze de servicii de îngrijiri
medicale la domiciliu;
sã li se garanteze confidenþialitatea
privind datele, în special în ceea ce priveºte
diagnosticul ºi tratamentul;
sã aibã dreptul la informaþie în cazul
tratamentelor medicale;
sã beneficieze de concedii ºi indem-
nizaþii de asigurãri sociale de sãnãtate în con-
diþiile legii.
Obligaþiile
asiguraþilor:
sã se înscrie pe lista unui medic de
familie;
sã anunþe medicul de familie ori de câte
ori apar modificãri în starea lor de sãnãtate;
sã se prezinte la controalele profilactice
ºi periodice stabilite prin contractul-cadru;
sã anunþe în termen de 15 zile medicul
de familie ºi casa de asigurãri asupra modifi-
cãrilor datelor de identitate sau a modificã-
rilor referitoare la încadrarea lor într-o anu-
mitã categorie de asiguraþi;
sã respecte cu stricteþe tratamentul ºi
indicaþiile medicului;
sã aibã o conduitã civilizatã faþã de
personalul medico-sanitar;
sã prezinte furnizorilor de servicii me-
dicale documentele justificative ce atestã cali-
tatea de asigurat.
10. drepturile pacienþilor
10
Acest formular denumit ºi „Atestat privind
menþinerea dreptului la prestaþiile în curs pen-
tru asigurarea de boalã-maternitate“ poate fi
eliberat în urmãtoarele situaþii:
persoanele care au asigurare de boalã ºi
maternitate în România ºi care cer caselor de
asigurãri de sãnãtate, unde sunt înscriºi, trans-
ferul resedinþei lor temporar sau definitiv pe te-
ritoriul altui stat membru al Uniunii Europene;
persoanele care primesc o autorizare de
la casele de asigurãri de sãnãtate sã se deplasese
pentru tratament medical în alt stat UE.
Dosarul medical,
extrem de important
Pentru situaþia transferului de reºedinþã,
pacienþii trebuie sã depunã o cerere scrisã la
casa de asigurãri de sãnãtate, unde sunt luaþi în
evidenþã. Cererea trebuie sã fie însoþitã de o co-
pie a actului de identitate sau a certificatului de
naºtere, dosarul medical (trebuie sã conþinã
documente medicale cu diagnosticul, precum ºi
tratamentul medical aflat în derulare la o uni-
tate sanitarã. Dosarul medical trebuie întocmit
de un medic sau o unitate sanitarã aflatã în
relaþii contractuale cu o casã de asigurãri de
sãnãtate din România. Toate documentele tre-
buie sã fie semnatã ºi ºtampilate), o confirmare
scrisã din partea spitalului din statul membru
UE unde se intenþioneazã sã meargã pentru
tratament cã este de acord sã acorde respectivul
serviciu medical, dovada tranferului de rezi-
denþã.
Cererea trebuie înregistratã la registratura
casei de asigurãri de sãnãtate.
Dupã aceea, va fi analizat dosarul. Auto-
rizaþia poate fi refuzatã numai dacã se stabileºte
cã deplasarea persoanei respective ar prejudicia
Tratamentulînstrãinãtate-formularulE112
PPaacciieennþþiiii rroommâânnii ssee ppoott ttrraattaa îînn ssttaatteellee UUnniiuunniiii EEuurrooppeennee ppee
bbaazzaa ccaarrdduulluuii eeuurrooppeeaann ddee aassiigguurrããrrii ssoocciiaallee ddee ssããnnããttaattee ssaauu aa
uunnoorr ffoorrmmuullaarree ssppeecciiaallee ((EE111122,, EE110066,, EE110099,, EE112211,, eettcc))..
11. drepturile pacienþilor
11
starea sãnãtãþii sau primirea de tratament me-
dical.
Pentru situaþia trimiterii la tratament, tre-
buie sã îndeplineascã douã condiþii:
tratamentul sã fie printre serviciile
medicale prevãzute în pachetul de servicii de
bazã de care beneficiazã asiguraþii din sistemul
de asigurãri sociale de sãnãtate din România,
acest tratament nu poate fi acordat în
intervalul de timp necesar în mod normal pen-
tru obþinerea tratamentului respectiv în Ro-
mânia, luând în considerare starea de sãnãtate a
pacientului respectiv ºi evoluþia probabilã a
bolii.
Dacã aceste douã condiþii sunt îndeplinite,
casa de asigurãri de sãnãtate nu poate refuza
eliberarea acestui formular.
Cerere scrisã
Pacientul care solicitã eliberarea Formula-
rului E112 trebuie sã depunã o cerere scrisã la
casa de asigurãri de sãnãtate, unde este luate în
evidenþã. Cererea trebuie însoþitã de o copie a
actului de identitate sau a certificatului de naº-
tere, dosarul medical (documente din care sã
reiasã diagnosticul ºi recomandarea medicalã
pentru efectuarea tratamentului. Aceste docu-
mente trebuie sã arate cã serviciul medical
solicitat face parte din pachetul de servicii de
bazã din România, precum ºi faptul cã acesta
nu poate fi efectuat într-un interval de timp
normal în nici una din unitãþile sanitare din
România. De asemenea, trebuie explicat cu
argument motivul pentru care nu poate fi acor-
dat într-un interval de timp normal în
România) ºi o confirmare scrisã din partea spi-
talului din statul membru UE cã poate acorda
serviciul medical respectiv.
Cererea trebuie înregistratã la registratura
casei de asigurãri de sãnãtate.
Dacã sunt îndeplinite toate condiþiile, se
elibereazã Formularul E112. formularul trebuie
dat înainte de plecarea pacientului la tratament.
Statele membre UE/SEE: Austria, Belgia,
Bulgaria, Cehia, Cipru, Danemarca, Estonia,
Finlanda, Franþa, Germania, Grecia, Irlanda,
Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta,
Marea Britanie, Olanda, Polonia, Portugalia,
Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria, Is-
landa, Liechtenstein ºi Norvegia. www.pacientii.ro
12. Legea 95/2006 privind reforma în domeni-
ul sãnãtãþii defineºte malpraxisul ca fiind eroa-
rea profesionalã sãvârºitã în exercitarea actului
medical sau medico-farmaceutic, generatoare
de prejudicii asupra pacientului, implicand rãs-
punderea civilã a personalului medical ºi a fur-
nizorului de produse ºi servicii medicale, sani-
tare si farmaceutice.
Personalul medical rãspunde civil pentru
prejudiciile produse din eroare, care includ ºi
neglijenþa, imprudenþa sau cunoºtinþe medicale
insuficiente în exercitarea profesiunii, prin acte
individuale în cadrul procedurilor de prevenþie,
diagnostic sau tratament.
Pacienþii care considerã cã au suferit un ast-
fel de prejudiciu se pot adresa Comisiilor de
monitorizare ºi competenþã profesionalã pen-
tru cazurile de malpraxis, organizate la nivelul
direcþiilor de sãnãtate publicã din fiecare judeþ
ºi Bucureºti.
Aceastã comisie poate fi sesizatã de:
persoana care se considerã victima unui act
de malpraxis sãvârºit în exercitarea unei
activitãþi de prevenþie, diagnostic ºi trata-
ment sau succesorii persoanei decedate ca
urmare a unui act de malpraxis imputabil
unei activitãþi de prevenþie, diagnostic ºi trata-
ment.
drepturile pacienþilor
12
Malpraxisulmedical
13. Experþii întocmesc în termen de 30 de zile
un raport asupra cazului pe care îl inainteazã
Comisiei. Comisia adoptã o decizie asupra ca-
zului, în maximum 3 luni de la data sesizãrii.
Comisia stabileºte, prin decizie, dacã fost
sau nu o situaþie de malpraxis. Decizia se co-
municã tuturor persoanelor implicate, inclusiv
asiguratorului, în termen de 5 zile calendaris-
tice.
O altã cale la care pacienþii pot recurge este
judecãtoria. Instanþa competentã sã soluþioneze
litigiile prevãzute în lege este judecãtoria în a
cãrei circumscripþie teritorialã a avut loc actul
de malpraxis reclamat.
Pacienþii plãtesc taxele de expertizã pe care
nu ºi le recupereazã, iar decizia nu are putere
executorie ºi poate constitui în cazul în care
societãþile de asigurãri nu recunosc decizia o
probã extrajudiciarã în cazul procesului.
Rãspunderea disciplinarã
Medicul rãspunde disciplinar pentru nere-
spectarea legilor ºi regulamentelor profesiei
medicale, a Codului de deontologie medicalã ºi
a regulilor de bunã practicã profesionalã, a
Statutului Colegiului Medicilor din România
(CMR), pentru nerespectarea deciziilor obliga-
torii adoptate de conducerea Colegiului Medi-
cilor din România, precum ºi pentru orice fapte
sãvârºite în legãturã cu profesia, care sunt de
naturã sã prejudicieze onoarea ºi prestigiul pro-
fesiei sau ale CMR.
În acest sens, la nivelul fiecãrui colegiu ter-
itorial funcþioneazã o comisie de disciplinã, iar
la nivelul Colegiului Medicilor din România
funcþioneazã Comisia Superioarã de Discipli-
nã, care are ca atribuþii soluþionarea contestaþi-
ilor formulate împotriva deciziilor pronunþate
de comisiile de disciplinã teritoriale.
Pacienþii care vor sã sesizeze o abatere dis-
ciplinarã împotriva unui medic se pot adresa
colegiului teritorial unde medicul este înscris
(de exemplu, dacã medicul profeseazã în Bucu-
reºti, pacientul trebuie sã se adreseze Colegiului
Medicilor Bucureºti).
Plângerea trebuie sã conþinã elemente de
identificare ale persoanei care a formulat plân-
gerea ºi ale medicului în cauzã ºi trebuie depusã
personal sau prin poºtã cu confirmare de pri-
mire. Acþiunea disciplinarã poate fi pornitã în
termen de cel mult 6 luni de la data sãvârºirii
faptei sau de la data cunoaºterii consecinþelor
prejudiciabile.
Contestarea deciziei colegiului teritorial, se
face in termen de 15 zile de la comunicare,
contestaþia urmând a fi depusã la colegiul teri-
torial care va înainta spre soluþionare atât con-
testaþia, cât ºi întreaga documentaþie Comisiei
Superioare de Disciplinã.
Împotriva deciziei pronunþate de Comisie
Superioarã de Disciplinã în soluþionarea con-
testaþiei, în termen de 15 zile de la comunicare,
se poate formula o acþiune în anulare la secþia
de contencios administrativ a tribunalului în a
cãrui razã îºi desfãºoarã activitatea medicul sau
unde domiciliazã pacientul.
Medicul reclamat este analizat în funcþie de
prevederile Codului Deontologic al CMR (îl
puteþi citi pe www.cmr.ro). Colegiul Medicilor
nu analizeazã malpraxisul, aºa cum este definit
în legislaþia românã, nu dã decizii privind pre-
judiciul ºi modul de acoperire al acestuia, iar
decizia poate constitui doar o probã extrajudi-
ciarã în rãspunderea penalã sau civilã a medicu-
lui. Pacientul nu plãteºte taxa de expertizã.
Este o „judecatã“ colegialã, o analizã, iar pa-
cientul nu este parte în cadrul acestui „proces“.
www.pacientii.ro
drepturile pacienþilor
13
14. CC
oaliþia Organizaþiilor Pacienþilor cu
Afecþiuni Cronice din România
(COPAC) este cea mai mare organi-
zaþie din România care luptã pentru promova-
rea ºi apãrarea drepturilor pacienþilor, reunind
în rândurile ei 12 organizaþii naþionale ale paci-
enþilor cu afecþiuni cronice incluzând peste 100
de organizaþii locale ºi regionale, reprezentând
aproximativ 2,5 milioane de pacienþi.
Din COPAC fac parte Federaþia Asocia-
þiilor Bolnavilor de Cancer din România, Uni-
unea Naþionalã a Organizaþiilor Persoanelor
Afectate de HIV/SIDA, Federaþia Asociaþiilor
Diabeticilor din România, Asociaþia Trans-
plantaþilor din România, Alianþa Naþionalã
pentru Boli Rare din România, Asociaþia Na-
þionalã a Hemofilicilor din România, Asociaþia
Pacienþilor cu Afecþiuni Hepatice din România
APAH-RO, Societatea de Sclerozã Multiplã
din România, Asociaþia Persoanelor cu Talase-
mie Majorã, Asociaþia Pacienþilor cu Afecþi-
uni Muscolu-Scheletice din România, Asoci-
aþia Antiparkinson ºi Fundaþia Baylor Marea
Neagrã.
Asociaþia este tânãrã, a fost înfiinþatã în
anul 2008, însã reuneºte în cadrul ei experienþa
organizaþiilor membre ºi îºi doreºte sã fie o voce
unitarã a pacienþilor cu afecþiuni cronice din
România.
COPAC a devenit în scurt timp o prezenþã
foarte activã în lupta pentru promovarea ºi apã-
rarea drepturilor pacienþilor cu afecþiuni cronice
din România, militând în raport cu autoritãþile
pentru o reprezentare în comisiile de decizie de
la nivelul Ministerului Sãnãtãþii ºi Casei Naþio-
nale, pentru o consultare realã a pacienþilor în
definirea programelor ºi politicilor de sãnãtate,
pentru asigurarea unor servicii de calitate pentru
toþi pacienþii, pentru includerea în tratament a
cât mai multor pacienþi pe fiecare patologie,
pentru o bugetare adecvatã a Programelor Na-
þionale în funcþie de nevoile reale existente.
În anul 2009, COPAC a încheiat un parte-
neriat cu Colegiul Medicilor din România care
prevede sprijin ºi consultare reciprocã în di-
recþia îmbunãtãþirii relaþiei medic-pacient în
România. www.copac.ro
drepturile pacienþilor
14
CoaliþiaOrganizaþiilorPacienþilorcu
AfecþiuniCronicedinRomânia
drepturilepacienþilor www.pacientii.ro
Editor:
CCoolleeggiiuull MMeeddiicciilloorr ddiinn RRoommâânniiaa ººii
CCooaalliiþþiiaa OOrrggaanniizzaaþþiiiilloorr PPaacciieennþþiilloorr
ccuu AAffeeccþþiiuunnii CCrroonniiccee
ddiinn RRoommâânniiaa
Editor asociat:
VVeerrbbaammeedd
CCoommmmuunniiccaattiioonn
Layout & DTP:
OOmmnnii PPrreessss && DDeessiiggnn
arta@opd.ro • www.opd.ro
Tipar:
15. drepturile pacienþilor
15
Coaliþia Organizaþiilor Pacienþilor
cu Afecþiuni Cronice
• Bd. N. Balcescu 24, sc. C, etaj 2,
ap. 7, interfon (II), sector 1,
Bucureºti
• Tel./Fax: 021/319.93.29
• E-mail: copac@copac.ro
• www.copac.ro
Federaþia Asociaþiilor Bolnavilor
de Cancer
• Str. Intrarea Teleajen Nr. 5, Sector 2,
Bucureºti
• Tel./fax: 0723.240.223, 021/253.05.91
• E-mail: abc_romania@yahoo.com
• www.fabc.ro
Uniunea Naþionalã a
Organizaþiilor Persoanelor
Afectate de HIV/SIDA
• Bd. N. Balcescu 24, sc.C, etaj 2,
ap.7, interfon (II), sector 1, 010053,
Bucureºti
• Tel./Fax: 021/319.93.29
• E-mail unopa@unopa.ro
• www.unopa.ro
Asociaþia Pacienþilor cu Afecþiuni
Hepatice din România
• Tel.: 0721.304.160
• E-mail: marinela.debu@hepato.ro,
apahromania@yahoo.com
• www.hepato.ro
Societatea de Sclerozã Multiplã
din România
• Str. Buzãului nr. 2B, Oradea, Bihor
• Tel.: 0259/406.662,
Help Line: 0 800 800 044
(apel gratuit din orice reþea)
• E-mail: office@smromania.ro
• www.smromania.ro
Asociaþia Transplantaþilor din
România
• ªos. Colentina nr. 81, bl. 84, sc. 4, et. 6,
ap. 124, sector 2, Bucureºti
• Tel.: 0762.244.821, 0762.244.820
• E-mail: astranrom@yahoo.com
Federaþia Asociaþiilor Diabeticilor
din România
• str. Decebal, nr. 19, Turda
• Tel.: 026/431.30.13, 0740.941.783
• E-mail: mesaros_angela_maria@yahoo.com
• www.sperdiabturda.ro
Asociaþia Naþionalã pentru
Boli Rare România
• Str. Avram Iancu, nr.29, etaj III, Zalãu,
jud. Sãlaj, România
• Tel.: 0260/611.214
• E-mail: doricad@yahoo.com
Asociaþia Naþionalã a
Hemofilicilor din România
• Str. Ing. Zablovski, nr. 1, bl.13B,
sc A, et. 1 ap. 8, sector 1, Bucureºti
• E-mail info@hemofilie.ro
• www.hemofilie.ro
Asociaþia Persoanelor cu
Thalasemie Majorã
• Institutul Naþional de Hematologie
Transfuzionalã Bucureºti
• str. Constantin Caracas nr. 2-8, sector 1,
Bucureºti
• Tel. 021/319.31.62 Interior 250
• E-mail: rothalasemia@yahoo.com
• www.thalasemia.ro
Asociaþia Antiparkinson
• Bd. Dacia, Bl.29, sc. A, et. 1, ap. 7,
Deva
• E-mail: robotul2003@yahoo.com
• www.parkinson.home.ro
Asociaþia Pacienþilor cu Afecþiuni
Musculo-Scheletice din România
• Bd. 15 Noiembrie nr. 62, sc. A, ap. 2,
Braºov
• Tel.: 0723.633.825
• E-mail: nvpopa@hotmail.com
Fundatia Baylor Marea Neagrã
• Centrul de Excelenþã HIV, str.
Prelungirea Liliacului nr. 10, Constanþa
• Tel.: 0241.691.730
• E-mail: office@baylor-romania.ro
• www.baylor-romania.ro
