"Cu toate ca niciun standard international nu poate reprezenta o garantie a faptului ca, ulterior implementarii, nu vor surveni acte de coruptie in legatura cu organizatia, o asemenea implementare poate reprezenta o garantie dovedita a bunei-credinte din partea managementului organizatiei, in ceea ce priveste politica anticoruptie", spune Mircea TEIS, Avocat senior de drept penal in cadrul Tuca Zbarcea & Asociatii.

1. Sistemul de Management Anti-mita: cand, cum si pentru cine?
de Mircea Teis, Tuca Zbarcea & Asociatii
Vineri, 12 august 2016, 10:44 Dosare Juridice - Drept Penal in Afaceri
Mircea Teis, Tuca Zbarcea & Asociatii
Foto: Tuca Zbarcea & Asociatii
Lupta anticoruptie a devenit prioritara, atat in Romania, cat si in
alte state europene. Elementele determinante ale acestei politici
sunt reprezentate de valorile sociale si economice, pe care legea are
datoria de a le proteja. O simpla analiza a informatilor furnizate
zilnic de canalele media releva faptul ca cele mai des intalnite
infractiuni de coruptie sunt cele de luare de mita, dare de mita si
trafic de influenta. Raspunderea organizatiilor pentru combaterea
mitei
Conventia OCDE impotriva mitei, Conventia Natiunilor Unite impotriva
coruptiei, ratificata de Parlamentul Romaniei prin Legea nr. 365/2004,
Codul penal, Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si
sanctionarea faptelor de coruptie, cat si infiintarea unor structuri
specializate in lupta anticoruptie, reprezinta modalitati de abordare in
vederea eradicarii acestui flagel si atragerii raspunderii penale.
Odata cu adoptarea noului Cod penal, ce a intrat in vigoare la data de 1
februarie 2014, legiuitorul, in cadrul titlului IV, a stabilit normele penale
incidente in cazul raspunderii penale a persoanei juridice.
Potrivit acestor prevederi, persoana juridica, cu exceptia statului si a
autoritatilor publice, raspunde penal pentru infractiunile savarsite in
realizarea obiectului de activitate sau in interesul ori in numele persoanei
juridice. Totodata, raspunderea penala a persoanei juridice nu exclude
raspunderea penala a persoanei fizice care a contribuit la savarsirea
aceleiasi fapte.
Ca o masura de preventie in cadrul organizatiilor, incepand cu sfarsitul
anului 2016, va fi disponibil Standardul International ISO/DIS 37001 -
Sisteme de Management Anti-mita. Standardul vine in completarea altor
standarde ce privesc sistemele de management, precum ISO 9001, ISO
14001, ISO 22000, ISO 26000, ISO 31000, cat si ISO 19600.

2. In introducerea versiunii preliminare a Standardului International ISO/DIS
37001 - Sisteme de Management Anti-mita se arata faptul ca legea nu este
suficienta pentru a rezolva aceasta problema, iar raspunderea pentru a
contribui proactiv la combaterea mitei revine organizatiilor, prin
angajamentul conducerii de a crea o cultura a integritatii, transparentei,
deschiderii si conformitatii. Cultura promovata in interiorul organizatiilor
este de o esentiala importanta in ceea ce priveste succesul sau esecul unui
sistem de management anti-mita.
Aplicabilitatea Sistemului de Management Anti-mita
Standardul este aplicabil in orice jurisdictie, oricarei organizatii, indiferent
de marime, domeniu de activitate, sau sector in care activeaza, el reflectand
bunele practici internationale in materie de anticoruptie.
Limitarea vine insa in ceea ce priveste tipul infractiunilor, standardul vizand
doar infractiunile de dare si luare de mita, ajutand astfel organizatia in
prevenirea, descoperirea si combaterea mitei.
Un aspect important este reprezentat de faptul ca expresia "dare si luare
de mita", folosita in cadrul standardului, se refera la oferirea sau primirea
de orice foloase, cu sau fara valoare financiara, in incercarea de a reduce
pe cat posibil incidenta normelor penale in activitatile desfasurate cu privire
la realizarea obiectului de activitate al organizatiei.
O posibila garantie dovedita
Cu toate ca niciun standard international nu poate reprezenta o garantie a
faptului ca, ulterior implementarii, nu vor surveni acte de coruptie in
legatura cu organizatia, o asemenea implementare poate reprezenta o
garantie dovedita a bunei-credinte din partea managementului organizatiei,
in ceea ce priveste politica anticoruptie.
Dupa cum spunea Kofi Annan, "coruptia deviaza fondurile necesare
dezvoltarii, subminand autoritatea unui guvern sa ofere serviciile de baza,
hranind inegalitatea si injustitia si descurajand investitiile si ajutoarele
straine", astfel incat rolul de aparator revine fiecaruia dintre cei care au
posibilitatea sau chiar atributia de a dezvolta si securiza organizatia in
cadrul careia isi desfasoara activitatea.
Mircea TEIS, Avocat senior de drept penal in cadrul Tuca Zbarcea &
Asociatii