"Odata cu intrarea in vigoare a actualei reglementari procesuale penale, s-a creat o practica in randul organelor de urmarire penala prin care persoana impotriva careia s-a formulat o plangere sau un denunt este trecuta prin filtrul calitatii de martor", Alexandru Gogoneata, avocat de drept penal al Tuca Zbarcea & Asociatii.
Martorul propriei fapte - Alexandru Gogoneata, Tuca Zbarcea & Asociatii
1. Martorul propriei fapte
de Alexandru Gogoneata Tuca Zbarcea & Asociatii
Miercuri, 12 octombrie 2016
Odata cu intrarea in vigoare a actualei reglementari procesuale penale, s-
a creat o practica in randul organelor de urmarire penala prin care
persoana impotriva careia s-a formulat o plangere sau un denunt este
trecuta prin filtrul calitatii de martor.
Astfel, de cele mai multe ori, desi exista indicii cu privire la savarsirea unei fapte
de natura penala de catre o anumita persoana, iar actul de sesizare indeplineste
conditiile cerute de lege, organele de urmarire penala procedeaza la audierea
faptuitorului in calitate de martor, fara a dispune inceperea urmaririi penale in
personam fata de acesta.
Consecintele audierii "faptuitorului" in calitate de martor
Desi s-ar putea sustine ca aceasta practica are la baza respectarea prezumtiei de
nevinovatie, de cele mai multe ori, "faptuitorul" audiat in calitate de martor se afla
intr-o pozitie procesuala atipica, din care decurg o serie de consecinte defavorabile
pentru sine.
In situatia in care martorul va refuza sa dea declaratii sau sa raspunda intrebarilor
adresate de organele de urmarire penala, evitand astfel o autoincriminare, acesta
va savarsi infractiunea de marturie mincinoasa. In cazul in care martorul declara
in fata organelor de urmarire penala aspecte prin care se autoincrimineaza, acesta
s-ar expune riscului de a fi pus sub acuzare. Este adevarat ca dreptul martorului
de a nu depune marturie asupra faptelor care l-ar putea incrimina decurge din
principiul general recunoscut, esenta oricarui proces echitabil, si anume dreptul de
a nu contribui la propria incriminare, dar cu toate acestea, chiar daca nu poate fi
folosita impotriva sa, declaratia martorului nu va fi inlaturata fizic din dosarul
cauzei.
Mecanismul conduce la punerea sub acuzare a persoanei audiate in calitate de
martor fie pentru savarsirea infractiunii de marturie mincinoasa, fie pentru
savarsirea infractiunii adusa la cunostinta organelor de urmarire prin declaratia
autoincriminatorie.
Obligatiile martorului vs. drepturile suspectului
Martorul, spre deosebire de suspect, nu beneficiaza de dreptul de a nu oferi nicio
declaratie pe parcursul procesului penal, acesta avand obligatia de a da declaratii
conforme cu realitatea. In acelasi sens, martorul nu are posibilitatea legala de a
consulta dosarul, iar deseori organele de urmarire penala nu permit ca martorul
sa fie asistat de aparator, chiar daca exista indicii privind implicarea asa-zisului
martor in savarsirea unei fapte de natura penala.
O posibila atitudine procesuala echitabila a organelor de urmarire penala
In situatia in care martorul prezinta, in cursul audierii, fapte sau aspecte care ar
putea conduce la incriminarea acestuia, organul de urmarire penala, pentru a nu
2. incalca principiul dreptului la un proces echitabil, va intrerupe audierea si va aduce
la cunostinta martorului dreptul de a refuza continuarea declaratiei.
Prin raportare la considerentele expuse, asistarea de catre aparator a asa-zisului
martor pe tot parcursul audierii poate constitui o garantie efectiva a respectarii
drepturilor procesuale de care acesta beneficiaza.
Alexandru GOGONEATA, Avocat de drept penal al Tuca Zbarcea & Asociatii