.

1. Masurarea umezelii aerului
• Umezeala sau umiditatea aerului este definita prin
continutul in vapori de apa existenti la un moment dat in
atmosfera . Este o insusire importanta a aerului atat din
punct de vedere meteorologic cat si bioclimatic . Gradul de
umiditate are o mare importanta din punct de vedere
meteorologic, deoarece vaporii de apa influenteaza bilantul
radiativ-caloric al aerului, prin absorbtia radiatiilor de unda
lunga iar prin condensare genereaza norii, ceata,
precipitatiile lichide si solide.
• Cantitatea de vapori de apa din atmosfera se exprima prin
diferiti parametri sau marimi fizice, cum sunt: tensiunea
vaporilor de apa, umezeala absoluta, umezeala specifica,
umezeala relativa, temperatura punctului de roua, deficitul
de saturatie, starea higrometrica.

2. • a)Tensiunea vaporilor de apa sau forta elastica (e sau pv)reprezinta presiunea
partiala ce revine vaporilor de apa dintr-un volum de aer. Ea se exprima in
milimetrii coloana de mercursau in milibari(hectopascali). Conform legii lui Dalton,
care precizeaza ca presiunea totala a unui amestec de gaze este egala cu suma
presiunilor partiale ale gazelor componente, rezulta ca presiunea partiala a
vaporilor de apa(Pv), plus presiunea partiala a aerului uscat(Pu) constituie
presiunea toatala a atmosferei(P)
• P=Pv + Pu
• La o anumita temperatura, cantitatea de vapori dintr-un volum de aer poate creste
pana la valoarea limita numita temperatura maxima a vaporilor sau tensiune de
satratie(E) . Ea se defineste ca presiunea vaporilor de apa ce satureaza un volumde
aer. In functie de relatiile care se stabilesc intre tensiunea maxima(E) si tensiunea
reala din momentrul observatiei( e), atunci aerul poate fi
• nesaturat, cand e < E;
• saturat, cand e = E;
• suprasaturat, cand e > E.

3. • b)Umezeala absoluta(a) reprezinta cantitatea de vapori
de apa pe care o contine 1m3 de aer la o anumita
temperatura. Referindu-ne la unitatea de volum,
umezeala absoluta este in realitate densitatea vaporilor
. Ca si in cazul tensiunii vaporilor, valoarea va creste o
data cu cresterea temperaturii (cu cat aerul este mai
cald, cu atat poate ingloba o cantitate mai mare de
vapori). Cantitatea de vapori care satureaza un m3 de
aer se numeste umezeala absoluta maxima sau de
saturatie (A)
• c)Umezeala specifica (s) reprezinta cantitatea de vapori
de apa pe care o contine 1kg de aer umed. Se exprima
in g/kg si poate fi redata sub forma:

4. • Canitatea de vapori care satureaza un kg de aer se numeste umezeala
specifica umezeala specifica maxima sau de saturatie (s).
• Din cele prezente pana aici, rezulta ca umezeala aerului poate fi apreciata
fie direct, prin cantitatea de vapori pe care o cntine aerul (a,s), fie indirect
prin presiunea pe care acestia o exercita(e). A ceste marimi nu indica
gradul de saturatie a aerului de aceea se utilizeaza si alte marimi.
• d)Umezeala relativa(f) este marimea ce reprezinta cel mai bine gradul de
saturatie al aerului cu vapori de apa. Ea indica in procente, cat din
cantitatea vaporilor de apa necesara condensarii exista la un moment dat
in atmosfera, stiind ca pentru aerul saturat, are valoarea de 100%. E a
reprezinta raportul procentual dintre presiunea vaporilor (e) si tensiunea
de saturatie (E)
• f=e/E x 100
• Se mai poate exprima si prin raportul dintre umezeala absoluta(a) si
umezeala absoluta maxima(A)
• f=a/A x 100

6. Instrumente de masrare a umiditatii
aerului
• La statiile meteorologice din Romania, pentru
masurarea valorilor umezelii aerului, se
folosesc aparate cu citire directa(psihrometre
si higrometre), iar ca inregistratoare,
higrografe de diferite tipuri.

7. Psihrometrele
• Psihrometrele (in greceste psihros=rece;metron=masura) sunt instrumente prin intermediul carora se determina tensiunea vaporilor de
apa din aer si umezeala relativa a acestuia. Partea principala a acestora este data de doua termometre identice, unul avand rezervorul
acoperit cu tifon care se umezeste in timpul efectuarii masuratorilor(termometrul ”umed”), iar celalaltmasoara temperatura aerului in
mediu uscat (termometru “uscat”). Pe tifonul mezit se produce evaporarea, proces care se efectueaza cu consum de energie calorica.
Astfel temperatura indicata de termometrul umed va fi mai mica decat cea indicata de termometrul uscat (din stanga) al
psihrometrului. Totusi , in prezenta cetii, cand temperatura aerului are o valoare mai mica de 0°C, pot sa apara si situatii nverse
(termometrul uscat sa arate o temperatura mai scazuta, ca urmare a produselor de condensare depuse pe suprafata rezervorului,
produse care se vor evapora mai repede datorita suprafetei sale lucioase, determinand astfel o scadere a temperaturii.
• Diferenta de temperatura dintre cele doua termometre (diferenta psihrometrica) este cu atat mai mare cu cat aerul este mai uscat, iar
evaporarea mai intensa .
• Cand umezeala aerului are valori apreciabile, evapotranspiratia se reduce mult sau nu se mai produce, iar temperaturile citite la cele
doua termometre sunt apropiate ca valoare .
• In conditii naturale, factorii principali care conditioneaza evaporarea sunt: resursele de apa, resursele de energie si amestecul turbulent
care mijloceste raspandirea vaporilor de apa. Particularizand, procesul de evaporatie depinde de: absorbtia cantitatii de caldura,
caldura latenta de evaporare a apei, viteza curentilor de aer din atmosfera sau curentului de ventilatie din jurul rezervorului
termometrului “umed”; tensiunea reala a vaporilor aflati in aer in momentrul observatiei; suprafata evaporatoare a rezervorului
termometrului “umed”; tensiunea maxima a vaporilor; presiunea atmosferica .

8. Psihrometrele cu aspiratie
• Psihrometrele cu aspiratie sunt acele instrumente meteorologice la care ventilatia aerului in jurul rezervoarelor termometrelor se face
prin mijlocirea unor dispozitive speciale, ele capatand si denumirea de psihrometre cu ventilatie artificiala. Dintre acestea , mai frecvent
utilizate sunt: psihrometrul de statie cu doza dubla si psihrometrul tip Assmann.
• a)Psihrometrul de statie cu ventilatie artificiala se instaleaza in primul adapost meteorologic, in pozitie verticala pe acelasi stativ cu
termometrele de maxima si de minima . El este alcatuit din doua termometre ordinare identice , ale caror parti inferioare sunt
introduse in canalele laterale ale unei doze metalice duble, in timp ce rezervoarele termometrice patrund in interiorul unor tubur de
aspiratie confectionate din sticla. In afara canalelor laterale, douza dubla prezinta si un canal central la capatul caruia se insurubeaza
morisca aspiratoare (dispozitivul de ventilare).
• Rolul moristii aspiratoare este acela de a aspira un curent de aer prin tuburile de aspiratie, ventiland astfel rezervoarele celor doua
termometre (“umed” si “uscat”). Prin rotire , morisca determina formarea, in jurul rezervoarelor, a unui curent de aer cu viteza
constanta, ca va contribui la evaporarea apei de pe tifonul umezit cu apa distilata (tifonul va fi umezit in mod obligatoriu, la fiecare
termen de observatie ). In situatiile, in care, temperaturile exterioare sunt negative, tifonul se umezeste foarte putin, cat sa formeze o
pojghita subtire de gheata, care sa nu izoleze rezervorul termometrului de mediul inconjurator.
• Observatiile psihrometrice trebuie sa respecte o anumita ordine in cadrul determinarilor termometrice :
-se umezeste tifonul temometrului “umed” cu apa distilata;
-se intoarce cu cheia arcul moristii aspiratoare ;
-se urmareste coborarea temperaturii la termometrul umed ; cad coloana de mercur a acestuia devine stationara se efectueaza citirea
ambelor termometre, incepand cu cel “umed”, apoi cel “uscat”;
-in momentul in care coloana termometrica s-a stabilizat se citesc in primul rand zecimile de grad si dupa acestea gradele intregi.
• In situatia in care temperatura aerului scade la valori mai mici de -10°C, determinarile se efectueaza numai la termometrul “uscat” si la
higrometru.
• In cadrul expeditiilor de cercetarcroclimatica se utilizeaza psihrometre cu ventilatie artificiala de tip Assman, ce sunt usor transportabile
si ofera posibilitatea de a efectua masuratori in plin soare , datorita unei monturi metalica nichelate ce protejeaza cele doua rezervoare
termometrice.

9. Psihrometrele fara aspiratie
• In aceasta categroie intra acele psihrometre la
care viteza curentului de aer din jurul celor
doua rezervoare termometrice nu este
constanta . La statiile meteorologice din tara
mai folosite sunt psihrometrele de tip August
si psihrometrul de tip “prastie”.

10. Tabelele psihrometrice
• Sunt folosite pentru aflarea caracteristicilor umezelii aerului deoarece in urma masuratorilor psihrometrice
se obtin doua valori termice , obtinute de termometrul “uscat” si termometrul “umed”. La statiile
meteorologice din Romania se utilizeaza, dupa caz, doua tipuri de tabele : Assmann si Savici.
• Tabelele psihrometrice Assmann cuprind 3 sectiuni :
-in prima sectiune se gasesc valorile tensiunii maxime de saturatie deasupra apei si deasupra ghetii, la
temperaturi ale aerului cuprinse intre -35 si +100°C:
-in a doua sectiune sunt notate valorile tensiunii vaporilor si cele ale umezelii relative a aerului, calculate
pentru diferite temperaturi indicate de termometrele “uscate” si “umede”, la presiunea de 755mm;
-cea de a treia sectiune contine tensiunea vaporilor de apa raportata la diferite valori ale umezelii relative
dar si anumite marimi ale temperaturii citite pe scara termometrului “uscat”.

11. Higrometrele
• Pentru determinarea valorilor umezelii relative
a aerului se folosesc higrometre de absorbtie,
ce se impart in :
-higrometre de absorbtie cu fir de par;
-higrometre de absorbtie cu membrana
organica.

12. Higrometrele de absorbtie cu fir de par
• Se gasesc la majoritatea statiilor meteorologice din tara , in aceasta categorie
intrand higrometrele de tip Koppe si higrometrele tip Fuess. In higrometrie se
folosesc, de regula fire de par omenesc blond ce prezinta un numar foarte redus
de pigmenti, ce le confera o sensibilitate mai mare fata de variatiile umezelii
aerului. Higrometrele functioneaza bazandu-se pe proprietatea firelor de par de a
se alungi in contact cu aerul umed si de a se scurta cat acesta este uscat .
• Firele de par sunt supuse inainte de utilizare unor procese de spalare, degresare si
de inmuiere intr-o solutie de bicarbonat de sodiu(concentratie 3-4%)
• Primul higrometru cu fir de par a fost construit de fizicianul francez Saussure in
1783, iar cercetarile acestuia au fost continuate de Louise Joseph Gay-Lusac
(fizician si chimist francez), care a observat ca alungirea firelor de par nu este
proportionala cu cresterea umezelii relative. Prin determinari repetate acesta a
constatat ca cele mai importante alungiri ale firului de par se produc la valori ale
umezelii aerului cuprinse intre 0 si 30%, iar pe masura ce aceasta creste, firul de
par se prelungeste din ce in ce mai putin, avand o sensibilitate mai redusa.

13. Higrometrul de tip Koppe
• Se instaleaza in primul adapost meteorologic, in spatele psihrometrului de statie,
in pozitie verticala.
• Piesa receptoare a acestui instrument cu citire directa este un fir de par omenesc,
blond si degresat care isi modifica lungimea in functie de cantitatea de vapori de
apa absorbita si condensata in porii sa liberi . In functie de variatiile starii de
umiditate a aerului, acul higrometrului Koppe se deplaseaza dinspre stanga spre
dreapta cand gradul de umezeala a aerului est ein crestere si, de la dreapta la
stang, atunci cand umezeala aerului este in scadere .
• Masuratorile higrometrice se efectueaza zilnic la orele climatologice 01, 07, 13, 19,
iar valorile obtinute se noteaza in registrul de statie in procente intregi .
• O conditie importanta pentru citirea unor valori ale umezelii relative cat mai
apropiate de conditiile reale consta in mentinerea receptorului intr-o stare
perfecta de curatenie . Decadal(in zilele de 1, 11 si 21 ale fiecarei luni) se verifica
punctu de 100% umezealaal higrometrului prin inchiderea acestuia cu un capac de
sticla la partea anterioara( se creaza un mediu saturat cu vapori de apa ). Daca
higrometrul functioneaza normal, dupa cca 50-60 de minute, acul indicator se va
stabili in dreptul diviziunii 100 . Higrometrul se etaloneaza periodic la laboratorul
de verificari din cadrul INMH, la intervale de cate 3 ani

14. Higrometrul de tip Fuess
• Se deosebeste de cel precedent prin faptul ca
piesa sensibila pentru umezeala este alcatuita
din 1-4 fire de par, el fiind prevazut cu un
cadran circular. Este un instrument
higrometric precis, mai putin raspandit la
statiile meteorologice .