SlideShare a Scribd company logo
1 of 19
Facultatea de Geografie
Specializarea: Geografie
Grupa:104
2014
“Radiometeria” este ramura
meteorologiei care studiază atât
identificarea fluxurilor de radiaţie care
se manifestă în atmosfera cât şi aspectele
ce ţin de cuantificarea (măsurarea)
acestora. În trecut denumirea acestei
ramuri era cea de “actinometrie”.
Radiaţia solară
directă
Radiaţia solară directă
Radiometrul
termoelectric RT-50
(Fig.2)
Actinometru
(instrument relativ)
Actinometru simetric tip
Michelson
Actinometru bimetalic AT-
50
Actinometru termoelectric
Savinov-Ianişevski
Pirheliometru
(instrument absolut)
Pirheliometru cu compensaţie
Pirheliometru cu compensaţie
electrică tip Angstrom (Fig.1)
Pirheliometru calorimetric
Michelson
Fig.1
Fig. 2
Radiaţia
solară
globală şi
difuză
Piranometrul
absolut
Angstrom
(Fig.3)
Piranometrul
relativ
Arago-Davy
(Fig.4)
Piranograful
cu lame
bimetalice
Robitsch
Piranometrul
termoelectric
Ianişevski
(Fig.5)
Fig.3
Fig.4Fig.5
Albedoul de
staţie
Ianişevski-
Bilov
Albedoul
portabil
Fotoelementul
cu seleniu
Radiaţia
reflectată şi
albedoul
Radiaţia solară directă, difuză, globală,
refelectată
Solarimetrul
Gorczynski
Principiul de
construcţie al
elementelor se
bazează pe o
serie de metode
printre care se
numără:
Metoda calorimetrică
este bazată pe efectul
de încălzire a unui corp
masiv cu suprafaţa
neagră supus acţiunii
unui flux radiativ
Metoda curentului de
apa se bazează pe
măsurarea diferenţelor
de temperatură a
receptorului staţionar
Metoda de
compensare a
efectului caloric se
bazează pe măsurarea
instensităţii radiante cu
ajutorul a două
receptoare identice
Metoda termometrică
se bazează pe creşterea
temperaturii unui
receptor, cu un regim
staţionar sub influenţa
radiaţiei solare
Legile pe care se bazează actinometria
1. Legea lui KIRCHOFF a studiat propagarea energiei radiante solare,
stabilind că orice corp fizic, a cărui temperatură absolută este mai mare de 00 K emite
radiaţii, dar în acelaşi timp şi absoarbe energie de la corpurile din jur. Astfel încât
raportul dintre capacitatea de emisie şi cea de absorbţie să rămână constantă, corpul
tinzând spre starea de echilibru relativ:
𝑙
𝑎
= K= 1 ~ 0,9 cal/ cm2 ∙ min
Orice corp fizic absoarbe şi emite radiaţie cu aceeaşi lungime de undă.
2. Legea lui STEPHAN-BOLTZMANN spune:
E= ϴT4 unde: E= capacitatea de emisie relativă radiantă a corpului
T= temperatura absorbită a acelui corp
3. Legea WIEN afirmă că lungimea de undă emisă de un anumit corp variază
invers proporţional cu temperatura acelui corp:
λmax ∙ T= 2884 λ= lungimea de undă emisă
În cazul Soarelui λmax este de 0,475 μ. Soarele emite unde scurte, Pământul emite undă
lungă, iar atmosfera radiaţii cu lungime de undă lungă mai mare decat cea a Pământului.
Instrument Tipul
instrumentului
Piesa receptoare
Pirheliometru cu compensaţie Instrument absolut 2 plăci de mangarin, subţiri, identice, înnegrite
aşezate alăturat
Pierheliometru cu compensaţie electrică
tip Angstrom
Instrument absolut 2 lamele identice de mangarin
Pirheliometru calorimetric Michelson Instrument absolut Un tub înnegrit în interior prin care circulă un
curent în apă
Actinometrul bimetalic tip Michelson Instrument relativ O lamă bimetalică
Actinometrul termoelectric AT-50 Instrument relativ
Actinometrul termoelectric Savinov-
Ianişevski
Instrument relativ
Radiometrul termoelectric RT-50 Un disc din argint
Piranometrul absolut Angstrom Instrument absolut 4 lamele subţiri din mangarin, 2 vopsite cu negru
de fum şi 2 vopsite cu alb de magneziu
Piranometrul relativ Arago-Davy Instrument relativ 2 termometre identice, unul acoperit cu negru de
fum, iar celălalt cu alb de magneziu
Piranograful cu lame bimetalice Robitsch Lamele bimetalice
Piranometrul termoelectric Ianisevski Termobaterie formată din lamele fine de şi
mangarin
Albedoul de staţie Ianisevski- Bilov Termobaterie Ianişevski
Fotoelementul cu seleniu 1 placuţă de fier
Solarimetrul Gorczynski Baterie termoelectrică din mai multe lamele
Determinarea
duratei strălucirii
soarelui
Heliograful tip
R.Fuess
Heliograful tip
Metra
Heliograful tip
URSS
Determinarea
efectului luminos
al radiaţiilor solare
Luxmetrul tip
P.U.-150
Luxmetrul
electronic Lux
21
Reguli de întreţinere a
aparatelor
Pentru obţinerea unor rezultate foarte bune în efectuarea
măsurătorilor,observatorii meteorologici trebuie sa respecte anumite reguli şi anume:
Accesul observatorilor pe platformă se face pe o portiţă, decupată pe latura
staţiei dinspre nord, iar deplasarea acestora pentru efectuarea observaţiilor are loc pe
poteci dinainte trasate; lăţimea lor este de 40 cm.
Accesul la instrumente se face:
-dinspre nord la adăposturile meteorologice şi la termometrele de sol;
-dinspre sud la heliograf
-pe cel mai scurt drum la celelalte instrumente şi aparate
Adăposturile meteorologice şi suporturile celorlalte aparate vor fi vopsite în
alb pentru a respinge radiaţiile solare şi supraîncălzirea lor.
Planul schematic al platformei meteorologice standard
1- girueta cu placă ușoară
2- girueta cu placă grea
3- chiciurometrul
4- adăpost psihometric
5- adăpost pentru aparate
inregistratoare
6- loc pentru adăpostul de
rezervă
7- pluviograful
8- pluviometrul Tretiakov
9- pluviometrul I.M.
10- heliograful
11- rigla pentru zăpadă
12- parcela cu sol dezgolit
de vegetație pentru
termometrele de sol de
suprafață și Savinov
13- parcela interbată
pentru instalarea
termometrelor cu tragere
verticală
14- glaciometrul
Adăpostul meteorologic se
prezintă ca o “cutie” de lemn, cu
pereţii laterali de forma unor
jaluzele înclinate la 45 de
grade, pentru ca aerul din
interiorul adăpostului să fie
ventilat. Adăpostul este vopsit
în alb, tocmai pentru a nu atrage
razele de soare, şi are acoperiş
dublu.
Acesta este amplasat pe un teren
acoperit cu vegetaţie, la distanţă
de clădiri sau alte surse de
căldură. Adăpostul are uşa
amplasată spre nord, iar
termometrele din adăpost au
rezervoarele la 2 metri deasupra
solului. Citirea informaţiilor se
face la staţiile meteo din oră în
oră.
Bibliografie:
Esenţial în meteorologie şi climatologie, Ciulache
Sterie, Ionac Nicoleta, 2007, Editura Universitară
Bucureşti
Lucrări de seminar, Ciulache Sterie, Facultatea de
Geografie
Radiaţia solară-Aspecte teoretice şi practice- C.
Oprea, Bucureşti 2005
Imagini: www.google.com
Video: www.youtube.com

More Related Content

What's hot

Universitatea din bucuresti facultatea de geografie grupa 111
Universitatea din bucuresti  facultatea de geografie  grupa 111Universitatea din bucuresti  facultatea de geografie  grupa 111
Universitatea din bucuresti facultatea de geografie grupa 111diandravelica
 
Colectarea datelor meteorologice final!
Colectarea datelor meteorologice final!Colectarea datelor meteorologice final!
Colectarea datelor meteorologice final!marianachifan
 
Presiunea aerului și vântul
Presiunea aerului și vântulPresiunea aerului și vântul
Presiunea aerului și vântulUBB Cluj
 
Temperatura aerului si precipitatiile
Temperatura aerului si precipitatiileTemperatura aerului si precipitatiile
Temperatura aerului si precipitatiileButuc Carmen
 
Instrumente utilizate în determinarea temperaturii aerului și solului meteo...
Instrumente utilizate în determinarea temperaturii aerului și solului   meteo...Instrumente utilizate în determinarea temperaturii aerului și solului   meteo...
Instrumente utilizate în determinarea temperaturii aerului și solului meteo...Ioana Licu
 
Strontiu bariu radiu
Strontiu bariu radiuStrontiu bariu radiu
Strontiu bariu radiuCristi Taranu
 
Zonele climatice America de nord.pptx
Zonele climatice America de nord.pptxZonele climatice America de nord.pptx
Zonele climatice America de nord.pptxveronicaardeleanu
 
Ramurile si importanta geografiei
Ramurile si importanta geografieiRamurile si importanta geografiei
Ramurile si importanta geografieiRaducan Sorin
 
Fenomene atmosferice
Fenomene atmosfericeFenomene atmosferice
Fenomene atmosfericejtimea99
 
Paladi Alexandra - Presiunea în gaze
Paladi Alexandra -  Presiunea în gazePaladi Alexandra -  Presiunea în gaze
Paladi Alexandra - Presiunea în gazealexcurbet
 
Rezervaţii naturale din judeţul prahova
Rezervaţii naturale din judeţul  prahovaRezervaţii naturale din judeţul  prahova
Rezervaţii naturale din judeţul prahovascmargineni
 
Forme majore ale reliefului terestru
Forme majore ale reliefului terestruForme majore ale reliefului terestru
Forme majore ale reliefului terestruButuc Carmen
 
Coordonate geografice.pptx
Coordonate geografice.pptxCoordonate geografice.pptx
Coordonate geografice.pptxLorenaRoanta
 
Roma proiect
Roma proiectRoma proiect
Roma proiectsilviu123
 
Factori ce influenteaza circuitul apei in natura
Factori ce influenteaza circuitul apei in naturaFactori ce influenteaza circuitul apei in natura
Factori ce influenteaza circuitul apei in naturamonicampan2015
 
Lectie discriminare
Lectie discriminareLectie discriminare
Lectie discriminareIasmin Bodea
 
Masele de aer. Fronturi atmosferice.
Masele de aer. Fronturi atmosferice.Masele de aer. Fronturi atmosferice.
Masele de aer. Fronturi atmosferice.Dan Mulco
 

What's hot (20)

Universitatea din bucuresti facultatea de geografie grupa 111
Universitatea din bucuresti  facultatea de geografie  grupa 111Universitatea din bucuresti  facultatea de geografie  grupa 111
Universitatea din bucuresti facultatea de geografie grupa 111
 
Umezeala aerului
Umezeala aeruluiUmezeala aerului
Umezeala aerului
 
Colectarea datelor meteorologice final!
Colectarea datelor meteorologice final!Colectarea datelor meteorologice final!
Colectarea datelor meteorologice final!
 
Presiunea aerului și vântul
Presiunea aerului și vântulPresiunea aerului și vântul
Presiunea aerului și vântul
 
Temperatura aerului si precipitatiile
Temperatura aerului si precipitatiileTemperatura aerului si precipitatiile
Temperatura aerului si precipitatiile
 
Instrumente utilizate în determinarea temperaturii aerului și solului meteo...
Instrumente utilizate în determinarea temperaturii aerului și solului   meteo...Instrumente utilizate în determinarea temperaturii aerului și solului   meteo...
Instrumente utilizate în determinarea temperaturii aerului și solului meteo...
 
Strontiu bariu radiu
Strontiu bariu radiuStrontiu bariu radiu
Strontiu bariu radiu
 
Zonele climatice America de nord.pptx
Zonele climatice America de nord.pptxZonele climatice America de nord.pptx
Zonele climatice America de nord.pptx
 
Ramurile si importanta geografiei
Ramurile si importanta geografieiRamurile si importanta geografiei
Ramurile si importanta geografiei
 
Fenomene atmosferice
Fenomene atmosfericeFenomene atmosferice
Fenomene atmosferice
 
Tipuri de climate
Tipuri de climateTipuri de climate
Tipuri de climate
 
Grecia
Grecia Grecia
Grecia
 
Paladi Alexandra - Presiunea în gaze
Paladi Alexandra -  Presiunea în gazePaladi Alexandra -  Presiunea în gaze
Paladi Alexandra - Presiunea în gaze
 
Rezervaţii naturale din judeţul prahova
Rezervaţii naturale din judeţul  prahovaRezervaţii naturale din judeţul  prahova
Rezervaţii naturale din judeţul prahova
 
Forme majore ale reliefului terestru
Forme majore ale reliefului terestruForme majore ale reliefului terestru
Forme majore ale reliefului terestru
 
Coordonate geografice.pptx
Coordonate geografice.pptxCoordonate geografice.pptx
Coordonate geografice.pptx
 
Roma proiect
Roma proiectRoma proiect
Roma proiect
 
Factori ce influenteaza circuitul apei in natura
Factori ce influenteaza circuitul apei in naturaFactori ce influenteaza circuitul apei in natura
Factori ce influenteaza circuitul apei in natura
 
Lectie discriminare
Lectie discriminareLectie discriminare
Lectie discriminare
 
Masele de aer. Fronturi atmosferice.
Masele de aer. Fronturi atmosferice.Masele de aer. Fronturi atmosferice.
Masele de aer. Fronturi atmosferice.
 

2. determinarea actinometrica a intensitatii fluxurilor radiative din atmosferaf

  • 1. Facultatea de Geografie Specializarea: Geografie Grupa:104 2014
  • 2. “Radiometeria” este ramura meteorologiei care studiază atât identificarea fluxurilor de radiaţie care se manifestă în atmosfera cât şi aspectele ce ţin de cuantificarea (măsurarea) acestora. În trecut denumirea acestei ramuri era cea de “actinometrie”.
  • 4. Radiaţia solară directă Radiometrul termoelectric RT-50 (Fig.2) Actinometru (instrument relativ) Actinometru simetric tip Michelson Actinometru bimetalic AT- 50 Actinometru termoelectric Savinov-Ianişevski Pirheliometru (instrument absolut) Pirheliometru cu compensaţie Pirheliometru cu compensaţie electrică tip Angstrom (Fig.1) Pirheliometru calorimetric Michelson
  • 9. Radiaţia solară directă, difuză, globală, refelectată Solarimetrul Gorczynski
  • 10.
  • 11.
  • 12. Principiul de construcţie al elementelor se bazează pe o serie de metode printre care se numără: Metoda calorimetrică este bazată pe efectul de încălzire a unui corp masiv cu suprafaţa neagră supus acţiunii unui flux radiativ Metoda curentului de apa se bazează pe măsurarea diferenţelor de temperatură a receptorului staţionar Metoda de compensare a efectului caloric se bazează pe măsurarea instensităţii radiante cu ajutorul a două receptoare identice Metoda termometrică se bazează pe creşterea temperaturii unui receptor, cu un regim staţionar sub influenţa radiaţiei solare
  • 13. Legile pe care se bazează actinometria 1. Legea lui KIRCHOFF a studiat propagarea energiei radiante solare, stabilind că orice corp fizic, a cărui temperatură absolută este mai mare de 00 K emite radiaţii, dar în acelaşi timp şi absoarbe energie de la corpurile din jur. Astfel încât raportul dintre capacitatea de emisie şi cea de absorbţie să rămână constantă, corpul tinzând spre starea de echilibru relativ: 𝑙 𝑎 = K= 1 ~ 0,9 cal/ cm2 ∙ min Orice corp fizic absoarbe şi emite radiaţie cu aceeaşi lungime de undă. 2. Legea lui STEPHAN-BOLTZMANN spune: E= ϴT4 unde: E= capacitatea de emisie relativă radiantă a corpului T= temperatura absorbită a acelui corp 3. Legea WIEN afirmă că lungimea de undă emisă de un anumit corp variază invers proporţional cu temperatura acelui corp: λmax ∙ T= 2884 λ= lungimea de undă emisă În cazul Soarelui λmax este de 0,475 μ. Soarele emite unde scurte, Pământul emite undă lungă, iar atmosfera radiaţii cu lungime de undă lungă mai mare decat cea a Pământului.
  • 14. Instrument Tipul instrumentului Piesa receptoare Pirheliometru cu compensaţie Instrument absolut 2 plăci de mangarin, subţiri, identice, înnegrite aşezate alăturat Pierheliometru cu compensaţie electrică tip Angstrom Instrument absolut 2 lamele identice de mangarin Pirheliometru calorimetric Michelson Instrument absolut Un tub înnegrit în interior prin care circulă un curent în apă Actinometrul bimetalic tip Michelson Instrument relativ O lamă bimetalică Actinometrul termoelectric AT-50 Instrument relativ Actinometrul termoelectric Savinov- Ianişevski Instrument relativ Radiometrul termoelectric RT-50 Un disc din argint Piranometrul absolut Angstrom Instrument absolut 4 lamele subţiri din mangarin, 2 vopsite cu negru de fum şi 2 vopsite cu alb de magneziu Piranometrul relativ Arago-Davy Instrument relativ 2 termometre identice, unul acoperit cu negru de fum, iar celălalt cu alb de magneziu Piranograful cu lame bimetalice Robitsch Lamele bimetalice Piranometrul termoelectric Ianisevski Termobaterie formată din lamele fine de şi mangarin Albedoul de staţie Ianisevski- Bilov Termobaterie Ianişevski Fotoelementul cu seleniu 1 placuţă de fier Solarimetrul Gorczynski Baterie termoelectrică din mai multe lamele
  • 15. Determinarea duratei strălucirii soarelui Heliograful tip R.Fuess Heliograful tip Metra Heliograful tip URSS Determinarea efectului luminos al radiaţiilor solare Luxmetrul tip P.U.-150 Luxmetrul electronic Lux 21
  • 16. Reguli de întreţinere a aparatelor Pentru obţinerea unor rezultate foarte bune în efectuarea măsurătorilor,observatorii meteorologici trebuie sa respecte anumite reguli şi anume: Accesul observatorilor pe platformă se face pe o portiţă, decupată pe latura staţiei dinspre nord, iar deplasarea acestora pentru efectuarea observaţiilor are loc pe poteci dinainte trasate; lăţimea lor este de 40 cm. Accesul la instrumente se face: -dinspre nord la adăposturile meteorologice şi la termometrele de sol; -dinspre sud la heliograf -pe cel mai scurt drum la celelalte instrumente şi aparate Adăposturile meteorologice şi suporturile celorlalte aparate vor fi vopsite în alb pentru a respinge radiaţiile solare şi supraîncălzirea lor.
  • 17. Planul schematic al platformei meteorologice standard 1- girueta cu placă ușoară 2- girueta cu placă grea 3- chiciurometrul 4- adăpost psihometric 5- adăpost pentru aparate inregistratoare 6- loc pentru adăpostul de rezervă 7- pluviograful 8- pluviometrul Tretiakov 9- pluviometrul I.M. 10- heliograful 11- rigla pentru zăpadă 12- parcela cu sol dezgolit de vegetație pentru termometrele de sol de suprafață și Savinov 13- parcela interbată pentru instalarea termometrelor cu tragere verticală 14- glaciometrul
  • 18. Adăpostul meteorologic se prezintă ca o “cutie” de lemn, cu pereţii laterali de forma unor jaluzele înclinate la 45 de grade, pentru ca aerul din interiorul adăpostului să fie ventilat. Adăpostul este vopsit în alb, tocmai pentru a nu atrage razele de soare, şi are acoperiş dublu. Acesta este amplasat pe un teren acoperit cu vegetaţie, la distanţă de clădiri sau alte surse de căldură. Adăpostul are uşa amplasată spre nord, iar termometrele din adăpost au rezervoarele la 2 metri deasupra solului. Citirea informaţiilor se face la staţiile meteo din oră în oră.
  • 19. Bibliografie: Esenţial în meteorologie şi climatologie, Ciulache Sterie, Ionac Nicoleta, 2007, Editura Universitară Bucureşti Lucrări de seminar, Ciulache Sterie, Facultatea de Geografie Radiaţia solară-Aspecte teoretice şi practice- C. Oprea, Bucureşti 2005 Imagini: www.google.com Video: www.youtube.com