Recommended
Recommended
More Related Content
What's hot
What's hot (16)
More from Robin Cruise Jr.
More from Robin Cruise Jr. (20)
Plotain, Isaac - Stiinte secrete
- 4. TITLUL ORIGINAL: Sciences secrdtes COPYRIGHT O Louise Courteau TRANSLATION COPYRIGHT O PRO Editur6 qi Tipografie' 2006 Toate drepturile pentru edilia romAni a acestei cirli sunt rezervate PRO Edituri 9i'Lipografie' Reproducerea parlialX sau integralS a textului sau imaginilor fdri acordul scris al editurii este interzisi qi se va pedepsi conform legilor in vigoare' Coordonator colec!ie: Nicolae Constantinescu Consilier editorial: dr' Teodor Vasiie ISBN-10: 973-895L 19-4 ISBN-13: 97 I -97 3 -8951-79 -8
- 6. -IFFF.
- 8. ale planetei... Isaac Plotain crede cd aceasta s-ar putea intAmpla efectiv dacd energia liberd din cAmpul subatomic, potrivit oame- nilor de gtiinfd, sau din Prana, dupd ocultigti, ar deveni obiectr.rl unor cercet5ri serioase. Perspectivele deschise de studiul siu sunt confirmate in fiecare zi de popul anzdri gtiinfifice care le considerd probabile. Dar, in orice caz, ele nu se limiteazdla impingerea frontierelor realului. Ele spul- berd intr-o clipi perspectivele celor care vor incd sd opund Tradilia, cu T mare, cu ezoterismul ei pur gi, mai ales, dur, invdfdmintelor $tiinfei, pe de o parte, qi ale New Age pe de alt6 parte. Adevirata New Age, degajatd din praful gi ceielalte straturi moarte ale unei modernitdti iluzorii, la fel de liniqtitd, sentimental5 ori insipidd, nl: reptezintd o deviere de la Traditie, ea apare pentru a-gi respecta promisiunile. Ea vine sd rdspundi tuturor agteptdrilor mitologiilor noastre religioase gi milenariste, diverselor noastre sperante ideologice gi politice. New Age vine sd ne indeplineasci visul unei lumi in sfArqit umane. Chiar cAnd scriu aceste rAnduri, Europa este in curs de integrare a centrului sdu gi de stabilire a noilor frontiere in republicile baltice. CilStoriile modeleazi tinerefea, cum se spune. Citind insemnirile de cdldtorie in Iran, in Egipt, la Capri sau in Mexic ale autorului, s-ar spune cd acestea i-au permis sd descopere elixirul tinerelii fird b5trAnete. Aceasta imi amintegte de o cdldtorie efectuatd in august 2000 la Riga, in Letonia. Fusesem invitat de CESNUR din Torino gi de dragul nostru Massimo Introvigne sd particip la un colocviu despre noile miqcdri religioase. Atunci, fiindu-mi agreabil sd mi aflu printre cercetdtorii qi universitarii care se aduni la acest gen de manifestdri, am avut ocazia de a invila o mullime de lucruri qi de a Ie inlelege intr-o noud manierd. Dar am retinut faptul atAt de deceptionant cd New Age trecea printr-o pasi proastd, sau chiar printr-o criz6. inv5!5mintele New Age, la care fac referire lucrdrile lui Isaac Plotain, relevd o stare de spirit foarte indepirtatd de spleenul baudelairian. Spiritul este activ gi avanseazi cu pas iiniqtit, fdri strdlucire, dar cu o siguran!5 gi o credin{d deconcertante, aproape insolente, in aceste vremuri ale dezamigirii qi ale lipsei de speranld pe care le traversim. Aceasta mi face si md gAndesc la o frazd nostimd a filosofului Hegel: lstorin nunnseaza u pnqi de porumhi{d.
- 10. lrlar I ti jlr ,,ii 1,[-1l:]lil ,:,lili r)..r!r.' l'r:-r:, i,l I i-i r l.r i j t i.'r l'ir'i ii. r.- i.-! .i i:: .1 i;I I,.-i ;r r :,-t ir':r ir.-r r.: t-i i.i I l '..Ir..j;: lIi1...' i t"i:ll-t-a1ij. aLtil1 r1l.;i.jr ti :ti'trir i;::r;i l.-t"tf O.ll-f:1 ,.j .1ii,1--'.',,i ,;i;. i,i:'i:,li: .-. ri .'ri;:llrl ri.li-l-iji! :-lil1i'tllr r,i:ll1:]' i1,,f, ti!',,' ,..-r1,,i',,' i.'ti_j r' i- i:,::i;.rilf;! {.,i):It}r.}iUiiie .,t t:tir,' lJ ,r1i.,.r.il,:.. :::.! :,r.t,-rii l-i:.r'i;ii.t! iitt,.ri j,i lt',.:ii;,i t-ti,:ii,. ii,,i l!i l:,--l-ie.tr:tlr ,li :. '::! ::il;l l,rii".,'r"- r I r,',i :,;,:.tt-:::t .',ti'l iji'.rr-'l 1,,:t.: ;.,11 *.i.rl-ii':,t ., :i : ij i{trri:r .i!r:r:r1a:i, ti-i !-t:-i:r,,:r-'ti. :..r:, dl:i,t r_r;iiiiif-l i,,i-r jl flt.t!ril,j j i.r ' 1 i': ,",i.:;;.;':.1r1;,::'-ll.iilr:,',!.'if;i-rri:,:, ii:ti::l:,'l r,t-'ijfi.:!1.ii.iu'1ill , r'- '.;'' j,, j '1 .1i:ri.!illr.i .I : . i',' ! .r.t: I.il -r'rii,,,l, j , ' -, I j '-i. i,,,'il: i:r,,it!i;irr: ':.iifeit',ri1i :: 1.ttii!ii.tr:!.ri:-i ti:, itL'i;l i,,-r,t f,tlri(,1-i-lt,riti r-it1-l i.i".ri-iiie,:1i11-tii.,, iiAi--:l', : . :,,.]i-tl,titrt ii ,.j! 1..- :iillt'rri-'rj',--l ;.tll,;i.i,i,,., ,1i ,,,1r,5'ii-jj;, t jr-i:ii'tLii.. il't'ili-ti, ,[1, l-,,i l''lr::,,i;;:l:.:rll4-::'r i;lt,1-i.lliit .. .t-!. l'.tr 'l,. .il: :tri31.!t1 i-t 1.1;;';f:]ii- i,lt,,j'. i!i'itf , r!11 .r::r:ii"r'itr-1til.j, ni;ii-ii;jl:ti.ai.,.]',, l-llri.,:i. ilr.; l-tr1,:iit: !,.i1.11 .:t,i].: .r't'l.lt'i . j.:l r i: r-:t i{,!l-1.:rL(t-
- 14. unei punli intre una gi cealaltd constituie scopul acestei lucrdri. Ea deschide cititorului posibitritatea intelegerii qtiinfifice a aspectelor Tradiliei qi a anumitor afirmatii ale Prietenilor nogtri, care ?ncearci sd ne ajute sb avansdm. Ar fi mare picat si lipsim de la intAlnirea care ne este propus6. Am incercat si fac accesibile chestiunile gtiintifice care ar putea si pari dificil de infeles. Dar, ciaci este necesar, efortul meritd fdcut. in{elegerea prirrtr-o abordare gtiintificd a ceea ce ne comunicd Prietenii nogtri permite dobAndirea convin- gerii asupra realitSlii mesajului Ior Ei asupra importan{ei acestuia. Schimbarea dimensiunii corespunde unei modificdri de frec- venfi care are loc sub actiunea combinatd a anumitor energii cosmice gi telurice. Veii dobAndi, pe parcursul acestei cirti, intele- gerea fenomenului. Aceasta vi va permite sd dobAndili seninitatea qi deconectarea necesare,inziuain care se va produce aventura. Abordarea $tiinlei Sfinte permite intelegerea bazelor r-rnei gtiinte milenare, care ar putea juca un rol in vremurile ce vor urma. Soria qi Kryon ne vorbesc despre posibilitatea de a ne prelungi durata vielii. Alchimigtii au amintit mereu aceastd posibilitate, chiar dacd aceasta era rezervatd celor care igi vor finaliza cercetdrile gi vor reugi si atingd absolutul. CAt despre mesajul Fratilor nogtri, care au gtiut si pdstreze traditiile qi cunoqtinlele lor ancestrale, acesta constituie o rampd de lansare spre cea de-a patra dimensiune. Cunoagteti intelepciunea lor gi, mai ales, punefi-o in aplicare in viafa voastrd cotidiand. Sper cd vom fi mulli care vom reuqi trecerea qi ci, impreunS, odaiS timpul de incercare trecut, r,'om construi noi ingine, cu ajutorul Fratilor noqtri, o alti civilizatie, care va aduce, in sfArqit, fericirea, bucuria qi intelegerea a ceea ce suntem to{i, fdri deosebire: copii ai Soareiui, in lumina Vietii. 12
- 18. I il l ..r: . |,;r.i-.1.1 ir ji,;l:rrl;t.lji.r,l','1;;,,i', r: rt l1 .t 5ilti,? ia ti.t ::, irr r- j i1l ;1 i.1. r. ai ii:' :, !'r i :r r fir. !t(r.,:r.j{-i'ii. r.i.il" ll icl ije if,.r;; ir. { | | !;}.'" ';, i.1r.r ,.. ,;.li i, ,. ,1 lti r,-,t i,r.'i.rr,h.:,c, !-l l Lii.rtr.lriii ;tir.i|il r 1.;1irii iiirji* iit i:r'iriot rir: _i itlllgr;ri.i.: 5i ,:.1't;i'r:f"rr;.i:-ir- , ] lr'r;ri ;,) .rjr., .-;l'lttl. iir.-,,..o: i-;,i ieitn r",,1 ,.'.it:'l',,;: r!ti ::.: j,, 1 ,,',1.,,,if ,i,-,, ,i1' .lt,r .1i;iii.111 ,,!r, rl1,1 lliiili i--.'! t-l r'it : ii'r L l i t,l vt'i.'1.1r r,' 1".{,.ii'ie i.:rit. til:riit{if il;1 sl itj 'irrli.,.ltuir-: ",,-t.l:t i-r: l"ler,e r,'..,:.,t ii ai.:,i{:'irit 1-r1i"r11 1",i.:,11 t-r ir r''.,-i.1:1i1'q1-'!:ri |ii:1r'...,1ir.,:1itii,:.i;':-l;li-lr, lji rii,t1-r';:.i:.:r ::,,,1 llerlil1l ilr1 ;.:: tste.' riilr i.-r-,r'::tr.rt;: ,-.ilr.:i i:iirrr i., t-i ,ti-rl',1i.i irr.t"iF-,.'i ., r, , i irii'ri{t sa r-lrl.,-.i,ii atl i-j ,ii:'aL ll: .iti-t!r, r. ii, rt,:,ti,,i,i:-rlr.:i1-{-' il::.,,r (.'ti ryj ili!:-ri!'l ir(f;;?iii 3;-l o i:ii r.:;1tr,-1 .|';it ir'i!;: ir;!r(,r. itri.r'''r -/ j. it:tt-iixl {':ii'.';r ',:i-; :, iviii: i*.: t1.l-:--t rnl.i-!rlr,,l1 ,.,tr.1r:"'i ;lt.!1i.;rtn ,r;l 1e t;ir. t: r-l;zit"i ior,'ii-a spll:. {i;,1 l'e;i 1,1-1'r-q1 li;1 1;1-r;rr1; rriftl tn}lt'nl.,rt,; i{rt ilrlr fi.r:it .i.jtioi:511.1i"p;'ir.;3 r iir.i{1 ii-r ,-a t:'i;r'r:siii ;-.: ii;:,r."ru- r-1,::.i,,:r'i;:ri; lralli",SilrOlr.]!jii- (jLr trei ri.rsrt:-r.1ii-' (:ii f i'1,r;tie;]rr f-;i :ret iirfr:rr-r;1;4-1 ii11,i;i-11;1-1 luo, r,irile gl r-etr-ci:tErl lrl l.-.1-r |;,it'r,' lt L'iel-tl-r., ir r , ,! . Frr n,-- ,',i ' .11 e,ril{:l 'l.rrliLJr.rrii si lc irrcrczi i;r r,iii:j lg. :t',;,;t rl.:i::i ttiir ijili.l j r i'i i tfl,,i{'it.iti flaraiieltZ{lliale li ,,;rpei:i I t-ie ; i'-(}irfilitii. ,,1l: r-i'r1,1: i;llti e; ,r tr,l ;i. i.r'.,:i ilrr:, r';r 1t il ,r."r,,':ar . ! t .". t'. :-i;: (,t..t fri.)aS(.::i Ufi .'1.'.ri.-l(.,i-i.t! ;ti:,,r'iitl-.rtii lrii :r,'iir il';iilt:-;r:,liiij il'--ti lrr'lfs()l-laji]Fec.;;'e]eir;iI1s 'l rr''-'' ,. "trii:,:1' :':irlri. ir-r1j*rnrtiitJ, sj ;l r:.:nterisrrlliIl.ii" lr: sp'.'-i,,Ii All-l fr-inr,'Cl"tii, il-rtt-r., 1j13'iit i,,r i'r i. i:'::' .r.-,ir;r; tt: ;.;: lt;'''70 i;l"t.jijfli-ii ::tr,i fiFnfli)ielr si si ils.irl li-rtr,t;ii.' :.,:i r,.t .'. ;. : 'r rr r::) :,rrr r.ir.:rr'ttij rl,.l! lLirl i :l Ii; !rr j':1. I j'l ;,a, Ii.. f' 't . i.,: .ti,i'i r'! 1 1l:il i:.iiirr',:,, l. "l t:.
- 20. accept, dacd Fralii noqtri din spatiu nu ar fi confirmat cd aceasta era structura tuturor planetelor 9i tuturor stelelor' Am profitat de un ajtitor binevoitor qi de sugestii pe parcursul cercet[rilor mele. Dar nu a fost vorba, in nicittn caz, de texte transmise de o voce care ar fi inceput sd imi rdsune in cap' Demersul meu a decurs qtiintific, chiar dacS aventurile Pe cale le relatez poartS amprenta evenimentelor exceplionale. ceea ce scriu va permite cititorilor si capete convingerea cd tot ceea ce credeau ci existi doar in romane "ri" .., totul qi cu totttl real. Ceea ce ne povestesc Frafii qi Strrorile noastre din spaliu sau din lumea interioard, Kryon, Soria' Adama qi Mikos, dispune de o bazd qtiinlific5 la indemana noastri 9i pe care vefi fi in misuri sd o intelegeli parcurgAnd aceste pagini' TRANSCOMUNICATIA Mai intai, trebuia sd vedem ce este transcomunicalia. De aceea, am cdutat in literaturi cirtile care trateazi acest subiect. Am gasit una, de Frangois Brune gi R6my Chauvin, cale ale titlul in direct de dincolo. Am aflat cd, prin termenul generic de transcomunicalie, se inleleg toate tehnicile vizAnd comunicarea cu Persoane decedate ,u., .., persoane din alte planuri. De aceea, cercetdtorii din acest domeniu o fac de secole, prin intermediul mediumilor, sau fac si se invartd mesele. Dar, de caliva ani, s-a dezvoltat ceea ce autorii numesc transcomunicalia instrumental5 sar,t TCI, ceea ce inseamnd comunicarea prin intermediul instrumentelor 9i, in particular' al magnetofonului. Aceasti tehnicS ofera marele avantai de a phstra o amprenti a comunicdrii, fdcand posibil sd se elimine fraudele sau, cel pulin, permilAnd dejucarea 1or facild' Metodologia aplicatd in decursul experienfelor noastre nu p6rea prea compllcaie. Ne era suficient un magnetofon echipat cu o ba'dd neinregistratd gi un dispozitiv de producele a zgomotului de fond. Acesta este indispensabil qi serveqte, conform informaliilor pe care le-am primi! ca suport pentru vocile de dincolo. Acest zgomot poate fi proJus de un radio, de preferat intr-o timbi strdini, sau de un al doileu magnetofon, echipat cu o bandd inregistrati' La sfArqitul lecturii cirfii lui Brune 9i Chauvin' eram' mai degrab5, in expectativd, deoarece, dacS realitatea fenomenului nu 18
- 22. $i, deodatd, vocea lui Marie se face auziti. Dar ceea ce se exprimd nu poate veni de la ea. inlelegem asta imediat. Punem intrebdri 9i ni se rispunde clar, firi ezitare qi intr-o manieri perfect coerent5, in domenii pe care Marie nu are de unde s5 le cunoascS. Cerem si ni se repete mesajul pe care il inregistrasem parlial in timpul primei qedinle de TCI. Ni se rispunde imediat: Nn puteti intra singuri in alinnfii. Numni indrtnnntorii ttttiznti pot sd rti nrnte cslen. Apoi vocea precizeazk: Nu este uorbo nettTtirnt sd copinti experien[n cnre n fost fncutd in trecut de nlte grryturi. Experienln aoastrd se situenzd Ia tm niae.l diferit, gi nu rti se ua refuzn nicio dottadd nsctltsd. Planul neutru ntt reprezintd nimic pentru noi, aga cd suntem nerdbditori sd primim informa{ii despre caracteristicile acestui plan. Iatd ce rispuns am primit: Planul neutru poate fi inteles ca Ltn wriaers intermedinr. El rezultn din nntrLrn tuturor celorlnlte uniuersuri, dnr, i:n ncelngi tirnTt, este drferit. Acesta este un concept diftcil pentru ttoi. Trebuie sa faceti un eJort de irt{elegere pentrtt n nborda ceea ce nu este din lutnea uonstrd. Insist gi solicit mai multe preciziri: Este aceastd lume neutrd o lume intermediarn tntre ltnnen ntnteriald, tn cnre ne nJTdtrt ttoi, qi lumen ?n csre mergem attLnci cfrrLd murim? Ni se rdspunde: Nu ponte fi exnct definitd cn interrnetlittra, ci renlmente cn plan neutru, cdci, in senstil in care a fost formttlntd intrebarea, acestn este intermediar intre nlte tipuri de uniuers, pe care uoi nu le cunongte[i ?ncn. Apoi, fdrd ca noi sd fi pus alte intrebdri, vocea ne precizeazd: Existd, pentrtt a naea acces ln ncest plnn neutru, porli induse tn lumen -ooastrn. Exista porti fixe gi porti ntLmite efemere, care nu se deschid decdt kt anumite lnomente, in nnumite conjwtcfii. Portile fixe sunt situnte ?n ceen ce -ooi numili locuri tndlldtoare. Portile rtmere se deplaseazd la suprafaf a pdmLntuh,Li, in subternn gi in atmosfera pdmdnttrhtL intreb atunci: Este necesnr sd dobdndim un nnumit niuel de perceTt{ie pentru n trece in ncest plan neutru? Rispunsul vine imediat: Onmenii non-perceptibili pot trece in ncest plnn neutru. Aceastn nu cere un niuel special de perceplie, ci tnt nirel cortsistent de congtiinta gi de responsabilitate. Cuprinqi de emolie, uitim sd intrebim uumele persoanei care ni s-a adresat. Ne promitem sd corectim aceastd omisiune in cursul urmf,toarei gedinfe, care este prograrnata pentru sdptdmAna viitoare.
- 24. ,.f :l t,. i :i li:Iiti- ]i :'ii'ir!'i': iir.,1. iill'r. 5: i'!illl;.ll !1i;:': lFiF tilla:;j :1, i 11g;L,1';i;;ir r.i-t ilii!i'r.- itli-i-ltrllr 1ri1 ',. .-t.t:1r.l,,li-.ir..t-ti btilit, ll j'ri1-r rli-ti.i:- i,rlfl lj'l!,ir|,;. -r, I 1:r; ' l.-," r", rilir'!:,.-1itl r.ietl:,iti'lii i-'lg ff it ;l.,.it.r:i"ll'r.:;1 lj,li i,';r irit; i':r-rr.;!:ijr:. ,'.,.',1 ",'tlr '.' l-! tL irl (' .i,' rr-' jti-: r',:llli: 1-.,trfi ;tr,.Ll1. i-it't;i;r,rt'r': ,,;,. 1';.,1i]r;j tl.rii..!t-!!ji'ia 'llt llifiltl, rt,.'t :ri rti t:r.'l-r-ii.,i sil: l:ii'.lr,:lt'ti 1r:i ,:: .:,:ii',' ill;:riil'u. l)t' lltrr'tr,.iit i'rfili'r-i .-1ii-: iir.: :: , ,,,r ' :r,i irt i'i,' ;l.lt!.i,:.;g- 1".]r.j t-'.t]tri::,t::':ii-r: :, I : !1 it:'.,tt1 al.,i.!,lali.i.lti fi1' r'rr1..-i;1, 1,,,, -, , r-r;.- ;',.i .!]r_1il';lfl iit It,'.i-i rl'L: t,:l"ir:-lr:t-,t I : , r:,i i,.1 fll ,.:i lil r : ,,,,1.. i.1r,i |i,r,t
- 28. f)ar care este originea acestei forte'? Conform teoriei cuantice, fiecare fortd fundamental5 are la origi4e o particuld de cAmp. Forla gravitalionali ar fi consecinta emisiei, de citre toate corpurile materiale, a particuielor numite p;ravitoni, de masd apropiatd de zero, al cdror spin impar ar provoca o atractie. Eu sunt jucdtor de pitnnque, qi n-am observat niciodati, orice migcare ag fi imprimat bilei, ca aceasta sd fie capabild si exer- cite o atracfie asupra celorlalte bile. Existd aici cAteva lucruri care irnilezeazd bunul-sim!. $i cunosc faptul cd fizicienii nu au reugit niciodatd sd detecteze aceqti faimoqi gravitoni. N4ai mult, in ciuda tuturor eforturilor pe care le-au depus, nlr au reuqit unificarea celor patru forfe fundamentale. Am invifat, de asemenea, teoria relativitdfii: universul ar fi vid, iar gravitalia ar fi o consecinti a curburii spaliului. Aici, din nou, apare pentru mine o veritabili contradic!ie. Cum poate vidul si prezinte curburi? Dacd aceasti afirmalie satisface un matema- tician, in abstract, pe mine este dificil si mi satisfaci. Mai mult, cAnd intreb cum ajunge materia sd deformeze coordonatele spalio- temporale, nimeni nu este in misurd sd-mi rispundS. Mi-au trebuit mulfi ani gi multiple cercetiri pentru a ajunge sd infeleg cd spa{iul nn este vid. in fafa rezultatelor experimentaie, unii fizicieni au ajuns la concluzia ci acesta contine energie. Dar ei vorbesc despre energia vidului, gi mentin o contraclictie evident5. Se constatd obli- gatoriu c5, dupd un secol de relatir,'ism, este imposibil pentru fizicd si se intoarci la vechile teorii. Este, totugi, ceea ce a trebuit sd fac pentru a inlelege cd universul nostru nu este vid qi ci, deqi este parcurs de numeroase particule, existd un substratbazal,la nivel subcuantic. Pentru a infelege, de asemenea, ci acest eter, ciruia timp de un secol i-a fost negatd existenta, existd cu adevdrat. $i nu pentru cd este numit, de acum inainte, cAmp subcuantic se scl-rimbi cu ceva ceea ce este in natura lucrurilor. Ceea ce conteazS, in esentd, este structura acestui eter sau a acestui cAmp. $i dacd inlelegem cd acest cAmp este constituit din particule infime, cu o sarcind electricd negativa, ce constitr-rie un substrat elastic, atunci putem si intelegem ca acesta sti 1a originea forlei gravita{ionale. $i voi merge chiar tnai de1.;111", spunAnd ci acesta sti la originea celor patru forte fundan.ientale si a incd unei alte lf
- 30. i1;! rr :Lr1..L!!/ ll I 1l!j.' ,; 1i :;i ;rii1';.rr:: j,: : l:l-ri'.1 i li.) -rri l 1-r r:: :':r. 1''l-;1, t,,',';'1i i1 : :.' il-t,.-rI l; it, :;' i;'',,'ii li ! rr: ;;l-ii!:i-:lr:ii!,!l:,1i1'r, iir : ., r,r! r,,.;,,rlr i i'ii'ii.t I !Ir Prii jti.;. ;il rii('l lrqi; ;:;-1 1.:1 1'; I i;Ililrifrr,,ril.:!ii. ,,ii-i ;r1;g;,icl)j ll) i.t1'll;L.lli;l ljri (iit'i...lii-:.,i{.: l'1{.:1':-4 , ' r,. -:, .,,i,' ." fi it-{lltXrtt lI :le ttliti rlllrt,: iLrr.rl.::.'t r'l Irt'rjtliiiii L-ri1 rt.,ii ii.i i:i',. i.11 l1:,ii ''ilr r-:,ttl ;riftii'Cltat li: irtr"'Jlrl .rr:i;ri,;i rie t.. il!{:,ri j'.ir:r:.;iilhlir-:lrtil-riil il.l!tt! i :j{-ritrr.jili. i'lrlt;t".i;ti.i rjii ii't'ti:i'itt f;:, l'lr;l ,t'itri ,-::'1t:i;',:;.;;,1 ;ri lul:rll :.t:.tt-e!ui ;;i 1l:rplfli'r'li:'11llil lit; 8.,//l :i-i-,P!.:,.,1i ::t i'r'i,.;il;.:,, r''111 ,,:ji1, 'i,.,111. ltill'i--I'{:';l rit' i: i..]r.ri'qlri j r.lr i:'r,l:{.jri i.i q;.11r i!ii-.:.i1.:iii:.I-tirl i:lt.rltjl| ,4r-;.f tlr prtr]ltit{:l :ii St-. ij?i-:1,11!tri...:'..-.t-iclil i- i.,lirilfi llil'11 .1-iiitl :;*. tli.iri,,tgl..,i ,til lt.,t1] pU;rl f;llOfI i't.t ;:,ii-il:li {r-t{.t'. J...cii: r'i-1 ,ir.l;'q':t1';i :l-i,'t'r,rlti-rii r.i tri..ir-'ir.llii {'[i(-r{,'ii nli s-at] :'l,rtldil i;l ti:'.l;, il{'t{.lif-';i ltJ-rurlitr iLr,;i:-si i-rti.. tt:ti1 ir"a', qi-,.ncllrzil c.i, il.lrt;i t-il,t {::ri.1i'; i_l i-r r tiF{:-1ti ;..i r.it,.t"itii,j, iirirtCj 11j.l itXi:it;"r tlifi etet.. j t;r,, ;111.i1riir,.rii': ;ar.li't i 't1:r;i'ti1:l irltrr ij,.' jir,l{lrqii' ri:i'jl:t.,. 'j-},?f til:l_tiC i. 1.i ,:;,:t ji,lrl:i i..i11if f l,..:,i r_t,:i:,t,titi,fi_ qj1.31:1.:. i':-tr .i":r, i/-ii1rt ..,t)i.h:i ;";|.iii Ci ditili-l f il;li.illr't il-illtl;ll-;rit: r,,"jr:,. irrl. ':it,, li.::l;iir,.1. g1 ;1;::r Sr,i jtt i.t(" .r1ili:lli:!i St"l-tlll. ,ilii;..;i1r tili,'! 1.rjii-lr..rll*,,;q. 1.",1i-,;:-ti.'i.i!!i 1, ri iii.-"r.rf ,':lltq:r ilif t:it_liitiLl fl-iiiC. i.',-ji.;i;;..,r,.r-t r. l-l:il:r.jl!'::t l.riij .:ii .]l 1i-ii;r;, -i-i'lti.i:,li:l li-:;:i!,:;.iiri, r.:lt.;lr,.irt jr l-t ' . :. t .. (l t-!t';l ii{- .,:,r.::-lf"llii:.i..rf:t.;ait-i r,.t .rlr..;ti .,.. l.t,,i..l irrilii Ili;r'ilij l'i 1()r,rll,tg r.ii:r l..lr.,:;''l,l',lt,i.]:.'i.'1ll,r.i.l.i, jtlll!..r.-i,rtl,r".rr:r.ir.j1l-i".Ii,1ir"1i1,..rti;'i.,r'j ;r5i1'-r'i:i",;.j i:.ir,.tir,:,llli!.{.1 ,r '-!r',',.1r .':i:i:-,ijll'lt, i.jr-, ',''lil!'t:.t.1 :-t r-ii i.r -:j:1-irri;li', iti'tl' i Li .ri;i j r-1.ti 1ii:;g"r' {.,t_l i:;i ::rii-ii. [l'l:.:li,ii']ii (-r;:il,'('ri.. r,1'1,;':t i.l,,r i :rt!]ilt,.!, ..-. ,,: .tri.i ,:.',-,:,tlliiill-]tslii ir: li.llii t,r;,j1. Ftl aili'relt1,;:; 7,1 ;;x,1;i'f i,r.1 1'!jq:1lr; ir; ;'r1q1,,r1.-r1'q:a ir,li de: i'{)l.i'li1il. {--tlle fil;li .li.iii:1;t;1i,.: ,,i t'r,ii:r.r l; ltrl ,.ir: r-"r ',,glr-,L.J ::r{-r;il'{.lit, il.-!f r:riil!r.'!'.t'li r--1,1 f.iii,.r l!rl'i...,.!.i;, t ':rfi:,.r"tfr,::iiiIt*l'Ll'r1i,lt'il .l ii'il::,t':; i:,sisr ft-l'l j'l,t-' 1l:r(!i '...1t' l:itrr- jr": r-:l r'i"r 'i,',i::r i: ',:1 4rql g itl i;1ir1,-11 a111 :.-J ict;.rni;: l'.tti rjr: S0{tx:. ,-lr, i-t eli.lta)it{lJllri' i,-.r. rt,fi {'; :-i iii;rt i Sr--;r1c.]Lri, qt3 dr-: ,.r ir' ;-l ,.,.,.1 : , ', I : ':t [.] r '.. :r.; :; i:r,i,,-r: i.:i lil nef(r ?ll ,r i'r iir li.!iltl iri.lnlltrti . t' ;:,:1.,r1i ,; r.i i,il;tf tei
- 32. indepdrtate sunt interconectate, iar aceste conexiuni sunt cvasi- instantanee. Ele depdgesc limitele admise de teoria relativititii. Nu vreau sd intru in detalii, nu acesta este obiectul cdrtii, dar pot spune cd experimentele decisive realizate in laboratorul insti- tutului de optici din Orsay evidenfiazd, in mod catep5oric, violarea inegalitililor lui Bell qi noliunea de non-separabilitate cbreia i se opunea Einstein. Aqadar, care va fi urmdtoarea etapi a conceptiilor noastre, care ne va permite si pdtrundem mai adAnc in secretele universului qi sd concepem noi mijloace tehnologice, de o amploare nebdnuitd? Am emis ipoteza existentei unui cAmp subcuantic, ale cirui caracteristici implicS legitura permanenti a doud particr-rle. Cuantele ar fi, deci, unde care se deplaseazd in acest cArnp. Curentii principali ar crea fronturi secundare de undd, care se propagd cvasi-instantaneu, creAnd astfel o bazd de informatii. Aceasti ipotezd nu merit6, oare, se fie examinatd cu seriozitate? Dacd ea ar gdsi ecou in lumea gtiinfifici, atunci cunoagterea noastrd ar putea, probabil, sd progreseze, dar si, mai aies, sd ducd la aplicalii practice cu totul exceptionale qi sd ne permitd sd avansdm cdtre o mai deplind solidaritate gi o mai mare fraternitate. Din punct de vedere teoretic, examinarea acestor ipoteze poate si aducd mari progrese in hzicd. Iat5, pentru cercetdtorii din acest domeniu, o experientdbazatd pe efectul ,,Biefeld-Brown", prin care doreqte ca un condensator incircat qi descdrcat in mod alternativ sd exercite o forfd in direclia polului sdu pozitiv. Aceastd experienf5 permite sd se demonstreze existen{a cAmpului qi dovedegte caracteristicile particulelor cdrora le-am definit proprietdfile. Aceasti descoperire, omologatb in 7923 de Towsend Brown qi profesorul Biefeld, cel de-al doilea vechi coleg al lui Einstein din Elvefia, a fost experimentat5, dar niciodati explicatd. Voi vorbi despre aceqti fizicieni in capitolul urmdtor. in interiorul unei camere vide din plexiglas, instalati un condensator format din doud pldci de aluminiu, conectate la un cablu gi echilibrate de o contragreutate. Ansamblul trebuie sd se poatd miqca liber de jos in sus, prin intermediul a doi scripefi. Aplicali o tensiune variabilS condensatorului, cu ajutorul unui generator de inaltd tensiune, gi veti determina tensiunea necesar5
- 34. a. "':trL nt?r,lr , i :::i ilil1,tj ii'; --."r,,, tl,-,ir-',i 1... ,l';l.,ir.-lr:',' 'rr -,;.ri t ""i',ii1i:'l1l l.l^:l l!'' l-lii '.11-ij- i'lli.;:llll ':lrl:ili!llt -.--'r.i,.i ; i1-::'Lr:"'t:'^,',',: i'l:'i'i r"r l'i r'l 'i:iq 1';::i{''?'i iliil'i:'iil":-:irl'e'l r'!ri,' t,'1;1,:1:;liL;rilr i.'iii':l,l!"{.jlir, i':':l; 'l:il-lli:;l i' l,'i- "'"'j: ! :::rrliii !ll('1. ,t-i1-jll rl tlli,,l-i i:ll iril'i-i-i.'lr':ti ili ,'ll-liit lii:l rr .:li,j,llriiii)i" ir :':iJi 11rr'-i- r:' i-,.t1.11)tie r l,.rlli,,.lii:, ,-1":r,:1t,., ,.;i l:tlr'f '.;11 1:.rii L:t i,i'i,'rr-iliil 'li. r:t .i- .i't , . .l r- ..1 . :r..r r',:. ."r ir,..;1. ., I : i ' l l::'r!'l: ' ''i' a;i !-il !'!11{i,.,tr-;;. l--rl'r..'.'t.il..ll,ll; lrll i:a.rr'!:.il,. r'': l.ii,'i; ,:! il:'ili.1i !-i{X!1Fl.1-;ri.i ' l- t ill' r.,?' r li. | :! 'j .,,, ., i :,j: : '. :' ""llir' jnf;,iilji:;iit.vii: iit !i ll l.)u;f.t-l iti'1!i,:::i i-,1!il::ii{'i.1.':l'tl.'l,iial i.,ji .:,lii.:1.}ii ili'Iltl1L} r,iejp[;t:;t:tr', ili i:Ceiall ii'i.-i!: 1.': i],li- {'rl r: 'lr-'l i'lil; il j' "'atl r:l !l|lvii!'l de llelt"{tl 51 ,:i".l attr,tfa;{l arLlt,i:nlr".' L-'i--. .i.-'i.xl i!lillf::ii.'..j'.,t1-l.l;'lt lt-:lrtlltl"! i . .,',i.-.:.1llr'.,;{.,i'1i1 .' .i :'; :.',,!tr, ;-lii " : 1.)ti ,.if.:ti-,,]l:,.riin'(:'f+ Lat'e a. fin l,li-il i:i iliiil'.-lii. .ilrrrlr-jq li.li flai"rli I{!ws€nel Rrc-rt,r.x, Bt.,';..',.., S-i') nij.sCrtt il. l-jr,,ll+1i, l" i-liie. iLr i{rllr, ili:l;r'Lrlriril: sl-ratrair-r 1-.tl.1 il:.i:,ir.:,tllt iie fLir'lirtli,;.i j.i.lrllili,l ji.ii;l ll" ,) i rll'Fl'.'1) i-i r'r -1 1'r- ;iil' lili i-lrr,ii:, ijjerr,"rl 5l ;iiit' 1-{'.' iili11" ilrr'il'iIill. i-,1' i; ".',i"ll;r ll'"' 1r' ;.rl;' i}'lr1t'i-t ;t iilitl-:t rl i.lescrli-lt:Lli:e i,.,:1,.i;i,-li'i!!.,i'l; il-r'rr:'-l''1i ill 1'.i i:i';i i lr l';i"t'X. i--..tI.f itjse:i,i, rii,Sr":ltpefit i;t :!i.i r.-it r.-{.t,r:ji-j!r.{l:ri ii.r.r;'iit:,ii';'r. i,irilArtli (el(tl,ll.:i'r-{t}.r.: ; ir!il..it iiie*;t l,i: r.l-ii-}i-lifi';1(' iill-;l-t! j;i i'L':'ililill i'! JXI:i;i.l1ri! :li Si-l Sri il,t,-lna i;r te,.lrSiit l-r; i.tl{liliilliirl il'i.1ltil lile: lrl'ri ?iii.rl '; iii itl ii it.i'., ,oliil Ir,lnr.;l 5-;l lltil{l;it r:.':i,1fin' i-'l:.1 i l-lj1.l 1;-:'; ij irit'{jiii 1''r'1 ''11r r!'"''* ]111;,aifl iLrcn:ia.l" ilci;r-i.r]:rt:ril,.'pl'i i-rt'il:llil 'r tl:'lli;'ilr-lt,'l.tlrll l"lrrri;,rli't''t :1":;-l ci-,i! 1a,:'t c1 {-' i'l il'caga i' r I ir. .A,.:lnsl* ricgco'i:c; tri:- : .Lr . 'l : i ,,* | ';, ''-.ltff r.lci;tt iil l9-2 i, t';rrrii i-trili"t'i' ii i,a ttitairiipe l,ltiliitgtrt'i-i1 Firlfi:i'-j riecllr rl-r1*il. eli:'l i L.ti'l- ii:ll-r, lrl F.iYsli;:' It'fr:l"l'-,t"',','i-, hi1ti !1-J 4: : . ; 'l ..:'l :t rr'",r1 '. ! r1l r(L'! "'t1" r1f i Feitti'll ;l{-eAiiti i:iriliClla,.ll,.l;'' ii-,r.iti ll:lil i;: i.t:'lsil.il-:l: 'i:.lit,:r. .'5i :r'1. .'l-n St;fL:iiXf!- i,iIt tli-rt.l pflii:it:li!. i--i{::;,f rli ti,''llli lirllr' rr 1. r:!-r:iil'!l'i iil{lF'::j.t i irti'..l ( 'lrri! [;r1, rrr]!ii:rr.,' ' " ' r. :'ltqrri r:lr j"r"'1t' jll;llliiaist;i tl;ldii:t.r'..i:"' i.i "r'il;-:l :r:' i;;i:'-: 'l ' r':rlr'i lll;:'';i.L1l':;tli'' lhrlilij di-;. El,;-i. J1-,q'.r,:14' q1-l : .,'r ! I .r.. , iill;ili:irl l',r..1L'sr',le,i'l"tr..: ' ''-':'l tCli'i". Fc,llli] .'iC{'(.lj."iii r ri i r ' , ' ". -r:r"il: t;ll'1 l'' l' i'l r-t'l. ::r
- 36. qtiinfifice sau trebuie vdzutd aici o interven[ie de cu totul alti naturd? Se poate ca astfel de invenlii si fie intArziate intentionat? Dacd da, de ce? $i de cdtre cine? Este vorba de controlarea direcfiei in care sd lucreze inventatorii? Dacd ar fi aqa, aceasta ar echivala cu a pretinde congtiinfei umane si fie pe deplin responsabilS de nout5lile tehnologice pe care le pune la punct. O asemenea ipotezd implicd faptul de a incepe prin transformarea congtiinfei noastre proprii, individuale. Nu am ambilia de a rdspunde la aceste intrebdri, qi md voi mulfumi si le pun cu unicul scop de a indemna la reflecfie. Brown qi Biefeld n-au reugit sd explice fenomenul pe care l-au descoperit. Ei au mentionat doar interactiunea dintre un cAmp electric qi cAmpul gravita{ional. Poate cd aceste experienle n-au fost luate in consideralie pur qi simplu pentru ci nu s-a furnizat nicio explicalie gi pentru cd lumea qtiinlificd cdpitase convingerea cd spafiul este vid. Dar astdzi, alli cercetitori preiau cercetdrile qi am descoperit recent o carte consacratd ?n intregime efectului Biefeld-Brown, care se intituleazd ,,Efectrl Biefeld-Brown, cea mai mnre descoperire n secolului XX". $i pentru mine, acest efect este fundamental, deoarece mi-a permis sd cap[t confirmarea ci particulele cAmpului sunt intr-adevir incdrcate negativ. in fapt, aceastd sarcind este cea care le permite si reactioneze qi sf, fie puse in migcare de electrozii condensatorului. Aceste particule sunt aspirate de electrodul pozitiv, apoi refulate de electrodul negativ, producAnd, ca reacfie, forta constatatd de Brown. Totul se explicd in conformitate cu legile acliunii gi reacfiunii forfelor, qi funclioneazi exact ca avioanele, care utllizeazd acelagi principiu. Dar, in loc sd se utilizeze carburanfi qi combustibili pentru comprimare gi refulare, sunt utilizate particu- lele mediului ambient. Avem aici, qi sunt perfect de acord cu autorul cdrfii, bazele unei fantastice descoperiri. Grafie acestor particule care umplu spafiul, am reugif in sfArgit, si inleleg cum funclioneazi gravitafia. Veli vedea, este simplu qi nu este nevoie sd facem apel la particuie care atrag materia la impactul cu aceasta, lansAnd o provocare bunului-sim!! 34
- 38. Vefi inlelege cd materia transmite particulelor din sp.it1,-r l miqcare ondulatorie gi cd gi reciproca este valabili: materi.r u:tc pusd in oscilatie de citre mediul cosmic. Veli intelege qi ci fiec.rrr. particuli situatd pe o axd care intersecteazd axa corpului ceresc oscileazd in opozitie de fazd cu cea care o devanseazi sau o precerle. intelegeti qi cum se structureazd particulele in celule, sub acfir,rne..i atomilor materiei. Particulele sau celulele care se afli in contact sau, in orice caz. foarte aproape de materie au o anumitd amplitudine a oscilafiei. Cele care sunt mai indepirtate oscileazd gi ele, dar cu o amplitudine mai scd,ztttd,, datoriti amortizirii inevitabile. Avem, de fapt, departe in spaliu un mediu care oscileazd slab gi avem, in apropierea suprafelei astrului, particule care oscileazd puternic sub actiunea materiei. Se stabileqte in mod necesar o amortizare intre cele dou5. Voi trage doui concluzii importante pentru ceea ce trrmeazS, qi le voi reaminti, cu riscul de a md repeta. Un corp material plasat in sAnul mediului cosmic: 1 - pune in oscilalie acest mediu; 2 - introduce in sAnul acestuia un gradient de presiune sau, pentru mai multd claritate, o presiune care variazd, in meditr, cu distanla fafd de acest corp. Astfel, materia deformeazd spaliul. Dar nu spafiul-timp mate- matic, dificil de conceput, este cel deformat ci, fdrd indoiald, presi- unea mediului este cea care suportd deformarea. Aceasti presiune este cu atAt mai scizutd cu cAt masa corpului este mai importantd. Presiunea cregte progresiv cu distanfa fati de suprafafa corpului, pentru a regdsi, foarte departe, presiunea mediului nemodificat. Imaginafi-vd acum cd, dupd ce am plasat un prim corp ceresc in mediul cosmic deformat, il plasdm pe al doilea. Ce se va intAmpla? Dacd vom lua in considerare fata prezentati de acest al doilea corp citre primul, constatim ci aceastd fafi este supusi unei presiuni mai slabe decAt fala care este ascunsS. De fapt, aceasta din urmd nu este doar mai indepdrtatd, ci particulele aflate in ,,conul de umbri" al primului corp nu se supun influentei sale, oscilAnd deci mai pufin, gi exercitAnd, prin urmare, o presiune mai ridicati. Astfel, aceastd diferenfd de presiune intre cele doud fele genereazd o forfd orientati spre primul corp. Avem impresia cd primul corp
- 42. ?l ptosedd snttnntii esta depnrte de n nthrye lirnitele eterultti,9i ttititrrttrl dintre ci ntt nr inrlrazni, se parc, sd exnmitteze Ttosibilitnten tlc n sttrdin nton'ttil climic. Referitor ln etcr, sTteutlntiile snnt nttmeronse;i oltsart'ntiile Iipsesc - crL sigurnntn, din lipsn miiloacelor care ar ptLten fncc Ttosiltiln obserttntitt. ar, ctmul posedd sitnturi care ar pnten t'i rencti-c,ate pe cnltn ei'olrLfici qi n cdror dezuoltnre pennite sd se obserr;e obiecte cnre depngesc litritn de receyttiaitnte n cel,r cinci sifitftLri obignttite. Acesten din urnn rte trnilsnit nntrnrite uibrntii tlirt lwnen fizicd, dnr cttpncitaten lor rectptittn este incd relntitt rcstrfr.nst1, inr rtibrntiile in nttmdr enlrtn, ctt carscter totti;i ftzic' le strdbnt fnra n le nfecta. sinrtttrile stfutile qi mni dclicnte nle corpttlui astrnl stLrtt incd lntenteln mnjoritatcn indiaizilor rasei nonstre ;i tttt ytot, irt consecintd, sd Serrtenscd ttzului genernl. Dnr t'b Ltct'trrit si sc t'fectueze obserunlii ?n regir.mile st,tperioare ale planului fizic qi ndtLc in cImpul direct al oederii obiecte cnre, prin micimea sntL subtilitaten lor, scnpd ttederii obiqrutite. Se pnre cd meritcr efortul sa ptthlicnm citeun obseranlii renli' znte ut ajtftorti ncestor simtttri, in Ttrimul rind pentru cd este posibil cn ele sd sttgereze ipoteze ce ttr puten serui In elucitlnren nntmitor probleme qtim[i.fice qi in al rloilen rdnd, ytentru cd gtiinln, cu merstLl ei rnpid, nu ttn futrtrzin sd nltordeze pe cont proprilL mele dintre nceste chestiuni. octtltisttil gtie cn eterul ii succede gnzulni, ca qi gnzul - lichidttlui' El qtie, ntni mt.rlt, cd termenttl ,,eter" inglobcnzn Ttntru stnri tlit'critc, ln fel rle diferite untt rle nltn ca solitlrLl, Iichidul 9i gttzul, 9i cn tonte elementele cltimice ilu, tle asetnenca, pntrtt stnri eterice, dht cnre cen mni subtild este corrtttnd pentrr,r tonte, t'iindcd ncenstn ntt Ttennite sd cxista tlecit ultimii ntomi.fizit:i, la carc se reduc tonte elententele, in ultimn instnn[d. in uizirnrcn nstrnla, ,yrrt11 sJeuitte un lucru aizibil. El e ste adzrrt ptene- tuAntl tonte xtbstnn!ele qi infngurind fiecnre dintre pnrticulele lor. Un corp ,,solid" cste un corp cmprts tlintr-utt ntrmdr imens de pnrticule suspen- clnte in eter gi care oscilenzd in tonte direclLile cu extremd rnltiditate. obserutttiile descrise at,t fost repetnte in cdtean rfrnduri. EIe nu sttnt opern rutui singur ohseraator, 5i crcdem cn ltot fi considernte exncte. 40
- 44. vin din adAncr-rl Universului, qi Dirac, in anul urmdtor' primeqte Premiul Nobelpentru hzici, deoarece le-a prezis existen!a' Aceastddescoperireentuziasmeazdsavanfii,darinteresul scade rapid. Abia in 1955 redevine antimateria un subiect important de cercetare. La Berkeley, in California, fizicienii se joacS dezintegrand protoni, aceste particule cu sarcind electrici pozitivi' de doud mii de ori mai grele decAt electronii, care formeaz5, impreund cu neutronii, nucleul atomic. Accelerali in cAmpuri magnetice pAni la viteze apropiate de cea a luminii, protonii ciocnesc o fintd cu o asemenea violen!5 incAt se dezintegreazd, generAnd noi particule. Fizicienii de la Berkeley constati atunci, in momentul Lliber;rii energiei generate de qoc, formarea de perechi de protoni' unul pozitiv, altul negativ, cu alte cuvinte un proton 9i un anti- proton. Interesul pentru antimaterie renaqte subit' Doi oameni srrnt pasionati, in moJ deosebit, de subiect: Andrei Sakharov pirintele Lombei H sovietice, qi Edward Teller, echivalentul siu american. De ce acest interes fulgerdtor? Pentru c5, venind in contact, materia gi antimateria se anihileazd complet, eliberand o cantitate imensd i" er.rergie. cateva miliardimi de gram sunt echivalente cu o mici bombi atomicd. inlelegefi interesul pentru antimaterie? Din nefericire pentru acegti savanli, dar din fericire pentru noi, care trdim pe aceastd planetd qi nu avem deloc chef sd o vedem preficuti in praf qi pulbere, cei cAliva antiprotoni obfinuli au supravieluit doar o fractiune de secundi inainte de a se dezinteS;ra in contact cu materia. incd o dat6, oamenii de qtiinli renunld la antimaterie, despre care nu se mai vorbegte, de aici inainte, decat in literatura qtiin!ifico-f antasticS. Dar, in 1982,inCERN, laboratorul eulopean de cercetare asuPra particulelor din Geneva, simon Van de Meer realizeaz5 inimagina- tilul, captarea antiprotonilor intr-un inel de contentie, cu ajutorul unui camp magnetic. Cantitdlile sunt infime, dar suficiente pentru a efectua experimente de fizici fundamentali' Interesul militar este din nou suscitat. un centru de studii, Corporalia Rand, finantati de forfele aeriene ameticane, primeqte sarcina de a examina posibilitdlile de exploatare a imensei degajiri de energie rezultat din anihilarea materie/antimaterie 9i, in 1984, 42
- 46. 2 - Structura planetelor gi a stelelor ir-, ,-rr-a experientelor, reflectiilor 9i lecturilor' imi vine in minte un gAnd care mb urmdreqte un timp' Aceasta rni s{ituieqte sicercetezinteriorul.Credcisereferdlacercetirileorientatespre cunoagterea sinelui, dar ideea se insinueazi pufin cAte pufin in minteameagimdintrebdaciarputeafiaplicabil5incercetarea mea. GS.sesc ideea cu adevirat stupidd qi o resping: gtiu cd materia gi antimateria se anihi leazd' Cum ar putea lumea noastri sd con{ind o inimd de antimaterie? Dar infeleg, intr-o strbfulgerare, ci d'etin cheia in acest mediu cosmic, ciruia i-am relevat existen[a qi structura in capitolul Prece- dent. El este constituit din particule pe care le voi numi' de aici inainte, particule G, pentnt a le deosebi de alte particule compo- nente ale materiei qi antimateriei. infeleg c5 atomii de antimaterie pot coexista cu materia, pe cind particulele de antimaterie nu o pot face, qi acest punct esle fundamental pentru cele ce urmeazi' De fapt, contrar unei particule, un atom de antimaterie dispune de antieiectroni sau poziironi care se invArt in jurul unui nucleu' Aceqtipozitroniausarcinielectricdpozitiviqiatrag'inconsecinli' purti..tt"1" G, a cdror sarcind este negativd' Aceste particule din mediuformeaziunfeldescutprotectorinjurrrlantiatomului.Un atom de materie care se apropie de un atom de antimaterie este respins de acest scut de protectie, iar cei doi atomi nu se pot anihila' p" .ar'ta o particulS de antimaterie, mai ales de sarcind negativi cum este antiprotonul, se anihileazd rapid in contact cu materia' Spre exemplu, considerali un atom de antimaterie ca pe o bild de lemr; acoperitd cu un invelig de cauciuc' Bila reprezinti antia- tomtrl, iar inveliqul - particulele G, care formeazd''injurul lui' un scut protector. Dacd uii lur"rru aceasta bili contra unei bile neacoPe- rite, iare reprezinti un atom de materie, ali inlelege cu ugurinld cd celedoudbileserespingqicSbileledelemnnuVorveniniciodata in contact direct ,t.u * cealalti' Antiparticula' dimpotrivi' nu poate fi reprezentatd ca o sferd' Ea vibreazd' Practic' Pe un segment de dreaptS, gi ar putea fi reprezentati mai curAnd ca o lamd de o!el' lamd actperitd sau nu cu cauciuc, dupi cum este de sarcind pozitivd ,u., ,-t"griirr6. Veli inlelege cd lama de otel pitrunde fird probleme in bila de lemn, ba chiar qi o lami acoperitd se poate infige in
- 48. gi antimateria au coexistat, aqa cum cred savanfii, nu vi indoili de locul unde se giseqte aceasta din urmd' Ea formeazd, probabil' un frumos soare central qi radiaza o sferd in care legile gravitafiei sunt inversate qi unde este posibili o plimbare. Dar sd nu anticipdm! Doresc si inlelegeli perfect functionarea caPcanei de materie pe care o formeazS bila noastrd de antimaterie plasatd in sanul mediului cosmic qi cum aceasta va Putea sd-gi formeze nu doar unul, ci mai multe inveliguri de materie' sivtzualiz5m sfera noastrd de antimaterie 9i aceasti sfera de presiune minimali situatd la o anumiti distan!5. spre interiorul, ca ii ,pr" exteriorul acestei sfere teoretice, presiunea mediului creqte. nu i"pr"ri.ti locul unde gravitalia se inverseazd. Materia plasati de o parte gi de cealalti a aceste sfere va reveni cStre ea. Ea i9i vede iata cea mai indepdrtatd supusi la o presiune mai mare decAt cealalti fati, conform aceluiaqi principiu prin care am demonstrat cd forfa gravitalionald produce diferenfe de presiune in mediu. Astfel, toatd materia se afld prinsd in capcand la nivelul acestei sfere teoretice, locul de inversiune al presiunii mediului. Ea se acumuleazi gi formea zd, progresiv, un invelig in jurul bilei noastre de antimaterie, d.ar la o anumitd distanld. Acest invelig dispune deosuprafalSexterni,undepresiuneamediultriantreneazd o gravitalie orientatd spre centru, qi o suprafafd internS' unde mediul antreneazd o €;ravitalie inversd. Este posibil si se meargi pe suprafala externi, este ceea ce facem noi in fiecare zi, la lumina .rc,ur"iti. in interior, este de asemenea posibil si se meargd' de aceastd datd la lumina unui astru de antimaterie care strdluceqte in mod continuu. Nu exist5 noapte pe marele continent interior! Toate planetele, soarele qi stelele sunt, aqadar, conform ipotezei mele, parfial goale, avAnd in centrul lor nuclee de antimaterie qi, intre acestea doui1, particule G care servesc ca izolatori. Existi oare dovezi concrete ale acestei structurSri, care revolutione az6, sdrecunoaqtem, conceplia noastrd despre univers? Am evocat, intr-un capitol precedent, aberatia Pe care fizicienii o semnaleaz[ legat de gravitatie. Ei constat;, de fapt, ci acceleratia gravitalionali scade mult mai repede decAt o prezic legile lui Newton cAnd ne afunddm in phmAnt. Mdsurdtorile cele mai precise 1 Materie gi antimaterie (n.t.) 16
- 50. tumultoasa, in decursul c[ruia stere gigantice produc multheliu qi o cantitate mici de eremente gre1e. Aceste stele instabile explodeazi ;";;;;;"r" qt, tu cupntui primelor doui miliarde de ani' lasi generafiilor ulterioare de stele un mediu cosmic in care heliul ocupd deja treizeci la sutd' Istoria efervescentl a haloului s-a incheiat qi' f"'pur..lrrul urmitorilor zece sau unsprezece miliarde de ani' se i-rur. g"r-t".a{ii de stele' E'ste cazul soarelui nostru' niscut acum cinci miliarde de ani, la marginea unei spirale a galaxiei,,in jurul sdu ors5anizAndu-se up'oup"-i-ediat planetele' prin condensarea resturilor solide ale mediului' Ceea ce cred despre formarea galaxiei noastre corespunde intru totul cu ceea t" t"-"uti sd fie spus' Voi adduga' totuqi' citeva inforrna{ii complementare despre mecanismul producerii explozi- ilor qi voi demonrtu, tt aceastd ocazie' ci se formeazi progresiv mai multe tiPuri de materie' in momentul formirii galaxiel noastre' o masi.de doui sute de miliarde de ori mai mare decAt masa soarelui a fost proiectati inuniversulnostru,daraceastacontineaatAtmaterie'cAtgianti- materie, in pirli egale; oamenii de gtiinli sunt convinqi de aceasta' Triim, de asemenea, intr-un univers in expansiune' ul-1i1ele calcule au dovedit-o. Presiunea mediulr'ri cosmic era' deci' infinit mai mare in momentul formdrii galaxiei noastre decAt este ast6'zt' Or' existd o lege uqor de d"-or"i'ut: forlele de coeziune din sAnul materiei' ca gi al antimateriei, au la origine presiunea mediului' Dar' in cazttlantimateriei, aceste forte de coeziune sunt cu atAt mai mari cu cAt presiunea este mai mare' pe cAnd' in cazul materiei' este exact contrar. Aceasti lege are o consecinli capitali: in momentul formhrii gututi"i '''oust'e ae la formarea primilor atomi de anti- hid.rogen, aceqtia s-au aglomerat rapid' gralie forlelor de.coeziune foarte importante, datorate enormei presiuni a mediului' in timp ce atomii de hidrogen formali in acelaqi timp au fost respinqi la exteriorul periferiei 9i proiectali in spafiu' deoarece 11t" supun aceloraqi forle de to"'it""'"' Dar' cu timpul' ei sunt atraqi de masa de anti-hidrog"tl t^'" t-u format qi se aglom eteazdin jurul acestei sfere de presiune minimald d"'p'" care vi vorbeam anterior' $i inevita- bilul se prod.,."' hiJ'og"''tttt acumulat se apropie prea mult de antr- hidrogen. Etanqeitatea constituitd de medrr'rl cosmic comprimat nu mai este ,.tfi.l",-tta fi '" p'oat"e explozia' proiectAnd in spaliu toath -lE
- 52. ci la momentul formdrii planetelor existi un anumit numir de materii diferite, .o'"'pt"-t"etor fiecdrui ciclu de explozii' de ordin p-U"iltii*re trei qi '"ce, poate mai mult' $i aceste materii se vor intrepitrunde.rr-tele tt' t"l"lul'"' formAnd planuri de materie dife- rite gi intrePitrunse' Voi explica de ce materiile diferite se intrepitrund unele cu altele, p" .Arld doui bucifi constituite din aceeaqi materie nu o pot face. Daci materia, aqa cum o cunoaqtem' ar fi alcdtuiti simplu din atomi inconjurali de vid, cele douf, bucdfi din aceeaqi materie s-ar intrepdtrunde firi probleme' $tiinla a recunoscut ci spaliul dintre atomi este suficient de mare pentru ca atomii uneia sd treacd printre atomii alteia. Atunci, Pentru a ?nfelege motivul' trebuie si cdpdtali o noua viziuneamateriei.Aceastanuestealcituit[numaidinjuxtapu- nerea atomilor, ci qi dintr-un un ansamblu de particule G' care sunt intercalateintreaceqtiatomi.Darcaracteristicileondulatoriiale acestorparticulenumaisuntaceleaqicaaiesuratelordinspaliu. De fapt, oscilalia particulelor exterioare dispune de o componenti verticali, dar nu qi de o component[ orizontald' Cu alte cuvinte' ele oscileaza p"."-""gment de dreapti' in mod contrar' particulele situate in miezul de Jaterie au dobAndi! sub acliunea electronilor constituen{i ai atomilor, o componentd orizontald 9i qi-au inversat frecventa. Ele oscilea zdin faz6' cu materia gi in opozitie de fazi cu particulele externe' Astfel, materia este constituitd din elipsoizi ' mari la periferie, ;;i; care circula electroni' qi al{i elipsoizi in jurul cirora circuld mlci particule G' toate oscilAnd in acelaqi ritm' Aceste particuie G din interiorul materiei sunt cele care impiedici se se intrepitrundi doud materii ce oscileazd cu aceeaqi frecven!6, dar permiiacest lucru pentru douh materii care oscileazd cu frecvenfe diferite' De fapt' particulele G din interiorul tipurilor diferite de materie nu au u.""uqi frecventd, iar ceie care oscileazi mai mult pot anihila miqcarea celor care oscileazi mai pufin' pe cand doui materii de frlcvenle identice nu o pot face. pentru a inlelege acest fapt, spuneli-vi cidoui particule G ce oscileazdpe aceeaqi frecvenli se'deplaseazh intotdeauna in acelaqi sens gi cu aceeaqi vttez6:"i" * au nicio posibilitate de a se ciocni qi de a-gi anihila energia' Seamdni pulin cu maqinile care se deplaseazd pe autostradi. Daci acestea se deplasea zd cu aceeaqi vitezd qi in
- 54. insuqi principiul acestei legi' fizicienii nu vor mai cSuta locul unde a dispdrut a-ntimateria I 1^*^i-+^yrrino ? Este important de reamintit ci aceast[ lege intervine in origi- nile galaxi"l ,lou'i* "i""tt cAnd materialele care o constituie sunt proiectate in spaliul nostru' 9i c[ antimateria se concentreazi intr-o sferi imensd, sub acliunea intenselor forle de coeziune' Din contr[, materia "t;";;;"isatd' sub formh de atomi sau de parti- cule, spre exteriorul acestei sfere' pentru cd' in caztl ei' forlele de coeziune sunt inexistente' Ca urmare' legile atracfiei gravitalionale fiind ignorate, materia revine pentru a Je concentra in jurul sferei de presiun" *i'''i-uii-g"tt"'*e de sfera de antimaterie in sAnul mediului. Fizicienii recunosc asrtzi c5, la fiecare formare a unui atom de materie, ," fott*u zd tnatom de antimaterie: A:."-1:^o consti- tuie deia un mare avans spre recunoaqterea.str"*:t^::]versului nostru. Dar si ids[m timpul si treaci: hzica avanseazd cu paqi uriagi" revenim mai curand la originea forlei de coeziune, atat pentru materie, tat Ut pentru antimaterie' Am explicat ci parti- culele G penetreazil materia' dar este ugor de inleles ci' cu cAt pitrundem*ul*t'ttininteriorulacesteimaterii'cuatAtparticu- lele G intAmpini dificultdli de a se amesteca printre atomi' Existd deci, intre suprafa{a intregii materii qi centrul sdu de greutate' ceeacenumim,inhtl.e'uigradientdepresiune'-l4atematicienii ar spune ci este vorba despie derivata presiunii' Dar cei care nu inleleg aceste ^til;i d" *ut"-utici sau de frzicdpot si inleieagd perfect ci este vorba despre diferenfa de presiune a mediului' cAnd ne indreptdm dinspre suprafala-exterioard spre centrui de greutate' pentru a fi mai .iJr, ql .., ,i i., de simplu exemplu, daci presiunea este de 1000 de;;;t i; suprafa1d,900 ia 1 cm de suprafald' 800 la 2 cm etc., avem un gradient uniform de 100 bari pe cm' Cred. ci ";rla i simplu si inlelegeli c[ acest gradient de presiune st6la originea forlelor de coeziune' s[ incerclm ui.r* s[ vedem distribufia particurelor G in sanul materiei. Aceste farticule G' in interiorul materiei' se rotesc qi se concentreazap"osferisituat[laoanumithd.istanldfaf5desferade circulalie a electronilor. Aceste sfere de circulalie a1e particulelor G sunt oarecum stivuite unele peste altele, la fei ca portocalele intr-un 52
- 56. materie gi Pentru antimaterie, sunt cele care stau la baza variafiilor invetse, pentru una qi pentru cealaltd, a forlelor de coeziune' $i toate-acestea explici cum s-au putut structura planetele qi stelele noastre sub formi de sfere cavitare' cu un frumos ,our"centraldeantimaterie!Laorigine'sferadeantimateriecare constituie asthztsoarele central s-a concentrat pentru a atrage' in consecinta,materiadifuzdinaceastlsferddeinversiuneapresiu- nilor mediului, suficient de indepdrtati pentru a se men{ine echi- librul intre materie qi antimaterie' 4 - Structura universului Fiindci aceasta mi-a permis si inleleg ceea ce s-a petrecut' probabil, la originea formerli galaxiei noastre' poate ci ar fi intere- iant sd_mi.o*pi"t", viziunea qi si vid, in cadrul unei cosmologii p;lobale, ce va deveni aceasta' " R"u*irltesc faptul ci trdim intr-un spaliu de particule negative gi cd existd, in mod necesar, o altd parte a universului' un alt spafiu' constituit din particule pozitive' $i, dacd existd particule pozitive qi negative, existd, de useme'lea, particule mai mici' fdrh sarcind "l".tii.e, neutre 9i imobile, din care au luat nagtere acestea' Si examindmcumsepotd.istribuiparticuleleqiantiparticuleleGin raportcuparticuleleneutre.Particuleleincdrcateelectricoferd,prin raportare la particulele care nu sunt incdrcate' un spaliu dilatat' Acest spaliu constituie o zoni depresurizatd' qi putem in{elege perfect ceea ce se petrece privind imaginea similari -a cicloniior' care sunt gi ei vasie ,o'-t" d" depresurizare in atmosfera noastri' Acegticiclonisuntconstituilidintr-ozon6centralddeacalmie, upoi d" o zon6 depresurizatd in care.vanturile circuld in spirale .ir.,-rlur", apoi din nou dintr-o zond de acalmie' La fel trebuie sd fie in spaliu, cu precizarea cd, pe pimAnt' ciclonii circuli intr-un spaliu iu doui dimensiu'-ti, pe cAnd noi trdim' in univers' intr-un ,puii.t cu trei dimensiuni' Dar, daci integrali aceastd imagine a universului nostru in miqcare, veli infelege cd acesta se prezintd' in universul in repaus, ca doi torri enormi de diametre diferite' imbinafi unul in celdlalt. Dar la originea lumii, torrii sunt foarte ingustali qi, la capdtul opus, sunt foarte expandali' $i aceqti torri se