Ioan Stancescu & Sergiu Ballif - Metereologie fara formule
1. a,w
roan sta.t
CeSCU . S $
METEoRoLoGlE... rAnA FoRMULE este o carte
adresati tuturor celor care vor si infeleagi feno'
menele atit de diverse 9i de spectaculoase ce se
Detrec in atmosferi"
be la istoria indepirtati a cercetirii oceanului at-
mosferic pini la ePoca zborurilor cosmice, recor-
durile absolute pe glob sau din fara noastri ale tern-
peraturilor, ploiloi etc., explicarea fenomenelor
atmosferice oblgnuite sau ale unor curiozitifi me'
trceorologice (ninsori colorate, ploi cu nuci de cocos)'
iat& nuilrai .it."" din deosebit de vaniatele subiecte
abor"date.
Volurnul aduni numeroase date stiinfifice exp!icate
pe in(elesul tuturor gi intr'un stil alert, ceea ce ii
iustifici pe deplin aprecierea unei METEOROL()GII
rAnA... FORMULE.
METEOROLOGTE...
iFARA EDITURA
ATBATROS
@
t
t,
i_
Lei 8,25
FORMULE
2. Int:ti d,: I,-r rr;xril{ia so pc P6;r;int, r;tttltl. ct litnt colrfscf
'nt'ntijl,tscit cu r:c'Lc tizui tlit'e;,ii;e 3"etruci:ri:rre a'te. n,rxt,zri.ii. X.,w-
nrlrr.ru ,si cilld,u"rn "9'c;ir;'eIrri, frlrtr;;rilc gi 't-t:i"iit":;dri'Ie uptiar,
J'i:lErcr*le gt tute it1.e, x-ini.tr.t"ilc plr:;iirlcll;.r !.-tnt itn;.ri.c:j:LD?Lt!,t
t;i i;tspdinitntut dtr;i.:clrit.d. $i, crL,ill {:?.{i .5a
.yiresc. w iittar-
fftL ?:uil.irrnie cit t;r.ijlcrrr:slc srilc n'..or1c:;it rl* in{:eltg,rcrr. liit- le
gltiscascd o enp'!"it*!ie. D*r nefiilrri fn l;frr;'er lrr? l* elcr:lc,;e
srnsrr'l"iirz nsi srl IrrS;1e i112,1)otrix,*u ele::/tTnJli;.ili;r nc.{ llri;. ;i*a
'fortrutt trepN.at {:a?"ztiiz{!eTecr, ctl ocrslc f{-,i}$?ital?€ Siri g7r,r}tc-
'rtte gi dirijate de jiit"tli: srl:;"'cn.nirr;'e;l'.e. ttiroy* :;in t: a le
,..it:2btt1'Lct" Ie o.d,u,c es j ert { e.
Cu timptil ltzsiio"!d't ;1i,ndtL-qi {t;t t;rtii tnult o:.i;:,:rr:{ul li-
tttiis,t ttl ctm,auEt*t'ii, olttul incerircff sr1 se d,cspti',-r._i:i t{itz
pttien jeniqztl itkiV,ar m-i,stice Ft, sit gristascil o et:1ili":tl{i,e
^-- Vsante Im fncepiif +zttir:it ^* d*r, a"rit:u::e de rilas nntut"d,
dcc?,t cea d.i'.*itz.ii., clc;;:;"cr orig.1iti,ea l;iuii.dplci*r fcirtir;l;.,;lc oie
tttnzosf erei,.
$i, astfel, crr Eililll itzuitzte d.e itzt:t:tr;rt{Ll'llc ci.l'iie,:,c{lilor
cnlice, omul a zntttzt ciclicits.tea rzailn'lr,." cila*itnrilfi.ri.r:^ !tt-
z*le Lunii, ,na'j"gcni,ca upat"cittir c siclcllo:r,, ctr.lcti,tl"u'i'ttl r:ege-
tgi ei,, abiceiurile sninznlelar etc.
Cu,tz.agtdw{ele ccuinrilsf e i*att f6.ctit ise oni;inefj a.i.;i,or
{.imiiu"ri sci clerfuzr tat nts.i s{&.Xtini i.';t. iitptu r:;t nnttl"r"s. Sitzt
srrficierrte ztrm.e s'l,e lncepttlttlui, istrsri':i *nz::r.titii, ce crlesiry
cfr oma,l nI-L s-s clr?*3.r{af nzciad"utrt i:nl*u rircriiult.ri n":itrrcl,
n- a- tr ciit, d *ci, i n,tr - * sl i.fu lsd ar nzanie (: u r L{tt ur u, rd n r'n,:.c i'cs.f
iazareu sri o modifdca in folosttl s6zt.
{} colac{ia crfutal I
3. Orlriirl r':rr c;xrrific ;;ri?r;rlol" sm'icri, lelil*rrL r'!.itrlrt ge-
t,, ,',.,1:) ,1,'..;ii., t,r.,t tr.t:i.t;i,i, t,.i;.:lri,,i: I'n:tfe 6"l,.,. iit,,.'tltLIU|
y;it! ;itr1t ii r ' ..r'i; t' r, tlirt't'L gi rtu tloar pl"in transniltet'ea
ot'cli.
In nzillte dip. rechile scliu"i, apar qit insenzndri, &s?,Lprtt,
Dret?z;.i. trt,tr-i r;.ri 2ea1!?i. ce!,e iri legdtu,rd, cu anunl"ite fena-
"tf7cile. c{: {1u, &'u!.!t 1L't'tit{"!ri n"ts,i, qtaDe asuprtr lac't;,itot'ilot'
acelor lintpuri. Se |rtfiriptiru asl;fel inceputu'r{l,e unei nci
gtiinte, pe ctil'e '"*?.cl"iii Ei'eci {tu, denu,mit-o rrctecrolcgie.
Dar sf er{}, s,ce.stei qtiitzr;e ei"{t. pe atunci nzult nzs-i r:i.iprinzd.-
tae,re, i"nqlobttzd ",ei o serie {,.e jenotnene astTonal}'r.ice, seis-
mi.ce tj'i odeseo c"lziat' ce.le'l,egate d.e erup!.z:tle ulLlcti'nice.
T r epl. tLt, i)'t'ixr xntr o d,u c el' e G, ab s er'.- cli ilar in Etr'u.rllznl ale,
TnetearoloEi*. a cii.'stdtnt tnt su,port fizateriaT, d,easebit cJe 'ize-
cess"r cLiil,tlaqtet'2i,, tot 'm,ai u,pro'jundu,te, a m,ultzplelor fe-
navitene ce i&LL nartt,et"e in" cuprinstil atmasfe.rei, de.uenind, a
gtiitzt;ii eie sirre stiititttttta. cil r,n confht,ut birze precizat.
Lrr" zilele rLo{Istre meteardl,ogia a tncetat sil naz f ie d,aar
o 1tiir-ttift r:on,tant,plttl,iud", care siL se miit'gineascd, n"u,rnsi, Za a
descrie tenanzeizele afnlosll'av{ge, ci auind a sferd f oarte
larytd. gi cant,plexd, tle cercetare, i4i ad.uee o ne&ld cat&ri:,-
btgit lu ef orl,u!" g{ifl"el"{rl a,l gtihgei, nlorztlial"e.
Frin" tutttn'a dometfittlzti siitr, d.e bwesti,gufie, ce necesitd,
calaborarea tutttror st*telar lt*nii, nzeteoralagiu este c'LL
adeudrat unu, duttre cele mai i,itternaliotzale gtiinfe, i*r
dsf,ele ce le lttrttizcai:fi, necontenit crsllp?'o sf;d,rii, ti,ntpuhti
d"e pt i.ntreaga pknzetd. igi gdsesc utilitatea practicd. in cele
mai clij'erite ratntlni de acLiuitate : transparturi, agrit'ul-
turd, clrnsrru,clii, turistn, tettecam,t"mica$ii etc,
Reeditittd, aces.stit carte, dorint, sd. aterim ptl5li.cului o
lucrare, cu'e tiird sei se ?nscrie in rigorile unu,i, tratat de
nteteorologie, sit cuitlerz{ieze- a bu,n(t pafte ditt fenom,enele,
ce se petrec in s'paftul atit de uast aL atnzosferei,, addugtnd,
tlatele cele mai recente ule cercetdrilor tntreprinse in acest
d,mneniu, binetnfetes, fdrd a auect Tneten{ia ca pagtnile ce
u,rtneazd, sd. epuizeie totul.
De &ceea, curn e gi firese, rom pd.slra cdt$ii' a'celagi ti'tltt :
I,tcteoro1ogie... f iirii f ormule.
AUTORII
) colecfia cristal O
5. vremii Ia un moment dat 6i cel ce va fi in vtitorul apro-
piat. r{gricultorii erau cei mai interesafi in a sesiza chiar gi
cetre mai mici.schimbdri ale vremii qi astfcl, ff,ri voia lcr,
pot f i considera{i printre .pr:i:nii observatori .ai vremii.
Pe m[surd ce, prin procesul rnuncii, activittitiie sale se
tliversificau devenind tot rnai complexe, omnl a simtit din
ce in ce mai mult nevoia de a cunoagtc natura. Agricul-
torii, crescitorii de animale, dar qi navigatorii, p::in feltrl
preocupdrilor lor, au incepri'L se observe mai atent mediul
1n care i,1i desfagurau. activitatea, cdp"itind tot mai muitc
cunoqtin{e, clevenind astfel maii puternici in lupta cu
natura.
Vcchii cgipleni, urmdrind ritmicilatea in cnre se pr'o-
clticcau rev[r'"sHrile Nihiiui, au ajuns cu timpul si. le pre-
vad6, folosindu-le in obtincrea unor recoltc inai bogate
prin irigalrli. $i locr;iiorii vechiutui Babilon frlceau ob.scr-
vatii asupra nalulii, dovadii firnd inscriptiile pe lut ce cla-
teazf, din milcr:iul al III-lea i.e.n., gisite ru ccazia sJ"i:itu-
ri1or arhcologictl.
Neobosifi ciiriil,t;i ai mirilor. gr:ecii antici 3r/eau to{ ir-r-
teresnl de a ci-tnoa,,stc vren:ea 1re pcrioade cit m:ri lungi,
intocinind in acest scop calcndare in care et;lu inscrisc
perioadeie {avcrabile qri nefal'crtrbilc rravig:r1ici pc par'-
cursul intrcguiui an.
La fei ,5i ariibii utilizau cu pel-spicacilaic tnusonii in
lungii'c 1or pcr"ipluri intr,c per:insrtla alabj.cA ;i sudttl ccn-
tinentrilui asiatic.
Cbsclvaiiile 'c:or:tiuue pc cal'e ()F.t'llcnii au lirceptit s;i 1e
facir n'sttpra naiui'ii i-a'u cl-,-t.s 1:l concluzie ci i::r uiilt-trS. existd
I.cgi, cai:e gu.,'clncitzir toaie feiroiitencle {ri cil clt nr-l se pro-
eluc cicior: la in.Lirnplare. Au ajuns astfel c""r timp'"1l sd le
elir:crsi firc. clr"rp5 locul rincl,c sc manifestiln:ln aer. in apI
!n.n in pSilint. apiilind plimci* ra"mttli aie giiinleior nattt-
::ii. l.'rinlrr: clc Lill loc apnrtc l-a ocupat ;iiinfa c1:scrr.'5.t'ii
sliirii timpuhii, pe car<: t'cchij grcci art cienr-trnit-ti fiTetecro-
loeyln (dc Ia cuvin{',ri ..nlet'coLon", calc inscanrnd in iirll:a
gr{-,a{:fi : cc{ra c/-r sc pe ircce in aer').
("ii'crrji 5i l'orn;rn.ii inr:lneleau in cadn.li metcorologiei qi
fciini-iicnch astronoiricc. vnlcitnicc ai seisn:ice dar. pcntru
a :l * r,rxpl icl. accli-d;u,t ;rtt:n o.sfclei rohil plincipal.
lli:numilui gtogri:f li cail6tor al antichit5{ii Herorlot
(484".*425 i.e.ir.) facc plimele observatii asupra a"spectului
vrernii. Dar cea mai valoroasi lucrare,a ace.lor timpuri
fpfltine invitatului grec Aristotet (SB4_522 i.e.n.) +i este
intituiati chiar ,,I4[eteorologia,,. pentru prima datd apan
o sc::ie cle inscinnAri asupra originii unor fenomene ont]ice
din atrncsllcri, clln sint halor-rl .1i cnrctibeul.
.-_. i tl! invii{agi ai anticl:iid{ii, cum au fost Teofrast
(3?{1"*-?f}7 i:g.n.) ,tri /{il crrch (t8I*127 i.e.n.), *-u., pruoc.l-
pll, cl'r: stilbiiilea oliginii unor fcnornene meleoroiogice ne-
oxlrliir.tr: liitrir a1,r_rnci. Ultiinr,rl, de pildir, a cfectuaio serie.
rl. 'lr.;r'r'r,'li{ii
t:1 irn:rtrlrqit:., inlcrr:iiid sA dca ryi o clefii:ilie
;r .lirlt'i. sr,,:;izincl inrpor,tnn{a ladiafiei sol.are asllpra scoar-
{t'i l.i .,rl.r'.. I-{ipa'r:h clerfiir.lea ciima ca fiincl incicienla sub
t:,1 r l'c r'1 1711 11.. S rlllciui arl,ii:g st-ip ra f lla pdnr intuhi!.
Grnglltii,-rl si istlr:icul ^9{rrbo (68 i.e.n.
- 1? c.n.), in lu-
cl irr'{'tr rtir ,.Cicogr;ifii:r", con:tllletoazd dcfir-rilia l-ri Fliparch,
"ryllr:iiir:linri
cii inclinai'ca diferlti snb care'cad raz,--le so-,
lrr.r', tlistribuie i:r:cgnl cnntitatea de crld.urii primitd cle glo.
bLrl tr:ici;l.r'r.r. 'Ioi, in Gr:ecia, Clau{1i,tt Ptol,amit" (90--168)] in
hr.r'rr'li) r,iil. ,,Opiica", e--<plici. fenomcnul fizic al refraciiei
llrnrrsJlclii:e, men{ionlnd 'cliferitele ero::i ce se puteau pro-
ch-rcu in obscrvalia agtriJor. Si, pentru a confiima conilu-
ziilc la c,illg a ljun.s, a intocmit tabele cu coreclii aplicate
la trei urccl"ii cliferite : aer--api, a"er-sticld gi 'apd^-sticld.
_ La ::omeni, T!. A. Seneca (4 i.e.n. * 6b e.n.) ;se preocup6
clg lsr-romcnele legate in spccial de elcctr"icitatoa itmosfel
ricir, cdutind s.i. arate ntecardsmul fornrlrii lor.
Der nn num:ri inr,Atralii popoarelor €uropene au descris
Ei cxplicat fciromenele meteorologice.
De pilC5, in :scncolul aI VIII-jca i.e.n,, vechii tocriitori de
pe ldrinrrile rd.sdritene ale Mediteranei. irsi irnaginau cd
plecii:itatiile cad din niqte imense rez€rvoar€ exiitente fur
cer, si cil fiecare fenomen era dii'ijat de Jahve (Durnnezeu)
dup5 bunul sdu plac. Tnneteie nu erau decii v,rcea lui
Jahr,-e, fulgerele erau sdgcli ce le lrinritea cu arcul, iar
a.parifia culcuboului cra inte:rprctatd ca potolirea mi-,
nici salc.
. in_Chinn, ,aproximativ in jun;l anului 400, a apdrut
prirnr"rl rnanual * dacd se poate nr"rmi astfcl _. rle agrnme-
tcoinlogie, ce cuprinclea sf,aturi utilc asupra cujturii cliferi-
tclor plante in funcfie de anotlmpuri 6i de lcnonrenele
specifice lor.
10 O colee{ia cristal } O coleclia cristal t 11
6. Pe la mijiccul secolului al Vl-lea. inr'Statul indian Vera-
h,tivitiltirn s*rie lin iratat de astrononrie, numil ,.Br'liatsarn-
hi'ir.", in care, prirrt:e a,ilcle. desci:io gi o sei'ie de fc:ncrnene
tncteoroiogice {i;!:i. viniuri plr.,lcii11s.:, in'"rndulli eir:), pre-
cuin gi eveninter:t":[e lcg,aie de eie.
La arabi, fiiridd (800*-873i, ai.rtcrul ,.Epistoir:icr", bA-
zindii*se pe ccn.{rill.ii"ie li-ri Aristotcl. eiihtcc c:rpiic;rlii noi
fu--r ,c.eea c'e p.rive5le fenomenelc iucicorr:1i;gicc. pe c;lle le
at,r'ii:uie ai:iilrnii nncr for'l.c fizire l.cnle, fnlcind in acclagi
thnp 6i o clirsilic;u'e a lcrr.
In Er.'ul }-{eciir-i, clatar'itir n:islici:imnh-ri relig.ics ;i inchi-
ziilei, se cr:usialii. ti:::p de n:lli|e ,s,ecole c clezl'ollaLe titai
Lcr:i;ll. in ceca c,e p.iive;te cei.ceierea q;tiin{cJ,or n.lir-ri.ii. Incer-
cirr'iie de a da fc;:on:eri*lol o expliciltie n:aierialii;i,l er:au
asprri ped*psile. Cu tcate ac,estc;l o scrie de reill"ezen-
tanfi ai $cclii clc la Cxford, i:lin'rrc ,ca::c
"1i Robcrf Grps-
sel;cste (11?5-'12ir3), au aduitat d.in vecliile scr-leri insem-
n,trlle refelitca::c Ia fenc,menele cere;ti gi la cele
mcteorol,ogice. 1'o[ in Anglia. dal in isccolul al XJV-lca,
Wiltiam h[.e'r:!.e, rcciorul r:lnivcrsltitii din Driby, a efcctriat
E:rimelc c}:serva{ii rneteorclogicc iir Finropa, pe ca::c mai
apoi tre*a publicat.
Cuno,,stin{c1e m.ai mul't sau n:ai i:i;fin exactc referi-
toa::e la naiuri dobincl.ite pind ia acra 1:rrioadd, eu conclu.s
tn cele din rlrmS la 'concluzia c;i tlmpuJ
- sau
este o manifestare con:plexfi. a;fenomenel,or ce se petrec tn
atmos er6. A apiu:ut astfel ncce"citatea gdsirii uncr mij-
loace de dete'minar,e a varia}:ilrtirlii u-nor eleinente din
natnrd, neccsitate ce s-a concretizat ,nrin tnventare.a unor
instrun"l'ente de mdsurA.
ln 159?, Galeilea Gul,iIei, (15S4-164?) inr',enteazir ter-
rnometrul, sudtnd la r.rn l:alonaq de sticlSr un tub sr"rblire din
acelaqi material. Cel$lalt capit al tubului l-e introclu;s in-
tr-nn vas cu ap,ir. IncElzind gi r$cind eonsecutiv balonul,
apa din tub a inccp'-rt si se ridice 6i sf, coboare. Dar acest
iustrurnent rudimcntar era,sensibil nu numai tra varialiile
tetnperaturii, d:ir' gi a1e presiunii cu care aerul apdsa asu-
pra a;pei .din vas. Ulieerior, instrumenil,uiui inventa;X de,Ga-
lilei i s*au ,adlrc modi{icdrt .de"c$l,re Ferdina?zd. at II-7es d.e
Ifediei.s, dace rl,e Toscana1610=-16?0), care a inlo,cuit
apa din balcna.l ,cu alcool, iar capf,irul tubului l-a astupat cu
un clop, pentru ca acrul si fie irnpieciicat de a*gi nrai- e:rer.-
cita presiunea. Dar'n,ici cu an€ste rnodlfir,:;iri Lpiilr,riiirclfrll
respeciiv nu putea fi foiosit la rnis,urirtcri, dlnaieee n,u
avca sc;r1S. ru, Iost fAcute ctriferitE prcpuncr"i cte c,liviza,re a
scai*i tsr.1'}ctrtetr-ui',ri ,9i cle fir.rar.e a puncir-llor e:rtreme :
pilnclul rle fierbele al ul.cir,iiui
-
penir"r"r cx';rerna pozi-
t,ivir
-
;ii *mestcr:ul dintre sare gi ghealil *- pentrlr ex-
trr-'l-r:ir lregrtlrrd, -*, teurpcr*[riia corpliluti Ollcnecc sau puf,
qi s.in:pl;l rlicie ccle ir:ei cdlduroase
"ci
ccl.c ixili. friguroa"se
alc i,inrr iui. trind la Lrrir-ri:r. s'ail ai.es ca pur-:ric e:lh'elne llunc-
trrI il'r llicrir':r"e qi de inglie{, til r,ipei.
'l'ri1. in iiirlir, iu 1ti39, Ilcnedetta Castelii a inventat pl"r-
;irr1r-r" r"trl, irpulil'r rlr: nli:sulii * precil:ilaiiiir'ri. rir.re i.riic:e
rrl.iii:ilri; sr.il: ri fui:mi1 ::lrCint-;ris"i.il inci .i;n seclii-il ai lV*lca
I.c.n. iir l:lriia.
'l..ili
ait 1:as imporla:rl in qs*a c,e prive:.lte plcgresnl ne-
'tt'tilologii-'i in aceastir p.:r:icirrli.i l-a ccirstjir-rit inr";ntaret j:a-
r"rrii;irii'rrlui d+ ci;tle Et:*n.g;eiista T*rriu:ll,i (i{iil8*-Xfj4?),
in .l ti.ilJ. 'Jli'r:1:i.lic rcrmir.r,'*iit fa"pri's1 c[ acest ilpr,Lr.af a. r5r,.urs
.Il)r'{)ilir(I Irt:,i;r:hinrtrirt pinir astdzi. Vrind rsd-rri argLinre:rteze
o dispuiir rstiinlificii pe car€ a avut'o clt tneniorul s6r-r Ga-
lilci. r'r:lci'itcare la sccat:ea trnei fintini din Florenfa, Tor-
rircllj a construit nn nparat forrnat clinlr-un tub de sticlir
in carc a introclils rnc:'cLlr ,si pe cal"e l-a inciris la nn capdt,
iar pe cel*ia1t l-a introdus intr-un vas pii.n, de asemenea,
cH melclir:. A observat estfel ci nil'elul co]oan€i de lichicl
clin iitJr rxrboalir plnt ia o ir:fil{fune la c;r:rs ec -ctabile$te nn
cl:]riJibiu i:rtre acvxsta ryl plesir:n€a {u cair: aernl atmosllc-
r:ir itpilsii a.sllpita n:e::curului ,rlln vas. Tor:t'icelli nn ,a filcr-rt
a:llicva detit sii ctror.rccieasc[ practic valiibiiitatea tcor:iei
fi"tnccziriui Blaise Perscal (1633-1Sii3). car.e. in 1{i4?, a
afir"mat cir aei'ul excici.td o presiune asilli)r.dr tuturor eorprl-
riiol clc 1:e suplafir!:a Piimintului. P;rsca.l, fi-r]osincl J:rarcmc-
tlul lui 'IorliccJli, efectuciizfi. milzur[tur,i ale ptesiuilii
at:n:osfci:ice in Fr*n]a, iar mai apoi ;i in Sueclia.
.In 1.654, Atb xan GirericJce (i$03-*1{ift{i) pune ;i e1 in
cvicicnlil efcctul prr-.siunii a tn:csfer'lcc pi"intr -o expcrit i":ifi
r$meLrt .i:r analcle lizicai ca ,,cxper-ien{a emisJerek;r cle
lil;,19.;1eburg".
In 1059, fizicienii Roberf Eoyte (16t?--1fiSl) ;i Crhnd
Marictte {1{i20-1634), c.feetuind in'Jcpcnckrnl unul c1c
allul cei:cct$ri, ai.r stal:iiit legca re.iu:itcn:-'c Ia r.clalia dinlre
L9, ) cohoj,ia cristal t !$ relsc.lia eristaX t 13
7. volu:rlt qi presiune gi au ajuns la concluzia c6, pr.esiunea
ie,r'!lr,ri in mndifii normale sc.ade in raport cu iniltimea;
lir Anglia, Robert Hooke (168b--1t03) inventeazL in
.trfi84. trrlt.rrl apara-t de mdsurd a vitezei vintglui, anemo-
nrt-.i"Lrl cu pale,te. ln acelqsi an. italianul Frcrncesro Fofii
consii'uierst,e higrometrul, instrument de m6surare a umi-
ditt,;ii aerului.
ln 168G, Edmond, Hallea (16b6-1?42), reputat astro-
nom engiez, la intoalcerea sa dintr-rm voiaj in cmisfera
sudicd, dd o primd explicatie asuirra mirsonilbr.qi aliz,eclor,
tntocmind 5i plima hartS climatologicir a h_rmii.
"
In 1?1?, Dctni,et Gubriel Fo.l;"elzh.t:tt (16tj6-l?86) face
prirna gradafie a ter.mometruiu.i inspir-inciu-se ciupd' scala
astronomi,rlni danez Ruer,ruer (I644-1 T10), foicsiird totodat$
p-entru prima oarA mercnrul in tubr-r,l ter.mometric. In 1?30,
Ren,4 Antoine FercTznztlt de R6cu"mttLr (16B8-1?5?) f:rcc o
notatie a tcrmu,metruh-ri de la 0o ia 80.. In 1741 Anders CeL-
sizts (I?0I-17 44j, fizician sucdez. construicqtsj termometrr.l
c-cntig::acl folosinci 0o pentlu punclr:l dc fierbere a apci ,si
100' pernt::r-i punctul clc inghet. ln 1?4b Ce.rI LrL)yL Linn|
(tTC?--i?7U) inverscazl sensul scirrii lr-ii Ceisius.
Iu ccca ce ;:rir;crlte oJ:serval:jilc rnclr:orologirtc olgani-
zate, ri'Ir pas important s-ii filci.lt 1rr,in i:rfiin!:lreta ja Flo-
renfa, in 1?20. a .,Acridcmiei expci'ienfci',. S-au t::imi.s unor
coial,;c,r'l{lr'i r<riurrrtali din mai tnir lic r)i'aSo {:t11'opcilc in-
struc{,i rini pcntru rr L:servai:ea ;i inl.ceisha""rtla rinor'
-date
n"le-
''ueorclcgirr-: refel"iioare la 1::resiune. l.lmi:eratilri. rinlezeala
aei'Lrlui" c{ilccfi;r si vilczir vintr-rlui. pr.cium qi la aspcctni
gcn+:ral i.rl c,-unilui. Obsen aliile cl'&il not;rte !n niste taJrr:ic
speci:lic. Ctlr: rnai cortrplctc si n'.rrnr:r'clr:;c rru Iosl eell: tr.i-
mi:!c cUr'I crla:icic Boicigna, Pal.nxl, hus!:rrurk" paris 5i
V;irqsrit'i:f .
In acce:r5i pclioadl"r ar-r inr.:cprrt :rir se e:fr:i:trie:lrr- ob:ie:.Lie-
"[i1 qi in l:iLrirn rirs,il'il.errni a Eur:r:rei. A.s1 lcl. in RLisir:. in
t?:j(). I,'ll rrs H,,ft ; irry ( i tjSi* i 7,1 j
; ririii n it,azi ix.inr"l,lr l ( a clc
s la fii ntt:t<:r'r'r, loq-ir:tl.
. 1n.l ??,i. flf;t';r11ry111ll ii 1!l(.li'{)r'nliiglrl !"s,;111g:z I.r:ijS Cq:tli
(iT40-_1{lil}) r'r'd:i:tc:izir uriul rii n,ur.lmclc ii.ai.:rk: de ir:e-
tt.or"r,l,,gic.
Trcptal obse:'vlliilc meleoi'ologicc or.ganizate jau o
amplo:rre tot mai r]tarc, lnfiinfinch_i-se la 1Vlannheim, in
!iem1ni1, in 1780, ,,Societas l{eteorologica paiatina{,, con;
dusa de Academia clin acel ora,;. Grupind un nun:a;: cle
39 de statii meteorologice dintre care i4 in Germania. iar
restul din Austria, Eh'etia 6i Franla, so,cietatea a unifoi:ni_
zat metodol'gia efeciudr-ii observafiilol cit ,si prelucrarea
datclor rezuitat,e. A f
'clionat
pi'd in 1?g5, ci-ncl s_a des.
fiinfat. Pe baza datclor din anr.il I7BB, H. W. Sr"ii"i ii-tocmeEte, in 1820,
-la Leipzig, prima hartd sinr:pticir.
_ sfirrsii'l secolului ar XVirl-lea pi inceputul secolului al
XIX-.lea aducc, prin aportui unor mari na,turalirsti ai timpll-
h"ri,
'.i ipoteze qi teorii referitoare Ia zo'arca clirnei Fd-
nrirrtuiui. /'sifel, Carl ran Li,nn6 in Laponia, Lan,is Ruy_
rtr,ritrl cle Carbanni{.res_ {1?b3-_182?) in rn,_rniii pirinei "qi
Al,:;t:ander uan, Ifutnbatctt (1?69-1Bbg) in Ame::ica de Sr_r'd
.llilci,rreaz6. numei'oase observalii meieorologice. r"eiiefi'd
p'in lirci"driie lor inler:.dependenla clintre tii:i.rr.i.le clc climd
;;i clc vcgcta{ie in clifer:itc zone ale pii:lintului.
ln ccel cc privr:i;te cooperarca intelnationali in clomc*
triul nr.'i.ol,lrrgit'i p:irnui pas s-a:l:icr-rt iir il5ii, priil or.ga-
t-rizurc;r, la 13i'r-ixcllcs, a conferinlci .intci.:ialiorr:r-lc dc. hic-
t.ot'olo&ic llulitimi, din inJ{iativa rrnuia dintlc inlcinci,,*
t,ru'ii oceanografiei ca-;tiir-r!d, M. It. LIotu..y {180?-_1S?J), ccl
.alu in'Locmi''c in 1842 prima l:"irlfd a ,curcnlil,rr to"ii*i.
zlct",1
lci con f eri nlc i-au u r mat douir con gi'c-*c lri r cl'.lionLrkl
dc. 1'{eteor-o1og'i*. Prirnul s-a {inui iritr:e 2_*10 scplc;n-
i''jc-18?3.la vie'a, *irc'lc au,participlLt zg de'rrteoi'otogi
din 1"1 fa'i. L'"rc'ilrilt: lc,r:st'.ri co'grcs-irr-r {.ost; conciuse cte a6i
mai cle .scairrd reprc;lcni..r_i:r!i ai r:icleorulogi,ei r:ron,clialc din
acr:1 tiinp : Buys-Bal1rri, Sc'il, lil'*h's. iiitl clc. S-an sta-'biji
i atunr:i. r serie dc l'ri*tr-u:i. in icgriii-r.a cn. orclc clc ol:-
sclv:Ili.], cll sr'J:imJrniilc clc in.fu:rl:rlji trrrrl.corologice gi cu
e ta,lrrnllrca g i vr:ri f icalc :r 1-r
riioti i cl rr i i r s l r.'r-r nrtn,Lcli,r.
La al dr:ilea Congr:r---s In'Lc'na{ionlrl ,rlc i,ft:tcorologie, or-
ganizat in 18?9, Jg lioinl, ilu pai.ti,cipirt 40 clc r:r:plt:ztiniir:tt;i
din f8 f5ri. S** ali-.,s cu ;rcclt prilcj Clrur:tt-tr,rl';{ciryiro}i-
g'ic Inter:nal,icnll si s-a initiat pr'imr_rl An polrrr I:tlctr.la*
fionai (1882"--1483) clcschizinch-r-,rsc ;rstilcl ch"n:'ul r:irtr-e
cooperalea in cer.cr:';lrua ;r tiir: !!.fi r:I in,lclira{i oiraiir.
Tol in a c-loua par.lc a iselojului :rl XIX-lca atr luat
fiin{5_i' -Eul:i)a
p'imcie serirj,i:ji rncl,oo:.,cJo.gicc nr!i'n;lkr.
ln 1BbI. li) .iena, s_a iiriiiin!;til In..iiitulul liilleo::oii;;ic de
pe liiigi Acadenria de $liinfe pc baza ol:;-qe:,rr;rlij1r,r,'uc se
1+, + colccfia sristal a a colecfia cristal O tr,b
8. clectua.u ta 94 sinfii roeteol:ol{}gice. In }855 .se infrinitezf
Servitiql In{{,i1.{i{}L'oi.!f;ic I'':'ani:elt, iiir: in 1[jtjZ ill fiilirii, iir
Gernrania, Ii::;Lii,;i1ii{ }l{e l.i:+i:cir:.gic lt:iiu'itint. Itr .i {l(i-} .,,c r'r-
g.anizcazd" ;i Iulii.il.ti-iiL l'rft-'jlcLi:r"lit;l-:i'r: i.i:t !l1i'11iu, i:,ii il i8?9
O-f icir:l Ccr: i i'i,i ric l-i,k: teoroio;3;; * a L I i.a,li';r i.
SlirliluL s.:c<;iuliii. al Xlli-1c:.1 llit:e:rlt:t[ u;r trlrogi€s
pentru mctcololog'.:1, plin eit:;il-liii-ra pl!:r:11o;: i-ni.s';:"ili*r,'i
prertcoiolcgir:i: in aitii.i.tcliiri:. nil:r::ii cLr a.i ltt'::iL-.1 i;:lti'Ltli:iir:*
teior, fAr* pre:ztntil oi:'tllluri. Ar*1-+.r- F.ll avill ior: in liiigiiil
efcctuinCu-se ia iuci:pt-tt nrisurhtori asi'ipra tl:tlirril";i-1-r,.ti"ii.
aei:ului la cliicrit* inij"li;ni cu;rjutorul u:ror ?rflL'c'iti urirc se
€ltrjialr tcln:om,e1,r'c. Apoi.. trl.r ilicciJLit .c:: .!c cc;:is|i'ui;i,:,:cfi
znree sp*cial:e, confcc.tion;lte cli;:ir*uu sc}:*lct n:li*lir:, pt
carc €ra ft<Liri o pitizir u.:tlirri .1i ll:.:i:lLent5. i.ic ci:lc iu:ti
n:r-[le o]:i e.Iies.'Lt o fi:t'irr$" r.i,er p:'i:ltnfi, i*i:'c:r tliir':eir.sir-lrlr: pu-
tcau ajungc pt:ii le 2 nr. O:dati'r tu perfccfiiili:1rlil ltiL' ';i
pe rnilsur/t .cc itir;i::cait altcie ir:ll:i ii-,ili.iunieni'tip :ii; tir,";elit
din ce in cc rnai nlime,r'J.:.ss'g'l vo1'"tminot'!e. arllfei c,.i r:,1'ltlle
*rnu ner:oilc sI ridice greutilii drti cc in ce mei maLi. A fost
neccs&r sir s,e co:rstr",;ias*5 Lin: litstiulrrsnt ear* sS iilict4is-
treze mai ri:uile elen:enie lneictirclcgice deu-rla'iii I llrc-
siunea, tcmpcratura ;i umezcaia elr:r'u.lni. Astllei a fr;{; in-
vcn ta I nt etaar o gt nj ul.
Tut in acea pr:-rioirdii incnpt c:i*clualea pi:it:,lc.lol mi;3l1-
r.iirili in ali.itr"rrl"ine, clt ajulr-rr-rrl ]:a1t;nu,hii. Fri:r:clt ilrlcr-
elri cn: flcsL fiicr.ltc in Frar:t':,. i::rllrnele fiir:cl r-tr:t;:ir-lt'r i;r itl-
ccpi-tt clt il€r' c:rld. l!{ai tirziti in lci:ul. aert-.llti ciilel. au fost
utiliz:;rie gaze i:nai u,soat:e ca *."rli,rl (irirLr:ogen. ]rciiil) cc.ra ce
a clus la :r:ir:gora;:ca voirt:tuli"ii b;i.itiruiui, cresr?l':i tctlclatfi
5i friria sil. asmnsionaLd. D,eotrrc.c cit ajui.crill }cr ,qe p:ti,cau
efccii;a mii.cirrXtiili ]a altiludii:rc baio...ncic lt'slrciivc tltt
cJr p 5 t.r t, dc nuil i r,ca de b aioanc-;c rxltl. ii.
L:l inr:cpuiul scl'r-,lt"tiui al XX-lea un eilt imlrcrta.nt
p*s -- 5i pcirti'u ccrceiS::lle metcn::i;logi.'ce _- i*a coirsLituit
ctrtstr:uir.ca p::imuir-ri aparat dc zhor cu tnolor in 19C3. insir,
in p:r,ra,ici cu dt:;rsoll"ar.ea avia.ii,li s-:tu adus r:rii per"ferf,io-
tr;iL'i 'u:rlc*rrcir:r. 'ln 1930, profcs*rul cir:ctiam Att'gt;,:;te Fi'c-
cnlcl {18i}4-"19{i?) n coustru.il, primul sir'atosl:41., un balon
speci.tl amcrujlit, piintril ascerxsiune Ia mari iniil{l::ri. In
acclaiii ar'1, ilploap€ cancolniterl. . l)' ll. .&'Xolcestaou'iir TJttitt-
:aea $o.,ricli,cei, "Jcrl'ii LiLgarJ'tt, ]11 S.f1:cfia, Il. Lwtge iir G.*r:rnar-
niz, EurealL, gi lili"*c in Franla constlrui'esc prirne.l,* raclio-
r.i0::lci,L, caie v{i.t j,;ic:r, lrn mare I'o1 it: ce:-ceta-lea at.irr*s;f*lrei.
ilc '!:aza ,obser".tt{.ii1oi' asupra iii,:::;lor st:"periol:i s;. ,:ii'iro-
r',ri'-;'r polai:,t "s-,iiLt i:uittt ,siabi-li nui tiitl* privinti sl::iilur'.iic
r; ! l ii,{:}.f -i ii itre Ai u iij til r:,ii l r.,.i t'-i,
1n clece:niurL i,ri V*i.ca al sect-,luli:"i nc:;irn ;i-u .iL;.sl la:r-
sll'ir 1:rime.ie l':,ichc1.e ti:eicel'oittglr,'c. plti-i5toare d.e [11.):lra-
tr-ti:.{ capelbilS sf, t:ri,.scRre anuni'ii p::i"a.ine1-ri nieicorolo-
rlici 1a mar'i. i:iiiji,imi. It ceea cc 1:ili'c;tl ccrccinrea giobliiit
.l ir.,,mosferrut. u, r.il,.pi iroii.ii s-a cli:sriri:l itl nlei'il.rciloEie
rrri;riii cu' laru;rl"ra ,la ':i cltr-irr'L:.'ir: .l 93'i in Uiiiniicit Sc:'.'it:-
lir:ii a prin:irlui ,';li.r'lii. a.r-tifir:i;rL ;ri 1'dn:intuLlui. cAl'uii'r 1*.iu
uln'rlt dif'eiiic ;si:rii tiit ,snteliiri il-icL'lor:illog.ici i;;nsai'i de
[.J.tl.S.S., 5.{.i.:.. it'tat'ea B::i1anjc. 1"1:,ln!a, Japrink, 11. }'.
(ii'i'nania etc.
At,it rtlchcirlcr ciL 5i satelilii rncti:oinlogir:i sint tl.lt';rli
r:ll llhipamcilt ^r1:':i:i:ii car::c lir- ilr:i-ltr:ilc iniil{ii:ri r'ii in"tt-'';rle
'tlr.r sl'rtit o ;s[]r'jc tle date €ltupra p;ri"amc'i.r'.llor ail:ro:lt't'lci'
lilrir:li[.ii mctcri.rrllo{ici a.r-r .d.e'schis ciint:rr:1 Lrnol inr,'esi.iliilXii
:,;liiirf ilice ckrosrJ-.it de ?:og:rte qi pr<iinifirtoare. Clu ajr-r!-t.rt'ril
hrf ii1,6'111 o ii:ra,54ii:e glcbal5 n atn:r;"gferci tcrtstrc. irlilc-
iLriird trr aceliqi li.nrp o serie cr,e
"rluciii
asuprs" racliiL!,iiior
r.rli'rilrc.lii, gro",;i.nii gi stratifititrii tr-'r.inice a atmo:+Ielt:i,
ir lrebulozit$lii e.i,c. P,c,h-11 clin ce in cc nt;ri. aclir," al t:rci.ilil-
lrrir.,giei pe ph-n internalional m:.ri csLs realizat ;i tic iinpi-tl
ci'r num[rrtl ii.rilur: tte:r:bre aie (]rgar"lir:lr'!ici idclt'oillrir-ii,:c
ilii:ndia-le (C.1,i.1-t.) a cL:escut de lir:ln la rur. Irr 1fi51. tirtl
ri lunt fiin{ir C.i!i.}'{., ins-iitutie si;crializaiii a O.i'i.U. itr.
ccci] cc pririe:iic c{iopeirai:ce mondial6 in nre''Lcr:roicgil. llu'
i'o:;l afiliate 40 de !:lr"i, perntru ca in l{};j9 nun:iir''il .!ri'Iiii
;r,jr.in.qi la tr00, iar in 1978 sti fic cie 15t). Sub lnt.iitlniiit:a
[).id.S,{. s*{lll o gani;lat o serie cle pl1igr;rrle cic ctrli"'l'ii!l'i,
ini,;i'nationerl* ,clun ar fi : Anul Gcofizic ll:i,et':ril{icn;,rl
(1[]i]?-19,58); Amrtr Soarelr:i Calin (196,1*iStifi)' pr'ri:l"iin li
luiii:lrr refe'r'ii,oalc ]a cericctiirera atillo;f ci e i tc.L'cr;ti'e
(Ll.rl,.R.P:, 8.IX"il.A., Ir.E.S{.8, e tc.).
Pcnt::u a nc da seama de ampioillca acl.ivilirfii mci.eo-
rniogice. inortrii:rie cslc c*zul sii armintim cirr in 1lt{i0 :lG
cf.;cLuau pe-lie 120 tl00 de obserr:;:lii alsupl:a p.a::eli'lr'ctri,ior
m:ctcorologici lat nil'elul s,olulu,i qi circa 1,1 000 elc rlL;s'lr"t'ir-
fii aerotrogice ir+ cele aproxim;rtiv 9,0S0 de skilii tr:elt<-,ro-
nngire rlspindiie pc :iliprafa{a pliinctei noc.slt'ar' trn ntcir-lt,n-
tS * eotrec{ia cf,isfal t, + co"lectia erbtal t t?
9. I'rl de ftiiE, datoriid dezvoltdrij tchnicii de construire a
miji.oaceior, autornaic de transmjsic la distanl5, in z<lndl'e
in ,ca;:e clensitatea statiilor meteorolgg.ice este foar,ie m,icd
sar-l chiar lipsesc (mariie caiene -r[.ioa"u, cator.ete gia-
ciai<:r. cl.cSeriurile, sr"rpL:afafa mdrilor qi oceai:elor) se frro-
cr--Cca;15. Ja amplasareo Llnor stalii autornate cle transmitere
a drir:loi" ia dirstanta.
Cci mai de seamii spe,ciali,gti ai acestei discipline i.;i
aiJ'.rr: co;rtribr:li,a la dezv-oltarea n:eteorolrrg;lei prin stur*'ii
;;i cei'cetd-:ri pc car€ le efectueaz"l la scarl relir:nala sau
planeli'irri. u' alt obiectiv care se afla in atenfia'o.tilt.vt-r.llui
estc iloln:aica cadrelo' clc speciali,Sti prin organizar:ea r;,r:ol.
cttr'ri-rri i nt'clniilionale cle specializar:e. De a,semenea exisj:d
r-lr1 l"){::1'}'}1al1ent schir-nb de date ;i aparatur,i nreteoroiogics
ilrti'c llrale 1.;iri1e afiil;rie C.M.M.-u1iii.
'tr
Fr-inek: obse::r'a{ii cu privire la c_lima farii noilstre s_a,
p}-str:at sub forma unor d.escrieri fiicr-rte cle locuito'ii aces-
tr-rr meieaguri san de cdiritor.ii ,ce se afiau in tl.ccere, gi care,
p'inirct aitele, gi*au notat ;i cliferite aspecte referitoare la
vrcme.
I3'.rir5oar[, in versln.ile marelu.i poet i;ltin Pu,blius Aui-
ciiils A-cso (43 i.e.n.
- 18 e.n.) s€ gdsesc descr,ieri ale iern!-
li:r: din. l)r:b::ogea clespre care poetul spunea cd sint deoscbit
clc asp::c, fdcinct sI inghe{e apele Pontului Euxin ,gi vi::lutr
in ..riirio:lre.
l'cnoilcne inctcorologicc deosebite sint consemnate qi
in .,Cronica o.r.aSlrJui Brasov", clttrn ar fi, dc pllcld, inu.nria-
fiiic clin 1593;i i,579, grlndina din 1840, se-cta din 1?lg.
Crr:nicalul Grigore Ureche (c. 1590*-1{i4?), in ,,Letopise-
!r"r1 ][i:ii h,Ioldovei", amintr:rste de seccte]e ctin anii 1?19
6i 1728.
I)al prirnele obrsen'a{:ii meieorologi*c din lara noastl'{
ar-r J.r.r;st cicctuate abia cilt.re sfir;itul secolului at XVIII-lca,
tra Ia6i, de cirtre maclicul militar rtis Lerch, in 1??0. Mai
tii:zir-r, la Bncure,sli, incepind djn 1303 gi pinir ln 1828, doc-
torul Constunti;n Cctr'{Lcars (1773-1828) fai,e observafii asu-
pra tcmpeft]iurii acrului. A existai ,.qi o publicalie intitu,lat$
,,Albina Rom6,neascii" ca::e nota periodic rezi,rltatele unor
65-qgyval.ii meieorologice 5i descrierea unrrr fenomene mai
deoscbitc.
. Tot 1a-B_ucurer<ti, la Colegiul Sf. Sava, prof. petrat:he
. Fsenaru (l?9S-1S45) organizeazi. in l886,'eiectuarea un<ir
olrservaf ii met,eorologicc asupra presiunii, temperaturii-,ri
timezelii acrului, care sint continuate, dupi 1Bb6^, prin strl_
dania dr. Iutriu Barag (1Btb*-ig63) ,5i cir. Cui& naittl,a
(182-8-18,84). Rezultatele obserrratiilor erir,u trirnise gi
prof. O. Hsmt Ia Viena.
$ Ii4i, profesarul Teodor St,&,mati (1S12*18b2) cfec_
tr.lcazd lntre anii 1839-1840 cbst-.rva{ii mcteror-olagicc cle
clouir .ri pe zi asupra temptir;:rr"rrii, presiunii, vint'-rlui 5i ei
stlrii generale a cerrilL1i. $i trrt la lagi, intrc tB4g-*lti5g,
ln ,.Gaeeta dc M<lldavia,, ap6rcirlt ,tri i.;ilorilc mssr-rr"*tc asuj
prii tempcr:rttir.ii aerului.
^ -In 1859, Cornisia Enrol:cairi:l a l)r_rniirii infiinfeazd la
sillina p'irna static meteoi.orogicii crin Romanin,
"at*
a"*a
ctrc'pt scop furnizarea cle datc ilc'tc.r.ologir" r."c.rar* ,.nl,i-
I'iilrici ia gurilc ctre v5rsare a Dr_lniilj i.
La 20 iunic 18?4. ingincml francr:z Villetnanl., irngajat
rrl nnci societdfi slririnc ]a noi in i;ir:fr. consir.uicsie i't,pie-
rr'ir cr-r ofiferii C" Poienaru, I. Liltro'iir,;,, qri 1{. Dliniir.:escu,
biLl.onul ,,&,[ih;ri Viteazui,, cfcctuinci cli i'l,ii o, ,,r.u*rio*"
c.itre._ avea drept scop f;i obscr,,,";.iii maltorolcgicc. folosincl
clcirii bai.-onrctre, uir icnlornctlr-l ii ui: h_1,:hrimelir...r
. ^..1n
perioada l[i?-?-1il81, la ta5i, petrt: Irrtni (l84l*tl]lb) face cl sc.ie cic. ol:rse'vatii rn'ic.r'logicc. cr.r ajul'rul
i t:s tlu.rn entelor donate cle Acaclcnr i a lk-ril ft n,f .
In. t_p7-1, Ftelftn Hcpites (iill1._1922) in{,iinfeazii in
or:irir-rl ltr6ilii a cloua si,alic mcicololop4ici_'r'ciln ti,rniania. ia
c;ri"e cbsel:vafi.lle se exe,cui,i clrn{oi'm-hoii-tljlili-ri. Irrin:Lrlul
Ccngres_ Intcrnaficnal d-e i{icl.cr-;r:.lrrgir: cic la Vir:nri,' ;ti;c1in or'5 ln or,ir, zilnic, in interv:riut S,-*::.
O)rservalii metc*r:ologic. "s-tn cicclul.rl: ,si in "Il,;rnsii-
ra*ia. Aslfei. la Sibin, i'ti'o i?flg**l?g?, l.r,,.,naci",iLr.l.
io' .Segerzrs a .facut *bservaf ir ntl,i (.t lr,!,t, r{ i t:c 1rr, *.ir.,i i:;," p;:
hlicat in ,.Gazeta Transilrian.iri',. E,l1,l:'t'.l,, ,.",",..,i,,,0,,r1 cli siil-
lr;l meteorolcgicS Sibiu are cr.l uriri ILrng sir.ri<r o1t1[y;1qi;
c'[in
-far:a
no,astrfi, contr]l:luate cr-r ;'ici ir"rticr,upri'i rlc Ia .sfrr'-
ryi,'l.'-r1 seoolului al XVIII-lea pir:ii ln zilclc noutrlr,:r. f)bserva_
1l-y"t_*^o{glogic-; an nrai fi;si, ef<:ctueir: la Cluj. ir,f.*
1833-1845, de cdt'e A. Ilarnui;i A. Bercit: ,;i i*i'i, 1it6d---:
1874 de G. Benedelr.
18 a eolecfia eristal O a colec,fia eristal C 19
10. _
Prima acfiune e{e infJi::trare,.gr ex-rincluo a rre{.e1ei meteo-
rologice. a fo$i lnitii'tta ele ci'ire $i;efan lz*.r;:l|.cs in 18?8, ,e:h:d
a ol'.Santzat un num&r cle 12 postui'i piur-il,rlru.iriae.in j,ucle-
tu1 Er1ile, lil ,care a aCiugat alte 1{) pustlr:r"i, in .1E.dt, ii:
principaletre oraqe,-poriuri riunarene.
Dar rinul din cci nai iilpcrtan{:i pagi clin isioria rneieo*
roLcgiei din Romflnia a fost realizat prin infiinlarea, Ja
30 iuaie trBii4, a Insl,itiltltlui &.fet:orologie, cu sadir.ll ,inir-o
c,ildire 69 jl? D-eahrl Ilj.laretr.rl-ri clin l3llr:nle;;1:i. ;i avinel ca
dirci:tor" pe $'refan l{cp;i.es. ta clata inliilnl*i.ii ir:stitut*lui
existLu in !a::ii cloar un nut-nlii: de 3 sl,alii rneicorologice :
Sulir:.i,r, BlAila ryi ElrcLrre;i.i (in iacalul $r*iii Centraf,c ele
Aguoi.ir-imic d.r i.* Ile::iish'aii) ryi uil *i;,iniirj cl,: 22 de posi,ur.i
p)uvio:netrice. Dup[ crc:,r;:{-ra nnsti"iullr}ni }.,9e-ieoro}o-gic ail
tuat fiin{ir sla'1ii1e nii,:i.cor.':ir:gir:a Giulgir_r, {Ji.i!a"li, Turrlu S,:-
'vcri.n, Ccnstairfii, ISiilc'L:l. Crain;t'll, Roi:rlr:: r1i iaryl.
Ll f- ianr.riri::e 183{1, la Fuculc4ti s* iniiin!,eazd sta{;ia
mc'Lccl'o.itigicir Fi1lr"cl, ;rlc cJ.rci ci:s'.r.va{,ii sini continud^te
ffi"iri inil'el.r.pei:c p?nii ;rstirzi.
$ieian l{e;.:itc.s a fosi nri r:rxnai principalul organizai*;:
a! :.c!clei mei'*:t;i:oiogii:s din J,ara noast.r:ff d*r toTodat$ q,i
,Llnril clinti'e cei nrai dc seam6 anin:atr:ri ;ii acesfei rytiinge,,preocui;indn-se atit de kir:gil-"ea ,contjnuir a" ;rer,.".:lci meteoro-
logirc, il* intr.etcltrcelea r*eioC'logiilor :roi in. <ilxerva{ii, de
{oto.siiga r.ut+:i
.itpartrilu:i_ cii inai perfcufienute, precunl qi
cle inii"i,c;"ca primclror pui;Jicafii ale'trns.tiir-rtului Meteo::olo*
gic.,Acr:str:;r all .frx;t ..Annlcle Instilr-r1nlui 1feteorol.ogic'i
6i ,,Iluieti:rul Luirar'" in cat"e $tcfan I{cplt*:s a,pub}icat pcste
jl50 dc ,lucr'[ri gi a*icoie. In'ace]agi tinrp ,*tc,ian Xlepi?es a
p;rr Lic;pi,i'i la,nnmcr.oase con gre.se :Ei reuaiu.:ri iirternaiionale
f,ir: r:-r',:i;crir'i.ogie, geofizicii. seisinologie li ;rstr:onornielin ca-
lit:lle cli: nrcmbru a1 Acadcrniei Ronfi.ne gi de d.ir-ector atr
Insriiu tul Lri Mcteor:oicgic.
Dupir plimul riizb,oi mtmdial, rBom0ei,a este.,afiliat$ }a
oi' gan iz-Elin rntcl nalion al6 lr'xeteor.ologicd, if n,stitutul l4ereo-
ro.k;di: f[cincl par-ie din f)ireclia Super:ioar.d a Aeronautici,i,
Sub tlile,:]ia profcsomlui Errr.d,c :Otefue,l,e6atzu (1&gb-l,g4fi)
s-a clirl Lrn n$u impills cs"cetdrii rneteorciogiae in {ara
nr-rlis1"rt, infii;:lindu-se, in 1924, prlmul senrlciu de prog-
nozl a timpuini pentnr un intenral de 2"1 de oie. tn scopirl
de:;c;:rri'ii cu diltc metccirologice a aviafiei a apdmt nec6si-
tatca ca *ci in alte zc:re a1c {ilrii s[ se eia]:otdae pr.evederi
nlc timpului pe scurt[ durat6., infiin{indu-se lil acest scop
ri r;cLic: de centle lcgirnalc ia Constanla, C"luj .1i la,tri. $-ar-r
.tiicr-ri d-e aserrrcnela t} silrie de s'r,u-d"ii 5i cercet6::i asupra
'unilr pai:ametri iirciesrrologici in diferite ::egiuni a1e lirrii.
In anul 191i9 r,cieaua i::ct*orologic$ a ldlii noastrc cu-
prindca un nunl5r' clc 30 de stalii sinoptice, 180 de sta{ii
clilnatolcgice qi tr. 100 tr;cstur-i pluviometrice. In scopril ob-
I,itrerii cle clate gi cl-in aLiiir"iiiine, nccesaie navigaliei,aeriene,
tn 1942 se utilizcazf, pentru pri:na oard la noi in tar$ ra-
diosonda qi se efcctncazS ohservalii aerolcgice.
Dupd 23 August 1944 au fost realizate o seam6 de obi-
ct:tivc privind buna,organizare a relelei meteorologi.cc (in
1:uralcL cu dir,rereificar"ea observaliilor $i directiiior clc ccr-
cctiir.'c), ca urillare a sarcinilor tct rnai coitrplexe cc revin
Insti[utului lfeteorotrogic, avind in veclere numeroas,ele ra-
rnuli ale economiei na$ionale (agricultuld, transporturi,
itrdustlie) pe care trebuie e[ le deserveascd. Astfel, dia
1049 in cadrul Institutul"ui Meteorologic ia fiintb,observa-
ttrt'ul dc fizicd a atmosferei,iar in 1950 laboratorul de agro-
ttrtrtr:olologic.
Spccialgtii institutuli,rl eu ahorclat tenae de cercetare
lr'lclitoare la imbun5.tr;61;irea caXit5]ii observaliilor, La per-
Iocfionarea aparaturii, diferite studii clirnatologice gi de
plognozd a timpului eta. De ascnlen€a a fost intocmit un
irrtLrclitr cle dezrroltare a relelei nreteorologice pe baze qtiiir-
fifice, avlnd ca scop ati.ngerea unei densitiili optirne Si gd-
sirca unor amplasair:entc cit mai rcprezenl,atir.e peniru
viitoarele stalii rne'rcoroioglce. In locuri greu accesibile
s-au instalat stelii meteorcXagice autonnate d.e concepfie
proprie, iar in rnuite zone din lar5 au fost montate racl:ire
mctcorologice in scoputr clei:istdrii formaliunilor noroase
Ei a precipitafiiior. F$ral$l cu folosirca ape.raturii rnoclcrne
' se dcpun eforturi in privinfa dotririi cu mijloace rtroderne
dc transmisie a cl$telor, in scopul automatiz6rii gi asiguri-
. rii unui flux continnu cle informat:ii n:eteorologice.
':' S*au efectuat ntlmeroase stuCii asupra. dinilnicii atnro-
sfcrei, iar in do::rcniul pr-el'eclerii timj:ului existii o cola-
horare fmctuoasd cu serviciile meteorologice ale aviaiiei
6i cu Organizalia Irrlcrna{:iona16 a Ar.'ialici Civile. In ig62
s-an intocmit dou5 nai"i lucrdri ,care cuprind date referi-
toare la clirna !#rii noasfu:e : ,,Clima R,P.R." gi ,,Atliuul
CIirlatologi.c".
20 t *olecfin cris,fail t a colecfia cristal a 2l
11. Pentru inlesnirea activitdlii de cercctare, tinindu-se
seirlna cle strinsa legiiturd dintre fenomcnele meteorologice
ryi r:i:{inuL hiiii:oJ.ogic, in 19?0, a luat fiiniLl Ins-.jtulul de
i.'trctcr:l:clcgic 5i I{idrolcgie, ceLre coordi:neaz5 .;i indrurn[
clin pr-rn*t dc vcdcre ;tiintific gi metoiiologic in.tr:e.:.ga relea
clc stit{ii m{lt{torl}logice ryi iricli:olo54ice clin {ar"l. Ilr.in ela"i:o-
rur'{'Lr prosilozelol mct1ca}1'o1{}g!ce q;i hiclroiogitc, 1:r:in at'erti-
:;:l=rlilc cliite 1a tirnp asuFra prodi-lmrii Lltlrlr f.r:rlo:nene
lr.irhc:lr.:tr:ol'sl69!ere prricni*asc, plin stndiilc,: claborate
{:il-li gd!{rsl c a.nlica"biiil.ate prectic* in arnplal:alea cii mai
iur,iii:icrisir a cl"ii.r-.ritelor: obiectirre indu-stl.iillc, in sislctnati-
ztirc;r rura-lii ,11 rir:hani, in con-.tn.lclii hicira:.l,eht:i,-rc ;i in
l:lnilc alirl Cc:'irenii, d-niclc furn!2.1,1,{l .le I:r;.,ii1nl:ll r:it' h{e-
lcor"clngic 1i Iliiirc!cgic se clove-.rje.qc a fi dcosr-j;l j: rr,r: r"itile
ctrifci'iii:lrt:: uirl'lrtLlrj i;.lc r,.csnomici nati,:r.rillc. in i:r,lrentul
e'l"c iafir reiean:i nretenuologicd a fli'ii e.ql.r. fo.r:in;itii ilj:r:r.-nn
r-lu:llir-e'le'1,?CI cle s'll-tii rnete*rologie-e si ils p*sic 15ili) posl
tur:! pluirionl{rir:ice.
F'ii,;in.C i:arte clin O.h'1.nd., I.f,I.I{. pai'licipI }a rijf*rite
lli',i]El'ilit:r{] in.tci'r:a!ir:rlale dc ccl'cci;rre ctr. ten:c r.cilti:itoare
Ja sinopticd, *1!:-natoiogie" fizica aimosler:ei. ni e.filil;ieteo-
x6logie.
OCEANU.L A}]IiIAN
Intreaga noastrS activitate est"e: influei'riat5 de schimb[-
t'ilel care se petrec zilnic in cuprinsnl atmosferci, acest
irncns mangon ce invhiuier Pdmintlrl gi 1x carc oamc.nii de
St,iinta
-
prin analog,'ie cu invarii.;ul licl:ici al plair.eiei *--
l-au nrai dernumit 1i oceun *erian. Atr:rc-cfct'r'l ccnstituie eie
['apt obiectu.l de studiu al n:reteoroi o54 i,c!.
Dintre toate planetc:lc -sisicinul';i solai:. doar: trirr.nintnl
bcr:eficiazd de un inirerli$ Ii-u-?:{.):{. car{: a i'ar-or.izat cil alric-
vf,rat dezvoltarea vie{ii irlariLelor ,qi airim:ilclor. ce ai.r c.r.11.r-
Iuat dr:-a lilngul a ir:iliar.clc de ani, piira la fli,.t'nrcie j;,c cai€
trc inLilnim astAzi. Ciri:r.r clacir c,crlet;ir{le rlili r"e{teni"r:, ini.r'ei-
plitrse cu ajutornl sonql,elc;r spa!furlr-:" in ciipr.in.l.ll sisk:rnu-
It"ti solar au dovcdil cir ;i aite pJnnete : rt,nus. l,Iartc, ..Iu-
piter qi Salur"n ar fi ?nconiLtr,,atc tlc nn in..ur:li::i gezr.rs, ..ilt-
Inosf,era" acesto.r:a esle dcparte ,ils a corcsl.ninde conciiiii-
Ior de viafd, cle caru beneficiilzft Fdn'rir:tirl,
Atmosf era reprczint$, di; pa:i mil j or,ili rtc*r {:rr(r{:tii [ (] ri I li 1"" o
col:.secinfd a proceselor r:trngrlcxc ce alr iii'r11. ,ioc in i:r.iirri:n*
sull mirt,erici cosmice d.in car.,e s-zr foi.rn:rl -.- in u.rtr:i '.:u
atrlroape cinci miliarde cle :r:iri ple.itela. nlx::ili,ii ** Jilntl tll
fapt un rest al rnet,erici girlzo.tsc r.,liir. c:rr,..: ,cla lriririLrll lai
lnceput Fdmintul. Atrncs{cra tcl.cs'Li'[r nu iruniiii ri inlrc-
$in'e via{a pe planeta ircastrir. dar far:c posii;i}ii pi:i;iii';ile,ii
5i redisiribuirea crildr"rrii ryi rirtcrrlii. pl.i_rdr-lrl:r'r.';r ;i llr,,.jLrii-
ga:'e;r f enon"lenelor lumino:ise, acus t icc o;i ::n ctcoi.i,.r h )g icc di.ll
cuprinsui .sil'"1.
Ce s-a.r lnlimpla oarc clacti Pniininllil li ;rl..fi plclc.irt C"r,
tnr,'eiiqul atmosferic ? In pi.irnui rinci aslrfri'il lli ar.;rr,1 irrnir
in t'oie, in tiinpul zilei. :.azetre arz6toare irle Soa:'clni iar:
teinperatura ar dep5.:i 100'C. Noal:tera, din:potrivi, a1
dcinni un ger n6prasnic ctr tcmperat';ri n:r-llt sui:
-L00,rC.
OzBa colecfia cristal
12. Ccrul ar fi r,'eqnic n€gru, iar trecerca de la noapte la zi;
sau clE la zi Ia noapte, s-ar face btusc, fii::6 frumuse{ea 9i
f,armecul de neasemtrit a1 aurcrii sar-r al atnurgului. N*ar
mai exista nolii atlt de feluri{i ca forir:[ 5i culoare, cind
grei 9i ameninldtori dinaintea ploii, cind presdra{i cl li$tS
fiiremotoacc cle vati:r pe intinsul f5.r'ii margini al cerului al-
6asku. Nici ploiie sciirte ,si repezi dc var'6 sau lungi 6i cio-
n:oale de toirnni n-ar llai cAdea pe Ff;mintul uscat qi
stelp iipsit clE orice for,::ii ,tle vi::iir. i{iti milcar biinCa
ad"ie::e i ze{iluliii ilLr s-ati itrai sirri{i i:c supra"fti}a plarretei
noasti"e. $i astfel, Pilmintul s*ai asemiina intru totui cu'
a.st lul tirl;";tii,li' nozls i i':', L;na,
Datnlit[ faptr.il'r-ri r:i in."rc]r;ul ;ll-nosfr-'r'ic se preziniir ca
o i:la.sd g*zoa:;ii invizibiid, cili grrrli.l uc pr-ttein cl-a seat:ra tle
cxl;*";"lnl,a sa. IJli:ii, il-rsit, u'cti.rl i;p.l"c inil{imi ce deL'*,1qsg
*:u riri.rlt cresf,r:Le Cal'p*filol no;ili, ir:ep',at vom simfi clin
cc in ce iipsa aerltliii.
I)e asr,'menca, in marile ceritr,c nrbanc pute::nlc inrlus-
t::!al.iz;rte, gi-'adul cie impulific,ai:* ;t ;;lciuir-ti este a'cit dc ri-
elicat, ilrcif polueazl intens ail:to;ierra p*I ma:."i intiniJcri;
cr:nstit,.lii:d adesea un deosebit Belicol pentru; s{nirlatea,
eulr:r cc krc.itics,c i:r t:<:l:eLc lcspecl;ir'c.
Iitr regiunile rrtai aplopiate cic polii Pfimiirtului "li naii
r;:r: ia ia'rifurli:rile inirl.ie i:le z-irnci ielnl:eriita, artmr:sfe::a ca-'
pft.ii ;lclc'sel, in 1,;n,13ile no1:i;i clc i::,:rr:ii, rin coLorit cu, totull
a.i:arte, pe ciire cei, cc-i v.Id pi'imn oitiji. tir-l-L vor uila nii:i-
o,r{ati. Slirt ncaEr:muitcie ;ir-itou.{l po!ar"e, cel mai feilrie;
ep c':t;lrr; i jle cirre il pissirruie;ts el ce anu !. :reri arl.
AJteoli, i:o iirtin,scle degcrtll:'i ;rie plianetei;. su'[:: raze]e
fitri:ini;i aic Soar*lui, aelul dt: dcasripra nisipnrilor ,d€-
scif€az[" itrr*gini alnigitoare, €c iall, foL'itla: ranor eeti!!i:
siru il Lrhor oaz€; inconjrn:ate dc truirchiurile's,rtelte ale:
1:al nr, r:"'ilor'.
Ial cind blinda ad.ierc'el vintului se transfbrrnd' uncorii
lnt;."-o cr-implild r'ijclle, elin nou ne putcm 4u *sam,a"de exis*
ten'ia, atm*sferei. $i: nu grersirn delcc. ci.ac[' denumim, at-
rnosfe;:'& intregui inve.lig gazcs al planetei no&stre, chiar ';i.'
ccl elin in:e,iiata aprtlpicre a sclului, de.;i sintern d€scoril
tenia{i sd atr:ibuim aceast# noliunc nurnai atunci. eind ne
r€ferliff 1a, aelul dln inAlliilae.
Eieinent sau arnestec de gaze ?
lnv5"!a!ii lumii antice consi.derau a*rul un element sa':
un corp siinplu. Aldturi de apd, pimint ryi fr:c, aerui a'lc'f-
tuia unul din cele patru ei.emente fundi:"mc;:f.a1e ale rna-
tei'iei, dir: care rezultau t*ate celclalie cori:uri. Abia in
sccr:it-iL al XVIII*1ea sarnantul francez A.rftoins Laurent La-
uotszer (I743_t794) a cfectliat o exporien!5 Cevenii:d ce-
Ir--'brS, pl'in care a dovcdit c5 aerui nu e;sts Lirf corp simplu.
In'l^L'*r.r:: vas inchis, conlinincl un anumit volLrrl de aeri cl
a i::c#"lrii irr€.rclrr gi timp cle 12 zile a obsei"rrntt clltlt ,,argii-r-
tr,rl viu" s-a acoperit treptat cll un str:it ro;iati.c pr5fos, iiir:
vsit"ri:rul de aer s-a redus. Fraful lo.gialic nll era aitccva
decll oxi,ctrul cle rnercrir. rczultat di-ir rr,nil.ca ritclctrrr-rlt-ri c--r
oxigenul din aer, iar gazul rdr::las, azottrl. air5rea ca un gaz.
ires3:irairil qi in:propr"iu intlelinerii arclclilor. Cint6rind'
apoi oxidi"rl ro.,su de mercur rezultat, Lirr,'oi.:ier a ob{inut
cxact volumul de gaz cu care se mirsorase in"iiial voiumul
cle aer. Gazul respectiv, ca:"e intretinea arcicr-ea, er-"a oxi-
gcnul. Dacir se amesteca eu azotul r5.'rras in balon, se re-
constituia aerul atmosferic. Deci, s-a demonstrat cd ae::ull
atnrosferic nu este un corp simplu si ujci o combinalie ric;
gaze, ci Lrn alr:)estec de g;rze conslituit cel p'"rfin dirr azot
gi oxigcn.
Ceva mai tirziu, chinnistul 6i fizicianul. francez Lauis
Jos*1th, Ga71-Lussac (17?8-1850) a probat cd in aer proFor-
fia de azot atinge 79,24f6 ian cea de oxigen 20,8%. C$tre
sfir'6itul secolului al XIX-lca, Wil'Ji.am, R*.rnsag (1852'-
1916), chirnist englez de renume monrlial, laureat al Pr'c-
miului Nobel (1904) qi menrbru de onoare al Acaden:iei Ro-
mAne, descoperd impreul$ cu John ltVi'ni,am Stru,t:t
- Iord
Rnylei,gh (1842-1919), de as€men€a laureat al Prerniului
trtlobel (1904), c6 ln aerul atmosferic mai exist6 incd o serie
dc constituienti : argonul, heliul, kriptonul, necnul ,gi xe-
nonul, care alcEtuiesc gyupa gazel,or rare, numite de unii qi
gaze nobile, datoritd fap'cului cd prezintd o marc ine::fie
chimic5 qi nu intrd ln combinalie cu nici un corp. Ali:,turi
de grupa azot $i oxigen ryi de gazele rare, aerul atrnosfe'r'ie
nrai contine qi alte gaze in cantit6li foarte nrici, insc::ise
ofr,cial de Organizalia Meteorologicd Mondiali pe lista ga*
zelor care intr6 in compozi$i,a atmosferci. (tafulul i)"
2;t t$ colec$ia cr:ist*l' * !l eolecfia enistal t 96
13. 'labolul 1
tlirr destul de important[.privi,ncl uneie m,odificbri in echi-
librul climatic al globu.lui.
Cu toate p.cestea b.iuxidul de carbon nu este un gaz
'l,o.xic, fixrorizincl creqtei"ca r€gelatiei prln contril:u{.ia pe
(,ill'c e arc in procest-ll fotosinl,ezei. In acela5i timp CO2 din
rrtrlr.osicr[ sr-j.r'vcile cl;r,rp1, ccran orig.i:ral a1 nattu:ii, care im-
picciicii lrici'clcr+.r;l cildu"rii elibcratd de pl"rncta noaslrir sprc
,..1 rir i i'.r : r'c:lYliU.
i-)!nir:i: ccllal1i cr''ni,1:oncnli ai :ici:uhii attno"sfcric, cll o
llonrlcl'L i<;alic rcdttsit, lirl loc aparte il ocupii o:ontt.l (C;;),
o ir;rr.l:rii air;tr"opicir a c:iigcirului, avind molecul.a aliiriuiti
t'ir li atorni cic cxii4cn. Pr't:zcn!:i is{r sc face r"esintlifii ln 'i"im-
piri lurlirnilt.rr: t-{c valir, cinc'l la na;tci'e chiar- ill inre;liata
;r1ri'ri1:ili"i: lr soiitlui, ca. urmare a t'lc"scflrcdr'ilo" el'-i:L'icc. Ln
iirrrJrr. g|eacl vcrjhe r-rzo:: inseatt]nd cic f;rp'r, ,.pr"t'Lc|i:lic mi-
.l'ol i i.<)'r"".
l'n:.ii cea ilrfti inillrc p;rltc a ttzonullti sc aflir in straturile
..;u11.-,i,ioitrc alc attlrts-illei, itntle se f<-:r't:neezd sr.rb in{1rrcn{a
r"riil.l;,-i iilor r;olir.L'c ulirirv jnicte. lJc accca qi car"rlitatea de.
o.r:oir d.ia cirirlinsl;1 oteanul',"t1 al:'rian c,,ilc mai ir.are in
lirnp';rl ziici, cicrl1; triiaplt:a. (Jzctrul foit::c'arii ailevdrate
lre'nzi p:-'oiei:itialc in cak:a radialii1or sol*r'e dc undd micii,
lltli: dilr.:i"r irr ajutigc dirccl, la supi:a{rlfa Pilir-rinirilr-ri. ar tr&i:Is-
l'c;'iriii-r,r in itrrirai cii,cva miuutc i;:ti:-un plisi,l.u lipsit de
ol'iec u.rma clc viafii. Iai.l dcci cii {1r itnl:ollanl cstc rolul
rLt:i:sliii. gerz pt'niru ini.r.ci,ini:ir:a viclii, cL1 toat€ cii pl'oprn-lla
:,ll in, citprin$ul aimosfelei esic cru k.r|i-tl j.nfirnir : rlaci ar fi
lr"ansi:*ria'i la .sol iir o I,ctt:pcialulii dc 0"C ,si la 1:i'csiunc
luoi:nralii, ai:i:r ar foli:ra un siral, c''t o gl'osimc tltcdie
rlc .3 rt:n !.
Aliituri clc gaztle descrise in t:r'l:cl, almosfcra nr.ai con-
{!nc ucpor'l tle apd,;1 o scr-ie dc ilrt.;:ttril;dfi (plaf. fuin, bac-
tclii, paicn ctc). Coirlinutnl in vai:or"i dc ap$ al occtrnului
acrian clifi:rir bii:reintclc,r dc Ja un krc i;t aitul, fiind niulL
nlai inare in regiunilc acoperite dc plidul'i, dca^rr-t1:ra m6ri-
lor i;i oceanelor 5i foartc redlls in zona inarijtlr dc;erturi.
Dc asemenea, cl diferd cie la un ano'tjinp la ali;ul .sau chiar
ds: la o zi ia alta. Cea mai mare cantitate dc vapoi'i de api
clin cuprin,sul afinosferei se afiti inire supr;rfata solnltti :;i
indlfirrea cle 5 hnr. In funclie de continufril in vapori de
apd din acr, iau nagtere ceata ;i nol'ii, cale gr:ircrc*26 cele
tnai inrpor tantc fenomenc ;ltlrloiqft.-ricr].
;tt'*"'L't't* *o^ r.''l','Lt' R'Efi U LLll tiSCAT
-- --T--_--* ;
--
lr",',!;,;;t ;,;;; (;l;i*i ----- ---
I f)tn:,rrtr"rt I
--- - - -1 -- "
l{i;"rfat:1l
I)tit'tini;rc 94:rlLri
I
-
O'rn,,, | ,,,,,,,,,,, lit, grr,:r,tr.l rrr'f'ru:l,rrd
liil
la*:, il:l i;ll:i i;l:;;i l;:,1:'
i. Ar;i,n I t,is | ("r3
I
J
"13
I ltrr'u t
4. lrio-ritltlc I I I I
(iil'rlun I f i'3 | t''"'t i n'r'; I "t"'1
f'.N01,u I 1.":' lt's' t"' 1 I t']'t:
ti. llrlirr I c.it l't'':-tr'l.''I L1''-"]
?-I.:ir,t,,n I Z.r; t t.tr'litt ; I 5*'11
h. ltitjr'r;"n I o,'l; l;'rr'tli I l-:::'
fr. ..,1r.rr ! ,t,il l r.tr 1{'-c I - i ri'r'r'
1o.ozr,,r I r,t; ll,r"trr c 1 I 1:'f
11. liirilt'ir I i'c l n'rr ' l'; t"
1 l jli"]-
1r" -i1 ri.rirr I t,':l'l .tn " j lrril I tr;n I fi""r/
T,:"nlilrlnci rlalclc itiscris'tl pc ettt:l'L t;rl:eL c'bsrrviim cii
pr,iil"l.r,.1c t|ci cot:rpc,nenie clc b,azir alc aei'lilui (ttztttul,, ,t:,r:i{!e:
iT,'rrl ryl <trglattz.'.1) i'cprcziiitii g[].9?'ib 4in iptn:grtl v'iitnr al
atrncsf crri.
Riorirl,ul rl-c t:il.'rb|,rz (c{)1) fiiLrcl r-{}l gaz i:irei grli.l ci.lcit
Itei"ul sc: gilser',ctc itt r:i:il tttili m;ile cantil-ait': ii: al:r'opicl'ca
si.i'r'iif..riti lc'.i:st.r'e. in tirnp cc la i'ii1{irni ce dep;i;eri: Llg km
pl'ezeuln ia rste il.'aclic ircglijabii;i' Inicmsant cte roctriil*
n:rt r,i bit;:ic].ui'r1r.: ciil,i-:on q:ste iCeri'r,ificai' iir prcpor!Le ri-
ciicata fur zonlle iirc'l-usii'ialc c!1 Llilna{11(:, ti llilti'ii cilllii:r.ltli*
ilitoi.|ri ttrint:L:.t]. Lr.nclc ptitr-tc ;tjuiig'e chiitr' $i pind la 0,04{i'i}
di.n r,,olumul ftcfl,llui aimciifcric. f)c ast:ntr:n'.:4. c'laiuri1,f,
procc:sr.r,irrL bio.logice clii: care ia naqtcre, il intilnirn in ci*"n-
i.italc *ili reclu.s5 ziu2 clt-.cit
'oilp1,ea.
In uiiitrla ricillc s-a
corr-sl:rtal o crrSterc clr apfotrpe 10it7i1 a canlitSlrii clc J:ioxid
clc c:albon ciin atrn'lsferf; c1;it<-,r:it6 dezvoltiirii ttlt miii iinpe-
t,uluasc a ar:lir,,ii6!ii inclusf ieile, cre;ter'e apaleut ncgiijabil6'
-iu O colec{ia erista'l a O colec{ia eristal O
qn
a,
14. Vaporii de apH in:preund c',.r bicrxidul de calbcn *lrsorb
c;iiil"ura rad.ini,i:r iic si,rprafa{:a F}d.mintului .9i o rncniin in
straiuriie joase a1e atrnosfer"e.i, unde siirt condiiiiie oele
rna.i favcrabile vlclii. i)acd a,r:c;|c g:r"zc n-e-r e;<i"si;r, tempc-
ratnra medie a aei'ului lil supr:afa!.a glcbr"ilui ar scirdea clc,la
14,5'C cit estc iir prr.;;ct1, la *-33'{1.
ln privinla irnnuritSliloi s-s,,-t fir':ut in ultiir-la vt€rne
stud.ii fo:'irte anrfrnt-iirfite, cleop.r'*re oC;-lie1" cu d.ezrroi'Larea tot
mai mare a industi'!,ei in n'l'-rlte tfiri alc lilrnii. cr:*4tcrea ne-
contenitd a gr;;.d'-rluri de polrr"are a ar:r-t-rli:i,i ci.ln carize f'.in,u-
lui .1i a gaz,erlor eiimin"".te de coSi-lriic I,a"bi'icil.or .s! uzinelor,
a devenit o adcvJilat'5 prol:iern5" de stat. Fentru a n"e da tnai
bine s,eama cc inse"l.ntn* aer poir"rat, vici:Lt cle impuritsti, s[
amintim nuiirn"i faptul c[ deasupra mIr"i1cr"$i ccr:anelor nn
metlu cub d"e :ler con'1ine abia 1"00-i30 fil-icele dc praf,
Ln zonele n-rot1t:.Ine i:ind la 38il-"4{t0 particttlcn, in tii:rp c€
deasupra mariio:: cent::e ir:dusiriale crin{ini:tr"il acestora si
etir:g6 chia:: 40 {-}ti0-._60 000 particuie, ajr-rnginel 9i pinl ia
100 000.
Cit cintirrc;te aerul ?
Mlrltd vrcme s-a" creznt cii atmcsfera n-ar arca gl.cu-
tate. Acest fapt s-a clatorat expelit,r:tei. fircute de Ards{ol:cl,
car'e, aqezincl pe plat;u:ui unei balan{e o b$;ic5 d,e bou de-
zum{latA pi ciniS::incl-o, a constatat cS duirii ce ;l introclrrs
aer in interiorul ei. echilibrul balantei a rdmas neschlml:at.
Alistotel a omis in"s.{ faptul cir b5i;ica tunpiutil cil aer ,5i-a
rnic"lorat grcutatea tocmai cu cit cintarea aerul iniro,cins,
conforrn bine cuncsc:r-itului principir-r al hii Adltirzele
(c. 287-21? i.c.n.). Dar Arhirnerle ntr se n5scuse inc$ !
Nirneni n-a mai tulburat secole de-a rindul constatarca
pe cere o f;icusc urrtil cii:rtre cei rflai n:ari lnrr5!a!:i ai anti-
chit$fii. Abia c1up5 vreo 2 000 cte ani, in l&40 GaIiIeo Gatilei
a clovedit pe cale expcrimentald c5 aerul are gr.eutate. Fen-
tru aceasta, in loc s5 foloseascd o biqi,cs de bou, care $i
miire* volunrul atunci cind se introducea aer in inter.icrul
ei, Galilei s-a servil de un balon de sticl[ in care a ccmpi-
n:at aer. $i baie-nla s-a dezecldlilorat, doveclind astfel greu-
tatea aerului.
tr)aed aerrrl are grerl,tetq, insean:n# e$r exereit6 o pr$-
qiung _asupra tntlrri;r c*.rrpurilor ear^e ;se g5.sesc ,,"*irrrr-
dri.r," in ei. Acest fnpt a fost drrr,edif r:r.l aj,ritorul prirnuir,ri
l:ir-r'r:rnrtru ccnstluii, rj,.' c$tre Toruiccjii. Foill;r cu cire aer*l
ai:r'.'."-:lr-'i'ic apilsi 1:e unitatea de supia{;rlii puarta nui:rrle
di' jii'i';;itl ll 3 tti.l tl Cs j' t f iCi.
Tlo:a1-e crrlru.rile r-le pe suprrafaNa pfrrnintrilui suportf,
pt'it:iitnr:a aeiiilui. I;,',-'..;iLrr"lea aiinos.[ct'ic& rcprezintd cleci
g:::r',riiii,i:lr coltitn,ei cic i;-rr cu o secfiune cle I cnrz ;i cu iniiL-
lrl rrca rii:,isui";rtii de I;l:rirnelul re_r.pectiv pfni ia iimita supe-
r"lr.,iir';.:i a aii:lcsfei:ci.
^,$l ccnsiclerfl picsinne normald for{a
(:,1 {i;i.i'tt ;;"c'ul .,ai:x:lsf,"il.lc al::,sI. asupl-a ll:c::cu._rului clin: tas
rr ciii't-- el:l,r: crhilib,l";ri5 cls o ccloanii cie rr:rrcnr tnaltd clc:
?(i(i nrut dini.i:-r-i;r tn]: cu sriptafala si:rfiunii de tr cm3 Ia
niy.lill iniiri.i ,i l:.1 tir:1lllcraturr. clc 0.C. U*ci asemenca
cr;ii:ar:iil tic mcr'cur ii ccrespunde pe ci:l: o greutete de
I {i3:j g. Drci 1r* ficrlrarc rr:e acrul atit:csJelic itprsii ci-l ICr,lS
to;:l:.
'r"'le
i"gincl ;i nrai cle pute cu crlculul vo:r.l *fla c[, pirnintul
,,sr"lp'i:.'tii" o gl'crit;rtc dc ,Tl .10r{t, carc rep:.czintl n:asa in-
!iLrgci atilre;sfei'rr, tchivalcntl unui si .at g:r,ts de mercnr d,e
?fiqi i-nnr, ce ar acoircri ilr inir-egime strpr;ifiiia iclestr6. I)ar
tir,,::ls ii iin,er:sii g'reutate a oce{inuiiii aclian' ::u rtprr:zinl&
dr.::rii iii:in:::ai pufin dc a milicana. p;,rti: riin inireafuo., lrxr.s&
il Fi:liiltului care este esiii:r,ati l;i 6. l0rtL
Itrtd clcrci cit elc infii'ir +:ste gr.cirl.Lr.* lrct'lrhri co:lrtre-
r:*iiv cil cc;r a glcbulu,i t*lrestm;.! Si e i.r toate aceslca trel:iiie
sa inr:nfiond,m; cir prcsiitnea atmos{cricir ce r.l supor.li. un tnr
dc talie mi;jlocir:, nu e deloc negiijal:liii : I? 000 kg: ! In,;ii,
pr;:.ciic, nu o snnliri:r d;rtoi:ii[ echilibi.uiui cr,, existd intre
picsilm,.,:a ae:'u}:i clin i"irtcrio::ul co::pului nostr.u ryi eea clin
c"-.,1 il.:l'i r;r.
Pe vci:t,ical$ masa atmosferei nu estc uniforrrr di:;1r-i-
huit$, : jumd.iate este concentratjr pilf J;-r indt{imea de
ap.roximat,iv 5 l<m, ?50,13 pin,il la 10,knr, iai. piir;i ln lg-
ll8 km se af][ mai nruit cle g/10 c]in rn;lse tl:tali a atrno.s-
fci:ei., r"iiirlnind sfu:aiur:ilot mai inalte airia 1i i 0.
In pr*:ctica. rneteorrllogicir se fulosc;te n:ai cles cn u:ri-
trric clc mirsurii a plesirurii atinosfcr.icc niilibanil (ntbrtr),
cett este egal cu I" 000 dyne/cme,-rl ccirivalcazij cr"i 0,?b mm
+ celeetia cr,ist*l C O eolecgiru enistnl t 29
15. de pe coloana de mercur a barometrului. Deci pelfu.a
obline r.aloalea in ililibari a unei ccloanc de mcriur de
?60 nrrn vc,nr efecl,ua un iaicl"rl sin:pir'r :
?60x4 : L 0lii,)'l irrlrrrt'
Dacir clorinr sH transform5m
riunii citit6 in milibari, raportt-il
nryog:
in nr,riiilrc i ri rra'lttiit'r:a l:tc-.
va .[i in.,.ci's :
7C'0 ttriir
De la construirea primu}.li baroi-nclru ;r-1 iui Tt'rrrir:t:11i ;i
plnS tn zilel.e noastre au trecui mai bine c'l.c tlei si{rcolc,
{irnp in carc accst instrument a di:rriri.l tot rn*i pcrfr:cti*-
nat. Astdzi pcntru m[surarca prcsilinii ;rlrnosfcl'it€ .cc lo-
trcrscsc baromclrcle cu r€zelTior fix (lip li'-lr:ss) 1i r:u i-l::err-
vcr mobil (tip Fcrtin).
[Sarontetrnl cu' rcze!'.*or !i;v (fig. 1) csti nlcitlLtil tiln iti:-
nriiloai'clc piYrrii :
** tr,rbr-ii barometric (T)" clin slit:l;i ct-t li-ilrplrmr:;1. dc 35--
EG cm 1i cLi rliainclrul de?-'B mm. c:lrci.u:c la p:tllca inftr-
rioerrl o ingustarc (13) ce impiecl.lr:ii ar.lr'ui si't pitiri-tudft in
npirfiul virl rii: dcn.iupra mcnisciliiti din tlrb. Llt pat'tea in-
dll'lirarfr. lLtbr-tl c^ste previztrt cit o g;rlnillr"r'ii nltt:-tlitir (g),
prin calc sl lixt.riizii cle rezervol' ;
-* r'{)z{.)t'tr/{rt'r-tl harometrulu"i (P.}. esl;c formitt d.iri tl.'i:i
pii::,c : r'il]::rrill iC), cu utr nric ci:iiLt:ii-t. (li'l tll-t $l-lt'iill dfi ill't'-
lilUlt (p). r:1r'C pi.r"ini1:e cOtr:unici,il'tit C'il tlxiclici't-tL il llci)i'i:Ll-
r'ul l.tl tl.ln i:arotle"t'tt ;
i -," luncl r-r1 y17g1."'ilrltLui (f). cU ilu oi'i licir-t centl'itl l;t cr,trc
!e prru,Lc aiiilpta .rtn
sur.'ub (s) pr-:nil'ti it-.ttt;oilrs:;t r'ltllnlir a
fi t-rl'ii. tul:r.rI lti J.l;tl'oiltr'Lric :
, ---- mi"liocltl t'czet'r'orttlui (m), ciuc csl.e ttn ;nci nrckilit:'
irr:iucl o cliafraginf, cLr uir orificir"r cclrlr:i'l i?ai irtl..rlr pl'in cri:e:
pirir,rnclc gui:;i turb*1ui 1;arometric 1i rlte ciuci mai mici;
..- scltir blr|o:tncli:icir, situatir 1& pnl'lcr stLpciiiiili'ii ;.r Nu-
!:ir1t-Li rlc proler:{ie (iJ) ce sc in;urubeazii iii ('il1-ri111,.,.1 ri'zi:!'r{)-
rtilui. Gracl:tliilc se lac intre limitc'le 400 rii ?ii0 nrm pcniru
st;,i{iilil cle ninnle,ci intre 600 Ei 800 mtn pcillrtr ccl? dt:. 1;t
lnL:ii alLiiuclit"tt' Scai'it se gradeaz5 d:n iniir in mir:' iirr
Fig. I Raromelru cu mercur
r r/
Sc
,F
q,
p
pcnl.rn ;ii:i'ccjeree zce:imilor erxisti tin rrcl:nic;' (V), c*ro se
lu,lairc'o'i:clrzii eu ajtrt.orul ri::.ui $urub cu c::emnlicrd (F). Scura
buron:clrlrlui. r:stc argintald
'i
protejatir rie un tr-rJ: cilindric
elc slici[ (Sc) ;
tcl'rnomctrtrl alipit (;), care at:e rczclvoi.ui anropir_it
c.'tc tu.lt',rl baroinetr:ic qi calc sc foloseSte la clctci:minar.ea
tcmpcratuiii incintr:i in care se gdsegte balo:nctrul, pcntru
arplicarca corcrf ici cle tcmperat,urd"
ffit:
@-*
W-
-fi
fiO C colec{ir cristal O
O coleclia cristal f 31
16. B::i'rirnctrul sc ins.l-alcaz:i in 1":r:ri.iic yei'iic'1ld, pe Lrn iie-
rclr: soiiC-. gi1 1'g;,;r:r','i;t'r:-1 l;:80 c:u: rl.'1-'::-r'ij1";c:ilil Ci'liili:r:.'rli.
tr3tn'r:tn,eLt"zt rrii l'i.:.:irft:$I fii ;;iltl:il :.rl: ,-it'lil:i:bl,:,1c c'le 1:riluill
niilr-tti prin c{trli'.Jt:iiliii.ja }l{:r?iervoruil-li. ciirc e itl-n:iii iiin-
tr'-rin cilinilr,,r rli: r-,iiciir si,i'ins L:titl'11 inlre clcil* 5;ilr:ni1"r"lri
n',rti.liice. i'n ciiirldi""t se afiii n"lcrci.11'- ltr'!ilriai, cil iljilti-irul
ltlr.ri ;urub iiile:t'ilrr, ca:"e riCi.cii ri:tii lolroiiri tuiitji:l rel:r':i'-
voi"r"iirJi rnobil. cllliccficnal ciin 1:ili*"r di: ciipiic;rr"5. Inliti"c
ri* e lecti;area'dliirrmin*riior dc 1:t'r::irini: se 1:ir:tldi:'a:;':irr 1^;t
atlitr:grea tnenilrr-iliti i-ilei:cul'ujtii tl iit t'c:':cn-oltlLng:i:t 1:t
vll'jli11 unr:i ciir"rte d.c rr:ate::ia.i lriirstir:. f.tirl.c fie iiiiti pi,:1ii:t't-
1.elc rezervornlr-li. Pt'csir,rne;r. s': cj.j;i:l'tc prin fixilreii vcr:"l1ii-'-
lr:lui tangent h ir:l.nircli] llloiieliil-liui llil tltbul i:arr-rl:l:f i ic'
ln funcfic ck' vl':r'irliile Cc trltpi:r-'liit;.r'jt, cle latili'ltliLic i'i
dc iili,iLucllnc r,rsl* :-iLrCC:clXf ca clcl.ci'rrrtrriil'iili c1c pL'cs-lil;ic :'Ii
li sc .."',:iice curc,.'lii1l rcspcc'iivo.
O largii inti'r-'i.rrtltifllrJ o i.r-l r,;i L'fi;'t,|ril'1!'tle rizc'tr'l"ite {t'L'it*:'
lri.rlrr], cire fLrrrcll,lnl.izii cl-rtrr.i 'Lir C,'irtl't'r;':r'ii s'i-ti: j.nfiill'iil;a
r';r,'_'ilutiilor cle pi..-'riirinr: a uncia s:ru $:;ri n:liitor cochllii rr:i-
taliue coniecfilniric cl.iil tal:l*. cl*rstiti'r {ai1laca. b:'or.rz *- {o'l-
fui'r.is, nel:"siibel clc.), numii,e ca1:sriltrl* Vicl-i. Supr:a'll!n
"a1r,rr*iu1oi'
cstc on,rlLrllrts pe::rtr',t" ;t i:li'{rzflnln o suprafal,5. L,:rl.i
rn;ri.e d.e contar:i cr.l i,icj:1il-inconjuraitir' 9i au in intericlr' riiri.
parfial. Parten !r-rl.li-ri'i{l&iril a cap:ul'li- 5s slplca:r[ !:t o.1-i-t]:1
*lt*,iica, carc l:r.jni;.,^un sisi.cm cle piighii tr;.li-Lsuiite cl-'. i()r'-
mii'iio irocilisc r].c lrrcsj.r-rr:ee atrnoi:1cl:1c[, ce mai apol :itllt
!*rr:gistratc pc o s;clit'i, gr-adirt;" iu-tlm cu i'iLrtortlL tinLii :'c
i iriliiator. IJ.r|oiricllelc llet*licc siirl r:lli Lon:t [e cu aJti[(jl ilt
]r il r:c i:retrulLli'..:Ll itnl i:ctt r.
lle acelali 1-ri'in,:ii-riu cslc alcittr-riL :;i tt'lLintetrul, c:]fc' pe
1ini1i: scara i:l-,ri.,lri.irlir'5 propl-iil-z-ilir"r,.i;.1ai at'e o a-ltll rnribil.ii,
g.,iit*ta in :r'i i.l I i:i - i nnl lrnie d-er's upt:lr nil'alulni mirrii'
Fci:.irli inrr--g!:ri.i'Lit:i)ill pc luL tirlp mai inrlciungilt (r: :ri' o
sirp'L*min[) a or;cilirl"iilci: pr-esiunii nl.ruo:fericc se ful'';sr'ii-i:
brx"agraJni (f-i*. :)" Accstlialc ca pi{r$ii uccoptoax'e .G cclciln:i
d" cLipoul" Vliil {C), clrpl*te cu ull sistcin de pirghii (P)'.ce
tr':r1si:ite cicfollii'ilc c;r.psulelnr unel lamsle (1),;care lc in-
rcgjrirrcazi pc o riiagr";rniii ;tiratl pe un ta-n1;ur ac1,,!6n:lt d'e
un"mecani:-*in rlc cc:isrirnic (T). H'Etlonarca barcrgrafultti se
fnce tot in cor:rp;ti'lr1,ie cu var:itrl,iilc p,resillnii ariltatc de un
br,irorttctru c Ll n rc rc tit'.
ir'd"q. 2 Earogr;riul
Ittdicful har,i,c
'lblliu:ll.i a ol-rser"vu{- cfi irr51{irnea coio,:lnei rte mercu.r
slulcrii osciialii ln strinsir leg[turi cu sr:irirnb*rca ""'remii.
Asl"fei pe misure ce ta'emea se ilr:riut5{€a l,si c€'r.1r1 se aco-
pcrea cu nori de5i, din r.are incepea sd piouii. i'nIi{:imeu ir:-
troi.lnei t1e mercur cqrbora tot rna.i lrrLrjt. In ,ecilirnb d.u,p6 <r
perioadd de timp umedii ;i ploioas5, d,itcd t'r:emera dr'"u.ln,i:*
treptert'frurnoasS.Ei stabi$ inerflrrul se :rid.ica.in 'tuilul i:r*
rtmetric. De asernenea" toi; el a mrai c.onstatat cd '3nEilftrx:a
colr:anei. de 'mereur rdin haronaeiru -prezintd fiuct,uatii rle la
un loc .[a.aitul, ,,chiar ,$i ,i:a zone cu :celief de.siui .d.e a;e;nai-
nirtor, precum pi in tirrpi"rl unei zile.
P-rin cer,cetdrile inircpr:inse de-a h-rngu"i aniior s*il. ajuns
La concluzia .ci presiunea atrnosfertcA suferd m'rrilific5ri rini-
portante datorit6 'ultor earve .suirx ar fi : ine*iz"irea-iraegnl.S
a supmrfefei terestre, :as.pee tli,i ,rliferi'1,,41 "reiiefirilui,,,clisl i+D,u-
$ia oteancloi' qi uscatullii.
De *e,eea. 'pen1n"i .a :se' u:undri vaniati'itre J:re,fiiunii F"tmcF
sf,eriee "}a ,supradafa P,imriniu.l'lri rs-'iru alcAluitr ,h&r'!"i in care
sint insexu.nate va.or:i.lc.a.flest€ria, la un rnornent dal. }a tciir'[.e
sta{iii e .me,teoro- og ice .de pc irr tre,g globul. De .:se'm{:nea s -,?u
mai ;llcituit harti in care sr inscrju va oriie medii lunare
sari anuaie. Indiferent pen{,ru ce perioada de timp se tntr}-c-
nlesc ir{reste hArfi,'valorile,:u eceea;i presiune :atmosferic*
g? t ee'le.r,$in cris*'at l tl -' 3{L-t*orologie... fera forri-rLile
I colec{ia cristal * .i?3
17. t
.i
)
l: 1:r
se unesc prin lin;i coni;inlle nllmite i'zobare {in -}ir'r$a
Sr";;-t itut : egal, boros : prcsiune)' De obicei izobarele
!e iraseaz5 din b in b mbar. Pe o asemenea hartl cu izobare
ie cotrtureazi regiuni cu p'esiune atmosfericd ridicatd sau
dimpotril"* c,oboiit6, p'et:Ltn ;i zr:n'e de tre'cere ciint'e ele'
As1:e*iul unei har{i cu distr.'ibtrlia presiunii atnrosferice
dcvine, deci, foarte asemar]ator cu al unei hdrti topngrafice'
unde est€ r'edatd infdliga::ea formelor de relief' Prin a'na-
logie, irn f$st denumi.te naryt *!'e retieful'ui baric- (iig' 3)'
IiJcI privirn o asefilenea hartd ave{n o iinagine clard asu-
pra rr.rpartillei pre:iunii atmosferiee fie pe stlprafata gio-
-'bulr:i
iie pe a unr-ti conlin'eni .gau chiar a unei tdri'
Dei;seblm lrstfei regiuni cu presiune atmosfericd i'idi-
ca"td {?n cazu-l ltltitil'litri'itr' lempcrate
-
cteci 9l pentru lara
nca::"'i.r'I --- cu -va'oi:i clt: peste tr0J-5 m};ar) tlumite tmqrime
bat"o.ti.t.t:tt.ice s.au rii;.tiC.jclclti !n crip.rinsul cdr,.':.a presirtnea
""t-i"i "tiq,t*
ile iil irel'iiiei'ie cai'ie cerltru, uncle in mocl
"t,l;.iiir,
vaior!ie ating r 025--L {i30 mhar", rlar care in mE:d.
e:tceplicn:l poL urcr- clilai' pinl 1a 1 07il rni;ar'
Opnr-ru loi si,:l ilceie
'egiuni
cll piresillne al;:':osferic'5 co-
borit* i930"_i Gt}i.} l,rr.i:ai, clar un€ori gi. strb 95{l inblr'} d'en''i-
iito- 'ttt"nt,ttt e bttr*nte'rrice, deltresiunt' lsa'rice sau cicjrimi,
unde valoi.lre piesiunji ;rer.uiui scad de ia periferie ci'ire
centn:.
:.nttsic;lonii sini, anarogi' pe harta topngrafici miintiigr
qi Jealui:ilor inaite, ce cle!i'se:;c prin masivjtaieir 9i ?niiti-
nrsii lor zorle'li-' mai lcarc dc relief care le inc'crrjoa'r;i" eiclo-
. nii sint asem5n:ftoi:i cirnpiiior ',si depresiunilor" 'rnarginite de
munfi sau de dea:uri.
In afara acr:stcr fur:ne barice prinlipele *t-
Tli distit"lg
' $i zcne de trar:zii,ir: sait d'e legalur[,'car'e la vindul loi" amin-
tesc in linii ma:'i ciiferite ftllme de reiief" Dinire acestea
men{iondm :
---d.ltrsuluantzciclott'icd',cerepr'r:zintil,dcfapi'opre-
lungire a onticiclonului, delimitatd prin izobare in form6
Ae ir ae zonele cu pl'esiltne atn"losferics:rnai coboritd 9i care
este aidorna u]1ui tot de deai, ce pdtrunde adinc spre zo-
neie de ;es ;
-
tuluegul' bari,c,
deiini'.aii de iecbare
care este o prelungire a clclonuiui,
in fcrmii c1e V, de zone cll Presiune
atrrr.siericd mai riilicaf[, $i ,este :;n:ilog pe o hartfl topo-
grirlica cu aspectul ur:ei v6i fluviatil* ;
- $&ua baritcd, tonstituie o zcrni de legaturfi intle oi
antjcicloni;i doi cic'ioni;i piratc fi aspmuit6-cu o $a ce ieag5
dou6 masive muntoase ;i desparte douA vdi.
lfoi cicloni pot fi urii[i 1:rintr-o zoni c]r: presiune atmo-
sferic6. rnai coborith ce pcar"iS cienumir',ea de t'-iloa't" de-
'[;Tett;ot1,ar" Xn cazul in c:ii., t,::i:tii m-i rnui{i cicioni {4-'6}
lcgali priirtr-un a-seirenea culo;rr for"rnalia baric:i', po;lrtd
<lr,nunrirea de familie ti,e de7:'resi,ttni sr.iu de dcloni.
La fel;;i doi sau ilai murfi iinticiclrini pot fi uni{i plin-
tt'-Ltn c:imp de presiune almi;rlfel:icii ridic;r|d, ce pc;artA de-
trumirea de briu" antitir:ton:r:.
l):r"c[ int::e fcitlele de le]ief iii ccle ale rirnpuJu"i l:;ilig
existl il:e:niin6ri desiuL dl: cvidentt, tr-eburie totu;i si reti-
I'ig. 3 !teiiefui ttaLic
O eolec{ia cristal a34 a eolee{ia cristal a 3S
18. nc::!1 ci exi:st6 Ei o d"ecsebire esenlia1d, ce constd in falptul
c:i in tiiilp ce forrcele reLiefului terestr,u ari iuat na;ter,r de
mii cl'i secole, jar mociifjr::rriie pe carle 1e sufer[ in timp sinl
pi'a.ctic inipercepiibile sim{r"rrilor noastre, cele ale reli"*fu*
lr-ii ha;:ic sint intr-o .;cntinua nri;ca.re Ei transicrnrars,
avi::cl rl,e,:::i r: existen!6 efemerir,
Fr'*r: cip*!,-rl e ce ri.(r:e
qli: aretlunr lt$rcsfe::ilrri ile pr glu,b
llr.toli'i.i o-i:serva';il1oi: filute 1i stariil: nlteoi'olc;1i. , Jc
1:: cir':ri,irs',-ii gioi:t-tiiri -,- ui:elc dintre elc cr-r u_n iiii ds Llb-
s:r.'i va'1i.i te ,:J.r:ti:l.tit-.ar 100 a;ri *-- rr*it c.:llls1.r.1ir,L r:li '"rr.'es:ir.tiiltt;
i:l'rrlo:f:,ric;1 i:;,: ::zirit,:i ir::itlli elil,..:r'ilt-, in Iiui:rii,ir: cie taiitUdi*
nl il e'c..){l-iij' : /Jii .
Iln,:i piivr.ll o hir"llii tr-i i:'cilullii,la;ti.tLt:-r'11-1 .'r 1-r,'.i.sl'-tnii:it'
ltrr:;,i{"iirri,: i-..; gioir (iig. 4}, ol,;lr:r'-vJ;rn o al.f,l:i'nan1;-"i a zoneior:
r;;' i;;:eeiuru,J :r';;iroslillicA riclic.afi=' ;i ccbor'i|i. Lc i:iliiii. itr
zr,n r" 6.r.l*1-ot'j*1 i. (:rpro-:1. ti*-:il' i;,r.'Lii rrclin.: ncrctricd gi siidlra)
p,'r'.ristir tiii iirnpr-.1 anilir-ri Llit r':"tiliin tle prct,liunc atilosfrricii.
cu b'r.u'! 1.
a n u;r it b ri'u,! d e n t,iri,i"tn ii c t: Lt ct.t o r ialti.
De o parte is,i: de ceal,alt6 a aeestl"li bri'ur. in rsneXe tropi-
calc ale P6mintului (20-40" latitudine nordicd Si sudjc5)
se afl$ dou6.zune cle presiune a*nosfericd ridicart& c€ poarti
dernumirea de briurble de maxime tropicwr,e.
In zonele latitr"rd,inilirr temper:ate (40-65' latitudine
nordic6 gi sudic$) apai'e a succes*.tne de ciclani, gi ttrzticiclorti
a c6ror pozilie geograficff este in strinsd interrlepender:fi cu
schirubarea anotirnpurilor.
ln sfirgit in regittnile polare ;i sribpolarr (65--90" lati-
l,udjne nordic5 qi sudicii) predomin;i aproape tct timpnl
irnrt'lui un rcAim de presi'u,ne atrrnsfez"ted. ridicatd.
I)ar muit mai intenesanti este nrparti'1ia pr:esiunil at-
rrrosicrice pe supratafa g:obr-rliii in ;lno.lirnpi-lri1e e.>:li.en:e
irlc anujui. Cu excepqia zonei ec-uataliale, pe sirpr,a-flta te-
r'(jiiti'5 apare o a.iternanl6. cle forme a!e reliefului h:llic
---. r:icloni gi anticickni *_ ct"l o m:lr"e influcnlir asuilril evo-
lu{.ici vremii aproape pe-'tnate meridianele gloiruh-ii. Tti:n:ai
<lc nceea aceqti cicloni ;i anticicloni .au pr'imit denunijr<*ar de
<: r".: n, l,r' i, rl e, a c: { h t n,c. a l. r r t r t s l' r rr i t: d..
Trr rrr,nrr;1r'ul r",(:(,c al anului ('octambri,*:aprilie) {fi.g" S)
irsrrpra cmisfere.i noi'dicc eclioneazd urrnltorii ,centri l:arici
plincip:r i :
- {LnticicTanruI ruso-siberdan {euroasia.tic} ia nagtere la
tncupr-rtul tcamnei ln part'ea de nord a mtinfilo.r Urrilli,
lrrrrtru a se extinde apo.i treptat, ocupind ctla m€ii n:;it'l:
1-ri.rrle a Sibe.riei Ei jum,htatea risariteln[ a contir:entuiui
curopean. Presiunea atmosJericA medie in centrtil acestiti
imliciclon este in jur d.e 1 030*1 0S5 lrlbar, dar nu cle pu-
tinc ori poate depSgi 1 050 mbar. I)orsala sudvest,i*ii a anti-
ciclonu'ui ruso-sibeian 1rdtrunde .Ce otricei la ir:ceptitt-tl ier-
nii pind in centrul ;;i sud-estul Europei, inthien[incl deci ;i
{ara noastri. lncepind din a doua parte a lunii februarie
aria acestui anticiclon se restringe treptat, iar spre incepu-
tul lunii mai, il intiinim clin nau la locr.rl s5u de for'rnilre.
Activitatea sa in semestrul eald al anului este cu to{iul in-
tiilpl"dtoare. In timpul iernii m'enline ,o vr,e.rne r'elativ fELl-
iruoesd, dar friguroasE, ,ctr nopti ger,sase ,cind ter,rrperatilre,
aterului la noi in {arir coboar5 a'desea.sub
-25' fl, c}riar 6i
tn regi"*nile cle deal qi de cimpiie ;
* depresiu.neu i*landeari se forrneazi ln pai'tea septen-
trional5 a Ocear:rrrtui Atlatrtic, aproximativ in sud.lll insulei
trsl;ineia, ,avin'd c i'nJlulen!* dccsebitA ln lunij.c ,ouitt:*rrjc*
40
30
LT
0
10
30
20
0
20
Jtl
40
Fig, 4 Re1::rlitia anualS a plesiunii atinosieuice pe giob
Ju O €CIlo€tia cris,tal + I coleefia cristal O
19. Fig. 5 Repai'tifia pi:esiunii atmosferii:e pe giob in !:na lanilal'ie
deccinbrie ;i in martie . :ri;r sa i1e infittentA sc extin:ie '?su-
pr:ar ini'ei;ii pii::!'i ni;rdLce a At'antitr-L l'tL, da''Ce;eoii qi asu-
pra vestu ui :;ii noidu ur Eul"o,oei il.eterm:nil"id t; vrellle
urneda, nll prta rcr:e, hogatii in pi.e:ipitaiii, miri-aies sub
lorm5'de picaie. Cent'cul deprcsii-in"i nr€ il'l medie vajori
ale presiunii aimosferice in iur cie 980 mba,' dar in ciizuri
de e,xcepl;ie ccboar,',4 gi sr-rb {}50 mbai', fiinC deci destr-rl de
apropiate de vaioriie cicioniio:r troi:icari ;
-
cic!,ani-i tnedtteraneen'l i;i ini iocuL de oillrgie in ba-
zinul vesti<: ;;i ceuti'.1"i-norCit ai Mediteranei (insr.rieie Ea-
3B I colec{ia cristal O O colec{ia cristal O 3i;
20. leere, golful Ge:rua, lVlarea Tireniand, golful Venefiei) qi ae-
tivitatea ior se rnanifesti incepincl de Ia sfirqituL toarnnei
plna in timpul prin::i,rverii.. Adincimea acestcr ciclcni este
rnai redusd. d.ecit a depresiunii islaneleze -* in nr"edie in jur
de 1 0S0-1 005 rnbar
-
gi numai rareori presii-rnea atmo-
sferic5 poate cobori sub 9E0 n-lbar. Din locul 1or cle formare
cj.clonii mediteraneeni se d.epl.aseazd pe d-iferite traiectorii
cAtre i{editerana risi::iieand, peninsuJa Balcanicb, Unga"ria
gi F,cn'l6nia, pitlunzii:C adeseori pind la lV1area Neagr6"
Ei mcnfin o vreiil* umed.i gi bogat* in preciprtafii, r-inecri
sub forrni rj-e ninso;rr'e, ai'r.eori. ciri;"r lapcvifd gi pioa"Je" ClnC
aria lor cle influcntd vine ?n ccntact cl-il'ect cu dorsp-l.a lnti-
ciclonr-llui rllso-libei"i;rn, determini n Lt numai cil,drri
abunllcn're de precipilaiii, dar gi intcnsifici-x.ri cleoscbite ale
vintul.rii dind naqtele viscolelor clin nol'du1 Buigariei, in
Cinpi:r l:l,on:Ani, Dob o,gr:a, l,4,oldo'ru ;ri sudul Ucrr.:,".ri;
-- antzciclcnu"l wtrd-ttnt,r:riatyt, sc formc:l:ri spre sfirui-
tul toainnei C,lilsr-rpra pitri;ii ceirtrale gi suclir..l rr Carr:rriei qi
a nord.*rregtiiiui St,;rteicr linite, d.e uncl* se deplaseazi cdtre
sud i.nfhleitiind o mare parte a ccntinentr-ilui ncrd-arneri-
can. Fdr'A a ervea aceeagi intensitate ca anti.ciclonul ruso-si.-
herian (niesiunea atinosfe::ici depdpeqte rarc.ori valcarea
de i 025 nibar), anticiclon.ul nord-american deterrm.ini o in*
rdr-rt*lire sirirlitoare a vremii in znnelc aminlite unde c5,de-
rilor abundenie de ninsoare le urmeazd ge'n-lri intense,
cind ten"iperatura aerului coboard uneori gi sub
-30"
C ;
* depresiunea aleutinelor poate fi consideratd ca o re-
plicd a deprcsiunii islandeze in Pacificui de nord" Ia nagtere
de-a lungui pdrtii de sud a lntinsului arhipetrag al Aleutlne-;
1or, infiuenlind insd gi partea vestici a Aiaskdi qi a Cana-
dei, und-e determintl o vreme umedd qi inchisd cu eeturi per-
sistente qi uneori cu precipitalii abundente" Centrul acestei,
depresiuni atinge in medie valori de 995*1 000 mbar"
ln semestrul cald al anului (aprilie-octombrie) (fig" 6)
intervin, cum e ;i firesc, modificdri irnportante in structura
reliefului baric in emisfera nordic$ a Pdrnintutrui, generate
de gradul de incdlzire diferit al oceanului pi uscatului.
In aceastd perioadd a anului centrel,e de presiune atmo-
sfericd ridicatd se formeazd deasupra oceanelor, in timp ce
deasupra continentelor, care se lnciizesc intens, iau nagtere
o seri,e de depresiuni ;
-- anticicTamul, elzaric igi are locul de origine in regiunr:a
insuLelor Azore, ac{icnind &proaper in tot cursul anului, insd
cu deosebire prim6vara qi vara. Aiimentai, cu aerul calr{ ai}
tropiceLor anticiclonul azoric se depiaseazi vara I.a norC de
insuicle Azore influenllnri vc:stul gi centrutr continentr"ilui
europea.n. Intensitetea sa. este in ju:: de 1 020-1 025 mbar,
cl"ar valorile prr:siu.nii atmrsfei:ice pot d.eplpi uneori cl:ia:"
1 CI35 rnl:ar. Citeodat$ aria lrr.i C,e inf iuenfi se extinde ;i in
pertea sud-erlicd. a lllaLelcr Unite, in tiinp ce sp].'e riis:irit
drlls:rla sa pIi::ttnlie pini. ln sud-estt"tl Europ:i. T:':lnst:c::-
l,inrl aerui m:ri. umer.l din:;ie o:€an, anticic1on',t'L azci'ii
lrrlut:c () virerne i:ScorcairS- gi iniiabiiir, ce;:aclterizat:-i prin ploi
iiri-ri e.les sul: fcuniS- d-rl a.Ve{"s5, in::oi;its ci"e clercirr,iii:i e,.cc*
tlir:e, ui: ce.i.'e le intiinim cl::iul cle frecvent in ti:npu1 pri*
mi:lverii ;i rrei:ii 3n !ai';: noasl,ri ;
-- :'rl ii rr'lqn t,t tri,:,ll.r:ntjsit, sg forn:e li::6 cleae '.lpr: insule-
loi' [i;rr,,r1i.i c]in P:l'.rifiti;l d,e nrld". arrind o arie d,e inflLi,,-riifd
J'lilr'1-c lllrgS, pinii pr corrllrl.) .zc:il ir.:il al.e continenl;.;trt-ti
nolrl ;ltrili icirrl, ttt'r :lc rl',tlrl ,lrii:,1. o vt'ejj-).e riri:orcasir. si rulli
urrrr rlri rlcrii in ,lll:iul i,irii,icic:o:irulrii az.sric. Centlui ;rccstui
iinlit;ir.;lr-rn, a cSiui clur:at6" e,:ie sptcificS. mai cu scr.rnir luni-
krl cle var5, i:sts rnai. intens c'iecit ;rntici.cian'r-tl azoi'ic
(1 (127-1 03i1 mbai') ;
-* depretii.rneet r;rc.bit, cu aria sa cle formlLie c.flr€ cLr-
prini:1e partea de risst a P;:"icirir.:;:uiui, I::anu-l, Ei c:a mai
nrare parte e. peninsulei Arai:ia se extini.le acl.eseori pind in
z.aya Anatoliei a s,id,-estului tcritoriu'lui european al
U.R S.S.-ului, ryi in si-rdr-li A.siei Centrale Sovietir:e. ln tea
rrriri Ir:are parte din aceste regiuni favorizeazd 1:iltruni-ierca
aerului calcl 9i uscat lnclt zile ii"r $i1'mercurul 'iermom<lire-
lor ulc6 pinb la valori de pesie 40oC. Foai'ie rar inf Luenta sa
se resirn.te qi in lar:er noastrS, determinir:id zile caniculare in
deosebi in lunile iuiie qi august. in srfiim"b p:;ezenla depre-
siunii nra'oe are o influenld c,-l totul cliier:iti aiiupra pirlilor
dc sud ;i sud-vest a1e continentului asiatic, unde favoi'izind
circr-rlalia aeruiui umr:il inspre oceanul lirdian, deter:rnin6
ploi deosebit de abunclente. Centrul acestei vaste depre-
siuni evolueaz6 in jurul valorii de 1.000 mtrar.
In emisfera sudic5, unde oceanul ocu.pd intinderi uriage,
nu exist5 in general deosebiri sezo:riere esenlia-1e intre
prii'rcipalii ceniri de ae{iune atmosferic5. Cu toate :rcestea
in semestrul cald al anuh,li, octombrie-aprilie, di;a cauza
40 O colccgia cistal O a colec{ia eristal O 4L
21. Fig. 6 Reparii{ia presiulrii atmosteric€ pe glob in luna ittlie
incSlzirii excesive a ccntinent'ului au.straii*n qi a p6rfii de
er.ld a Aflicii, iau naqie:ie in aoeste r€giuni'doui zone clepre-
sional'e rnai r:e-strin s:,e ( cleytre. siuneq' tt ord- australisnd' ni de-
prt:siunea st{.l",af rii]rr:nri). am'r-'e]e avind
-o
a:rie de inf iuenfi
"u-ro
ou chpirlaltc ctin1'ulrtli contjnentaf iar preslunea at..
mosfcricri evolrieazd in jrlr de 1 00? ml:ar.. Menlin luni in ryir
ln zonele respcciive o vretne uscaii ryi canicuiai,i, cinil tem-
pi:ra.irii,a aer r--rh,ri depfu *;te f recvcnt 4 b"C_
_ In tlt, tirnpnl anltini cleasuirra oceanelor enr.isferei su-
dice ,:rcfii-rnrazd ceirt'ii de prcsiune atmcsfericd reiativ
lid-icatri :
- stv,ticlcl.onul sud,*atlantic (St. Etena) * sinonim anti-
eic}onuiui azaric
- are o arie cle inftuenid ce cuprina* i"-iregul bazin sudic al Occanului Aflantic. Activitaiea ri eut*
mai pregnantd in timpul iernii australe cinJ pr*.i"""a-ui-
mosferird clepi;cpte 1 020 rnbar. iVlen{inc clc rcguiir o vreme
cahn5 6i frurnoas5, sdraci in precipitalii.
42 S colec{ia cristal i} O cotreefia cristal a 1tJ
22. - a*tteietwtrtl, srlitr irr*iftnrffi. $fcruricimj"ceva rnnai ,in-
tens decit precederltul "fI'OZl7 n:rbar)'tn ,ti,rnpui iernii. Se for-
meazva in partea,de strd a insulelcr.Mauriiiu, anind o larg6
ari-e dg fu:rf,1uen{6 ee cuprinde iutnegul:b*zin *udic al Oceil
nului Inriian unde menline o vremddestul de aeemin5tr:are
cu cea din zona Atlanticutui de,slrd ;
- anticiclanul .aud-pacific (innlla pa,qtelut) ocup6 in
general bazinutr sud-estii al Ocelrnului pacific,'""a* *"ir_gine aproape tot timpul anului o vrerne frurnoas6 Stca1*acu,lungi perioadc iipsite de'i^t. centrur anticiclonului ar:e
vald)t'r ce rar depagesc I 020 mbar.
..Dateie pri',rind valorilc cimpuh,ri bau-ic pentru centr:ii eie
acliu"ne atrnosf ericd menliirnaf f se ref era ki p'csi.irnea me die
multianuald. Este insd cazul s5 reinaircim
-cli
vaior:i!.e ure-
siurnii atmosferice pe suprallalil gir:br-liui prezintA in caziri
d.e excepiie vari;rlii deosellit cle mali. A.sil]:], pe giobul te*
restru cea mai rielicatii pres,ii_rne artm':,;ier.icJr. 1i ttd3,f mbar
sau 812,8 ,mnnHfl) s-a inr:egistrat la lJ1 deceziirrte igen. ta
Agata in. podigul Siberiei Centr.-ale (U.R.S.$.), iar cea. rnai
sc5zutd (877,2 mbar sau 65?,g inmHgi in insu,la Gu;rm
(S.U.A.) din Paciiicul cle ve"qt la 24 s"cplemblie 1Sb8, tn
tinapul trecerii uirui taifun.
Unde este lirnita snserioarir
a atmosfbrei ?
E Ei,firesc ca aceastd ?ntrebnre sS Xi*o fi pr"m-o oainenii
incd din cele mEri vechi ttmpuri. scrrtind'lntinsul nem6rgi-
nit al cerului in ceiutarea norilor aducdtori de ploi, dup6
lndelungate ztle de se.eet6. gi e fo"ante'posibil ca ei sA fi as-e"
ciat iimita superioar*,a ,atmosferei cu '.*trfrwile ceiarmai
tnal{i, nari ce str6juesc bolta cerului.
Dacd privim mai $tent cerrrl, dup6 apusul Soarelui, ob-
servdm murlt mai sus ;i atfi nori cu forme ciudate. Seamhnfi
fu u.n ;ir de benzi subtiri c-l-e culoare albd sidefie, irizali sub
trumina crepuscuhllui irr nu'an{e abia,sesjza.bile de porioea-
liu, verde,- violet sau ro6u. 'Far aidorna unor 'fralqiur:i
desprinse dintn-r.rn culrctrbeu. Din cauza cotoritutui lor,str
fost denumifi ru-r'd sidefii qi s-a calculat cE'in61!irnea'lor de*
F6qT.1ecri mult pe cea a norilor'.ile,furtund, ajungind pir.id
la 25 km.
Si lot in ceasirtr amurgului rnai pot fi otrserv:rti si a.ltir"r{'r'i pF.L.c" rnai sub!iri oeiit primii, ;;;"; ;"";i; ",ii"1.'iiil-
T*-"i".:" sciipesc intr-o culoare argintiu_afnlsti:ie. Sini atitc',3 5lrir-lllcll0l"t c5 unecri pot fi vdzu{i, in zona ralitriciniror.
l;::],.-l]]:, chiar.$[ in lirirput noplii. Englczii ii d."rii"_"(r)rar ??srrji?t:1!tt clouds (ncri de la miezut nclrf ii). Inci din
":.:]l1i al VtrI-le:r, asli.orromul 9i flllzofuf
"i"'fr'aig*r*r;';siabiiit, pe l:aza n:.:or: ealcule geometrice, indl{.imea i", .om
in iu' ci.: Fl-r hnl. l,rtrai tii;_r-i, r.ilut*d c.riculete b:;ir...*"*.,f ,ri
1rt'ir". I';liqriri;s fl'.eit!er (,5?i_'-i610) indici , ?tr:, ,i i,n" ,i
l]1,,' ,:.1-lrc
a rcesic.. forr:rrtii noro:lse alil clc *..,r;,ri,il1u',
I .) ;-:.J Knl.
li;r.ecri esemenea::oli iumino;i a_par pe boit:i c:l.ului ;iin i:pi,*1 diniir:e1ii. I,'or"maliunile ncrcase c,lc :ri.usi. fe1 air
c':n:'rili"tit rin criieriu fer.rn rie ;lplecir::'c a lri:,,r,urii. rrilrii
u.r:.ti:: ;;e i:i;"ltuia ,cd se in,iinde inveli+ul ga:.:s ;1'l-;;i;;u:ir'ri. cleciiec'e ,"u'm'in,. creltusr.ztru-h..,a se riaTor:.*r; uitrr"ii.iii"
cii* ce ii: ce n-r:;i inali+ iLle a1.i,.osfeiei c*l-e d:fuizeazd lu*t;na
so1-rr.-' clr-':cti'i l,'.lei
'cienie
ficuie de :',cr;der-nicianr;1 so-
vj:1,: 1/.G. " eset:,:ttu (1ggg-tg?2) au a.d:.ltlg:i r:oi ti,r.l ic
sil'aluiui. clin atmr:sferi, pini ia car,e apare r**mina .o"p*-
sc'ul:ri, stabilindu-l la 280 krn.
Citeod,at5 intunenicul n':p!iLor este fulgerat de o dird de
l';nijni care drtreazi cloar o clipi. Nu este altceva decit
sct-rri;l t::aiectorie pri* spa.i;i,l atmosferic a unui metecrit
care cade pe P5-mint cu viteze cosmice in iur de 100 hn:/s.
Mcteorilii mai poartd d-enumirea popr-riard d.e stele r&zd,-
t<tare. A'iungind in stra,curile atmosleiei cu ciensitdli ciin ce
in cc mai mari, devin incand.escen{i in urrna frecSrii cu
aerul, l5sir:d acea cllr5 luminoasd pe bolta cerului. S_a sta-
bilit cd timita aceston straturi este cuprinsd intre T0 pi
120 km. Cu ajutorutr fotografiilor fdcute aslrpi:a tr.aiectorii-
Ibr meteorilitor prin spaliu1 atrnosferic s-au'stauitit;;;-
tateg $j cornpozilia straturilor de aer, precLrm. qi direcliile
de deplasare a curenlilor aerieni tn pdiurile inatie ale ocea_
nului aerian.
Spre deosebire de zonele tropicale gi ecuatoriale, in zo-i
nele temperate ale plan.etei, trecerea de la zi la noapte gi
invers nu se fac,e brusc, ci aproape pe nesimfite. pe masurd
ce Soarele coboard tot mai mutt sub linia orizontului, strar
44 s cetree.tia aristal a
23. ti"lriie din ce in ce mai inalle a1e inveli;uiui atirio:feric di.fu-
zeaz5. Lumina astruirii zilei, astfel cd i:olta celuiui rSinine
lumina"td multe ore in ;ir. Cercel[ri'Le efe,ctuate au conitatat.
c5 acest fenomen este datorat un.ui strat ina.tt. a! atni,asferei
tn 'prapriet&gi lum.iniscente a cArui iniilirne este in ;iur,
ci.' 300 krn.
In h-rngile nopli polare, intunericul este uneor-i intrcr',tpt
de* apar:i{ia celui mai spectaculos fenoni.en din c'uprinsul al-
mos{erti, aurorele polare. Aceste aparj!ii parcS inaclins
plf,srnuite s[ intrerupb intunericui ]t-ttrilor cir: ia.rni :lu li,r:
in straturile ":i mai inalte a1e atnrosf+rei situele in jur
dt' 1 200 kur.
Dincr;lo de aceste liinil*: tle-'nsit:rlt:a atrrro:l1t:i'r:i sc,Lir lot
ii::ii inttlt, devenind practic neglij;ibilir, ilr a1;a fel ir:cii. no-
liilnea de gaz" cll ci,ire denurnim ii.crul alrn{)..16:!'ci, nil m:ti
nr'* practic sens, rlin mome-'nt
""
10, nlt,il,ucl!nea de pestc
l. ir00 lirn distanla clintre doul molccule de tret' er'r1 t cie
*prc&pe 1 000 m. Acest grad de rarr:fiere a aerul'.ri clepa-
peirtc lirniter celui mai perfect vid- obliilu1, !n liibt;rz:lcralele
d.e fizicd. De Ia aceste indltirni ilrveiigui atrutosfcric o-rc o
eiensitate tot n:ai apropiatii cle cea a' sptrli ului itrtcr'1ll;rnr"Lat:'
llnii ccrcetitcri au *:xtins zcllla superioarA a invelilului
gitzos al Piirnintul.ui pinil la distanla de 0 0t]0 lim" acea.qta
fiind limita pin5 1:r cilre se resirnter infh-ren!a cimpului rrrag-
netic terestru.
In mod praetic nu se poate spune cd a.trcos"ftr;r are o li-
mitA superi-cari bine ciefinitA. Se consjder* totugi drepi t'r
linritd aibjtrarfl iniifimea de 10 000 km, acolc unCe densi-
tatea atcmilor clin cupritxul oceanuiu"i aerian este idcrlticS
cu cea a spa$iului cosmic"
Au fost ;i unii cercetStori care, pe baza unor conside-
ratii teoretice, au situat lirnjta superi.oarb a atmosferei 1;r
in5.llirni gi rnai mari. Astfel cercet5toi'ul H. Faetzol'd fixeazh
aceast5 limitd pinS la 20 0Cl0 krn. La inceputul secolltlui
nostru, fizicianul polonez M. Smolu"chauaski (1878-1917)
considera ehiar c5 invelipul gazos ill. pianetei noastre se ex-
tinde pinfl la 42 000 km deasupra ecualcr]ului s;i pini la
2B 000 km in zotta polilor, acolo unde se presttpunca, teo*
retic, ci forfa de atracfie a vitezei terestre este echilibrat6
cle {orta centriiugii.
Spre inill{imile oceanului aerian
Cercetdri instrumenlale asupra difer'ililor parametri ai
oceat:ului ;rerian au inceput cum c gi firesc abia cliir seco.iul
al XVII-lea, odatd cu descoperirca barometrului, termome*
truini, hlgronletrului, anerncmetmiui etc.
Promotorui arestor experien!e a fosb n:arele n:ateinaii*
cian ;ri filozof lranci:z Blaise Puscttl. In 164?, la pr-ilin tirnp
cliipi des*operirea barometrulni de citre Tcrricelii, trascal
expLlne la ,,Acad.cmia Francez5" o antp1"1 lncratre in care
p;,r'inlre altrie expiica necesitatea i:r5sr:rdrii presiunii atmo*
sl'cuit:c in a.ltii;udine'" Tot el, La 1$ septei::!:rie tr648, face i:ri.-
nir,l'; i::.5sr,rr'5tori aie presiunii aerului iu regi.unee masiv'"ll.ni
1:',;.; ric ll6ir:re ii 465 n::) din trcdiirul Central France:u. Cu
:lr:cst prilej Frrsc;r1 a. c,bscrvat c5 pe m6suri ce crerqtea aiii.-
lrrtllni:a ir:irl1imca ci;lcanei iler ite;:cur ;l J:a.rcmetrirlui sc$-
rk:;l .fr::t
rr:;ri triuit. T!1 5i-a contiitup.f e:;perir:n!e1e la. Cler-
rl<,;r:i-!'eri'aird". ltr trril."is qii m:li l-ipoi ln Slleriia, ajungitrd i;t
c,rrnr:luzirr cii,;eurit-'Lt-'n prr,:l-ri.t.rn!i. atnrr-rsft:r'icc itr i'aJ:rrl cLl
iiiriil{inrliL sc el;,Ltort,';;1;c fa.ptuir-.ii ci ln tir::p ce pe lilrinr-11
lni.irii -'- la;il1ituc!.inca de 0 m --- apa:.$ intreaga greutllle a
uti-nt;."iel'ci, reSiiuniLe mai i.u.:"ltc s'"rpcrti nnmai o partc clin
rrrrrsa acest{ria. $i iot F:-lscal este *t'!. c:ire penirr-t prima a*'r$
t':;rlir ieleea cd aimosfera clevine tot r*,ai r:ftr$, c* cil sii'atu-
rilc de aer sini n:ai Indepiirtate ij,e supraf:riLi Firn:inl"nlni.,
tuirclc, cr,rn"r e 9i Iiresc, suportii cel mai intcns eiecir-il f,:r{ei
gravi ta.f iei teres t re.
Ipo'L'rza a fost vcr:ificati praictic dc cercr:tiit'ile efei:iua',.e
d.,-r mt.:teoraicgr-i1 fr;rncez [iorac*-fr6.t2€dict d,e,Scu.qrsrr.r€
(t?40-1.?99) iu prilejul tir"rei tet,nerai:e, clar" rt-.i-tyil'; irJcerl-
sruni. pe care a fd-cut-o in 1.787 pe cel rnai inirlt virl i,ll Ilu-
rcpei, h4onl-Blanc {4 8t!? m). El .: cairstatat pe rn$sr;rii re
es*alada virful nrl nrimai cd prcsir"itr*a aerulu.i sc;idea tot
mai acccntr.e$t, dar Ei fapt,Lrl c5 aerul derrenea din cc in ce
mai r;r.r, f$.cind tot lnai dificilS r'cspirefia.
Cdtre sfir;itul secolultii al XVifl-lei: o serie de ccrcetd-
tori folosesc in escaiadarea p$turilar inalte ale oreanuhli
aeri*n baloanele, umplnte la lrleeput cu fler calcl., apoi cu
gaze mai u',oere decit a-erul. Dintre nurneroasele aseensiun'i
clin acel timp se cuvinc sd rem*rc{rm pe cea intreprinsd la
1 decembrie 1783 de cdtre flzicianul francez. Jacques-
Alenand.re Charles (1?46-1822) care se ridie5 cu ul1 4€ro:
46 a colecfia cristal a a eolec{ia ctistal a 4V.
24. stat ptnS la 3 46? m aitltutline, 'mSsunind
:tctedatd qi
'pre-
sinite e attnosfcr icu.
La ineeput,l sebciluLri ai xtrx,lea,in:anii 11803tphoest in
C"*u"i*'qi itt 'tgo+ Gng'1'u*oc ,s Jean;Baptu*te -Biot
ti i|+-_ieoij in Franqa f acl noi asceusi,uni' cu :ai utorul baln-
[.rt.ti, uttim:i atiirgintl inallimea de 6 9?'l rlrl"ex€cutin{}' s
se;; d* rndsr-rr*toii asupra presiuuii,'teinperaturii qi ume-
zelii aerului 1a diferitc nivelui:i.
La 5 septembrie i.862, meteoro1agtll englcz Glaisha.r' im-
preunf cll aeronautul Caxuteli clectrieaza o exccp!]ona'la
iscensiune pinS la I 000 m cu ajutorul unui balon' crll-t:
r"-iJ;; i'itt;' Jiti*"ltatea Oeas:enita a adapi;lr'ii cmuiui
i"""r*aiiiiis gls 1riatr6 din straturile inaltc ale airncsferei.
i{ai tlrziu, ciitre sfir;itttl se coli-rlui erl Xi'Ii-iea' s-a trscrit
la ;A;;;tea' <lirecti a'valorilor dc pirrsiune' i'an"4reratu:;5
si um;.ditate a aerL.llui cu ajutoi:u meteoritgrclJelor'" care
a;;;" i;=i;i-te pe ni;te l:ak:ane, fai'ii a rnai fi necesarir pre-
"*"1n
o*"fui.'primb exper;enix in :r'cest fci ;r avut loc 1a
tr;;i;, i" illsz'
"oi
se po^ate s;ru1e'cd acerst an reprezintir
ntrnctuL de iuceput at unei nof ;tiinft, aeralagi'a'a clrei im-
il"rti",ia "ti*
*Jtari unanim recniroscuta qri a carci faioase
frractice sint cu totul cleosebj,te'
; Treptat s*au .intr.ehuinlat :peutru ascensiunetr- instrLl-
mentelor inregistratoare t'i*t ip-eqiaf, iar mai ap''rl baioa-
".fi:-rr4a.,fi
:.f OecemUoie ,1gi2 la Pariia, ?n Italia piofe-
sorul Go,mbo
"
t:u,rqit si inal$e un baLon-sonrtr5'pin6 la.inil-
ii*"- a- gCtOO,m,'reccr:d'a'bsolut realizat cu acest sistetn
if* nuf*u..Datele'fur-:nizate de bal*anele-sond'5' de;i foa'rle
;;"lb;;;; :-;clamau un ;mal:e'€onsum cle timp necesar atii
iu"tt" aicensiunea balonuiui, clt 6i pentru recuperarea in-
strumentelor *taqate lui'
Pentru ca timpul sE nu rnai constituie un impediment'in
"*fotiii**a
datelor, in anul :1930 s'au'construit 'primeie
r.ad,Lo sonde. La baiilnul-sand['a fost asoclat'iln:ffric t':t1.d*
radio emisie cu Lln meteorograf inregistrator''eonstruit din-
tr-un barograf, un termogrif .si un'higrr:gr"af, care eir:it*au
la fiecare.pozifie stabilitd inilial'cite un mesaj radio' recep:
{ionat mai,.apoi Ae staliiie aerologice de la sol' ln ace:t moil
'nu se s13i :punea 'problema recuper6rii aparatek:r in-
registratoare.
Dar oricit,de eliciente erau.datele furnizate cle radio-
sonde, oamenii de.qtiin$6 au continuat;sA f,ie interesali,irr
observarea directd a invetiqului gazos, al,Pdmintu1ui., opo*,,n
avea o viziune cit,mai cuprinzdtoare asupra multitudinii cle
f,enornene ce se petrec in straturiie saie.
Unui dintrc cutezbtor:ii vdzduhului a ftrst plofescrul
AwgtLste Piccard de la Universitatea din'Bruxelle,i, care irlr-
pr:eund cu a-sistentul sriu V. .KipJer au confectionet rlintro
tesdtur'5 cauciucatA un balon de dimensiuni uriage ,pe,earc
l-aii umplut cu" liidrogen. In nacel;i aerosiatului
-.care
enir
de ;rsemerrea de crinstructie speciald
- au instalat nume-
loi.r:j(: aparate pentru rni.,sura.r'ea unei g:rnre foarte var:iat*
dc parametri ai atmosferei Ei ai r.adialiei solare. Asrcensiu*
nca a a.rut loc cu succes in mai 1931 atingindu-se inlifimea
d.c 16 00C m. fn lal:oi:joasa kx. incercare, cei doi cerceriitori
au ccnstatat in pr-imnr rinti sctr;mbrrea treptatfr a cultirii
cerullii, care, tr,ecincl de la ajba.ctru desclijs la aihastr:u in-
tens, c5pdta mei apoi nuanfcl violett-., deveniird.in eele;d.in
urmd ncgrl;, preslriil cu o pr_rz.r!.er.ie de ste-c, ca.in tinrpul
nopiii. Acrsl fapt si griseqte expiicalia datorit{ rarefierii
lot lrrai accentuatc a inveLipuJ.ui gazos ;il Fdinintului, pe m&-
sur'[ ce in5- firnea cre;te. Ei sinL primii cercetitori calc ,au
rcuq;it s;5 p5.irr-rndir pi:r[ dineolo cle limito" superioard a trc-
1:os lerei ajungind in stratosferS., invelis atmosferic.rce fr-qsese
ilcpistat cLl cile-va dece:-rii m.ai inaiirte pe baza datelor cules.r:
clr baloane"e-sonde cle erel.ologu_i fr"ancez Lean Teisseren"c de
Bort (1855-1913). Un an mai tirziu profesor,.ul Fieeercl.face
o noud ascensiune, de astddatd atingind 16940.m, cu,care
prilej efectueazd o se;ie de cercetdri arn6nunlite.asupra in-
tensrta!ii radiatiilor solar:e,gi asupra clderii,meteoritiior.
Intei'esant de remarcat este cd pinS dup[, cel de-al doi-
lea. rdzboi mondial nu a mai putui;-fi depa$ite indlfin:ea ctre
37 700 m atinsi1 in 1912 de ha'onul-sondd lansat lar,p;ivia
dc profe.orul Gambc. Abia in 1g47, arnericanii fr_rr.osincl ra-
chetele germaile V: * de tristi amintire"- le ctrau o altd
destinalte, tr,ansfnrmindu-le in r,achete .meteor"niqgiee. ln
arel an, la Vv'hite ,Sands. in siatul Ne'*v .M.exieer (S.U.a,).
este lansatS. o rachetd trreteoro ogicfi,.crare atinge,inrlilimea
de 1B? km. 1,2 ani.m.:li tirziu, la 2 januarie 1gb3, este lansatln
in Uniunea Sovictic5, plima r.achetl ccsrnicd in dircqfia
Lunii. care str:6ba-t,*, curn e gi fir sc, intr"egul inveljs dl
qtflr$sferei.
48 $ 'edlec{ia cristal O l} coleefia cristal S 4S
