Patrascu Frincu Mihaela Hanelore Proiectul de faţă doreşte să prezite date statistice, tabele, calcule şi grafice pe 7 ani la nivelul Regiunii Sud-Est (Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea, Vrancea). Populaţia Regiunii Sud - Est era la data de 1 iulie 2011 de 2.794.337 persoane ceea ce reprezintă 13,09% din populaţia României. Fiecare judeţ al regiunii a înregistrat scăderi ale populaţiei în perioada 1992-2011. Totuși, în perioada 2009-2011 se atestă o foarte ușoară creștere a populației în județul Constanța. Distribuţia pe sexe a populaţiei Regiunii Sud Est este în concordanță cu distribuţia la nivelul ţării, dar şi la nivelul Uniunii Europene, unde se înregistrează o pondere uşor mai crescută a femeilor în totalul populaţiei. Dacă la nivelul României diferenţa procentuală între sexe este de 2,67% în favoarea femeilor, la nivelul Regiunii Sud Est diferenţa este de 2,26%, maximul înregistrându-se în judeţul Constanța (2,96%) şi minimul în judeţul Tulcea (0,70%). Piaţa forţei de muncă, joacă un rol hotărâtor în asigurarea creşterii economice şi a productivităţii pe termen lung. Crearea condiţiilor pentru creşterea competenţelor profesionale, în scopul asigurării unui proces de producţie performant, care să dea naştere unor produse competitive, capabile să facă faţă cerinţelor pieţei, devine o prioritate absolută. Problemele cu care se confruntă Regiunea Sud-Est, şi în egală măsură întreaga ţară, sunt legate, în special de scăderea populaţiei totale, active şi ocupate. Activitatea economica a regiunii in ultimii ani se caracterizează prin intrarea în declin a ramurilor industriale, generand lichidarea şi/sau restructurarea marilor intreprinderi (cu impact negativ asupra şomajului) şi înfiinţarea de întreprinderi mici şi mijlocii. Conform datelor statistice la nivel regional, în ultimii ani ponderea în economia regiunii o deţin micro întreprinderile, întreprinderile mici si mijlocii. Majoritatea întreprinderilor mari activeaza în industria prelucratoare, construcţii, transport si depozitare. Evoluţiile demografice recente sugerează faptul că Europa se va confrunta în următorii ani cu o vulnerabilitate demografică ridicată provenită din trei procese importante: scăderea populaţiei cu vârstă de muncă, îmbătrânirea populaţiei şi creşterea migraţiei. Această combinaţie fără precedent pe continentul european are potenţialul de a se transforma într-o criză puternică, scăzând competitivitatea şi potenţialul de creştere al Uniunii Europene. Patrascu Frincu Mihaela Hanelore

1. Universitatea Petrol şi Gaze din Ploieşti
Facultatea de Litere şi Ştiinte
Master Administraţie Publică şi Integrare Europeană
Analiza Statistică la nivelul Regiunii Sud-Est
Frîncu Mihaela Hanelore
Grupa 41 701

2. 1
Introducere
Proiectul de faţă doreşte să prezite date statistice, tabele, calcule şi grafice pe 7 ani la
nivelul Regiunii Sud-Est (Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea, Vrancea).
Populaţia Regiunii Sud - Est era la data de 1 iulie 2011 de 2.794.337 persoane ceea ce
reprezintă 13,09% din populaţia României. Fiecare judeţ al regiunii a înregistrat scăderi ale
populaţiei în perioada 1992-2011. Totuși, în perioada 2009-2011 se atestă o foarte ușoară
creștere a populației în județul Constanța.
Distribuţia pe sexe a populaţiei Regiunii Sud Est este în concordanță cu distribuţia la
nivelul ţării, dar şi la nivelul Uniunii Europene, unde se înregistrează o pondere uşor mai
crescută a femeilor în totalul populaţiei. Dacă la nivelul României diferenţa procentuală între
sexe este de 2,67% în favoarea femeilor, la nivelul Regiunii Sud Est diferenţa este de 2,26%,
maximul înregistrându-se în judeţul Constanța (2,96%) şi minimul în judeţul Tulcea (0,70%).
Piaţa forţei de muncă, joacă un rol hotărâtor în asigurarea creşterii economice şi a
productivităţii pe termen lung. Crearea condiţiilor pentru creşterea competenţelor profesionale, în
scopul asigurării unui proces de producţie performant, care să dea naştere unor produse
competitive, capabile să facă faţă cerinţelor pieţei, devine o prioritate absolută. Problemele cu
care se confruntă Regiunea Sud-Est, şi în egală măsură întreaga ţară, sunt legate, în special de
scăderea populaţiei totale, active şi ocupate.
Activitatea economica a regiunii in ultimii ani se caracterizează prin intrarea în declin a
ramurilor industriale, generand lichidarea şi/sau restructurarea marilor intreprinderi (cu impact
negativ asupra şomajului) şi înfiinţarea de întreprinderi mici şi mijlocii.
Conform datelor statistice la nivel regional, în ultimii ani ponderea în economia regiunii o
deţin micro întreprinderile, întreprinderile mici si mijlocii. Majoritatea întreprinderilor mari
activeaza în industria prelucratoare, construcţii, transport si depozitare.
Evoluţiile demografice recente sugerează faptul că Europa se va confrunta în următorii
ani cu o vulnerabilitate demografică ridicată provenită din trei procese importante: scăderea
populaţiei cu vârstă de muncă, îmbătrânirea populaţiei şi creşterea migraţiei. Această combinaţie
fără precedent pe continentul european are potenţialul de a se transforma într-o criză puternică,
scăzând competitivitatea şi potenţialul de creştere al Uniunii Europene.

3. 2
1. Situaţia Socio-Economică
Populaţia pe judeţe în regiunea de Sud-Est (Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea,
Vrancea) a României a avut în perioada 2007-2011 următoarea evoluţie:
Tabel Nr.1 Populaţia pe judeţe la nivelul Regiunii Sud-Est
Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, INS, Bucureşti – ediţiile 2007-2013
Pe judeţe, cea mai importantă scădere a populaţiei s-a înregistrat în judeţul Galaţi, aceasta
fiind de aproximativ 15.132 persoane. Se observă o tedinţă de scădere continuă a populaţiei,
având în anul 2007 o valoare de 617.979 locuitori, iar până în anul 2013 cu o cifră de 602847
locuitori, diferenţa fiind de 15132 persoane.
În schimb, judeţul Tulcea a înregistrat o scădere a populaţiei totale din anul 2007 până în
2010 de circa 5714, dar în anul 2013 a crescut cu o valoare de 199601 de locuitori comparativ cu
anul de bază 2007.
În judeţul Brăila populaţia a scăzut în ultimii 7 ani cu aproximativ 14610 persoane. În
judeţul Constanţa s-a înregistrat o creştere continuă a populaţiei din anul 2007 până în anul 2013
ajungând la o valoare de 11968 de locuitori.
În cele din urmă, judeţul Vrancea înregistrează cea mai mică scădere de aproximativ
7272 de locuitori din perioada analizată.
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Brăila 367661 362352 360191 357614 355173 354925 353051
Buzău 490981 484724 482684 480222 477215 476853 476124
Constanţa 716576 720303 722360 723796 724276 726305 728544
Galaţi 617979 611590 609480 608904 604627 603122 602847
Tulcea 251614 249022 247444 245899 447724 449641 451215
Vrancea 393023 391574 390596 389769 388943 387024 385751

4. 3
Reprezentarea grafică a seriei cronologice de interval este prezentată în graficul următor
cu ajutorul diagramei prin coloane:
Reprezentarea grafică a seriei cronologice de interval este prezentată în graficul următor
cu ajutorul diagramei prin coloane:
Figura Nr.1 Evoluţia populaţiei pe judeţe în perioada 2007-2013
Tabel Nr.2 Structura populaţiei pe vârste în perioada 2007-2013 în Regiunea Sud Est
în procente
% din
total
0-14 ani
%
15-24 ani
%
25-34 ani
%
35-44 ani
%
45 -54 ani
%
55 - 64 ani
%
65 ani şi
peste
%
2007 15,06 14,73 15,97 14,57 14,10 10,92 14,65
2008 15,02 14,37 15,84 14,91 13,78 11,30 14,78
2009 14,94 14,07 15,67 15,37 13,41 11,68 14,85
2010 14,92 13,53 15,60 15,97 12,82 12,31 14,84
2011 14,82 13,10 15,46 16,65 12,22 12,86 14,89
2012 14,80 13,06 15,38 16,72 12,14 12,90 14,92
2013 14,74 13,02 15,32 16,86 12,02 12,98 14,94
Sursa: Direcţia Regională de Statistică Brăila. Anuarul Statistic al României-ediţia 2013
0
100000
200000
300000
400000
500000
600000
700000
800000
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Braila
Buzau
Constanta
Galati
Tulcea
Vrancea

5. 4
În ceea ce priveşte evoluţia numărului de locuitori pe grupe de vârstă în perioada 2007-
2013 se remarcă scăderea masivă a populaţiei tinere şi creşterea numărului de persoane cu vârste
de peste 35 de ani, această tendinţă fiind mai accentuată o dată cu creşterea vârstei.
Tabel Nr.3 Populaţia după participarea la activitatea economică, pe sexe şi medii, în anul 2013
Populaţia ocupată 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Total 1155 1156 1147 1142 1106 1098 1080
Pe sexe
 Masculin 671 676 670 672 641 636 620
 Feminin 484 480 477 470 465 462 460
Pe medii
 Urban 638 640 642 643 629 624 618
 Rural 517 516 505 499 477 474 472
Rata de Ocupare
Total 100 100 100 100 100 100 100
Pe sexe
 Masculin 58,1 58,5 58,4 58,9 58,0 57,9 57,4
 Feminin 41,9 41,5 41,6 41,1 42,0 42,1 42,6
Pe medii
 Urban 55,2 55,4 56,0 56,3 56,9 56,8 57,2
 Rural 44,8 44,6 44,0 43,7 43,1 43,2 42,8
Sursa: Cercetarea statistică asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO).
2)Rata de Ocupare- Calculate pentru populaţia în vârstă de muncă (15 - 64 ani).
Munca în perioada de recesiune a fost concentrată în zonele urbane, înregistrând o creştere
continuă în timp ce ocuparea forței de muncă în zonele rurale a fost relativ mică, înregistrând o
scădere în perioada 2007-2013.
Rata ocupării forței de muncă în mediul rural a rămas mai mică decât cea din mediul urban
în perioada 2007-2013.

6. 5
Figura Nr.2 Variația ratei de ocupare pe sexe în regiunea Sud-Est
În procente
Conform figurii alăturate în prima parte sunt afişate date privind rata de ocupare pe sexe
din care observăm că populaţia de sex masculine a avut în primul an de analiză 58.1 procente şi
până în ultimul an atins o pondere de 57.4 % . Cea mai mare valoare de sex masculin o atinge în
anul 2010 de 58.9 %, iar cea mai mică fiind în anul 2013, 57.4 %.
Referitor la populaţia de sex feminin, în primii 4 ani de analiză, aceasta are un caracter
oşcilant, dar după anul 2010 înregistrează valori mai mari, ajungând la un procent de 42,6%. Cea
mai mică valoare este atinsă în anul 2010 şi cea mai mare în anul 2013.
Figura Nr. 3 Variația ratei de ocupare pe medii în regiunea Sud-Est
0
20
40
60
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Masculin 58.1 58.5 58.4 58.9 58 57.9 57.4
Feminin 41.9 41.5 41.6 41.1 42 42.1 42.6
Masculin
Feminin
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Urban 55.2 55.4 56 56.3 56.9 56.8 57.2
Rural 44.8 44.6 44 43.7 43.1 43.2 42.8
0
10
20
30
40
50
60
70
Urban
Rural

7. 6
În cea de a doua parte a figurii ne sunt arătate date privind variaţia ratei de ocupare pe
medii(rural si urban). În mediul urban, anul de bază 2007 înregistrează cea mai mică valoare de
55,2 %, iar cea mai mare o deţine anul 2013 cu o populaţie de 57,2%.
Mediul rural deţine cea mai mică pondere în anul 2013, de 42,8%, iar cea mai mare se
înregistrează în anul 2007 de 44,8 %.
În concluzie, atât populaţia de sex masculin cât şi cea de sex feminin au înregistrat
scăderi în ultimul an faţă de primul an. O parte din populaţia din mediul rural în descursul
acestor 7 ani s-a stabilit în mediul urban.
2. Profilul afacerilor la nivel regional
2.1 Produsul intern brut
Cu un PIB care reprezintă 11,93% din economia ţării, Regiunea Sud-Est se situează pe
locul 6, în timp ce, pe locuitor acest indicator se situează sub media naţională.
Tabel Nr.4 Produsul Intern Brut la nivelul Regiunii Sud-Est(PIB/locuitor milioane LEI)
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Romania 416006 514700 498007 513640 544426 599060 659429
Regiunea
Sud-Est
44273,0 59865,9 52988,7 54121,9 57375,8 63131,3 69487,3
Sursa: Regiunea de dezvoltare Sud-Est volumul 2 pag.42-43 şi Prognoza Regiunii 2011-2014 pag.

8. 7
Indicatorul tradițional pentru compararea regiunilor din punct de vedere al nivelului de
dezvoltare la nivelul Uniunii Europene este PIB regional pe locuitor. Conform datelor din
volumul 2 Regiunea de dezvoltare Sud-Est şi Prognoza Regiunii 2011-2014 , anul 2010 arată că
Regiunea Sud-Est are un PIB/locuitor de 38%, fiind a șasea regiune din România după Regiunile
Bucureşti Ilfov, Vest, Centru, Nord Vest și Sud Muntenia. Valoarea acestui indicator în
Regiunea Sud-Est, o clasează în categoria regiunilor mai puțin dezvoltate, deoarece PIB-ul
regional pe locuitor trebuie să fie mai mic decat 75% din PIB-ul mediu al UE.
Figura Nr.4 Reprezentarea grafică a PIB –ului la nivelul României şi a regiunii Sud-Est
Economia judeţelor din regiunea de Sud-Est se bazează pe industria, petrolului, a oţelului
şi pe turism,.
În continuare, pe baza datelor prezentate în primul tabel, voi realiza analiza dinamicii
resurselor de muncă, utilizând umătorii indicatori:
a) Indicii de dinamică
cu bază fixă 𝐼𝑡/0 =
𝐼𝑡
𝐼0
cu bază lanţ (mobilă) 𝐼𝑡 𝑡−1⁄ =
𝐼𝑡
𝐼𝑡−1
b)Modificarea absolută a numărului mediu de salariaţi
0
100000
200000
300000
400000
500000
600000
700000
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
416006
514700 498007 513640
544426
599060
659429
44273 59865.9 52988.7 54121.9 57375.8 63131.3 69487.3
România
Regiunea Sud-Est

9. 8
Tabelul Nr. 5 conţine date referitoare la dinamica numărului de salariaţi în perioada
2007-2013, în care am calculat modificarea absolută, indicii de dinamică cu bază fixă şi cu bază
în lanţ, precum şi ritmul de dinamică.
Tabelul Nr.5 Dinamica numărului de salariaţi în perioada 2007-2013
Anii Numărul mediu
salariaţi
(mii persoane)
Modificarea
absolută
Indice Ritm
Δt/0 Δt/t-1 It/0 It/t-1 Rt/0 Rt/t-1
2007 575,3 - - 100.0 100.0 - -
2008 590,8 +15.5 +15.5 103.0 103.0 +3.0 +3.0
2009 557,8 -17.5 -33 97.0 94.4 -3.0 -5.6
2010 536,0 -39.3 -21 93.2 96.1 -6.9 -3.9
2011 537,1 -38.2 +1.1 93.4 100.2 -6.4 +0.2
2012 540,3 -35,0 +3,2 93,9 100,6 -6,1 +0,6
2013 543,0 -32,3 +2,7 94,3 100,5 -5,7 +0,5
Sursa: Prognoza Regiunii 2011-2014 pag.10
Conform acestui tabel, valoarea cea mai mică a fost înregistrată în anul 2010 de 536,0 mii
angajaţi, iar cea mai mare valoare înregistrată în această perioadă de analiză este în anul 2008 cu
un număr de salariaţi de 590,8 mii, reprezentând o creştere de 103,0%, respectiv de 1,03 ori
comparativ cu anul 2010.
Analizând dinamica productivităţii muncii în regiunea de sud-est a României se poate
observa că aceasta a avut o tendinţă oşcilantă în perioada de analiză 2007-2013.
Piaţa forţei de muncă, joacă un rol foarte important în asigurarea creşterii economice
şi a productivităţii pe termen lung, însă datorită lipsei de locuri de muncă adecvate, salarizării
neatractive, dar şi calificării necorespunzătoare a determinat plecări masive a populatiei active
spre arealele de creştere economică din ţară sau străinătate.

10. 9
PREVIZIUNEA P.I.B.-ULUI PRIN EXTRAPOLARE MECANICĂ
Tabel Nr. 6 Pe baza datelor din tabelul alăturat
voi realiza previziunea P.I.B.-ului pentru următorii 5
ani, după cum
urmează:
A. Determinarea trendului prin metoda modificării mediei absolute (sporul mediu)
Modelul de calcul utilizat:
𝑌̂𝑡= 𝑌0+t*Δ̅ cu t = 0, 𝑛̅̅̅̅̅
Se determină modificarea medie absolută (Δ̅):
Δ̅=
𝑌𝑛−𝑌0
𝑛
unde n= numărul termenilor seriei cronologice minus 1
Aşadar, în cazul de faţă avem:
Δ̅ =
69487,3−44273,0
7−1
=
25214,3
6
≅ 4202,4
În continuare determinăm termenii ajustaţi ai seriei cronologice, primul şi ultimul termen fiind
egali cu termenii reali:
𝑌̂0= 𝑌0+t*Δ̅ = 𝑌̂0
Nr.
Crt.
Anii P.I.B.
𝒀𝒕
1. 2007 44273,0
2. 2008 59865,9
3. 2009 52988,7
4. 2010 54121,9
5. 2011 57375,8
6. 2012 63131,3
7. 2013 69487,3

11. 10
𝑌̂1= 𝑌0+1*Δ̅ = 44273,0 + 4202,4 = 48475,4 PIB/locuitor milioane LEI
𝑌̂2= 𝑌0+2*Δ̅ = 44273,0 + 2*4202,4 = 52677,8 PIB/locuitor milioane LEI
...
𝑌̂6= 𝑌0+6*Δ̅ = 44273,0+ 6*4202,4 = 69487,3 PIB/locuitor milioane LEI
Tabel Nr. 7 Rezultatele calculelor sunt prezentate în tabelul următor:
Anii 𝒀𝒕 𝒀̂ 𝒕 pe baza ( 𝚫̅) e 𝒆 𝟐
2007 44273,0 44273,0 - -
2008 59865,9 48475,4 11390,5 129743490,3
2009 52988,7 52677,8 310,9 96658,8
2010 54121,9 56880,2 -2758,3 7608,2
2011 57375,8 61082,6 -3706,8 13740,4
2012 63131,3 65285 -2153,7 4638,4
2013 69487,3 69487,3 0 0
B. Pentru previziune prin metoda modificării absolute utilizăm relaţia :
𝑌̂𝑡𝑛+𝑝 = 𝑌𝑡𝑛 + p * Δ̅
Unde,
𝑌𝑡𝑛 – nivelul P.I.B. în anul efectuării prognozei (2013)
Δ̅ – sporul mediu absolut de creştere
p – numărul de ani previzionaţi
Înlocuind datele în formula anterioară vom avea:
𝑌2014 = 𝑌2013 + 1* Δ̅ = 69487,3 + 1* 4202,4 = 73689,7 PIB/locuitor milioane LEI
𝑌2015 = 𝑌2013 + 2* Δ̅ = 69487,3 + 2* 4202,4 = 77892,1 PIB/locuitor milioane LEI

12. 11
𝑌2016 = 𝑌2013 + 3* Δ̅ = 69487,3 + 3* 4202,4 = 82094,5 PIB/locuitor milioane LEI
𝑌2017 = 𝑌2013 + 4* Δ̅ = 69487,3 + 4* 4202,4 = 86296,9 PIB/locuitor milioane LEI
𝑌2018 = 𝑌2013 + 5* Δ̅ = 69487,3 + 5* 4202,4 = 90499,3 PIB/locuitor milioane LEI
Aşadar, P.I.B.-ul previzionat pentru anul 2018 este de 90499,3 milioane LEI.
Reprezentarea grafică a evoluţiei estimate pentru perioada 2014-2018 se realizează cu ajutorul
diagramei prin coloane după cum urmează:
Figura Nr. 5 Evoluţia P.I.B.-ului în perioada previzionată 2014-2018
După realizarea previziunii ,observăm faptul că P.I.B.-ul va avea în perioada
previzionată, 2014-2018 o creştere uniformă.
În anii în care s-a realizat previziunea, P.I.B.-ul va avea o tendinţă de creştere de 4202,4
milioane lei anual.
Faţă de primul an al perioadei analizate (2007), până în ultimul an pentru care s-a realizat
această previziune (2018), P.I.B.-ul regiunii de sud-est va înregistra o creştere considerabilă de
46226,3 milioane lei.
0
20000
40000
60000
80000
100000
2014 2015 2016 2017 2018
P.I.B.

13. 12
Concluzii
Regiunea Sud Est cuprinde 6 judeţe: Brăila, Buzău, Constantă, Galaţi, Tulcea, Vrancea,
cu 11 municipii si 1.455 de sate organizate în 339 de comune.
Regiunea Sud-Est are o populaţie de 2.811.218 locuitori, reprezentând 13,16 % din
populaţia ţării, cu o densitate de 79,6 loc/kmp. Densitatea cea mai mare este întâlnită în judeţul
Galaţi (138,9 loc/kmp) iar cea mai mică în judeţul Tulcea (29,7 loc/kmp). Din punct de vedere al
numărului de locuitori, Regiunea Sud Est este a treia ca mărime, deţinând 13% din populaţia
ţării.
Populaţia activă în anul 2008 a fost de 1246 mii persoane faţă de 1262 mii persoane în
anul 2007 (în scădere cu 16 mii de persoane). În primul trimestru al anului 2009 populaţia activă
a fost de 1232 mii persoane, faţă de 1212 mii persoane în trimestrul I al anului 2008 (în crestere
cu 20 de mii persoane).
În anul 2008, ponderea populaţie active de sex masculin este superioară celei de sex
feminin cu 17,9%, iar ponderea populaţiei active din mediul rural este cu 12,44%, sub ponderea
populaţiei din mediul urban. În primul trimestru al anului 2009 ponderea populaţiei active de sex
masculin este superioară celei de sex feminin cu 15,91%, iar ponderea populaţiei active din
mediul rural este cu 17,21% sub ponderea populaţiei din mediul urban.
La nivelul anului 2008 ponderea populaţiei active de sex feminin, în total populaţie
feminină la nivelul regiunii Sud Est era de 35,36%, iar ponderea populaţiei de sex masculin era
de 52,95%. Ponderea populaţiei active în total populaţie din mediul urban la nivel regional era de
44,75%, iar în mediul rural ponderea populaţiei active în total populaţie din mediul rural era de
42,94%.
Cu locul IV pe ţară, din punctul de vedere al numărului de întreprinderi, Regiunea Sud
Est a fost caracterizată printr-o dinamică pozitivă, în ceea ce priveste numărul de unităţi active,
precum si cifră de afaceri generată. Dinamica este însă mai puţin pozitivă decât la nivel naţional.
Din acest motiv, ponderea întreprinderilor regionale, precum si a cifrei de afaceri produsă, faţă
de nivelul naţional, a fost în scădere, în ultimii ani.
Produsul Intern Brut, indicatorul sintetic care indică modul în care se dezvolta economia
pe ansamblul ei, a avut si în anul 2008, în regiune, o evoluţie ascendentă, urmărind mersul
ascendent al economiei naţionale. PIB-ul reprezintă 11,93% din economia ţării iar Regiunea Sud-
Est se situează pe locul 6.
În intervalul 2008-2013, regiunea Sud Est a beneficiat de o serie de investiţii care au dus
la cresterea valorii regiunii.

14. 13
Bibliografie
Anuarul Statistic al Romaniei, INS, Bucureşti – ediţiile 2007-2013
Cercetarea statistică asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO)
Direcţia Regională de Statistică Brăila
Regiunea de dezvoltare Sud-Est volumul 2 pag.42-43
Prognoza Regiunii 2011-2014 pag.6,10