Contributia artei de a pune intrebari la rezolvarea conflictelor
•Download as PPTX, PDF•
0 likes•216 views
Rezolvarea eficientă a conflictelor necesită abilități foarte bune de comunicare. Una dintre aceste abilități e arta de a pune întrebări. Eu o numesc artă, deoarece necesită o mare sensibilitate, o mulțime de conștientizare și o navigare inteligentă în timpul conversației. În calitate de manageri în domeniul educațional, ne aflăm adesea într-o poziție de mediere, fie între membri ai personalului, fie între studenți. În aceste cazuri, este important să nu reușim doar să rezolvăm conflictul, dar, în același timp, să împuternicim ambele părți implicate. Aici este locul în care arta de a pune întrebări vine în ajutorul nostru.
Recommended
Recommended
More Related Content
Recently uploaded
Recently uploaded (7)
Featured
Featured (20)
Contributia artei de a pune intrebari la rezolvarea conflictelor
- 1. Arta de a pune întrebări w w w . n a c h u m k a t z . c o . i l 050-723-0585 M a n a g e r i a l C o a c h i n g t o S u c c e s s Rezolvarea Conflictelor și C o a c h i n g*W o r k s h o p s*L e c t u r e s
- 2. "Când doi se ceartă, al treilea câştigă", spune o vorbă din popor. Insă, când doi se ceartă, lasă-l pe al treilea să fie între ei, spun înțelepții.
- 3. w w w . n a c h u m k a t z . c o . i l 050-723-0585 C o a c h i n g*W o r k s h o p s*L e c t u r e s
- 7. Recomandări și Sugestii Soluționarea Conflictelor
- 16. "În ce alte moduri ai putea comunica cu colegul tău"?
- 17. “Ai încercat să-i scrii colegului?"
- 18. “Ce zici de a-ți telefona colegului?"
- 20. nici un rău
- 21. Incapabilitate?
- 23. a) OK
- 24. b) No OK
- 27. sunt cei care vor întreba
- 28. să găsească mai târziu.
- 29. nu direcționăm
- 32. cum continuăm? "Îl voi întreba pe fratele meu”
- 34. "Deci, o să faci asta mâine?"
- 35. w w w . n a c h u m k a t z . c o . i l
- 39. Se permite "rezolvarea conflictului" doar prin întrebări deschise, fără convingeri, fără judecată, până când “clientul” ajunge la o soluție. În perechi, când un partener povestește despre un conflict și celălaltul încearcă să-l ajute la rezolvarea lui.
- 40. Cum s-a simțit persoana ajutată? Cum s-a simțit persoana ajutatoare?
- 42. M a n a g e r i a l C o a c h i n g t o S u c c e s s
Editor's Notes
- Acesta este subiectul celei de-a treia și ultimei mele prezentări de astăzi. Ați fost curajoși să supraviețuiți până acum. Vă mulţumesc! Această prezentare va fi ușoară și distractivă, dar foarte utilă, așa sper.
- Cred că dumneavoastră conoașteți acest proverb. Sper că in povestea noastră noi vom fi cei mai înțelepți.
- Rezolvarea eficientă a conflictelor necesită abilități de comunicare. Una dintre aceste abilități este arta de a pune întrebări. Eu o numesc artă, deoarece necesită sensibilitate, o mulțime de conștientizare și o navigare inteligentă în timpul conversației.
- Permiteți-mi să mă prezint pe scurt. Acestea sunt unele dintre lucrurile mai puțin importante. Astăzi sunt antrenor, facilitator al atelierelor și lector pe o gamă largă de teme, inclusiv leadership, teamwork, dezvoltare personală și organizațională și copii în situație de risc. De asemenea, colaborez cu centrele de formare pentru educația non-formală ale ministerului educației
- Înțelegeți, bineînțeles, că aceasta este doar o gustare mică al unui subiect mare care se cheamă “comunicarea eficientă”, din care arte de a pune întrebări , ascultarea activă și rezolvarea conflictelor sunt numai părţi, fiecare meritând cel puțin o prelegere sau un atelier separat.
- În calitate de manageri în general şi în domeniul educațional, dar nu mai puţin şi acasă, la familie, ne aflăm adesea într-o poziție de mediere, fie între membri ai personalului, fie între elevi.
- În aceste cazuri, este important să nu reușim doar să rezolvăm conflictul, dar, în același timp, să împuternicim ambele părți implicate. Aici este locul în care arta de a pune întrebări vine în ajutorul nostru.
- Recomandări și sugestii nu conduc la soluționarea efectivă a conflictelor. În cele din urmă aceștia slăbesc destinatarul și provin din "Sindromul Salvatorului". “Sindromul Salvatorului” este cel mai mare obstacol în sprijinirea altora în rezolvarea conflictului lor.
- Convingerea că știm mai bine decât altcineva cum să rezolvăm conflictul lor ne duce să încercăm să le "salvăm" într-un mod care de fapt le slăbește și le inhibă abilitatea de a le rezolva singuri. Asta împiedică împuternicerea lor așa că nu vor fi mai bine pregătiți pentru a aborda viitoarele conflicte din viață.
- Rezolvarea constructivă a conflictelor necesită utilizarea unor întrebări generatoare de creativitate. Cele mai bune întrebări în acest sens sunt întrebările deschise.
- Întrebarea eficientă este treia abilitate de comunicare în procesul ciclic de ascultare - sumarizare – întrebare, care promovează comunicarea interpersonală eficientă și rezolvarea conflictelor.
- Apoi revenim la începutul ciclului ascultând (în mod eficient) răspunsurile pe care le primim. Asta e foarte important.
- Aceasta înseamnă utilizarea unor întrebări cu adevărat "deschise" pentru a scoate de la cei care se confruntă ideile lor proprii pentru a avansa spre o soluție reciproc acceptabilă. Puteți să-mi spuneți care este diferența dintre întrebările deschise și cele închise?
- Întrebările închise sunt cele la care se poate răspunde printr-un simplu "da" sau "nu", în timp ce întrebările deschise sunt cele care necesită mai mult gândire și mai mult decât un simplu răspuns cu un singur cuvânt.
- De asemenea, înseamnă evitarea utilizării unor întrebări cu o "ordine de zi", cunoscută și sub numele de "întrebări conducătoare“ sau direcționare, retorice. Într-o clipă voi explica de ce.
- De exemplu, dacă cineva simte că are dificultăți vorbind cu colegul său, ce fel de intrebări deschise puteți întreba pentru al ajuta? Mulțumesc tuturor, într-adevăr, acestea sunt câteva dintre opțiunile existente.
- Aceasta este o întrebare cu adevărat deschisă, care nu implică sugestia a unui mod de comunicare specific, care e preferit in ochii moderatorului , și este genul de întrebare pe care am dori să o folosim
- Ăsta e un exemplu negativ, pe care aș prefera să-l evităm. Asta e un exemplu de întrebare închisă și îndrumătoare
- Deasemena, încă o întrebare închisă și îndrumătoare
- Ambele "întrebări" menționate mai sus sunt în esență sugestii, care iau proprietatea al conflictului de la partenerii conflictuali prin introducerea ideile mediatorului despre modul în care el consideră că comunicarea "ar trebui să aibă loc". In asta, de fapt le jefuieste de ideile lor, în drum spre propria lor soluție .
- Din păcate, unii mediatori ar spune că nu există nici un rău în asta, sau spun "bine, ei pot spune întotdeauna nu la sugestia mea". Asta ignoră aspectul important de abilitare al medierii și inhibă fundamental soluționarea pe termen lung al conflictului. Își îndepărtează responsabilitatea de la parteneri și, prin urmare, proprietatea lor asupra soluției.
- Sugestiile implicate în întrebările conducătoare oferă soluții imediate pentru disputanții. Aceasta presupune o prezumție a incapacității din partea contestanților de a-și crea propriile lor idei si încearcă să rezolve problema pentru ei chiar dacă își pot crea soluțiile lor.
- Aceasta ignoră de asemenea posibilitatea că sugestiile acelea să nu fie potrivite pentru persoanele implicate în faptul că este posibil să nu poată scrie sau poate că nu vor să folosească telefonul pentru a comunica din anumite motive.
- Consecința este că disputanții fie: a) acceptă ideea sugerată, fără recunoașterea capacității lor de a-și crea propriile soluții;
- b) îl respinge și trebuie să justifice motivele pentru care nu au preluat sugestiile. În ambele cazuri, aceștia vor fi slăbiți în loc să fie împuterniciți pentru viitoarele conflicte ale vieții.
- O întrebare deschisă nu cauzează aceste dificultăți, deoarece disputanții își creează propriile idei de a comunica, întărind astfel un sentiment că au capacitatea de reacție și responsabilitatea de a se deplasa înainte în situația spusă.
- Înseamnă, de asemenea, că nu au sarcina suplimentară de a respinge o soluție care le este sugerată.
- Și dacă nu se pot gândi ei înșiși la un alt mod de a comunica?. Asta e o poziție patronantă și arogantă. Deși s-ar putea să se întâmple ca oamenii să nu știe imediat răspunsul, ei vor fi întotdeauna experții în identificarea a ceea ce funcționează mai bine pentru ei.
- Și dacă ei nu știu răspunsul in acel moment, vor putea să identifice unul convenabil mai târziu.
- Este esențial să acceptăm orice răspuns care este dat întrebării solicitată mai degrabă decât să o considerăm bună sau rea. În cazul contrar, am pierdut imparțialitatea și ne-am întors din nou la "Sindromul Salvatorului". Dacă propunem o judecată sau o opinie cu privire la răspunsul pe care l-am primit, de fapt îi direcționăm spre ideile noastre.
- Trebuie să ne păstrăm în minte că Conflictul nu este mediatorului, dar este deținut de persoanele în conflict. Este povara lor și ei sunt cei care trebuie să o poarte. A avea încredere că ei au capacitatea de a crea de ei înșiși cea mai bună cale de urmat este cea mai mare provocare de a susține oamenii în conflict.
- Dar orice alt mod nici nu va merge.
- Dacă disputantul spune: "Îl voi întreba pe fratele meu să meargă și să vorbească cu colegul meu... etc." ... atunci următoarea întrebare ar putea fi: "Ce vrei să îi spună el?" sau "Când s-ar putea întâmpla asta"?
- Orice întrebare deschisă care urmează răspunsul disputantului este potrivită aici. Singura întrebare cu care trebuie să fim atenți este întrebarea "de ce", deoarece face ca oamenii să devină defensivi.
- Sprijinul neeficient ar fi să spună: "Deci, îi rogi pe fratele tău să spună că nu vrei ca problema să continue?" sau "Deci, o să faci asta mâine?" - această abordare specifică o acțiune care trebuie să fie acceptată sau refuzată, în timp ce întrebările deschise de mai sus împuternicesc disputanții.
- Rolul mediatorului este de a sprijini părțile aflate în conflict în a decide următorul pas în loc să le îndrepte acolo, și, mai important, să le împuternicească astfel încât să fie mai bine pregătiți pentru a aborda viitoarele conflicte din viață.
- Rolul întrebărilor deschise este de a găsi răspunsurile și soluțiile de către părțile în conflict și de a nu avea nevoie de o terță parte în rezolvarea conflictului.
- Vom practica o situație în care vi se permite "rezolvarea" unui conflict doar prin întrebări deschise, fără declarații, convingeri, sau judecată, până când clientul ajunge la o soluție.
- Acum vă rog să vă întoarceți unul la altul, în perechi, când un partener povestește despre un conflict și celălaltul încearcă să-l ajute la rezolvarea lui numai cu ajutorul întrebârilor deschise. Nici un alt cuvânt nu este permis.
- Pentru confortul dvs., iată instrucțiunile. Și acum, vă rog să schimbați pozițiile.
- Acum, să vedem cum a mers. Cum s-a simțit persoana ajutată? Cum s-a simțit persoana ajutatoare?
- Sper că în acest scurt exercițiu ați fost capabili să simțiți un pic care este contribuția întrebărilor deschise în acest proces
- Mi- a rămas numai să vă mulțumesc foarte frumos pentru atenția acordată!!
- Pentru toți cei care sunteți interesați, pot să vă recomând metodele menționate în această nouă carte privind modalitățile de sprijinire a copiilor și a tinerilor la mare risc