Noemi Porojan-Suppini, Ovidiu Fira-Mladinescu
1 – Disciplina de Pneumologie, Centrul de Cercetare și Inovare în Medicina Personalizată a Bolilor Respiratorii, Universitatea de Medicină și Farmacie“Victor Babes”, Timișoara
2 – Secția Clinică Universitară Pneumologie II, Centrul de Expertiză pentru Boli Pulmonare Rare, Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș” Timișoara
Monitorizarea funcțională pulmonară a pacienților postcovid
1. Monitorizarea funcțională
pulmonară a pacienților postcovid
OVIDIU FIRA-MLADINESCU1,2, NOEMI POROJAN-SUPPINI1,2
1 – D i s c i p l i n a d e P n e u mo l o g i e , C e n t r u l d e C e r c e t a r e ș i I n o v a r e î n M e d i c i n a P e r s o n a l i z a t ă a B o l i l o r
R e s p i r a t o r i i , U n i v e r s i t a t e a d e M e d i c i n ă ș i F a r ma c i e “ Vi c t o r B a b e s ” , Ti mi ș o a r a
2 – S e c ț i a C l i n i c ă U n i v e r s i t a r ă P n e u mo l o g i e I I , C e n t r u l d e E x p e r t i z ă p e n t r u B o l i P u l mo n a r e R a r e , S p i t a l u l
C l i n i c d e B o l i I n f e c ț i o a s e ș i P n e u mo f t i z i o l o g i e „ D r. Vi c t o r B a b e ș ” Ti mi ș o a r a
2. Leziunile fibroproliferative pulmonare
secundare SDRA din COVID-19
• Mecanismele prin care infecția cu SARS-CoV-2 produce leziuni
pulmonare sunt doar parțial cunoscute dar contribuitor plauzibili
pot fi: 1) furtuna citokinică; 2) toxicitatea pulmonară indusă
medicamentos; 3) presiunile respiratorii înalte și injuria
pulmonară acută indusă de hiperoxia asociate ventilației
mecanice.
• Consecințele pe termen lung ale COVID-19 în acest moment sunt
doar speculative și nu ar trebui emise ipoteze în lipsa unor studii
prospective corespunzătoare.
1) Spagnolo P et al. Pulmonary fibrosis secondary to COVID-19: a call to army. Lancet Respir Med 2020, on line. 2) Wu C et al. Risk factors associated with acute respiratory distress syndrome and death in
patients with coronavirus disease 2019 pneumonia in Wuhan, China. JAMA Intern Med 2020; published online. 3) Burnham EL et al. The fibroproliferative response in acute respiratory distress syndrome:
3. Îngrijorări cu privire la evaluarea leziunii
pulmonare la pacienții postcovid?
Leziunea extinsă a celulelor epiteliale
alveolare și a celulelor endoteliale cu
fibroproliferare secundară
potențial de remodelare vasculară și
alveolară cronică
fibroză pulmonară și / sau
hipertensiune pulmonară.
https://rondepinho.com/looming-health-crisis-long-term-effects-from-covid-19/
4. Baza de date a Clinicii Universitare de Pneumologie Timișoara, prin amabilitatea Dr. Diana Manolescu, coordonator Laborator Imagistică
Afectarea interstițială pulmonară post-COVID-19 este o realitate !
3 săptămâni
de la debutul
simptomelor
4 săptămâni
de la debutul
simptomelor,
la externare
5. Anomaliile structurale precoce evidențiate HRCT post-COVID-19
• O urmărire pe termen lung este necesară pentru a determina dacă anomaliile de tip reticular prezente din stadiile
precoce reprezintă leziuni fibrotice ireversibile.
Hu Q et al. Early CT features and temporal lung changes in COVID-19 pneumonia in Wuhan, China. Eur J Rad 2020, 128:109017.
6. Monitorizarea după externare
Pneumonie COVID
ușoară-moderată
• Rgrf. torace
• SaO2
Apel
telefonic
Normal
Normal
STOP
STOP
• HRCT sau CTPA
• Spirometrie, pletismografie, Dlco
• 6MWT
• Hemoglobină
Consideră:
• CTPA (dacă nu a fost efectuată)
• Echocardografie
• VO2 ?
• V/Q scan
• Evaluare diafragmatică ?
• Psiho-stres
Externare 4 săpt. 6-8 săpt. 3-6 luni
PULMONARY FIBROSIS IN A COVID WORLD - WEBINAR., V. COTTIN., IUNIE 2020
7. Teste de evaluare funcțională pulmonară
contribuie la îmbunătățirea studiului proprietăților plămânului și determinarea în mod
obiectiv a consecințelor bolii respiratorii acute sau cronice
Uzuale
Spirometrie
Bodypletismografie
Capacitatea de difuziune a monoxidului de carbon (Dlco)
Complementare
Evaluarea mușchilor respiratori
Evaluarea rezistenței căilor respiratorii (Oscilometrie de impuls)
8. Zhang P et al. Long-term bone and lung consequences associated with SARS. Bone Res 2020, 8:8.
Consecințele pulmonare pe termen lung ale infecției SARS-CoV
9. Zhang P et al. Long-term bone and lung consequences associated with SARS. Bone Res 2020, 8:8.
Consecințele pulmonare pe termen lung ale infecției SARS-CoV
• Anomaliile interstițiale și declinul funcțional s-au recuperat în primii 2 ani
după infecție pentru a se stabiliza ulterior.
• După 15 ani doar 4,6 % din plămâni mai prezentau anomalii interstițiale.
Evoluția parametrilor funcționali pulmonari
Evoluția anomaliilor interstițiale
exprimate procentual pe CT
10. Anomaliile funcționale pulmonare precoce post-COVID-19
• Prevalența leziunilor fibrotice post-COVID-10 se va releva în timp, dar o evaluare la externare a pacienților cu
COVID-19 sugerează o proporție crescută a anomaliilor funcționale pulmonare de tip fibrotic.
Mo X et al. Abnormal pulmonary function in COVID-19 patients at time of hospital discharge. Eur Resp J 2020, in press.
11. TORRES-CASTRO R, VASCONCELLO-CASTILLO L, ALSINA-RESTOY X, RESPIRATORY FUNCTION IN
PATIENTS POST-INFECTION BY COVID-19: A SYSTEMATIC REVIEW AND META-ANALYSIS.
PULMONOLOGY. 2020 NOV 25:S2531-0437(20)30245-2. DOI: 10.1016/J.PULMOE.2020.10.013. EPUB
Cea mai importantă modificare privind testele
funcționale pulmonare afectate s-a constatat
în cazul Dlco.
12. Spitalul Clinic Dr. Victor Babeș Timișoara,
în perioada februarie-martie 2021
În cadrul evaluării pacienților postcovid (imagistic, și testare funcțională pulmonară)
Total
n=32
Forme ușoare
n=13
Forme moderate
n=10
Forme severe
N=9
Spirometrie Sindrom obstructiv distal
n=4
DVO
n=1
Sindrom obstructive distal
n=1
Sindrom obstructiv distal
n=3
DVO
n=1
Body-pletismografie Sindrom restrictiv
n=5
Sindrom restrictiv
n=4
Sindrom restrictive
n=3
Oscilometrie Rezistenta cailor aeriene
crescuta
n=5
Rezistenta cailor aeriene
crescuta
n=5
Rezistenta cailor aeriene
crescuta
n=6
13. Capacitatea de difuziune a monoxidului de carbon (Dlco)
Numar total Dlco la pacienti postcovid n= 33
Pacienti cu alterarea schimbului
gazos cu patologie de fond
n = 20
Pacienti cu alerarea schimbului
gazos fara patologie de fond
cunoscuta
n= 13
Pacienti aflați anterior în evidență
cu valori scăzute, care postcovid
au prezentat valori mai scăzute
n= 11
Capacitatea de difuziune a
monoxidului de carbon (DLco)
Dlco c% T1 Dlco c% T2
(postcovid)
1 77% 76%
2 37% 35%
3 70% 66%
4 69% 67%
5 55% 49%
6 41% 36%
7 39% 35%
8 52% 48%
9 73% 71%
10 56% 47%
11 48% 47%
14. Caz clinic
Pacientă în vârstă de 51 ani,
Covid-19 formă moderată în
perioada 23.09.2020-05.10.2020
Motivele internării: anosmie,
ageuzie, febră (38,3 C), greață,
inapetență
Obiectiv: SaO2= 97% AA,
TA=114/83mmHg, AV= 68b/min
stetacustic pulmonar: limite
normale
18. Concluzii
•Monitorizarea funcțională pulmonară pe termen lung este necesară pentru o mai bună
înțelegere a alterărilor structurale potențial induse de către COVID-19
•Alterarea funcției pulmonare este prezentă la pacienții care au avut o afectare pulmonară
moderat-severă în perioada acută de Covid19
•Modificările mai importante pot fi decelabile prin Dlco, Oscilometrie, Pletismografie
