anotimpurile-vietii de jim rohn document

Despre
Aceasta carte este adresatñ tuturor oamenilor care vor sim{i
nevoia s-o citeasca, din diferite motive. Este o perspective filozoficñ
asupra legâturilor fire§ti dintre legile naturii §i oameni. Define§te
intr-o manierñ unicñ modul in care via{a §i afacerile sunt precum
trecerea anotimpurilor.
Anotimpurile uietii ar fi putut fi serisñ de fiecare dintre noi,
pentru ca este povestea tuturor. Se apleaca atiit asupra triumfului,
cat §i a tragediei... i asupra efectelor pe care le au in ceea ce prive§te
calitatea vie{ii noastre individuale. Cuvintele cuprinse in paginile
acestei cñr{i sunt fundamentale pek
ntru e e
il
ofia
o
u
i f
Ro pe ca e I
e
p e inta in co a
n
ele nute peste to
r
Amenca_
Vehiculul producerii §i popularizñrii principiilor sale, Jim Rohn
International a devenit una dintre pove§tile de succes care s-a
construit prin implementarea opiniilor sale. o ania are sc 1
e a e pune i eile atat de pre ioase o iu de ex sta un publ c or
sa le asculte.
Anotinipurile oie(ii va fi, la un moment dat, considerata drept
piatra de hotar a unui nou tip de gandire... capabil de a transforma
oameni §i organiza{ii §i de a le conduce dix haurile mediocrita{ii
spre culmile implinirii. Aceastñ carte este deschizâtoarea de drumuri
pentru multe produse pe care Jim Rohn International le va conce e
e va impârta§i lumii Abunda de idei pline de inspira{ie cuprinde
§ali evñru en ca lini e e con uit pent ce ca e sunt in
câutarea unei vie{i mai bune.
Pe itru cei care incearca sa se descopere, aceasta carte poate fi
cheia care va descuia u§a srepo
noua ume de impliniri § satisfac{ii
personale.

Descrierea CIP a Bibliotecii N•t' II e a Romfiniei
ROHN, HM
Anotimpurile vie}ii / Jim Rohn; trad.: Ana-Maria Murariu.
Bucure§ti : Amaltea, 2006
ISBN (10) 973-7780-47 -7
ISBN (13) 978-973-7780-47-8
I. Murariu, Ana-Maria (trad.)
159. 9
THE SEASONS OF LIFE
HM ROHN
O 1981, 2002 by Jim Rohn International
www.jimrohn.com
info Hjimroh n.com
ANOTIMPURILE VIETII
JIM ROHN
ISBN (10) 973-7780-47-7
ISBN (13) 978-973-7780-47 -8
O 2006 — EDITURA AMALTEA
JIM ROHN
EDITURA AMALTEA
www.amaItea.ro

MULJUMIRI
Mamei §i tatiilui meu... care m-au invñ{at ca via{a §i afacerile
sunt precum schimbarea anotimpurilor.
Lui Kyle Wilson... care gñse§te moduri unice pentru ca din ce
in ce mai mul i oameni sit audñ §i sa fie la curent cu ideile
noastre.
Tuturor celor care au contribuit... inca de la inceputuri §i pana
acum. Modul In care publicul meu m-a aseultat — mare sau
mie, in conversa ii sau conferinte — mâ for{eazâ sa gñsesc
noi metode de a-mi impartâ§i cele mai aseunse gfinduri.
Fiecare dintre voi i§i va da seama in ce mod m-a inf1uen{at.
$i Norei Weinberger, a cñrei creativitate artisticñ vorbe§te de
la sine in paginile acestei cñr{i.
Cuvfint inainte ................................................................................9
I. Ciclurile §i anotimpurile vie{ii........................................11
II. Efectele circumstan{elor sau mediului ........................ 17
III. Valoarea atitudinilor .........................................................43
IV. Tiparul constant §i previzibil a1 schimbarii ................. 51
V. Primñvara........................................................................... 59
VI. Vara..................................................................................... 79
II. Toanina. ................................. 93
VIII.Iarna. ................................... 105
IX. Infrangerea — cel mai prielnic inceput......................... 117
Despre autor............................................................................... 125
Despre Jim Rohn ...................................................................... 127

ohn Kennedy a facut o remarca potrivit cñreia Winston
Churchill „a mobilizat limba englezñ §i a trimis-o la luptñ.“
Genera{iile trecute au auzit cuvintele tulburñtoare ale lui
Cicero, Daniel Webster, Disraeli, Churchill §i Kennedy... oameni
cñrora Creatorul lor le-a dñruit harul de a schimba cursul
istoriei umanitñ{ii §i calitatea vie{ii fiecñrui om in parte prin
cuvintele lor me§te§ugite.
Jim Rohn, un contemporan al nostru, a fost dñruit cu un
asemenea har. Conferin{ele sale inspira{ionale §i apari{iile in
fa{a publicului american §i nu numai au schimbat vie{ile a
sute de mii de oameni. E1 are capacitatea unicñ de a descoperi
miraculosul ascuns sub masca obi§nuitu1ui §i de a da grai
acestor revela ii prin cuvinte care ii ating in mod unic pe to{i
cei care Ie ascultñ.
Anotimpurile vie{ii este o incursiune momentanñ in pro-
funzimea caracterului lui Jim Rohn. Abilitatea sa de a trezi
spiritul adormit dinlduntrul fiecñruia dintre noi este mai mult
deciit bine-venitñ in aceasta perioadñ de schimbñri §i provocari.
Aceasta este prima carte a domnului Rohn, dar nu este ultima.
Colaborarea cu el la scrierea acestei cñr{i m-a facut sâ imi
dau seama câ lumea are nevoie de e1. Ideile sale despre scopuri,
dezv’›ltare personalñ, abilita{i de lider §i eficien{a comunicarii
sunt necesare in toate domeniile educa{iei, administrative §i
in afaceri... iar contribu{ia sa la ameliorarea calita{ii vie{ii de
familie este nemiisuratñ.
Aceastñ carte este destinatñ sa devinñ o capodoperñ a
creativita{ii literare.
Ronald E. Reynolds

Unii capñtñ bogd{ii lume§ti cu pre{u1 pierderii prietenilor
§i destramarii familiilor. Pentru a1{ii, §i boga{iile, dar §i fami-
liile fericite rñman un vis neimplinit. Majoritatea se incadreaza
in douñ categorii — fie sñraci, care in
s
ee rcaf
nae
bog {i,
fie oga care neearcñ sa escopere fer ci ea pe care o aveau
cand erau sñraci.
I
Timp de base mii de ani — de cfind istoria se inregistreazñ
in scris — oamenii au intrat in aceastñ fume, au primit educa{ie
din partea pñrin{ilor, educa{ie §colara §i au adunat tot felul
de experience de via{ñ; mul i §i-au stabilit scopuri ambi{ioase
§i au visat vise miire{e, dar in ziua in care §i-au dat ultima
suflarep nu au lñsat in urmñ nicio dovadñ a existen{ei for, in
afara tie un certificat de na§tere, o piatrñ de mormfint §i o
"jumñtate de milion de dolari che1tui{i pe bunuri §i servicii —
in curgerea dintre un inceput umil §i un final tñcut.
S-au scris eñr{i despre implinirea personalñ, se {in confe-
rinse despre gâsirea succesului §i to{i cei care au intalnit §i
au imbra{i§at de bunâvoie succesul i§i impñrtñ§esc ideile §i
perspectiva cu cei care vor sa asculte.
11

1 2 ANtJTlMPURILE VIE{II
I. Ciclurile §i anotimpurife vie{ii 13
Aceastâ carte, o co1ec{ie de idei §i observa{ii adunate pe
parcursul a patru decenii, va incerca sa vorbeascñ despre via{a,
curgerea §i evenimentele ei, scop, oportunitñ{i §i provocñri.
Nu are menirea de a se erija intr-un tratat despre cum sa ob{ii
succesul sau cum sa evict e§ecul. Dacñ via a ar avea asemenea
riispunsuri la intrebñri vechi de cand lumea, nu s-ar mai face
incercñri de a rñspunde §i am fi cu to{ii oameni de succes. De
ap ceea e e ovede e a fi for u a succesu ui pen ru unul
dintre noi, poate duee la prâbu§irea altuia. Aha cum Creatorul
nostru ne-a ut unic' 1 a rezervat, pentru fiecare dintr
noi, rñspunsuri unice la aceastñ provocare care este via{a.

14 OTIMPURILE VIE'{II
Prin urmare, scopul acestei eâr{i este acela de a de§tepta in
fiecare dintre noi bagajul de inspira{ie §i rñspunsurile care
sunt in stare latentñ, inca de la na§tere — in mintea §i inima
fiecñruia dintre noi.
I. Ciclurile ii anotimpurile uie{ii 15
Haide sa descoperim propriile noastre raspunsuri la pro-
vocñrile individuale pe care ie avem de infruntat prin explo-
rarea ciclurilor §i anotimpurilor vie{ii.

16 O’I’IMPUR1LE VIET**
II
Fiecare dintre noi, bogat sau sñrac, tânñr sau bñtran, §co1it
sau nu, poartñ amprenta tuturor evenimentelor §i oamenilor cu
care a intrat in contact inca din momentul venirii pe lume.
fiecare gand care s-a rñsfrant asupra noastrñ a avut un efect
pentru ceea ce suntem in clipa de fa{ñ. Fiecare film. Fiecare revistñ
sau fiecare carte. fiecare emisiune TV Fiecare dezamñgire,
triumf, indoiala, vis sau iubire pe care am trñit-o — toate au avut
art impact asupra noastrii. Ceea ce suntern qi ceea ce ouem, toate
au lñsat o urmñ In not. Omu1 are tendin{a de a invinovñ{i pe
oricine altcineva sau orice altceva pentru incapacitatea noastrñ
de a evolua — guvernul, competi{ia, managerii, infla ia, tariful
orelor de munca §i chiar traficul, sau chiar vremea, toate sunt
vinovate pentru ceea ce ni se intâmpla.
17
Acei oameni sau evenimente care ne-au influen{at — favo-
,rabile sau nu — au ramas acum in urma noastre. Ceea ce s-a
intamp tr
hinziua ce tocmai a trecut nu mai poate
avea niciun e consecin{ñ, ecat aca noi permitem sa aibâ.
e §i oamenii care au un impact asupra noastrñ
astâzi au importan{ñ — dar §i in zilele ce vor vent. Ceea ce am
nu mai putem schimba. Ceea ee putem de eni es e*o
oportunitate ne imitatñ, ñemñrginitñ. Prin urmare, nu per-
miteti fostelor gre§eli §i e§ecuri sa afecteze posi itñ e vii-
oare §i actu e. Cea mai mare valoare a trecu ui este clit de
in{e1ept i inNestim in v or. Fie ca trecutu sa ie un Ans
ment pentru ca viitorul sa lie atat p acu , cat §i profitabil.

18 OTIMPURILE VIETII II. E fectele circumstanJelor sau mediului 19
Cei care accepta serios faptul ca merita §i ca intr-una
zile chiar vor ob{ine independen{a financiarñ, trebuie sa renun{e
a privi u in oglinda re rovizo e a e i lor § sa se once re e
asupra vie ii ce ii a§ eaptii de acum inainte. i rebuie a inceapñ
cau area i p mm personale p n nven a ie ea exac a a
persoane or §i circumstan{elor care Ie-au inf1uen{at vie{i e azi,
v
pen ca e ec u a
est r er l
na ceea ee i a§teapta
cum va fi recolta urinâtoare in toamna ce vine.

20 MOTIMPURILE VAT** II. Efectele circumstan{elor sau mediului P•l
Diferen{a eonstñ in aceea cA o formñ de otravñ omoarñ
instantaneu — odatâ consumatii, trupul se zvarcoIe§te, s1ñbe§te
§i toate func{iile vitale se curma. Cealalta „formñ“ ucide spe-
ran{a, ambi{ia, entuziasmul §i setea de implinire. Metodele
sunt diferite, dar rezultatul final este ace1a§i. Nu existñ mare
diferen â intre eel ce renun{ñ la via{ñ §i ce1 ce enun a a spe
ran{ñ. ‘
Uneori acumulñm un amestec de oameni §i circumstance
de via{ñ care, dacñ nu sunt prelucrate intr-un anume fe1, vor
face ca viitorul nostru sa fie exact ca trecutul. Dezvoltarea
umanñ profitabilñ i§i are pre{u1 ei, cñci fiecare ca§tig provoacñ
automat o pierdere sau un sacrificiu. Fiecare dintre noi este
afectat negativ de ceva in fiecare zi. Una dintre cele mai mari
provocñri ale vie ii este sa avem atat in{e1epciunea sit recu-
noa§tem aceste izvoare negative, cat i curajul de a le anihila,
dace este cazul. Niciunul dintre noi nu ar bea de bunñvoie un
ahar de otravñ aca ar ti ce e inñuntru, §i totu§i fiecare
dintre noi are rieteni, rude sau arteneri de a aceri a or
efect asupra noastrñ este la fel de mortal precum al paharului
de otravii.

22 MOTIMPURILE VIEJII II. Efectele circuinstantelor sau mediului z8
Multi vor rade de cei ce citesc car{i folositoare, §i cu toate
acestea, diferen{a este mica intre cei ee no Attn sa citeascñ §i
cei care no vor — rezultatul ambelor este ignoran{a. !*
Multi ii descurajeazñ pe al{ii care i§i cautñ o slujbñ mai
bunii, §i eu toate acestea este esen{ia1 ca fiecare dintre noi sa
descopere ceea ce „ar fi sa fim“ dacñ am gñsi adevñrata fericire.

24 MOTIMPURILE VIE’{’II
Multi se vor incrunta la cei ce §i-au stabilit eluri a bi-
II. E fectele circumstan{elor sau mediului 25
Mu1{i ii vor barfi pe cei care se descurcñ bine, §i cu toate
acestea, cei care nu se deseurcñ nu au niciun motiv sa se
bucure.
Multi vor {ipa la cei ce vor porni in cñutarea unei vie{i mai
bune, §i cu toate aeestea va trebui sa ne depñrtñm de cei care
au o inf1uen{ñ ingraditoare asupra vie{ii noastre, in ciuda
lacrimilor.
Multi ii vor uri pe cei ce vor cñpata o via{ñ mai buna, de§i
sñrñcia nu i{i dii nici un motiv de bucurie §i nici de dragoste.
a
ioase c
u toa e e
ea fara asemenea {eluri nu existñ
impliniri, iar fñrñ impliniri via{a noastrii va rñmane la e

26 ANOTIMPURILE VIET*
Una dintre dezamñ rile e ii este aceea ca r etenii ii vor
p asi pe ce in cautarea une e i une i
u i cei care vo ra ane i urma vor spune: „ne-a uitat,
II. E[ectele circumstanJelor sau mediului 27
t
acuh
ca aiCei care i§i acceptâ medioeritatea aleg
sa rñmanñ. Mai intotdeauna cei care au ajuns mai de arte decât
rest l vor vr ñ a ie eni lor de odini
ii i brñ i e e cu r e e dra o te ii cñ a n
indrñznesc s-o faca, pentru ca invidia celor ce an inapoi
nu ie-o va ingñdui.

plu nu ne permitem sa le pastrñm — daca ne dorim o via{ñ mai
buna. Prieteniile sunt cu adevâratnepre{uite, dar la fel este §’
via{a noastra §i e o prostie sa renun am la expeota a po en
ialului nostru oar pentru a nu pierde un prieten bun.
28 ANOTIMPURILE VIE'{'II II. E[ectele circumstan{elor sau mediului 29
Cel mai adesea este dificil sa ne oprim in toiul vie{ii §i sa
cernem nimicurile pe care le adunñm de-a lungul anilor.
Tindem sa acumulñm §i sa ne agñ{am de idei care ne limiteazñ
progresul. Jinem la prietenii, de§i acestea ne impiedica dezvol
area personala. Jinem sa ne*inta1nim cu diverse cuno§tin{e,
-- — de§i con cu ele ne atitudinea asupra vie{ii §i
asupra oamenilor. Men{inem parteneriatul cu
eeri, de§i inva{ñturi e or sun prac ici imora e, i1egale_sau
lipsite de eticñ. Inva am scurtaturi entru a ne create profitu—
srece cu pre ul deri ca1 ta . In nenumñrate feluri, ciflatorim
prin via{a permi{andu-1e oamenilor idei or i a itu n lor
tora sa ne modeleze earacterul — oa eni ale caror ac iuni §i
i e nu i au ca au i pre progres, productivitate §i fericire.
Oricat de neplacut ar fi, fiecare dintre noi acumuleaza oa-
meni, obiceiuri, atitudini, opinii §i filozofii pe care pur §i sim-
Ca mai mu1 i oameni de afaceri sâ se reuneascñ pentru a lua
masa impreunñ nu este o intâmplare rarñ. Intr-o singurñ ora
ne putem satisfaee pofta de mancare, barfii, ridicol §i
condamnare a celor care nu sunt prezen{i. Putem sit repetñm
ceea ce §tim de la gura lumii. Putem sit ne plangem despre
guvern, management, eolegii de munca, trafic, taxe, vreme §i
intreg „sistemul“ in timp ce nu facem nimic concret pentru a
produce so1u{ii. Chiar dacñ dialogurile noastre pot scoate la
ivealâ so1u{ii, nu facem niciun efort pentru a ie eomunica celor
ce le-ar putea implementa, acceptand lucrurile aha cum sunt.

30 ANOTIMPURILE VIEj'II
Dacñ vrem ca atitudinile, rezultatele §i fericirea noastrñ
sa devinñ depline, trebuie sa practicñm disciplina dureroasñ,
necesarñ pentru „plivirea“ grñdinii vie{ii noastre.€ mai bine
ñnanci sin u deca a pe reci i p cu jar or
conversa{ie e negativa. Mai bine anulezi intalnirea cu eel care
nu inseamna decat o pierdere de timp. Mai bine schimbi
subiectul decat sa barfe§ti pe cineva. Sa spui adevñrul dureros
II. Efectele circumstan{elor sau mediului 31
eptaee a regu ne dee sail spui pe mñtate, cos-
metizat, pentru ca noi sa dam bine. E mai bine sa refuzi decat
’sa spui „da“ cuiva care te invitñ undeva unde nu vrei sa mergi
sau cuiva cu care nu vrei sa petreci timp. A mai bine sa fii
er deca ñ fi ol cos cu cei a cñror ersonalitate caustica
nu us ifica ol te ea. Imbunñ a irea eircumstan{elor perso-
nale inseamna ca trebuie sa facem ceea ce rata{ii pur §i simplu
nu su t in tare sa f
Mai bine mai pu{ini prieteni bani decat mai inul(i rieteni
nociui. ai ine niciun prieten decat u{ini prieteni nociv

Via{a este o manevra delicata de selec{ie, respingere,
revizuire §i schimbare. Fiecare persoana care intra in lumea
noasrâaduceGe ocontribu@e poiivâ, fe dbtrugere. Daca
vei incerca sa fii „mereu dragu{“, vqei invita, intr-o anumita
be cu a itudini otravitoare, opi ii c u a e
§i conversa{ii caustice adorñ sa gaseascñ pe cineva dragu{ care
sa stea sa ii asculte. Adorñ sa UI reverse gunoiul verba in
mintea cuiva
na in re
soulde bine crescut, incat sa le dea aten{ie.
le ro oca ale viewed pentru fiecare dintre
noi este aceea de a a
i irva a
Exa i aza cu a en
a de a st
d
a
e
eca
a la poarta min{ii.
u ori atea elor care
incearcii st intre in spa{iu1 in care se fñu c atrule
tale.
32 ANOTIMPURfLE VIE'{'Il II. Efectele circumstan{elor sau mediului 33
Cuvintele, opiniile §i comentariile ce1orlal{i vor avea mereu
un impact asupra noastra. Intr-o maniera subtilñ, conver-
sa{iile pline de negativism, disperare, plfingeri, condamnare
§i critica participa la formarea dispozi{iilor noastre temporare,
a personalitñ{ii §i caracterului nostru de moment. Aha cum
spunea un in{e1ept: „O fa{ñ acra nu e un accident. Ea este
rezultatul unor ganduri acre.“
Copiilor li se spune adesea de cñtre pñrin{i bine intentiona{i,
dar care nu §tiu sa iqi aleagñ cuvintele, ca sunt riii, neastam-
pñra{i, obrazniei, egoi§ti sau timizi. Profesorii, prin ac{iunile
lor §i prin modul de a se exprima, ie spun adeseori pmin{i1or
ca au copii care gandesc incet, necooperan{i sau slabi la
invii{ñturii. De-a lungul anilor, fiecare dintre noi a fost supus
unor remarci impulsive, emise de cei care nu i§i dñdeau seama
de faptul ca tocmai cuvintele lor ne modelau caracterul.
De nind adul{i, am avut tendin{a de a ne asoc a cei cware
pñreau asemanatori cu noi. Cei slabi ii atrag pe cei slabi; cei
sñraei se simt bme cu cei de aceea§i condi{ie cu ei; cei plini de
succes vor petrece timp cu cei care sunt de succes; cei cu
eatai u ini § e en op i eg pe ce e ce 5 fe cu ei.
a
Ceea ce a de ec
ni a e i r
a
a
e a e
ace cs
gen 1 de
oam
s
eni e eni en t
e cñr i i i
de via a
l
pe care e
l
a ege

34 ANOTIMPURILE lEj’IJ
II. Efectele circumstan{elor .sun mediului 35
Dace oamenii vor sa i§i conduca circumstan{ele personale
§i financiare de la us nivel la altul, trebuie sa acceptam faptul
ca asemenea progrese constau atat in a „face“, cat §i in a
„desface“. Multe dintre evenimentele §i oamenii care ne
influenteaza in ace t trebuie sacrifica{i. Aceste surse
de indoiala, ingrijorare ne ativism, lñcomie, egoism trebuie
curmate, deoarece atata timp cat aceastâ influen{ñ se men{ine,
schimbarea nu se va petrece. Cei care incearcñ sa se schimbe
pe sine sau circumstan{ele lor fñrñ a renun{a la „ancorele
mentale“ pe care Ie-au acceptat, i§i vor face sarcina aceasta
irnposibilñ. „A desface“ trecutul este dificil pentru sine, chiar
qi [ârâ cei care prin conversa{ii, remarci sau atitudini continua
sa ne tragñ inspre ceea ce incercñm sa lñsñm in urmñ.

36 ANOTIMPURILE VIE’}'II
Imagina{i-vñ un bârbat sau o femeie care au trñit mereu de
azi pe maine, plñtind numai o parte din facturi, cumpñrand
haine la reduceri sau economisind eateva centime la o cutie
de fasole §i nenumñrate alte lucruri pe care oamenii Ie fac
atunci cand nu sunt capabili sa ca§tige „destui bani“. In cele
din urmñ, va veni §i ziua cand persoana respectivñ va combina
doza potrivitñ de manie, frustrare, umilin{ñ, incredere, deter-
minare §i curaj pentru a spune — „S-a terminal!“. Hotarñsc sa
se schimbe, iar decizia lor este de nezdruncinat, aha ca se
afundñ in a citi cñr{ile potrivite, a se imbraca aha cum trebuie,
a gandi ceea ce trebuie §i a merge in locurile adecvate. Vie{ile
for se indreaptñ inspre a se schimba in bine.
II. Efectele circumstanJelor sau mediufui 37
In ciuda entuziasmului, a hotñrarii §i a efortului, imagi-
nazi-vñ §ansele de sueces cand acea persoana trebuie sa se
intoarcñ, la sffir§itul zilei §i sa se intalneaseñ din nou cu to(i
cei in voeea cñrora rñsunñ descurajarea, ridicolul §i indoiala
exageratñ. Mereu va exista un cumnat negativist care sa spunñ
— „Jinfind cont ca ai fost mereu falit, te dai in spectacol bine
de tot. Noroc!“

38 ANO'YIMPURILE VIETII
A fi supus atiit „noir voin{e de a invinge“, dar §i apropia{ilor
ale cñror cuvinte ne reamintesc despre trecutul neproductiv, e
ca §i cum at fi intr-un ascensor mental; mergem in sus prin
ganduri §i ac{iuni, dar o persoanñ nechibzuitñ tot apasñ pe
„butonul parter“, aducandu-ne in acela§i loc de unde pornisem
mental. Increderea proaspñt ca§tigatñ face loc cu u§urin{a
indoielii trecutului; ac{iunile noastre recente sunt prinse din
urmñ de veehile temeri; §i ne putem reintoarce la gandirea
care ne arunca in genunchi din punet de vedere mental §i
financiar. Trñgfindu-ne in jos din lumea visurilor, ambi{iei §i
implinirilor prin intermediul cuvintelor bine inten{ionate, dar
distructive, prietenii sñrbñtoresc invitandu-ne la acea petre-
cere de vineri seara unde vom fi din nou pñrta§i la glumele,
sarcasmul §i barfa celor care se complac In propria medio-
critate. Dupa ce vom fi schimbat visurile noastre pentru o via{ñ
mai buna cu acceptarea vechiturilor trecutului, facem tranzi{ia
tñcutñ spre a nu plñnui, incerca, visa, explora §i realiza nimic,
niciodatñ.
II. Efectele circumstan{elor sari mediului 89
A te inconjura cu prietenii potriui re o valoa e
mabilii. Pericolu e
a {d
i a g
pre
ietenii nepote
i i{a
i s
dt
e as-
tatoare. Poate ca ar suna mai bine dupii cum urmeazñ— „Lega{i
prietenii de pe urma cñrora sit ave{i de ea§tigat!“.

40 ANOTIMPURILE VIETII II. E{ectele circumstan{elor sau mediului 41
In cele din urmñ, trebuie sa in{ele e{i ca „prietenii po-
triviti“ nu ar trebui sa echivaleze cu rieteni cu u1{ ani.
titu inile, con§tiin{a §i alte virtu i umane pozitive ale priete-
or pe care ni-i alegem sunt cele care conteazñ. Nu to{i
prietenii sñracl sunt nepotrivi{i, §i nici to{i cei boga ne
vor imbogñ{i in vreun fel earacterul §i personalitatea. Anali-
za{i eu atentie „prietenii pe care v face ..
sau rea axmin prietenii de
osesiunile
oli
ai spectrului boga idei, s-ar putea sa fie nevoie sanewsmade
unii dintre rietenii“ hoga{i, dar §i de cei sa ci

III
Indiferent de op{iunile religioase sau intelectuale, este dificil
de combñtut faptul ca oamenii se incadreaza cumva intr-un
plan de anvergurñ, vegheat de o putere cñreia pu{ini dintre
hoi o 1i pñtrundem tainele. Eu lnsumi sunt convins ca omul
vine de undeva... ca inteligenta sa a existat intr-un alt loc
inainte de a veni pe acest pñmant. Cred ca inte1igen{a sa
indiCiduafâ, existen{a sa, s-au nñscut altundeva, crescfind,
invñ{and, dand grey sau lnvingand — dar mereu evoluând.
$ederea noastra pe aceastâ sferñ pñmanteascñ este doar o etapa
intr-un plan minu{ios de eternñ progresie, din care vom avansa
cumva intr-o via{a viitoare sau vom da iriapoi §i ii vom privi
pe cei pe care ii iubim — care au auansat in loc sa involueze —
trecand pe langñ noi spre o nouñ formñ de cunoa§tere §i o
in{e1egere mai profundñ a lucrurilor. Poate aceasta este „iadul“
§i „damnarea“. Imagina{i-vñ agonia prin care vom trece la
gandul ca eram de fapt supu§i unui „test“, fñrñ sa fim con§tien{i
de asta, §i in loc de cre§tere personalñ, o in{e1egere mai pro-
fundñ §i o con§tiin{ñ superioarñ am ales promiscuitatea, lenea,
gñsirea nodului in papurñ §i mahmureala. lar cei pe care ii
iubim eel mai mult pe acest pñmant, care au ales beneficiile
mai durabile ale acestui „poligon pñmiintesc de incercare“,
vor trece prin fa{a ochilor no§tri mai imboga{i{i §i ne vor lñsa
in urmñ, incapabili de a face ceva pentru a recupera distan{a
pierdutñ. Damnarea noastrñ eternfi este eon§tiin{a valorii pe
care o aha iubirea §i einstea, dar §i celelalte virtu{i umane
pozitive, impreunñ eu gfindul ca §i cei dragi noua, care le posedñ,
vor Hi acum, mereu, cu un pas inaintea noastrA in evo1u{ia lor
eternñ.
43

44 MOTIMPURILE VIE'{'1I
III. Valoarea atituâini'lor 46
Cu toate acestea, nu vom mai putea vorbi, atinge, sñruta,
exprima emo{ii... deli vom fi con§tien{i de existen{a for, in timp
ce ei nu sunt con§tien{i de a noastrñ.
Pe mñsura ce citesc §i fac specula{ii despre oameni, despre
faptele §i destinele lor, devin din ce In ce mai convins de faptul
ca destinul nostru firesc este acela de a evolua, de a avea succes,
de a prospera §i de a gñsi fericirea in timpul pe care i1 avem de
petrecut aici. Intr-o na{iune in care oportunitñ{ile sunt la
indemiinñ, stir in puterea oricarui pñmantean sa atinga in
timpul existen{ei sale valoarea implinirii personale, inclusiv
bogñ{ia. In ciuda a ceea ce propovñduiesc unele religii, bogñ{ia
nu este nocivñ — ci sârâcia. Cñci sñrñcia (cu excep{ii extreme)
reprimñ indivizii sau grupurile de indivizi care au ales sa nu
tit exploateze talentele individuale. Dimpotrivñ, ace§tia aleg
sa le permitñ celor care §i-an descoperit §i §i-au folosit talentele
lor, sa aibñ grijñ de ei.

46 OTIMPURILE VIETII
$tiu ca mai ales cei care au autoritate religioasñ spun ca
„cei smeri{i vor mo§teni pñmantul“, dar unde zice ca pentru a
fi smerit trebuie sit fii sñrac. Asta e o nebunie... e o ra{iune
primitivii folositñ de 1ene§i §i de rata{i pentru a-§i justifica
lipsa voluntarñ de dezvoltare personalñ. lar in aceste grupuri
ii includ pe cei care renun{a in fa{a greutii{ilor — chiar §i in
fa{a celor mai aprige. Pe cei care se angajeazñ doar partial in
slujba unei voca{ii, a unei cauze sau a unei ocupa{ii, §i mai
ales pe cei care nu fac niciun efort pentru a ineerca sit-§i imbu-
niita{easca situa{ia. Imagina{i-vñ ca Washington nu ar fi mers
inainte pentru ca situa{ia era tulbure dincolo de Delaware.
III. Valoarea atitudinilor 41
Imagina{i-vñ ca Lincoln ar fi renun{at pentru ca se sim{ea
stanjenit ca soldat, falit ca om de afaceri, sau pentru câ fusese
invins in alegeri de cñtre contracandida{ii sai. Imagina{i-vñ
ca Kennedy ar fi decis sa no trimitñ oameni pe Lunar — pentru
a pune America pe primul loc, atat in ochii no§tri, cat §i in
oehii restului lumii. $i imagina{i-vd, dacñ pute{i, o fume fñrâ
contribu{ia acestora §i a altor oameni de valoare care au invins
piedicile prin talent, dorin{ñ arzñtoare §i determinare ne-
elintitñ de a lñsa in urmñ o lume superioarñ fa{ñ de cea pe
care o gñsisera.

48 OTIMPURILE VIEj'lI
In cazul in care nu am reu§it sa ma fac in{e1es, vreau sa se
§tie ca Dumnezeu, sau oricare altñ putere care este in spatele
existen{ei noastre, nu a vrut ca noi sa dam grey, sa ne luptñm
in vreo formñ de sñrficie, mila de sine, martiriu sau medio-
critate. Nu acesta este marele plan pentru umanitate. Omu1
este inzestrat cu toate aceste daruri necesare pentru evolu{ie,
cum ar fi imagina{ia, ideile, inspira{ia §i capacitatea intelec-
tualñ ce trebuie exploatatñ... toate acestea fiind nelimitate.
Singura limitare impusñ abi1itñ{ilor noastre este inabilitatea
de a ne reeunoa§te cu u§urin{ñ talentele noastre nelimitate. E
nevoie de efort pentru a ne da seama de eapacitñ{ile noas
n li itate uimitoare.
III. Valoarea atitudinilor 49
E nevoie de e„fort pentru a veni entuziast in legñturñ cu o
cauzñ sau o ocupa{ie. Eg nevoie de efort pentru a persevera
can re ul a e e noas re — ca r etenn — ne indeamnñ sa
renun{am. E nevoie de efort sa {ii piept la tot ceea ce se in-
tamplñ — Hi a bucu ie De asemenea e nevoie de
iile noas re. Nu e nevoie e e or pen ru a a grey. Nu e
nevoie de nimic altceva decat de o atitudine in continua dete-
riorare in ceea ce prive§te prezentul, viitorul §i pe noi in§ine.
Ironia sor{ii face ca unul dintre pu{inele lucruri asupra ciirora
avem control total sunt atitudinile noastre, §i cu toate acestea
ne trñim via{a de parca nu ar fi aha. Prin atitudine decidem
sa citim sau nu. Prin atitudine, decidem sa ne dam si1in{a sau
sa renun{ñm. Prin a u ne ne invinu m pen ru e eeur Ie
noastre sau n in
pv
ieinu ara o iv al{ii i ud nea deter-
mina dacñ iubim sau uram, dacñ spunem adevñru sau aca
mi i acñ ac ona sau amanñ aca ava sa sau dam
i apo §i nu ai pr n n er ed u propriei o a u ni
decides — noi numai noi aea avem succes sau daca vom
oeur tru a inva a sa ne iubim pe noi Inline, mai ales atun,ci
cfind suntem dureros con§tien{i de e§ecuri e, indoielile §i

Chiar in acest moment, In care citi{i cartea, atitudinea a
determinat ceea ce s
egua it ao rare
te{i. ntuziasmu in ensita ea, incre-
cu oi np a dar
di
la gandul vn
nab
bdaae c r area ca
ui care va a§ eap a; toate acestea sunt rezul-
tatul unui singur cuvant — a . Munca lui Dum
este terminatñ, dar cea pentru a-{i crea un viitor mai bun abia
incepe. Atat timp cat mai respiri, ai tot timpul din lu sa
(ermini aceas â muncñ rocedand astfel ve i duce lay b_pn
sfar§it planurile neterminate ale lui Dumnezeu oar la
laneta asta §i la tine insu i. n cicluri e otim urile vie{ii,
atitudinea e eea ca conteazñ.
60 ANOTIMPURILE VI T*
Este absoltit incredibil faptul ca un Dumnezeu care a ereat
un univers complex §i imens ar erea §i o umanitate cñreia i-ar
da dreptul de a alege intre lmplinire personale sau distrugere.
IV
Fluxul vine §i se retrage; soarele râsare, oferind lumina,
iar apoi apune, lasand loc intunericului. Seceta arde ogoarele
pñmantului, urmata de o ploaie abundenta. Ne zvarcolim sub
asprimea unui soare de august, iar apoi ne imbracñm ca sa ne
ferim de frigul in{epñtor a1 toiului iernii. Prosperitatea aduce
rñsp1ñ{i §i oportunitñ{i promi{ñtoare, dar climatul de afaceri
aflat in recesiune va ingreuna lucrurile. Zambetul lasa loc
lacrimii, iar bucuria triste{ii §i fericirea tragediei. Prietenii
iubi i i i devin du§mani de moarte. Tunurile §i vñrsarea
de
sange ale razboiului sunt urmate de o pace fragila.
51
Acest Dumnezeu ciudat, dar atot§tiutor, ne-a dat o sfera
perfectñ numitñ Pamfint, iar pe ea a a§ezat omul, care fie i-ar
aduce salvarea, lie distrugerea. Cat de fascinant este faptul ca
Dumnezeu a lñsat ambele proiecte — §i Pñmantul, dar §i omul
— neterminate! Peste rauri §i izvoare nu a construit poduri; a
lñsat tablourile nepictate, cantecele necfintate, cñr{ile nescrise
§i spa{iul neexplorat. Pentru im linirea acestor lucruri,
Dumnezeu a creat omul ne§1efuit, care, prin mintea §i inima
sa, avea ca acitatea de p_ate aceste lucruri §i e iar mai
mult, in func{ie de alegerea sa. Atitudinea determina alegerile,
tar aleger etermina rezult tele. Tot ceea ce suntem §i tot
ceea ce putem deveni a fost lñsat in seama noastrñ.

Pentru fiecare dintre eei care populeazñ aceastñ sferñ alb-
IV. Tiparul constant §i prerizibif al schimbârii 53
albeaysera care se nu Pamant, ncre erea este inlocuita,
odata cu trecerea timpului, de neincredere; rabdarea d une;
a§teptarea de plictiseala; iar realizñrile e deza file.
Pe mñsurâ ce roata vie{ii i§i continuii mersul necontenit,
emo{iile umane apar pie i ra a d u Ne u t m cu uimire
cum o genera{ie morala devine imoralñ, diind - otive sa
a ar§i u umii, a§a cum au facut §i striimo§ii no§tri
a
e con u n
cu ace p de ge
t
ne am i ei
a ce

54 MOTIMPURILE VIETII
Confruntñrile, dezamñgirile §i provocñrile vie{ii sunt tra-
tate de fiecare genera{ie de parcñ ar fi prima care trece prin
asemenea incercñri, cand, de fapt, era pre-cre§tinñ a fost
martora acelora§i situa{ii.
In via{a fiecñruia dintre noi, sin a constan a sunt sen-
timentele §i atitudinile pe care le avem fa ñ de via ñ pro-
vocare majorñ cñreia trebuie sa-i facem fa{ñ este aceea de a fi
rear orii cic uri or vie H ara a fi schi a i de ele. A face un
e or con§tient §i constant e a ne imbunñtñ i pe noonsme
cand suntem confrunta{i cu circums'f inua sc im-
are, inseamnñ a ne asigura toleran pentru iernile evenimen-
e or vie ii § ñui r n
f
ein i
ñ n
i fan
a bi cu-
antñrilor vie@ ce vin odata cu toamna.

Dupñ frñmantarea iernii urmeazñ sezonul activitñtii §i al
oportunitñ{ii numit primñvara. Este momentul de a intra in
terenurile fertile ale vie{i cu semin{e, cuno§tin{e, angajamente
§i efort sus{inut. Nu e momentul sa lenevim §i nici sa meditñm
la posibilitatea e§ecului. Nebun e ce1 ce lngñduie prirnñverii
sa treacñ §i-§i irose§te timpul gandindu-se la recolta bogatñ
de toamna trecutñ, sau la ences/ de a secera toamna trecuta,
in ciuda eforturilor nenumñrate din primñvara precedentñ.
Trñsñtura fireascñ a primñverii este aceea de a se arñta
efemerñ, de a ne imbñta §i a ne cufunda in inactivitate, gra{ie
frumuse{ii ei totale. Nu vñ ingñdui{i prea multa Scufundare
in aroma florilor proaspñt inflorite, ca sa nu vñ trezi{i ca a
trecut primñvara §i ca semin{ele vñ sunt tot in sae, neculti-
vate. Primfiverii nu ii pasa nici de cultiva{i sau trandñvi{i,
nici de insñman{a{i pu{in sau din abunden{ñ. Nu-i pasa nici
de cu1tiva{i plante folositoare sau buruieni. Primñverii, soa-
relui, pñmantului sau altor elemente ale naturii nu le pasa
dacñ ac{iona{i sau nu. Primñvara e doar anotimpul de care
trebuie sa profita{i. Nici nu va va indemna sa insñman{a{i §i
nici nu vñ va avertiza in legñtura cu pericolele ratñrii momen-
tului in care se cultivñ. Pe eel ce trude§te, primñvara nu-1 ia
prin surprindere. Dumnezeu e cel care u-a dat in{elepciunea
de a vñ pñrñsi scaunul confortabil §i de a merge pe teren in
sezonul adecvat.
59

60 ANOTIMPURILE VIE’{’II
Pentru so{, tats, so ie, mamñ sau om de afaceri, primñvara
vine sub forma oportunitñ{ii de a se inrola intr-un grup, sau
de a purta o conversa{ie cu cineva la momentul potrivit, de a
avea curajul sa schimbe locuin{a sau locul de munca — sau
poate chiar de a-§i schimba pñrerea despre ceva sau cineva.
Primñvara vie{ii nu se manifestñ cu o anume frecven{ñ. Nu-i
permite{i primñverii sa treacñ in timp ce voi sta{i fñrñ sa face{i
nimic, contempland severitatea trecutei ierni sau vie{i.
V.Primâvara 61
Prin inte1igen{a, in{elepciunea §i liberul arbitru cu care
am fost inzestra{i ca oameni, pune{i in practicñ disciplina de
' a cultiva i?t pofida staneilor, buruienilor sau a altor obstacole
pe care le intampina i. Stancile, buruienile §i spinii lumii
acesteia nu vñ pot distruge toate semin{ele dacñ ie cultiva{i
masiv §i cu chibzuin{ñ.

62 ANOTlldPURlLE VlE'{II V. Primâvara 63
Esen{a primñverii este impletirea dintre incredere §i efor-
turk u ane masive rimñvara es e eru proaspa op r
ouruni a i p u n printre norii in destrñmare ai iernii. Pri-
Pentru a profita aha cum se cuvine de primñvara, cura{a{i-va
pa a uri e e bu uie ile §i stancile ce vin sub forma opi-
nii or celor din jur, a grijilor, lndoie ii §i pesimismului. Cu
incredere i en uziasm ca ingra§aman , ve{i infrange c mai
diver§i daunatori §i buruieni. Nu-i ascu taxi pe cei ce rostesc
vorbe es o care ar ñviJi im-
preuna in timpul muncilor de primavara. Ei vor tan ip dup
i
anc
g
are in toa a
na i in m
sau v er a
de la c care
reeunosc primavara ea pe o oportunitate de a munci §i a
lñsa enevia pen ru un a ano
mñvara este momentul de a intra pe terenurile innegurate,
pustii, ce ne-au fost date drept o nouñ §ansñ. Cand intrñm pe
acele terenuri, vedem in ogoarele invecinate delirul florilor
naturii — margarete §i alte minuni ale naturii pe care Dumneze•a
le-a cultivat, amintindu-rie de faptul ca aceasta i§i indep1ine§te
promisiunile. De asemenea, ni se dezvñluie §i miracolul na-
turii, cñci aceea§i zñpadñ care ne determina sa ne ascundem
la cñldurñ a gñzduit recolta care acum se inal{ñ in faca ochilor
no§tri. tensifica{i-va eforturile acum, fñrñ sâ vñ plange{i,
fñrñ sa vñ indoi i f a pe i i i fara a de sine o ate
severitñ{ii iernia
i c i r c u n c
o r vo
e
as re are s au pla s ar
garetele de frig §i vant? Nu, nu au fñcut-o, dar au supravie{uit,
ca aducere aminte, amenin{are sau ca fñgñduin{a. Oare crinii
se aseund sub pñmant, temandu-se de o intoarcere nea§teptatñ
a iernii, sau se ab{in sa nu ereasca de teama gandacilor §i a
buruienilor verii? Oare margaretele §i crinii ogoarelor naturii
i§i gñsesc scuze, mint sau amanñ? Au supravie{uit cñci an
suportat circumstan{ele, au ignorat obstacolele pe care le
reprezentau pietrele §i pñmantul intñrit §i la fel trebuie sa pro-
ceda{i §i voi dacñ vre{i sa inflori{i in via{ñ. Ace1a§i Dumnezeu
care ap diiruit via{ñ i scop §i o ortunitñ{i prielnice recoltelor
“naturii vñ acordñ ace1ea§i binecuvantñri. Oare sunte{i mai
pu in decat un crin sau o margaretñ? One ei au creier sau
capacitatea de a erea viziuni? Oare stau de vorba unii cu al{ii
ent u a par a d

64 MOTIMPURILE ViE'|'II
Primavara nu spune decat — „Aici sunt!“ Primñvara trimite
via{ñ §i cñldurñ. Ne trimite necontenit vestitori ai venirii sale
- veveri{e, randunici §i fructe pe eampii pentru cei ale cñror
cñmâri sunt goale. Ea Ie trimite un zambet tuturor celor care
reae{ioneazñ la venirea sa §i o lacrima celor care stau cu
mainile In san §i se strñduie doar pe jumñtate. Unii nu vor
depune prea multe eforturi — destul insa cat sa inventeze scuze
pentru rezultatele slabe din toamnñ. Altii vor pescui, se vor
uca, vor dormi sau se vor desfata printre florile sñlbatice.
vo lanta nebune te, sau rea in a, ne an u-§i Wgazul
de a face aceasta activitate la nivelul la care le-o permit ca-
pacitñ{ile sau inte1igen{a lor. Unii vor avea incredere numai
in Dumnezeul care a fñcut sa infloreascñ florile salbatice,
uitand avertismentul ca „nu existñ credin{ii fñrñ muncii“.
V. Primâ0ara 65
gCaldura, soarele i solurile ferti imav.erii sunt doar
parte a foem u eu itei; cata za orul care produce
ma este efortul uman intens, pi
e u a u
, j1 OCM}SJ
aici se a§ e pro e a a
ar itru — dre tul de
unde umane, ni s-a dñrui i eru
plina; de a ac{iona curajos sau de a ne ascun
le e: dre tul de a folosi sau nu disci-
e cuprin§i
rie
ni se
efortu
an I sau de a da rñspunsuri automate. Cand
reptul de a ale e, eel mai adesea pre er odihna
mo era sau o scuzñ solidñ. Uneori preferñm sa nu
parasim confortul caminului, sa petrecem timp langñ un izvor
sa are in oc sa stem pe ogor §i sa muncim, § iin ca in
ligen a care ne inga uie sa ne acem rea a cu st {u raspun-
H ne va prmite sa trân ñvim, sau ne va oferi o scuza
sau va putea da vina pe circumstance. Mai presus
a,
be,
in igen ei umane §i libertatea de a
este nu e o binecuvantare, ci un blestem
e care il inso-
ermi o sa
ne amâgim sau sa im pe not tn me
culmea ignoran

Alege{i ac{iunea, nu odihna. Alege{i adevñrul, nu i
pur
e
r e
dge
sa{
zambi{i, nuva lnecyreun a ra os ea,
nu animo i a ile ege i sa iden if ca{i to ceea ce e e un in
"ale vie{ii §i ale e{i ata oportunita i e, cat d l
cand primñvara vñ z e
Mare parte dintre eforturile §i oportun‘ rimñverii
consta in a ancimea §i gra u re in{ei noastre. Via{a nu o era
itudini ea lantarea semin{e1or va asigura -
te or. Avem insa la lndemana experientele altora pentru a ne
inspira. Furt ' e v’
ur or un
ii ar
a i o
utea anu a eforturile resñrate
n c Dar aca nu ve{i face niciun r
pe
l n,pute{i fd
i ai e
u I ca
sigu n
ca nut
v i
avea parte de niciun rezultat la toamna.
66 ANOTIMPURILE VtET* V. Primâuara 67

68 MOTIMPI.JRILE VIET** V. Primâoara 69
Actul de a irishman a in tim u1 rimñverii necesitñ supor-
area durerii e care o esu une d se lina uman iar lipsa
bunñ
n
vo
ame e a proceda astfel asigurñ ca in toamna"ce vine
vo ex eri en a re ea ai o nda re or—diferen{a
l
d
i
u e eam
dis i cantare e ame a
r cec
a r
ee
telor
e. re ut°e sa p antñm in timpul p averii vie n a e1
vom ce
{
r§i de aio
toa nn
a
Credin{a ne ofera o lege imuabilii, decretatâ de ceruri, care
face ca fiecare efort uman disciplinat sa lie urmat de o rñsplatñ
' mult mai mare... pentru fiecare plantñ sñditñ §i pentru orice
buruianñ smulsñ... pentru fiecare idee buna pe care i-o oferi
" altuia, multe {i se vor intoarce... pentru fiecare act de credin{ñ
fñ{i§ñ, se va intoarce o multitudine de recompense... pentru
fiecare gest de iubire, {i se va oferi o via{ñ de iubire... pentru
fiecare gest de incurajare, pentru un mñnunehi din eforturile
sincere risipite in timpul primñverii, o orii de odihna bine
meritatâ in timpul toamnei... pentru fiecare act de rñbdare §i
intelegere acordata unui semen, vei primi rñbdare din partea
cuiva in momentul in care faptele sale eauzeaza dezamagire.
Promisiunea primñverii este ca d noi vom eultiva, vom
§i culege. De sade ti minciu , minciuni vei culege; de sade§ti
lacomie, ver culege saracie; sade§te lene, iar cñmara i i va
goala; ale e sa amani, iar un pui de gigant va create sa devina
un monstru care va anihila toate ac iunile tale viitoare.
Un cuib de semin{e de porumb roduce porumb. O sñ
de in ñialñ, fricñ sau re, plasate in minte, vor produce
rezultate inrudite. Aha cum din pâmant va create tocmai ceea
ce am plantat §i mintea va oferi ceea ce ale em sa plantam in
ea. Pre u1 sau efortul de a an anduri de dragoste, prospe-
e sau de incredere in sine nu este m are re ul
'erit andurilor de ura, Macie sau lipsñ de incre4e’re in sine
Kumar raspla{ile sufi diferite.

70 ANOTIMPURILE VIE’}’1I
Fiecare zi ne este datñ ca o nouñ primñvarñ. Gandurile,
faptele, visele §i eforturile de astñzi vor oferi recolta de maine.
A neglija o ortunitatea ce ni se dñruie§te act, inseamnñ a ne
tarzia uii{oru/ mai bun. Nu folos i ziua de azi pentru a retrai
mental ziua de ieri sau pentru a a tepta venirea zilei de maine,
cñci maine, in momentul in care _vine, se va numi tot astazi.
Nu va exista_ o zi mai bunk, o oportunitate mai beneficñ, o
primavara mai rielnicñ, un moment mai potrivit pentru a
ince e decñt momentul prezent. Ex loata i clipa aha cum vi
se fiferñ §i modela{i-o astfel incat sa vñ ofere un viitor mai
bun. Amanarea de azi va aduce maine re ete.
V. Primâuara 71
venirea primñverii este un moment dificil.
Poate din ricina ne li en ei sau inactivitñ{ii din anotimpurile
ce-au trecut sau oate entru ea avem stomacurile
rele goale. Nevoia noastrñ de bani sau de hranñ nu se va
manifesta a re... ci acum. Vocile celor pe care
ii iubim rñsunñ pline de nevoile provocate de lipsa noastrñ de
efort sau de rezultate, iar ochii lor se feresc sa we priveascñ
direct, pentru ca noi sa nu detectñm ru§inea §i dezamñgirea
ce se reflectñ in ei.
In aceste circumstance tindem sa uitñm ca anotimpurile
nici nu i§i vor accelera §i nici nu i§i vor incetini trecerea din
pricina nevoilor noastre. Primñvara vine dar nu a tea tñ, §i
nici nu_va transforma semin{ele in recolta. Ca intotdeauna,
semin ele, ca §i nevoile noastre, trebuie sa a§tepte schimbarea
anotimpurilor. Nu-i putem solicita naturii sa se grñbeasca.
alen u1, o le, dorin a §i g uni e nu le mai ajuta celor
care suferñ consecin}ele dureroase ale neglijen{
cu stomacuri goale, hambare neumplute §i re e puternice
tot trebuie sa intre pe ogoare in ‹
inua eu neg ijenta, inseaiii
or aetuale.

2K MOTIMPURILE VIETII V. Priinâvara 73
In cele din urmñ, fi{i destul de in{elep{i pentru a recunoa§te
strñlucirile primñverilor vie{ii care se manifestñ in fiecare zi:
oportunitatea de a aseulta cuvintele celor mai in{elep{i decat
noi; oportunitatea de a {ine un copil In brake; oportunitatea
de a face o plimbare pe plaja cu eel pe care il iube§ti; opor-
tunitatea de a te bucura de o carte buna; oportunitatea de a
lñuda pe cineva, deli ai putea sa-1 critici doar din obi§nuin{ñ;
oportunitatea de a privi pñsñrile cfintñtoare sau florile, sau
un f1utura§ care i§i duce la indeplinire miracolul sñu micu{.
Prinde oportunitatea rarñ de nu face nimic sau de a face ceva
pentru a te schimba; fñ un efort sa inchizi televizorul §i im-
brñ{i§eazñ oportunitatea de a avea dialoguri cu familia — sau
chiar de a vñ bucura de tñcere impreunñ. Oportunitñ{ile ne
inconjoarñ pe noi to{i, apñrand sau disparfind la fel de rapid,
lñsand in urmñ amintiri plñcute celor care au reac{ionat la
apari{ia lor sau regrete celor care au fost prea ocupa{i pentru
a se deranja sa o faca.
Via{a este un etern inceput, o eternñ oportunitate, o prima-
vara necontenita. Trebuie sa privim din nou v1a{a aha cum o
fñceam cand eram copii, permit and fascina{iei §i curiozitñ{ii
sa ne impingñ sa mai privim inca o datñ, in loc sa luñm totul
de-a gata. Norocul, fericirea §i 1ini§tea sufleteascñ ii a§teaptñ
pe cei care inva{ñ sa caute iniraculosul din spatele obi§nuitu1ui.
Amestecul unic de soare, pñmant §i semin{e din primñvara
anotimpurilor vor oferi rezultate miraculoase §i previzibile
pentru eei care inva{ñ sa profite total de primñvarii.

VI
Succesul in via{ñ nu este o chestiune facila a cum nu
este u or en ru seminte sa strñpun ñ pñmantul In cñutarea
de lumina §i de elemente nutritive, purtate de vantul care le
va o en sanatate. rogresu , su orice formñ, sau fericirea §i
succesul, in orice orma, necesitñ e ort constant, caci exista
obsta ra e pe cei slabi sau pe cei nevre
nici. Dupñ ce depñ§im un obstaco , va veni a tu care sa ii ia
locul. Via{a este astfel conceputñ incat e o poveste a ob{inerii
de rezultate tn pofida adversitñ{ilor, §i nu in absen{a lor, caci
nu poate exista nicio realizare fñrñ obstacole
problemele §i rovocñrile vie{ii pentru circumstan{ele in care
a af1a{i. Oare semin{ eye plang din pricina bolovanilor peste
care, prin care §i de sub care trebuie sa creasca? Oare ar mai
exista via{ñ dacñ toatñ lumea ar renun{a ln momentul in care
inta1ne§te o dificultate? Atrac{ia sa cedezi e mare — provocand
deza a r , descurajare salt isperare/ Intotdeauna vor e
motive care te vor im in e sa renun i. Vor exista mereu motive
sa te plangi, dar dacñ vei incepe sa te plangi, vei ceda atrac{iei
e a renun{a. Numai buruienile §i gandacii cresc neingriji{i.
e
eaza ea a azitl
n
e rt'ur c ha!niE
xisten{a lor seby
79

80 MOTIMPURILE VIE'}'II
Vara vie{ii este un interval in care trebuie sa ingrije§ti. Este
un moment in care eforturile trebuie sa se indrepte inspre a te
pñzi de gandacii activi §i de buruienile cotropitoare. Primñvara
este anotimpul de creare a lucrurilor de valoare, iar acestea
au nevoie de vara pentru a create qi a cñpñta puterea de care
au nevoie pentru a da rezultate benefice in vara urmñtoare.
Sfar§itul primñverii nu trebuie sa insemne finalul tuturor
eforturilor umane — un tip de efort s-a incheiat, dar trebuie sa
inceapñ altul. Cfind inceteaza eforturile, cand se instaleazñ
spectrul inne at j Al,creiterea lasa locul stagnñrii
VI. Vara 81
Ineearca sa ince elegi §i sa devii con§tient de faptul
ca ceea ce e bun va fi atacat. SU in firea lucrurilor sa ii impartñ
pe oameni ln vredniei Hi nevrednici. Menirea buruienilor vie{ii
este aceea de a transforma credin a in indoialñ, increderea in
suspiciune, rñbdarea in nerñbdare, eforturile in amanare,
ingrijorare §i infran ere finalñ. Nu pierde{i timp pre ins
cer u-va c natura. Buruienile, gandacii, stanci e §i furtu-
file vie{ii vor rade de tfi i cei care c tim angan
de nedre tatea lor. Nedreptatea existñ, dar este adresata celor
care vor sa primeascñ fñrñ sa dea nimic in schimb, care cautñ
recompensele vie{ii fñrñ a plñti pre{u1 aferent, care presupune
sa lup{i impotriva obstacolelor prin activitate sus{inuta §i
hotñrare. Nu pierde timpul gonind pñsñrile care ciugulesc
semin{ele etc iT e-ai p antat, sau gandacii care incearcñ sa
evoreze reco a vii oare. Pentru cei care fac eforturi mari
a planta, ingriji, proteja §i de a pastra in buna stare ceea ce
semñnat, nu existñ andaci, destule pasñri sau a
de obstacole care sa di ñ toate eforturi rimavern card
@l decñderii. Buruienile Ql gandacii vie{ii exista pentru a testa a trecut.
VOIR a umanñ de a mer e inainte §i vrednicia O m u
e1
ru
a i d r
reco pense e imbel§uga e ale vie lI.
Inva{ñ sa accep{i existen{a perpetuñ a negativismului §i
inva{ñ, de asemenea, faptul ca acesta conduce mereu la efort
constant, inso{it de credin{a §i atitudine mai puternice. SU
scris ca de vei semñna vei i cule dar numai cand combini
orturile de a semñna cu efortul mental de crede si cu efortul
de a oferi aten{ie constanta lucrurilor de valoare. Zambe§te
in fara obstacolelor §i fñ neintarziat ceva pentru a Elimina.
Fii pregñtit pentru greutñ entru ea si ur vor a area.
M ume te entru ca i-au a ñrut in cale, pentru ca spiritul
nan inflore§te sub adversitñ{i — deoarece caracterul uman
i se formeazñ in absen{a lor, ci ca reac(ie la ele.

82 OTIMPURILE VIE'}'II VI. Vara 63
Amandoi — §i autorul acestei caror, dar §i tu, cititorule —
traim 1ntr-o lume a cauzei §i efectului. Recolta, via{a noastra
a§a cum alegem sa o traim, este rezultatul semin elor lantate
n r o perioa a anter oara. Unele semin{e le-am plantat noi
inline, prin obiceiuri de neie
nfran ra
fos u
an a e
pentru not de arin i rofesori alte ersoane bine inten-
{ionate, dar nepricepute, care ne-au transmis obiceiurile lor
na oare In o ice caz, atitudinile noastre actuale rea
inc a a Liu stilul de via a i ers ec iva asu ra ro-
op
ur
riului vii se n c cut e - iar pen u sc a
circumstantele trebuie sa chimbñ a, e
o in§ine Trebuie sa ne schimbamera
biceiuri tud n le
p nii e i a esea ch ar p ofesia 1ocuin{a sau chiar prietenii,
Toate lucrurile, chiar §i adversitii ile, au scopul for bine
deficit.
two u ad um e e

i i-vñ a ec iunea in ceva care sa merite; §i n ce e din u
rezerva{i-va eel mai mare respect pentru v “ eoarec
aceas a imagine... ceea ce Koi inqiuâ crede{i ca sunteti... vñ
84 OTIMPURILE VIE'{'II VI. Vara 85
Un om viziteaza magazinul unui grñdinar §i, fñrñ sa se
gandeascñ sau chiar sa intrebe, alege o plantñ pe care o con-
siderñ atrñgñtoare, o cumpñrñ §i o planteazñ in curtea casei
sale. Dupñ cateva luni, deseopera faptul ca planta a crescut,
s-a maturizat §i ca a inflorit: e o foarte frumoasñ buganvilia,
numai ca e1 este alergic la aceasta. Ar fi o prostie sa-§i doreascñ
acum ca planta sa fie un trandafir sau o lalea. Circumstan{ele
nu se vor schimba doar pentru ca lui nu 1i place rezultatul... el
insu§i fiind motivul pentru care acum ii curg ochii §i nasul.
Aha se intaniplñ §i cu persoana care trñie§te in mediocritate —
nici mñcar nu conteazñ dacñ semin{ele care au creat acest
rezultat au fost plantate de el insult sau de altcineva. E o
prostie sa li acuze pe al{ii, sa se auto-compñtimeascñ sau sa
gñseascñ scuze. Numai un atac eficient, voluntar §i de amploare
asupra cauzelor conteazñ. Indrepta{i-vñ tn aceastâ direc{ie
gandurile, conversa{i a §i intreaga aten{ie dacñ dori{i sa
modifica{i eircumstan{ele. Concenfra{i o mare parte din orele
libere asupra
evo1u{iei persona e, cand ai u1 c nd
mai mult §i investind mai mult. nves i i va ti ul n oiecte
Amer
e investi{i-va gandurile intr-un sco itoriu;
investi{i-vñ talen u in r-o pro esie care sa ‘te; inves-
determinñ calitatea vie{ii.

Sâ fim sinceri... $i oamenii §i evenimentele vor contiriua sa
vñ rñneascñ §i sa vñ dezamñgeascñ. Printre oameni se vor
numñra §i cei pe care ii iubim cel mai mult, dar §i cei pe care ii
eunoa§teti eel mai pu{in. Cel mai adesea, vor inten{iona sa vñ
rñneascñ, dar va exista mai degrabñ o sumñ de situa{ii, pe care
nu ie puteti controla, care ii va determina sa ac{ioneze, sa
vorbeascñ sau sa gandeascñ in moduri care pot avea un efect
nociv asupra voastrñ, asupra sentimentelor §i emo{ii1or
voastre aetuale, dar §i asupra curgerii vie{ii voastre. Aha se
tot intamplñ de base mii de ani de cñnd se scrie istoria, iar
durerea sau suferin{a voastra nu sunt primul exemplu al unei
fiin{e umane rñnite de ac{iunile nepotrivite ale unui semen.
Singurul mod prin care via{a nu te oate atin e — nici cu bine
§i nici cu rñu — este retragerea din societate, dar §i atunci te
vei dezamñgi e tine insult, iar ñrerea ta des re ceea ce se
intampla tot te va bantui gi te va urmñri. tiind acestea existñ
o sin ra sol e care te va sus{ine atunci candoameniii
eVenimentele te vor rñni — iar aceea _es ce ti enorm
de ul la zvoltarea ta erson . Din moment ce nu po{i
controla vremea, traficul, pe cei pe care ii iube§ti, vecinii sau
e §e tau, atunci trebuie st inve i sa te controlezi pe tine
insuti... ce1 a cñrui reac{ie fa{ñ de dificult;i{ile vie{ii conteazñ
cu adevñrat.
Nu te indoi de tine cñci acolo unde domne§te indoiala, nu
poate locui increderea, Nu te neglija, cñci neglijen{a atrage
pierdere. Nu te subestima §i nici nu te supraestima, ci cauta
sa devii ceea ce e§ti in stare sa eveni aro ant sau
repo icos, pentru ca am eyecaracteristici sunt apana.ju1 celor
care nu vor sa i§i recunoascñ slñbiciunile. Nu irosi timpul
regre an recutu cci investe§te timpul cu in{elepciune pentru
a pregñti un viitor mai bun. Tu e§ti sñman{a fertilñ a crea-
torului tuturor lucrurilor, menit nu sa doarmñ in pñmant, ci
sa rñsarñ din solul numit via{ñ §i sa se inal{e spre orizonturi
nelimitate — depñ§ind pe parcurs toate obstaeolele. Destinul
tau este sâ i{i recuno§ti talentele §i sa imp1ine§ti tot ceea ce
crezi ca e§ti in stare sa faci... sa iube§ti mai mult, sa planuie§ti
mai mult, sa depñ§e§ti mai mult, sa atragi mai mult §i sa te
bucuri de toate mai mult decat ai fi crezut ca este posibil.
Acestea sunt standardele vie{ii care a§teaptñ decizia ta men-
tala §i mana intinsñ. Meri{i — evoluezi — §i vei invinge.
86 MOTIMPURILE VIEJH
VI. Vara 87

Toamna este §i un moment de bucurie, dar i unul de
investigare a con§tiin{ei. Pentru cei care au semanat cu dar-
nicie primñvara, care au lu tat im otriva buruienilor, gan-
acilor Fig
aduce ras
ilo mii ln tim u1 verii toamna poate
i care sa le rovoace numai bucurie. Pentru cei
care numai as rivtt venirea lecarea rimaverii, care nu
au profitat catusi de in de trecerea ei efemera toamna poate
fi un anotimp at tulburarii a1 nelini§tii §i at regretelor profunde.
VII
eyei pl ce ri â d r ace vara dar
pre nd â. Aha câ imi place cel mai mult toamna, deoarece
frunzele sunt pu{in galbene, culorile sunt mai dulci qi mai
bogate, §i mai e qi o notâ de triste(e care i se asociazâ... fiogñ{iz/e
nice de a puter-
nzcza verii, ci idoeninte e i ne
itele Hi satis[ac{ia uie{ii.
e r t . Cunoa§te
Lin Yutang
93

ce oferi lum i, vei §i primi.. Este modul naturii de „a regla
In toate domeniile existente).umane, ii con ien ca to ceea
conturile“ . ar andurile
stzlul de via{a §i atitudinile umane. Minciunile vor atrage
mineiuni. Llaca vei ale e calea cea mai u nara
n ie de e na e u a e e,
de fapt calitatea, te va costa
i vei sacrifica
rofituri mai mici fli nop{i
nu
94 ANOTIMPURILE VIE'{'II
In toamnñ ne dam seama cat de scurtñ sau de lungñ va fi
iarna. Toamna ne va da rñspunsul la intrebarea daca am fiicut
intr-adevñr ceea ce trebuia sa facem, sau daca ne-am amâgit
cu anestezicul temporar al conversa{iei §i prefñcñtoriei... al
amñgirii ca am muneit cand de fapt nu am fñcut-o.
Solul §i venirea toamnei ocupñ impreunñ scaunul judecñ{ii
ce reprezinta adevñrul final at eforturilor umane. Verdictul
sñu final este incontestabil, cñci dovezile trudei, grijii §i ale
rñbdñrii sunt incontestabile... fie ca recoltele sunt imbe1§ugate,
fie ca nu, iar dacñ nu sunt, nu avem altceva de fñcut decat sa
ne uitñm la mâinile celor care au fost insñrcina{i cu respon-
sabilitate in primñvara trecutñ. Scuzele referitoare la solul
neproductiv, la semin{ele neroditoare i la vremea neprie nica
i mai bine sa rñmanñ nerostite, cñci agricultorul a fost eel
VII. Toamna 95
„Ce ver semâna, aceea vei §i culege.“
e
ca
dr
s
e a a pa a u1; tot el a ales semin{ele; numai el edse
responsabil de recolte, nicidecum circumstan{ele.
N’
mimic es e mai minuna deca“t o reco a imbe1¿ ugatñ §i
n’i cam s er toamna.
Aha se intamplñ in cazul celor care primesc responsa-
bilitatea de a semana recoltele campului, §i tot aha cu cei care
sunt insñrcina{i cu succesul in lumea afacerilor §i a muncii.
Un rezultat neproductiv §i slab in anotimpul rezervat pentru
recoltare face recunoa§terea propriilor e§ecuri trecute atat
dificilñ, cat §i necesara.
nedormite. Toate eforturile, fie servicii, marketing, recrutare
sau produse, trebuie sâ aduca beneficii celor care sunt im-
plica{i, sau eforturile nu vor rezista testului final, a1 timpului.
Un cont bancar go1 este semnalul unui efort ineficient din
trecut. Este semnalul unei o ortunitñ i neex loatate. E t
uni e su ui este implacabila.
semnalul amanñrilor nenumñrate @1 a1 trandñviei. L ea
afaceri. Legea se aplica §i oa
Se aplica Ql fermierului omului
enzlor i lucrur lor ege
rezista de la erearea lumii §i tot de atata timp oamenii au
incercat sa o ignore, S3 o ocolt £tSga sau sa o conteste. La final,
rezultatele demonstreazñ dacñ i-a{i tirmat preceptele sau dacñ
ie-a{i ignorat. Legea este simplñ §’
grozi or un in
eca

Cei care i1 condamnâ e omul lin de succes entru ca are
avere, considerñnd ca a fost necinstit
pe care acesta l-a plñtit
nu au habar de pre{ul
entru acest succes. Nu pot vedea nici
ezamñgirzle, nici speran ele risipite, nici visele frante.
implica{iile legale,
pot in{e1ege riscurile pe care le presu un strangerea §i inves-
tirea capitalului intr-o idee inch nedoveditñ. Nu pot vedea
o
regulile impuse de guvern, nici nu p o era
te1 , provocñrile activitñ{ii prestate,
care condamnñ vñd
liale care par sâ inso easea automat cautarea succesului. Cei
roblemeleami-
§i cauza care au dus la succes.
i dis re uiesc rezultatul, ne tiind costurile
tata tim
vor privi cu dispret pe cei plini de succes... vor continua sa
rñFasca in aceea§i stare in care sunt acum.
96 MOTIMPURILE VIE{H
Dacñ vei planta porumb, grau, orz sau pepeni, tot asta vei
§i culege, cñci fiecare dñ na§tere la tipul sâu de rod. Nu po{i
cultiva ceva §i sa te a§tep{i sa culegi altceva doar pentru ca
{i-ai schimbat pñrerea in toiul verii.
VII. Toamna 97
Oamenii inclinñ sa considere câ §i cei care au succes au fost,
la un moment dat in trecut, fie noroco§i, fie necinsti ara
indoialñ ca §i cel care conduce o ma§inñ luxoasñ inspre re§edin{a
grandioasa de pe ea1 nu a ob{inut toate acestea rm munca
cinstitñ §i sacri cesta este limbajul sñracilor. Pentru
ce care etine aceste insemne ale bogñ iei, ele sunt oar roade
ce i s-au oferit in toamna sezonului de afaceri — a eco e se
n eptatite pentru eforturile fñcute in rima vie ii s
O primñvarñ in care cei care acum il condamnñ au stat §i au
ras e el, sau poate au escuit sau au ovestit istorioare. Cei
care nu au nimic il vor dispre{ui mereu pe cel avut.

Diferen{a dintre un a artament amñrat
este ca aceea dintre eforturile medii din rimavara
s(inute. atura promite ca o sñman{ñ va produce o
e deal
i cele sus-
lantii... ca
vom primi mci mult decat ceea ce plantñm. Aviind cu to{ii acest
ucru in minte, uitñm ca pentru a culege mufte plante trebuie
sa §i sa inn muft. Pentru a avea succes in toamna vie ii trebuie
sa depui eforturi majore in timpul primñverii n ei S ar
pu ea ca e ore pe recu e sñptñmanal in campul o ortu
or sa nu ie su iciente, mai ales dacñ nu le etreci in
campu neori, pentru a ne ameliora rezultatele,
tre uie sit recunoa§tem dureros faptul ca actualul cñmp este
prea bolovñnos, prea plin de ciulini sau ca stratul de sol fertil
este prea sub{ire. Existñ mari greutñ{i in a descoperi un camp
mai fertil decat altul, dar aceste dificultñ{i sunt nesemni-
ficative in compara{ie cu dificultatea finalñ: aceea de a nu-1 [i
schimbat.
98 ANOTIMPURILE VIETII
Toamna, fie ne bucurñm, fie ne câutâm scuze. Toji cei care
nu au profitat pe deplin de primñvarñ, care nu §i-au pñzit
lndeajuns recoltele de cñldura verii, nu au motive intemeiate...
ci numai scuze, iar acestea sunt incercñri de a arunca vina pe
circumstance §i nu pe noi in§ine.
VII. Toamna 99

VIII
Iarna, ca §i primñvara, este anotimpul care i§i poate face
apari{ia efemera in timpul oricârui alt anotimp, pentru a re-
aminti tuturor puterea sa supremñ. In toiul verii, pe cand ne
ingrijim atent recoltele, iarna poate cobori asupra noastrñ
pentru a ne priva de roadele propriilor eforturi. Iarna i§i poate
face apari{ia amenin{ñtor in timpul anotimpului oportuni-
ta{ilor — primñvara — iar dacñ nu reac{ionñm rapid pentru a-i
anula poten{ia1ul efect devastator, sezonul oportunitñtilor ne
va fi rñpit de cñtre una dintre furtunile vie{ii, lñsandu-ne sa
mai a§teptñm un an. Iarna poate apñrea prematur In timpul
anotimpului eulesului, toamna — pe cand suntem gata sa
recoltam roadele eforturilor noastre sus{inute — §i ne poate
lasa cu recolte sau rezultate fñrñ nicio valoare.
Prima lec{ie a vie ii este aceea ca iarna va veni mereu; nu
numai iarna cea geroasa he @ñ §i vantoasñ, dar §i iernile
a e is erar i, eza a r i, s
rn
in
o
a ut
i i ra g e
e i
Iarna e cand rugaciunile noas re raman fara raspuns sau cand
faptele copiilor no§tri ripe lasa farñ arna e cfind mersul
economiei nu ne e favorabil sau cand rceditorii n hñ u esc.
Este iarnñ cand ne amenin{ñ co ia au can un rid
pr e noi. arnavine icand atat este
ce1 ee cultivñ ogorul, cat §i peste ce1 ce face ceri au in
vie{ile noastre p
105

HH O7IMPURILE VIETII
Venirea iernii ne gase§te impar{i{i in doua categorii:grey
s
ñ i iay.
VIII. Iarna 107
Dar ceea ee facem cu timpul nostru §i cu noi in§ine, cu
prietenii sau cu atitudinile noastre in timpul anotimpu ui iernii
determine ceea ce vom realiza in primñvara urmñtoare.
uie sa ne inn âtâ im necontenit condi{ia, pe noi in me §i
riile rez ltate. Fie ne imbunñtñ inn, fie involuñm, dar nu
rñmanem niciodata in acela§i loc. Dacñ nu ne imbunñtii{im,
aceastñ consecin{a se datoreaza faptului ca nu ne folosim
igen(a, ra{iunea, poten{ia1u1 sau puterea. lar ciind e§ecul
de a ie folosi sau folosirea incorectñ ne costñ ace e atribute
umane extraordinare, involuâm, fñra indoia
Celer pregñti{i, care au sadit primavara, §i-au ingrijit
recoltele cu atentie in timpul verii §i care au avut ce recolta
in timpul toamnei, iarna nu le poate pñrea decat tot un anotimp
a1 oportunitâ(ilor. Poate fi sezonul cititului, al conceperii pla-
nurilor, de recuperare a puterilor pentru primñvara ce va veni,
sau al gustñrii placerilor unui adñpost bine aprovizionat §i
incñlzit. Poate fi un anotimp a1 veseliei nemñrginite, de care
se bucura impreunñ cu to{i cei dragi, cu to{i cei care 1-au ajutat
cand a fost de munca. Este anotimpul gratitudinii §i at lmpñr-
tñ§irii darurilor generoase ale existen{ei. rna este momentul
in ca ecunoscñtori nu numai pentru ceea ce avem,
dar si entru ceea ce mai putem realiza. Iarna este sezonul
odihnei, dar nu al odihnei excesive. Este sezonul in care ne
putem in ta din roadele muncii noastre dar nu cu lñeomie.
E*ste anotimpul conversa{ii1or placute, dar nu al barfei. Este
anotimpul in care putem fi mandri, dar nu egoi

ne e
O altñ lege fundamentale a vie{ii n une f e sa
era e esa
Celor pregñti{i pentru sosirea iernii le este unor sa o folo-
seascñ a§a cum folosesc §i primñvara... profitand de ea.
Celor t sosirea iernii provoacñ regrete §i triste{e.
FiinWcii nu am avut voin{a necesara sa plñtim pre{ul durerii
provocate dedisei nñ, i1 plñtim pe eel mult mai chinuitor, a1
regre oven e §i 1an{urile disci linei ar putea parea mi-
nuscu e pe langñ greutñ{ile nemñsurate i constrangerile
e regre egre este o cñma figoalñ §i o bucñtñrie
pustie in momentul in care pana la urm area toamnñ mai e
exact un an. C a venirea primñverii, efo u
depuse cu stor acul neostoit §ipea. e ru ei re
gati{i, ar a e ot un fel de r av a, dar en ru cere-
_gñti{i, iarna nu aduce decat oaza i nesiguran{a. Dragostea
§i armonia laser locul aeuza{ii1or i maniei.
VIII. Iarna 109
Momentul in care sim{im pe pielea noastrñ ororile iernii
pentru care suntem nepregñti{i este primñvara. Haide sa ne
zugriivim in minte vanturile in{epatoare, campurile spulberate
de viscol §i copacii inghe{a{i. Haide sa ne imaginñm cu ochiul
min{ii plansul unui copil infometat §i dezamagirea din ochii
celor pe care ii iubim. Haide sa ne imaginñm emotional
cñutarea disperata de scuze, scuzele pe care le oferim pentru
justificarea gre§eli1or noastre din trecut §i friea ce se insta-
leaza cand auzim us ciocanit in u§a, sau venirea po§ta§ului.
Anticiparea mentalñ a acestor scene poate provoca §ocu1 care
sa ne determine sa facem eforturi disperate §i sus{inute pri-
mâvara, eforturi care pot impiedica apari{ia pe lume a acestor
viziuni inspñimantñtoare ale imagina{iei.
De-a lungul anotimpurilor anului, iarna ne poate atinge
vie{ile in multe feluri mñrunte... punandu-ne la incercare,
oferindu-ne drept avertisment subtil situa{ia disperata a celor
care au via{a guvernata de iarnñ. Iarna poate fi o oportunitate
pierdutñ sau pierderea dragostei. Dacñ un prieten de incredere
te dezamñge§te, sau dacñ un concurent al tau ob{ine o afacere,
pentru tine e iarnñ. Dacñ cineva pe care il indrñge§ti te biciu-
ie§te cu vorbe reci §i grele, pentru tine e iarnñ, §i tot iarnñ e §i
dacii in loc sa prime§ti sfaturi pre{ioase de la cineva de incre-
dere te alegi cu pesimism §i cinism.

110 MOTIMPURILE VIETII
Provocarea principala pe care o au de lnfruntat cei aca-
para{i de iarnñ este de a nu ii permite acesteia st afecteze
venirea primaverii, §i nici abilitatea lor de a recunoa§te veni-
rea sa. Foarte important in viata este sa ramiinem componenta
a so1u{iei, in loc sa devenim parte integranta a problemei.
VIII. Iarna 111
Dacñ nu ai parte de dragoste, dacñ nu ai serviciu sau bani,
e iarnñ pentru tine, iar venirea sa a fost provocatñ de faptul
ca la un moment dat ai ratat venirea unei primaveri. Neglijen{a
este eostisitoare, iar iarna nu e decat o circumstan{ñ — un
e[ect provocat de o cazul anterioarâ. Dacñ vei sta sa diseci cat
de apñsatoare este aceastñ iarnâ pentru tine nu vei reu§i decat
ca ea sa fie §i mai greu de suportat. Ana1izeazñ-{i mintea §i
sufletul pentru a descoperi cauza realñ ce zace numai tn tine.
Adversitatea nu constñ, de obicei, in cineva sau ceva din ex-
teriorul nostru. A da vina pe circumstan{ele externe pentru
instalarea iernii este numai o scuza convenabilii pentru nega-
rea responsabi1itñ{ii. Este o tendin{ñ fireascñ a fiin{ei umane:
sa dea vina pentru iarnñ pe altcineva, motiv pentru care
majoritatea oamenilor culeg rezultatele mediocritñ{ii care
inso{esc un asemenea comportament.
Pentru ca lucrurile sau circumstan{ele sa se schimbe,
trebuie sa se modifice atitudinile, opiniile sau obiceiurile
noastre. A vorbi despre cum ar trebui sit lie lucrurile... despre
motivul pentru care siiua{ia este nedreaptñ... rñmane doar
vorbñrie. In astfel de eonversa{ii sterpe se angajeazñ, pe timpul
iernii, lene§ii §i la§ii, cñci ele produc un soi de euforie care
amor{e§te sim{urile §i face imposibila perceperea corectâ a
realitñ{ii. Aceea§i euforie o oferñ §i televizorul celor carora il
folosesc drept o evadare din via{a lor cotidianñ. A1{ii o gñsesc
in droguri sau alcool, folosite de cei care cautñ solu{ii externe.
Sa n barfa inu i ñ pri care ce care e a enea in ea
cred ca disecand slñbiciunile altora vor putea uita de ale 1or;

Fie ca iarna sa vii gñseasca planificand pentru primiivara
VIII. Iarna 113
ne in{elegem §i cu oamenii iinper[ecfi, cñci §i un prost se poate
1n{elege de minune cu un omper/eci. Este momentul sa devenim
destul de in{elep{i pentru a §ti ce sa spunem — ca §i de a §ti ce
sâ trecem cu uederea §i sa pâstrâm pentru noi tn§ine. In{elep-
eiunea care vine odatñ cu folosirea profitabilñ a anotimpului
iernii ne inva{ñ ca evo1u{ia e doar revolutie cu un ritm mai
pu{in alert §i ca schimbñrile treptate sunt ordinea universului.
Numai atributele umane valoroase precum cinstea, onesti-
tatea, loialitate §i dragostea de Dumnezeu trebuie sa rñmanñ
constante §i neschimbate. Iarna este anotimpul in care sa ne
arñtñm gratitudinea pentru realizñrile noastre sau pentru ca
am reu§it sa suportñm lipsa acestora.
Iarna este anotimpul analizei, a1 medita iei §i al intro-
spec{iei. Este momentul de a ne reeva u copul §i proce ura
— de a ne redescoperi §i reformula (elul. Este momentul de a
descoperi metode noi pentru rezolvarea unor dileme vechi, de
a concepe planuri noi pentru a-i ajuta pe al{ii, mai neferici{i
decat noi. Este momentul in care ne putem in{e1ege §i controla
mania, emo{ia umanñ care ne determinñ sa judecñm fñrñ sa
analizñm dovezile. Este momentul sa ne dam seama catñ
dreptate am avut §i sa ne depñ§im tendin{a de a raspñndi acuze
fiira o analizâ prealabilñ, pentru ca aceasta este culmea
ignoran{ei. Este momentul sa finn sinceri cu not in§ine, despre
noi inline, cand chemarea este mai degrabñ aceea de a ne amñgi.
Este momentul de a ne dezvolta abi1itñ{i care sa ne permitñ sa
ce va veni, nu contemp and erorile i omisiunile anu ui ce a
trecut. Fie ca iarna sa vñ gñseascñ ferici i st plini de bucurie...
capabili sa ncuraja{i pe to{i cei din jurul vostru; increzñtori
i in privinJa trecutului, nu cu
prin§i de remu§cñri; §i, in cele din urmñ recunoseñtori entru
ce i rea iza pentru adversitñ{ile §i nesiguran{ele vie{ii,
eaci iecare este o formñ de binecuvantare ñrteazñ
oate imitñrile din fara posibilita{i1or viitoare ale vie{ii.

114 OTIMPURILE V1E'}'II
Anotimpul inactivitñ{ii fiziee — iarna — este momentul in
care putem imboga{i cñmara cuno§tin{elor noastre prin
educa{ie nelntreruptñ, care, de fapt, nu inseamnñ sa invñ{âm
lucruri pe care nu ie Otim, ci sa invñ{ñm sit ne comportñm aha
cum nu o facem acum. Faptele §i lucrurile vie{ii sunt automat
invñ{ate de fiecare dintre noi cand suntem inspira{i de entu-
ziasmul a§teptñri1or inalte §i de increderea in propriile abi-
1itñ{i.
Odatñ cu iarna vine §i oportunitatea de a ne indeplini promi-
siunile nerespectate §i de a raspunde la scrisorile pe care
le-am ignorat. Este momentul in care ii putem incuraja pe cei
tineri, care, din pricina lipsei lor de experien{ñ, trñiesc in
nesiguran{ñ... $i pentru a-i incuraja pe cei varstnici, care, gra-
y {ie experientei lor, ne pot spune multe lucruri care sa ne ajute
in viitor. Nu 1ñsa{i sa treacñ nicio iarnâ fârñ a investi mult
timp in incurajarea, educarea §i sus{inerea semenilor vo§tri.
Astfel, rñsplata pe care o ve{i primi va fi o incredere creseuta
in voi in§ivñ; invñ{ñtorul este intotdeauna eel mai important
receptacul a1 1ec{iilor pe care incearcñ sa le ofere altora. Iarna
va sur rinda an indu va in ai la al cineva oferindu-i apre-
ciere, dragoste, amabilitate... Ji mai ales, fie ca iarna sa vñ
VIII. Iarna 115
a
g
m
a ea ca a ai ult, deli vanturile sufla reci, iar zapada
‘acoperñ pñmantul care in curand va da din nou via ñ

IX
Cineva a spus odatñ — „Nu vñ ruga{i pentru ca lucrurile sa
ie mai u§oare, ci ru entru mai multe obstacole §i mai
mu te provocâri, pentru ca acestea mo e ea a ca acterul §i
voin{a omului de a invinge,“ A roa e fiecare poveste e succe
pe care am auzit-o a inceput deoarece persoana respeetivñ
ajunsese, menta §i inanciar, In cea mai dificilñ situa{ie pe
care o avusese vreodatñ. In aceste condi{ii, oamenii devin
su icien e sa ui pen ru a mai cñuta inlñuntru or §i a scoa
uminñ talente nor, a itñ{i, dorin{e §i mai ales hotârare —
condi{iile sine qua non necesare oricui vrea sa i
situa{ia in bine e ince sa se imbe a unei cand
omul are de infruntat dificu1tñ{i, iar situa{ia exterioarñ se
mo iea gra i nterioare. Am descoperit
câ „lucrurile nu se schimbñ niciodatñ de la sine. Aceasta se
petrece atunci cand un om, destul de sñtul de eiim stau eir-
de orn c p e te n re oxa
o ui pen ru rep a e §i striga cat i {in puterile — „M-am
u a e u ilin a nfran ere i o erez aceasta
stunaie.“ c
A unc t mp
i
ul oar
ta i c
s an e e
u
or an ea a
ion a ni e e u gen ñ i se pun de a si e de rejur i
,ago f ai bi e sa ne da par e c c nu utem pune
stavilñ acestui spirit hotñrat. n ne e ieire masele
sioca eni se i a a§teaptñ a §i ci cu stan{ele sa se
schi be vinova indu i e a1 ii sau circumstan{ele pentru,
progresul lor ab. c epta e ecu de arca ar s a in na ur
sha ana se c de in balta infrfingerii sau auto-compatimirii.
117

Dar... via{a continuñ... de§i poate acum vñ considera{i
1nfrfin{i. Lumea merge inainte §i evenimentele se vor derula
cu o regularitate prestabilitñ. Pie câ acum gusta{i din cupa
e§ecu1ui sau a succesului, este o condi{ie temporarâ. Ve{i ie5i
din exec tot atat de firesc pe cat a{i intrat. Condi{ia ta — ru§inea
§i infrangerea — este trñitñ de alte cateva mii de oameni din
{ara asta, chiar In acela§i timp. Cineva mi-a sugerat odatñ ca
ar trebui sa lmi spun „Va trece“ ori de cate ori eram ispitit sa
consider ca deja primisem maximum de negativitate §i exec
pentru via{a aceasta. Dintre cei care acum se simt epuiza{i
din punct de vedere mental, spiritual §i financiar, ca{iva vor
pune bazele unui nou inceput §i, facand acest lucru, se vor
ridica in pieioare §i se vor intoarce in lume nu numai pentru a
[ace ceea bine, dar §i pentru a-§i lasa amprenta de ne§ters
IX. In[rângerea - cel mai prielnic inceput 119
asupra lumii afaeerilor, politice §i sociale. Despre ei se va scrie,
se va vorbi, se va discuta atent. Lumea ii va judeca drept
opt“, ne§tiutori in privin{a agoniei §i singurñtfi{ii ce a
inso{it fiecare experien{ñ inaintea celei in care au inceput sa
meargñ cu capul sus, spre impliniri §i realizñri. Astfel, oricat
de nebune te ar area, mu1{ume§te-i lui Dumnezeu pentru
limitarile §i e ecurile rezente, dacñ a a stau lucrurile, caci
acum ocu se nasc toate ove tile de succes.
Posi merge acolo unde dore . Posi face ceea ce vrei sa
Po i sa devii ceea ce vrei sa devii... incepfind c iar e aco
unde e§ti acum. Longfellow a inceput astfel — Michaelangelo
incoln.

120 ANOTIMPURILE VIE'{'II IX. Inti-ângerea — cel mai prielnic iuceput 121
Rod Serling a scris 40 de povestiri inainte ca una dintre ele
sa fie acceptatñ. Disney a fost refuzat de un ziar care I-a cata-
logat drept lipsit de talent. Richard Byrd a cñzut cu avionul
de douñ ori §i a perseverat, devenind unul dintre cei mai mari
exploratori. Prin urmare, I@i recunoscñtori entru greutñ{ile
pe care le ave{i de depñ§it. Toate incercñrile prin care ave
trecut vor lucra pentru voi strñ. Cei din
jurul tau vor sta cu mâinile in san i te vor lasa sa te complaci
in auto-cñifi ñtimire — pana cand vei sfar§i singur §i falit —
dacñ asta e ceea ce i i dore ti. Nu vor face nimic nici daca tu
vei hotñri ca situa ia actualñ este numai tern orara ca te vei
une pe picioare §i ca ver asa ceva in urmñ. Lumii nu-i pasa
e putqn ce a egeri faci tu, aha ca de dragul tau, dñ o
§ansa aventurii, cu ochii bine fixa{i pe scopul pe care {i l-at
propus, nu numai pe existen{ñ §i auto-compñ imire.
De acum lnainte, pentru tot restul vie{ii, angaja{i-vñ In
sluejrbaa exeelentei a intin u va u ave i a ta provoc e eca
aceea de a avea succes. La urma urmelor, nu ave{i decat o
sin ra via a de tr i aide sa facem ceva ie§it din comun §i
remarcabil!

Vâ doresc o i â p inâ de o e, sânâtate f
[ericire; o via{â in care sâ vâ acorda{i harul râb-
Qtr
u,
irtutea ra{iunii, darul cunoa§terti 5i in
en{a tncrederii tn propria abilitate de a visa §i de a
{rue recompense extraordinare.
Jim Rohn este unul dintre cei mai inf1uen{i ganditori ai
timpurilor noastre, contribuind la motivarea §i perfec{ionarea
unei intregi genera{ii de traineri pentru dezvoltarea personalñ,
dar §i a sute de directori din companiile de varf ale Americii.
Jim Rohn §i-a impñrtñ§it mesajul cu ocazia a peste 6.000
de intalniri cu publicul §i cu peste 4 milioane de oameni. A
condus conferin{e §i ateliere de lueru in Europa, Asia, Australia
§i Africa, dar §i in principalele ora§e ale Americii de Nord.
Este membru at National Speakers Association §i a primit un
mult ravnit premiu CPAE, care i-a fost acordat in 1985 pentru
performance desñvar§ite §i profesionalism in oratorie.
him Rohn

Sunt ueenicul lui Jim Rohn inca din 1972. Era inca de pe
atunci §i inca e unul dintre cei mai profunzi ganditori §i unul
dintre personajele cele mai dotate intelectual dintre to{i eei
pe care am avut §ansa sa-i aud vorbind.
Les Brown
Jim Rohn este unul dintre eei mai eoeren i, puternici §i
provocatori oratori pe care am avut §ansa st-i aseult. Stilul
§i farmecul lui unic il propulseazñ cu doi pa§i inaintea ce-
lor1a1{i.
Harvey Mackay
Jim Rohn este un maestru in arta motivârii — are stil,
a
stan ñ caris j
relevan a
i
ceea cer
s
a
une chiar
umanitatea I-ar auzi vorbind pe prietenul meu, Jim Rohn.
Mark Victor Hansen
creeazñ o mare diferen{ñ §i i i rñmane intipñrit in minte. Il
consi er ecanu Oratorilor. Lumea ar fi un loc mai un aca

anotimpurile-vietii de jim rohn document

Recommended

Recommended

More Related Content

Similar to anotimpurile-vietii de jim rohn document

Similar to anotimpurile-vietii de jim rohn document (14)

anotimpurile-vietii de jim rohn document