Metoda Observatiei

0 views

Published on

Published in: Business
0 Comments
5 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total views
0
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
0
Actions
Shares
0
Downloads
379
Comments
0
Likes
5
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Metoda Observatiei

  1. 1. PSIHOLOGIE EXPERIMENTALA
  2. 2. Domeniul psihologiei experimentale <ul><li>Experimentul- manipulare deliberata a unui esantion din realitate pe care dorim sa-l studiem cu scopul de a intelege mai bine modul cum se produce, din ce cauza si ce efecte; </li></ul><ul><li>Metoda experimentala- cadrul logic, formal de utilizare a experimentului implicand utilizarea unor instrumente de lucru, reguli de conduita, proceduri, strategii, planuri de experimente; </li></ul><ul><li>Psihologia experimentala- ramura a psihologiei, strans legata de metoda experimentala, de aceea aceasta se defineste chiar prin metoda experimentala; </li></ul>
  3. 3. Domeniul psihologiei experimentale <ul><li>Domeniul il constituie manifestarile vietii psihice abordate in maniera experimentala. </li></ul><ul><li>Obiectul psihologiei experimentale- problemele vietii reale identificate, asupra carora cercetatorul avanseaza ipoteze ce urmeaza a fi testate prin experimente controlate si replicabile in vederea avansarii unor predictii verificabile; </li></ul>
  4. 4. Metoda observatiei <ul><li>Ce este observatia? </li></ul><ul><li>A observa inseamna a cunoaste, a examina un obiect, un proces, a face constatari si remarci in legatura cu ce privim. De asemenea observarea contribuie la obtinerea de informatii necesare pentru solutionarea problemelor decizionale. </li></ul><ul><li>Metoda observatiei- metoda de cercetare exploratorie sau descriptiva, utilizata pentru culegerea de date primare referitoare la persoane, obiecte, fenomene in cazul in care cercetatorul nu comunica direct cu subiectii, obiectele sau situatiile supuse investigatiei. </li></ul>
  5. 5. Caracteristicile definitorii ale observatiei <ul><li> precizia observaţiei care se poate întinde de la forme foarte riguroase, structurate până la forme difuze, nestructurate; </li></ul><ul><li> focalizarea, concentrarea observaţiei de la o manifestare foarte îngustă, strictă a comportamentului până la manifestări globale; </li></ul><ul><li> nivelul de conştientizare a prezenţei observatorului de către subiectul (subiecţii) observat, care poate prezenta următoarele variante: observator prezent şi neimplicat, observator prezent şi implicat, observator ascuns şi neimplicat, observator ascuns şi implicat; </li></ul><ul><li> durata observaţiei , care poate varia de la o observaţie spontană până la observaţia pe durate mari de timp; </li></ul><ul><li> nivelul de informare oferit subiectului observat, care poate varia între dezvăluire completă până la absenţa oricărei informări. </li></ul>
  6. 6. Informatii exploratorii sau descriptive oferite de observatie: <ul><li>Comportamentul non verbal al persoanelor- pozitia corpului, expresia faciala, privirea, reactiile fizice si fiziologice ale individului fata de diferiti stimuli; </li></ul><ul><li>2. Comportamentul verbal- modul in care de derulleaza o conversatie intre doi interlocutori, cuvintele si expresiile utilizate, gradul de participare si durata implicarii in conversatie a interlocutoruli; </li></ul>
  7. 10. <ul><li>3. Actiunile intreprinse de subiecti- urmarire unei anumite emisiuni a unui canal de televiziune, modul concret de realizare a unui preparat culinar, citirea/necitirea pretului afisat al produsului dintr-o anumita categorie sau a informatiilor de pe medicamente, ambalajele produselor cumparate etc </li></ul>
  8. 11. <ul><li>4. Relatiile spatiale- distantele dintre persoanele ce stau intr-o incapere sau asteapta la rand, distanta fata de raionul cu produse expuse la care se afla clientii intr-un magazin, distantele la care se aseaza in sala de cinema sau teatru participantii la spectacol etc </li></ul>
  9. 14. <ul><li>5. Fenomene situati- intensitatea fluxului de calatori care apeleaza la o anumita linie de transport in comun, in metrou sau situatii inedite in avion etc </li></ul>
  10. 16. <ul><li>6. Derularea in timp a unor fenomene- transele orare carora le corespunde cea mai mare audienta a unui anumit post de radio, TV; timpul petrecut de clienti intr-un centru comercial etc </li></ul>
  11. 17. <ul><li>7. Obiecte fizice- disponibilitate unei marci in spatiul de vanzare al unui magazin, numerele de inmatriculare ale autoturismelor din parcarea unui hipermagazin situat in afara orasului- in vederea identificarii localitatilor de provenieinta a cumparatorilor; </li></ul>
  12. 18. <ul><li>8. Continutul unor mesaje- analiza comunicatelor de presa, studiul mesajelor transmise prin intermediul campaniilor politice, publicitare etc </li></ul>
  13. 19. Conditii necesare aplicarii metodei observatiei <ul><li>1. Caracterul observabil- informatiile cautate trebuie sa poata fi obtinute prin intermediul observarii. Alte informatii pot fi obtinute indirect pe baza unui comportament ce poate fi observat. Dar exista informatii care nu pot fi obtinute prin observare- pentru a caror identificare se vor utiliza alte metode de cercetare, cantitative si calitative; </li></ul><ul><li>2. Caracterul repetitiv- aspectele urmarite trebuie sa se desfasoare cu o anumita periodicitate, sa fie predictibile intr-o anumita masura. </li></ul><ul><li>Nerepetabilitatea- sporeste considerabil costul observarii si relevanta informatiilor se diminueaza drastic; </li></ul><ul><li>3. Durata relativ scurta - comportamentul sau fenomenul studiat poate fi observat daca se desfasoara intr-un interval de timp relativ scurt; observarea unui fenomen pe timp de saptamani, luni poate fi costisitoare si astfel se vor folosi alte metode: interviul, sondajul etc </li></ul>
  14. 20. De retinut! <ul><li>Nu orice tip de informatie poate fi obtinuta cu ajutorul observarii. </li></ul><ul><li>Informatii despre motivatii, asteptari, intentii sau preferinte nu pot fi culese apeland la metoda observatiei. </li></ul><ul><li>Informatiile obtinute prin observare pot fi utilizate in mod distinct sau pot fi corelate cu informatiile generate de alte metode. </li></ul>
  15. 21. Avantajele observarii <ul><li>1. Furnizeaza informatii despre comportamentul efectiv. </li></ul><ul><li>2. Absenta problemelor legate de primirea raspunsurilor- aplicarea metodei nu solicita acceptarea subiectilor in ceea ce priveste participarea la o discutie si oferirea de raspunsuri la intrebari. </li></ul><ul><li>3. Evitarea anumitor erori sistematice datorate moderatorului/ operatorului de interviu- se inlatura erorile sistematice specificie altor metode de cercetare, datorate abilitatilor necorespunzatore ale moderatorului de interviu. </li></ul><ul><li>4. Rapiditatea culegerii datelor- anumite tipuri de informatii pot fi obtinute intr-un timp mai scurt prin observare, decat prin adresarea de intrebari subiectilor vizati. </li></ul><ul><li>5. Obtinerea de infornatii ce nu pot fi verbalizate cu usurinta- cercetari realizate cu copii de 1-2 ani in lagatura cu preferinta jucariilor. Acestia nu le pot verbaliza dar se pot observa. </li></ul>
  16. 22. Limitele aplicarii metodei <ul><li>1. Anumite tipuri de informatii nu pot fi obtinute. De exemplu motivatia ce sta la baza atitudinii unui comportament, intentiile subiectilor, preferintele subiectilor nu pot fi identificate prin intermediul observatiei. </li></ul><ul><li>2. Costul si durata de multe ori ridicate. In situatiile in care comportamentul nu e destul de frecvent, costul si durata cercetarii vor spori in mod nefavorabil. </li></ul><ul><li>3. Predictibilitatea scazuta a unor comportamente. </li></ul><ul><li>4. Focalizarea asupra comportamentului public. Metoda observatiei este utilizata prioritar pentru studierea comportamentelor subiectilor in mediul public, nu privat. Aspectele intime ale vietii individului nu fac obiectul observarii ca metoda de cercetare. </li></ul>
  17. 24. Criterii de diferentiere a tipurilor de observare <ul><li>1. Mediul de desfasurare a cercetarii ; </li></ul><ul><li>- observarea in mediul natural/simulat </li></ul><ul><li>2. Gradul de disimulare ; </li></ul><ul><li>- observarea disimulata/nedisimulata </li></ul><ul><li>3. Gradul de structurare ; </li></ul><ul><li>- observarea structurata/nestructurata </li></ul><ul><li>4. Apelarea la factorul uman si la echipamente ; </li></ul><ul><li>-observarea personala/pe baza de echipamente </li></ul><ul><li>5. Coordonata temporala; </li></ul><ul><li>- observarea directe/indirecta </li></ul>
  18. 25. 1. Mediul de desfasurare al cercetarii <ul><li>Obsrevarea in mediul natural presupune studierea unui comportament, fenomen sau situatie acolo unde se manifesta in mod efectiv, real. </li></ul><ul><li>Avantaje- acuratetea reflectarii comportamentului, fenomenului sau situatiei studiate. </li></ul><ul><li>Dezavantaje- costul ridicat datorita faptului ca cercetatorul trebuie sa astepte producerea fenomenului. </li></ul><ul><li>Observarea in mediul simulat- desfasurarea activitatii intr-un mediu artificial, special creat. </li></ul><ul><li>Avantaje- grad sporit de control exercitat de cercetator asupra factorilor ce influentaza comportamentul, cost si durata mai scazute, colectare de informatii mai rapida; </li></ul><ul><li>Dezavantaje - fenomenul si comportamentul studiat pot fi diferite de cel ce are loc in conditii reale, subiectii sunt constienti ca are loc o cercetare; </li></ul>
  19. 26. Mediul natural
  20. 28. 2. Gradul de disimulare a cercetarii <ul><li>Observarea disimulata- subiectii cercetati nu sunt constienti ca sunt observati; </li></ul><ul><li>exemple: studiul cu camera ascunsa a comportamentului subiectului intr-un magazin, pe strada, la film, la teatru, la locul de munca; </li></ul><ul><li>Un tip special il reprezinta “cumparatorul misterios”- observatorul este deghizat fie in pasager pentru a studia comportamentul personalului de insotire si al calatorilor in avion, in tren, pe vapor de cruaziera etc </li></ul><ul><li>avantaje- permite studiul reactiei reale a subiectilor; </li></ul><ul><li>Observatia nedisimulata- subiectii cercetati stiu ca sunt observati; </li></ul><ul><li>Avantajele maxime sunt obtinute cand observarea se realizeaza cu cooperarea subiectilor observati; </li></ul><ul><li>Dezavantaje- eroarea datorata persoanei investigate care stie ca este investigat (mascarea si cenzurarea comportamentului real) comportamentul si eroarea sistematica datorita prezentei observatorului; </li></ul>
  21. 29. 3. Gradul de structurare <ul><li>Observarea structurata- specificarea detaliata a informatiilor ce vor fi obtinute prin observare si a modalitatii de inregistrare; </li></ul><ul><li>Se apeleaza la un formular de observare si se utilizeaza cand cerintele de date sunt bine cunoscute si pot fi incluse in anumite categorii clar definite; Se aplica in cercetarile concluzive. </li></ul><ul><li>Aspecte specificate in planul observarii structurate: </li></ul><ul><li>Cine este observat </li></ul><ul><li>Ce se observa </li></ul><ul><li>Cand se observa </li></ul><ul><li>Unde se desfasoara observarea </li></ul><ul><li>Cum se observa si cum se inregistreaza </li></ul><ul><li>Observarea nestructurata- informatiile sunt inregistrate in mod liber de observator, se noteaza elementele de interes in raport cu scopul cercetarii; Observatorul nu dispune de un formular standardizat. De exemplu se poate monitoriza comportamentul cu o camera video, etc </li></ul><ul><li>Se foloseste problema de cercetat nu a fost formulata cu precizie si se aplica in cercetarea exploratorie ; </li></ul>
  22. 30. 4. Apelarea la factorul uman si la echipamente <ul><li>Observarea personala - culegera de informatii numai prin implicarea factorului uman; </li></ul><ul><li>Se poate desfasura intr-un mediu simulat sau real. </li></ul><ul><li>Exemple: inregistrarea reactiei oamenilor in diferite situatii: la hipermarket, in metrou, in avion, la muzeu etc </li></ul><ul><li>Observarea bazata pe echipamente - locul omului este luat de un echipament special; </li></ul><ul><li>Interpretarera datelor din cele doua tipuri de cercetari se realizeaza de factorul uman. </li></ul><ul><li>Categorii de echipamente care masoara: intensitatea fluxului de persoane/obiecte; aspecte exterioare ale comportamentului individual sau de grup; emotii individuale; reactii fiziologice; audienta mediileo de comunicare; impactul publicitatilor asupra vanzarilor; </li></ul><ul><li>Echipamentele sunt : contoare de trafic, camere video, calculatoarele (metoda monitorizarii caldurii emotionale), analizatorul perceptiv- utilizat de IRSOP si echipamentele ce masoara reactiile fiziologice. </li></ul>
  23. 31. 5. Coordonata temporala <ul><li>Observarea directa- studiul manifestarii comportamentului in timpul manifestarii sale; </li></ul><ul><li>- presupune inregistrarea informatiilor despre comportamentul vizat in mod simultan cu realizarea sa; </li></ul><ul><li>- pune accentul pe caracteristicile fenomenului/comportamentului investigat decat pe consecintele acestuia; </li></ul><ul><li>Observarea indirecta- consta in studiul comportamentului/fenomenului dupa ce acesta s-a manifestat. </li></ul><ul><li>Accentul e pus pe investigarea aconsecintelor fenomenului/comportamentului respectiv. </li></ul><ul><li>Avantaje: costuri si durate mult mai mici comparativ cu observarea directa; </li></ul>
  24. 32. Factorii determinanţi ai observaţiei <ul><li>a ) Prezenţa observatorului . Se cunoaşte că prezenţa observatorului introduce o nouă variabilă în configuraţia cercetării, experimentului pentru că ar conduce la modificarea comportamentului observat. Soluţii există şi aplicarea lor ţine de nivelul de dotare al laboratorului, dar şi de inventivitatea cercetătorului . </li></ul><ul><li>b. Personalitatea observatorului are un rol important în evaluarea , estimarea conduitelor observate, mai ales atunci când se fac referiri la trăsături, manifestări de personalitate, atitudinal-caracteriale . </li></ul><ul><li> înnăscut-dobândit: avem oare de a face cu un anumit potenţial înnăscut sau doar cu abilităţi dobândite de observator? </li></ul><ul><li> gradul de similitudine între observator şi observat influenţează acurateţea observaţiei . Se pare că bărbaţii se analizează mai bine între ei decât femeile între ele. Acelaşi lucru este valabil şi pentru cei care aparţin aceleiaşi rase sau aceluiaşi mediu social. Observatorul are tendinţa de a-l observa şi judeca pe cel observat prin prisma propriilor sisteme de referinţă asupra mediului social sau rasei. </li></ul><ul><li> nivelul experienţei acumulate pare să fie cel mai important factor ce ţine de personalitatea observatorului. </li></ul>
  25. 34. Conţinutul observ arii <ul><li>două mari categorii ale conduitelor supuse observatiei : simptomatica stabilă (înălţimea, greutatea, lărgimea umerilor, circumferinţa toracică, circumferinţa abdominală, lungimea şi grosimea mâinilor şi picioarelor, circumferinţa şi diametrele craniene etc.) şi simptomatica labilă (pantomima, mimica, modificările vegetative, vorbirea). </li></ul><ul><ul><ul><ul><ul><li>Particularităţile bioconstituţionale </li></ul></ul></ul></ul></ul><ul><li>Cele mai cunoscute tipologii sunt cele ale lui Kretschmer şi Sheldon. </li></ul><ul><li>Tipologia lui Kretschmer prezintă tipurile picnic, astenic, atletic şi displastic . </li></ul><ul><li>Biotipologia lui Sheldon este expresia cea mai evoluată şi mai rafinată a tipologiilor constituţionale. Pornind de la un număr de 17 variabile supuse observaţiei (spre ex. înălţimea, greutatea, dezvoltarea toracelui şi a capului ş.a.m.d.) şi interpretate sub unghi embriologic, savantul american identifică, prin laborioase cercetări desfăşurate în anii '40, trei tipuri morfologice care corelează cu tipurile psihologice corespunzătoare :ectomorf, mezomorf si endomorf. </li></ul>
  26. 38. Conduita expresivă <ul><li>Include manifestările dinamice ale corpului: pantomima, mimica, modificările vegetative şi vorbirea. </li></ul><ul><li>Pantomima se exprimă prin atitudinile corporale, mers şi gesturi. </li></ul><ul><li> Atitudinile corporale reunesc într-o manieră particulară (ţinuta) elemente precum : statura şi constituţia corporală, forma şi poziţia capului, poziţia trunchiului şi a umerilor, amplasarea mâinilor şi picioarelor, direcţia şi expresia privirii. </li></ul><ul><li> Mersul poate fi evaluat prin prisma unor indicatori precum viteza, elasticitatea, fermitatea în baza cărora se disting următoarele tipuri: lent şi greoi; lent, nehotărât, timid; rapid, energic, suplu şi ferm. </li></ul><ul><li>Gesturile constituie o sursă bogată de informaţii privitoare la dinamica activităţii, forţa, energia, viteza, precizia acţiunilor implicate. </li></ul><ul><li>Mimica participă amplu la conduita expresivă prin părţile mobile ale feţei, respectiv ochii, sprâncenele, fruntea, gura, maxilarele, obrajii, la care se adaugă elementele proprii fizionomiei: culoarea părului, a feţei, a ochilor, conformaţia feţei, profilul în ansamblu, profilul frunte-nas, profilul nas-gură-bărbie, forma maxilarelor, raporturile dintre partea superioară a craniului (frunte, calotă craniană) şi partea inferioară (maxilare). </li></ul>
  27. 47. <ul><li>Privirea constituie componenta cea mai dinamică , mai expresivă şi mai semnificativă pentru comunicarea non-verbală. Gradul de deschidere a ochilor este un indicator relevant asupra atitudinii subiectului faţă de situaţia cu care este confruntat. Spre exemplu, ochii larg deschişi sugerează naivitate, interes pentru noutate , căutare, înţelegerea noutăţii informaţiei; ochii întredeschişi sugerează o atitudine de neacceptare, de rezistenţă faţă de informaţiile primite, suspiciune, tendinţa de a descifra eventualele gânduri ascunse ale interlocutorului, tendinţa de a ascunde, de a masca propriile gânduri sau intenţii, oboseală, stare de plictiseală. </li></ul><ul><li> Modificările vegetative oferă indicii relevante cu privire la intensitatea, amploarea, durata reacţiilor emoţionale. Laboratoarele de psihologie dispun de aparatură specializată pentru valorificarea acestor indicatori; adesea subiecţii, în timpul efectuării unei sarcini (motorii, cognitive etc.) sunt cuplaţi şi la poligraf pentru a se prelua pulsul, ritmul respirator, reacţia electrodermală . </li></ul>
  28. 49. privirea
  29. 51. Conduita verbală <ul><li>Include pe de o parte aspectele formale, de expresivitate proprii limbajului oral şi, pe de altă parte, aspectele de conţinut, structură, proprii mesajului verbal. </li></ul><ul><li> Aspectul formal vizează elementele de ordin fizic al verbalizării, respectiv intensitatea, fluenţa, debitul, intonaţia, pronunţia. Astfel, intensitatea este un indicator al fondului energetic, dar sugerează şi calităţi cum ar fi hotărârea, fermitatea, autoritatea, calmul, încrederea în sine. </li></ul><ul><li>Intonaţia prezintă cele mai bogate trimiteri la viaţa psihică pentru că ea exprimă capacitatea de exteriorizare în plan social a unei largi varietăţi de stări, trăiri, sentimente. </li></ul><ul><li>Aspectul semantic vizează conţinutul, semnificaţia conduitei verbale şi are în vedere structura vocabularului, cantitatea de informaţie, nivelul de abstractizare a termenilor, adecvarea lor la conţinutul comunicării, coerenţa în judecăţi şi raţionamente, plasticitatea şi expresivitatea termenilor utilizaţi. </li></ul>
  30. 52. Conduita verbala
  31. 53. fiş a de observaţie <ul><li> datele paşaportale ale subiectului: nume, sex, vârstă, nivel de pregătire şi alte elemente de identificare specifice utilizate de către experimentator; </li></ul><ul><li> date privitoare la particularităţile concrete ale situaţiei experimentale: data, ora, ambianţa, locul de desfăşurare, durata observaţiei, numărul de observatori, tipul de observaţie, tipul de observator, numărul de subiecţi observaţi. </li></ul><ul><li> conţinutul observaţiei: tipul constituţional, tipul temperamental, conduita expresivă (pantomima, mimica, modificările vegetative), conduita verbală, conduita reflexivă (componente senzorial-perceptive, cognitive, mnezice, atenţia, motivaţia, atitudinile). Fiecare componentă trebuie să prezinte un sistem clar de consemnare înscris în fişa de observaţie. De asemenea, fişa de observaţie trebuie să conţină un spaţiu aparte dedicat unor observaţii curente, specifice subiectului în cauză, dar şi consemnării, evaluării primare cu caracter sintetic . </li></ul>

×