Eficiență și etică în dezvoltarea durabilă. Optimizare alocare resurse Externalități Indicatori ai dezvoltării durabile Optimizarea dezvoltării durabile

1. DEZVOLTAREA DURABILĂ
Conf. Univ dr, Ion Corbu
vicobnoru@yahoo.fr

2. Cap.3. Dezvoltarea economică din perspectiva
dezvoltării durabile 4 ore
4. Eficiență și etică în dezvoltarea durabilă.
5. Optimizare alocare resurse
6. Externalități
7. Indicatori ai dezvoltării durabile
8. Optimizarea dezvoltării durabile

3.  Conceptul de eficiență economică surprinde relaţia dintre efectele utile
obţinute într-o activitate economică şi cheltuielile, adică eforturile, depuse
pentru realizarea efectelor respective. Matematic, se utilizează două
formule pentru exprimarea eficienței economice:
 Ee = Ef / Er maxim, adică maximizarea efectelor,
sau
 Ee = Er / Ef minim, adică minimizarea eforturilor, Ef
 unde:
 Ef- efectul economic;
 Er - efortul economic
 Ca definiție, putem afirma că eficienţa economică reprezintă o
caracteristică a activităților economice care produc efecte economice utile,
în condiţiile cheltuirii într-un mod raţional şi economicos a unor resurse
materiale, umane, financiare. Eficiența economică este influențată de toți
factorii care vizează managementul, organizarea, optimizarea proceselor de
muncă precum și de utilajele, echipamentele, materiile prime materialele și
know how-ul utilizate în condiții ergonomice.
4.Eficiență și etică în dezvoltarea durabilă

4.  Etica economică combină economia și etica.
 Etica are ca obiectiv, printre altele, conceptele de bine și rău.
 Preia judecăți de valoare din fiecare disciplină
 Prezice, modelează și analizează fenomene economice.
 Bazele acestei școli de gândire au fost puse Aristotel, care în Etică nicomahică
prezintă relația dintre economie și dreptate.
 Apar aspecte privind etica economică, legea naturală, legea religioasă în
interdependența lor cu regulile normative din economie.
 Se pune problema unei economii morale,
 Constituie punct de plecare în evaluarea modelelor economice comportamentale.
 Etica prezintă o trilemă pentru economie
 crearea standard,
 aplicarea standard
 cine ar trebui să fie beneficiarii bunurilor.
 Coroborat cu teoria așteptărilor raționale se realizează legătura dintre sine și
etică.

6. Textele biblice
 Abordează economia dintr-o perspectivă morală
 Nevoile oamenilor sunt raportate, de regulă, la cei mai săraci membri ai
societății. (Geneza (41), ”Cele şapte vaci sfrijite şi urâte, care se suiau după cele
dintâi, înseamnă şapte ani, şi cele şapte spice goale, arse de vântul de răsărit, vor
fi şapte ani* de foamete .Astfel, după cum am spus lui Faraon, Dumnezeu a arătat
lui Faraon ce are* să facă. având în vedere perioada de subproducție, „vaci
sfrijite” care au fost anunțate în vis celor din urmă, să ia și să păstreze, cât mai
este timp, o cincime din recolte pentru a le redistribui când va apărea foametea.
 Preocuparea de a asigura traiul amenilor este dublată de condamnarea morală a
bogăției sau chiar a bogaților înșiși. Eclesiastul (31, 3-7) spune: „Cine iubește banii
cu greu scapă de păcat, cel care urmărește câștigul va fi păcălit. Deuteronom
(15:9), avertizează pe oricine refuză să împrumute „fratelui său sărac” la
apropierea anului sabatic, an care se repetă la fiecare șapte ani și în timpul căruia
datoriile trebuie șterse.
 Distribuția etică a bogăției se regăsește și în Noul Testament. Deținerea averii
riscă să genereze grele și de neiertat păcate. Evangheliile învață oamenii că nicio
ființă umană nu poate sluji și lui Dumnezeu și banilor (Mt 6,24; Lc 16,13).
Pilduitoare este zicerea biblică: „este mai ușor să treacă o cămilă prin urechea
unui ac decât să intre un bogat în Împărăția lui Dumnezeu. (Luca 18:25)

7. Alocare, optimizare resurse
 Se utilizează echipamente și softuri dedicate, pentru dimensionarea și
planificarea resurselor.
 Resursele avute în vedere pentru un proiect sau mai multe proiecte care se
realizează în paralel se vor preciza în extrasele de resurse:
 materiale,
 forța de munca,
 funcționare utilaj,
 mijloace de transport auto.
 Resursele financiare se regăsesc în Devizul general, devizele pe obiect și
sursele de finanțare.
5. Optimizare alocare resurse

9.  Extrasele de resurse sunt generate, de regulă, pe baz normelor de
consum specific și utilizând indicatoare de deviz. Consumurile
specifice sunt raportate la unitatea de volum, volumele pe obiecte și
volumul total al obiectivului de dezvoltare. Toate acestea rezultă din
antemăsurători realizate de specialiști și din indicatoarele de norme
de deviz.
 Extrasele de de materiale conțin: codul materialului,
descrierea/denumirea materialului, unitatea de măsură, cantitatea,
prețul unitar al materialului, valoarea aferentă cantității, greutatea
materialului și numele furnizorului.
 Planificarea și alocarea resurselor vizeză detalierea și optimizarea
aprovizionării cu resurse pe baza duratelor de execuție în înlănțuirea
logică a graficelor de realizare a obiectivelor de dezvoltare durabilă.

10.  Se elaborează programe având ca punct de pornire durata
de executie minimă și cantitățile de resurse existente și de
aprovizionat. (disponibilizabile).
 Dimensionarea necesarului de resurse și repartizarea
acestora se face astfel încât tipurile și cantitățile de
resurse să nu depășească nivelul și tipologia resurselor
disponibilizabile fără ca acestea să afecteze semnificativ
mediul.
 Resursele se disponibilizează optimizat urmând, minim,
drumul critic de realizare a obiectivului de dezvoltare
durabilă.
 Se reproiectează duratele de execuție ale activităților
care au rezerve de timp și astfel se poate controla, în
anumite limite, intensitatea utilizării resurselor.

13.  În vederea alocării resurselor se utilizează:
 metode analitice (programarea liniara bivalenta)
 metode euristice. Acestea presupun repartizarea resurselor
pe zile calendaristice corespunzător fiecărei activități având
în vedere:
 asigurarea necesarului de resurse în conformitate cu
activitățile programate corelat cu durata proceselor
tehnologice.
 Încadrarea în disponibilul de resurse si a necesarului
fiecarei activitati;
 Urmărirea cu strictețe a relațiilor de succesiune a
operațiilor și activităților.

14.  Încadrarea în categoria de prioritate a lucrărilor.
 urgentarea la maximum a lucrarilor fără a afecta
procesele tehnologice (ex. Turnarea și întărirea
betoanelor.
 Protecția permanentă a mediului intern al activităților, a
mediului proxim precum și a mediului extins luându-se
toate măsurile pentru evitarea oricărui tip de poluare.
 Recuperarea termenelor de execuție în situația în care au
loc întârzieri din orice motiv.

15. 6. Externalități
 situaţii contextuale care pot reprezenta:
 un avantaj
 un dezavantaj sau o piedică
 Dr. Paul Johnson le prezintă ca situaţii în care costul sau beneficiul privat se
datorează unei firme ori gospodării, mai degrabă decât producătorului sau
cumpărătorului.
 Exemplu: un vecin decide să-şi refacă fațada casei și să reamenajeze,
peisagistic, curte lui.
 întreaga comunitate beneficiază de aceste acţiuni, pentru că aceste
acțiuni generează efecte care influențează valoarea de piaţă ca urmare a
aspectului frumos, atrăgător pe care îl are, după amenajare, zona. Invers,
dacă vecinii, de exemplu, mențin proprietățile în paragină.

16. Externalități pozitive 1
 Avantaje privind reducerea riscului de accidente într-o
zonă urbană congestionată ca efect al proiectului privind
relocarea unei fabrici de producţie;
 - Persoane fizice care-şi administrează vaccinuri împotriva
virusului gripei. Indivizii care nu se vaccinează primesc
beneficiul unei prevalenţe reduse a virusului la nivelul
comunităţii;
 - Îndiguirea fluviilor în scopul obţinerii electricităţii.
Îndiguirea nu doar că asigură atenuarea inundaţiilor în
favoarea locuitorilor din aval dar asigură totodată o zonă
de activităţi recreaţionale gratuite legate de apă.
 1.https://www.evaluare-structurale.ro/documents/20126/56647/lc7_+externalitati_opt.pdf/45be2f3a-fcbc-ec16-f418-
43043a91fd68?t=1555939374548

17. Externalități negative 2
 Poluarea apei de către sectoare de activitate ce adaugă
substanţe otrăvitoare în apă, ce afectează plantele,
animalele şi oamenii; - Pescuitul nereglementat realizat
de o firmă de pescuit în Marea Mediterană epuizează
stocul de peşte disponibil pentru alte companii şi poate
antrena pescuitul excesiv; - În cazul în care proprietarii
de maşini utilizează drumurile în mod liber, aceştia impun
costuri aferente congestiei şi emisiilor dăunătoare asupra
pietonilor.
 2.https://www.evaluare-structurale.ro/documents/20126/56647/lc7_+externalitati_opt.pdf/45be2f3a-fcbc-ec16-
f418-43043a91fd68?t=1555939374548

18. 7.Indicatori ai dezvoltării durabile
 nivelul 1: indicatori principali (de bază);
 nivelul 2: indicatori complementari, utilizabili pentru
monitorizarea şi revizuirea programelor de dezvoltare
durabilă;
 nivelul 3: indicatorii de progres ai Strategiei Naţionale
pentru Dezvoltare Durabilă a României, acoperind
pachetul de politici pe care aceasta le generează, inclusiv
a celor ce nu sunt cuprinse în Strategia UE.

19.  Sistemul IDD pentru România este armonizat şi congruent
cu sistemul de indicatori utilizat la nivelul UE,
urmărind pilonii de bază:
 arhitectură: structură ierarhică pe teme, sub-teme,
domenii de intervenţie;
concepte, definiţii, clasificări şi nomenclatoare asociate;
metode de calcul.

20. Baza de date (IDDR)
 IDD pentru România include 103 indicatori, cu seriile de
date disponibile în sistemul statistic naţional începând din
anul 2000, ierarhizaţi, astfel:
 19 indicatori de nivel 1,
 37 indicatori de nivel 2
 47 indicatori la nivelul
3. Baza de date se actualizează şi se completează cu alţi
indicatori, pe măsura dezvoltării şi disponibilizării acestora

21. Rata de creştere a
PIB/locuitor
(Growth rate of GDP
per capita)
Simbol: PIB/loc
U.M.: %
Nivel agregare:
național (anul precedent =
100)
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020* 2021**
Total 9,3 2,8 11,1 5,3 8,7 8,8 11,1 -4,7 -3,3 5,0 2,4 0,6 4,5 3,7 3,5 8,8 6,6 4,3 -3,1 6,6
Notă: Pentru
perioada 2002 - 2021
s-a utilizat populaţia
rezidentă la 1 iulie a
fiecărui an.
Pentru perioada
2010 - 2019 datele de
PIB au fost revizuite.
*2020 - date definitive.

22. 8.Optimizarea dezvoltării durabile 1
 ”Managementul de Mediu și Audit (EMAS), România înregistra
11 organizații EMAS în 2017, față de una în 2008.
Instrumentul EMAS este conceput pentru a sprijini
organizațiile în îmbunătățirea continuă a performanței de
mediu, integrând conceptul dezvoltării durabile printr-un
model (pentru organizații) care conduce la optimizarea
proceselor de producție, reducerea impactului asupra
mediului și utilizarea eficientă a resurselor.”
 1https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2018/10/SNDD-2030-_-varianta-dup%C4%83-Comitet-interministerial-4-octombrie-
2018.pdf

24. END