SlideShare a Scribd company logo
1 of 26
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor
Profesor indrumator: Adriana Scriosteanu
Student: Saceanu
Delia
Specializarea:
Marketing
Anul III, grupa 2
CUPRINS
1. Prezentarea PENSIUNII DOINA SRL
3
1.1 Misiunea si obiectivele PENSIUNII DOINA S.R.L
4
2. Auditul de marketing
5
2.1 Analiza mediului extern
5
2.1.1 Mediul economic
5
2.1.2 Principalii clienţi
7
2.1.3 Concurenţa
7
2.1.4 Principalii parteneri 8
2.2 Analiza mediului intern
9
2.2.1 Resurse si activitati
9
2
3. Turismul in Sibiu
10
3.1. Descrierea destinatiei turistice SIBIU
10
3.2. Analiza SWOT a destinatiei turistice SIBIU
14
4. Detaliile ofertei PENSIUNII DOINA
15
4.1. Analiza SWOT a PENSIUNII DOINA
16
4.2. Tarife si pachete oferite
19
5. Calculul eficientei economicea activitatilor turistifce desfasurate
21
6. Concluzii
24
1. Prezentarea Pensiunii DOINA S.R.L.
3
Numele firmei: S.C. DOINA S.R.L
Pensiune turistica
Demipensiune
Locatie : Salistea, Str. Steaza nr. 16, Jud. Sibiu
Prin realizarea acestui proiect se doreste construirea si dotarea unei pensiuni turistice care va
oferi servicii de cazare in 7 camere, gradul de confort fiind de 4 margarete.
Suprafaţa camerelor, amenajarea, dotările şi serviciile oferite turiştilor vor fi in conformitate cu
standardele acestei încadrări şi a normelor metodologice de aplicare privind organizarea şi desfăşurarea
activităţilor de turism in România.
Fiecare camera va avea grup sanitar propriu. Spatiile construite sunt separate pe functiuni
respectiv: de odihna, bar, servirea mesei/organizare de seminarii.
Spatii de cazare:
– Numar de camere / Paturi : 7 camere X 2 locuri = 14 locuri
– Numar de locuinte de vacanta / Paturi: o locuinta de vacanta cu 14 locuri.
4
Spatiile pentru cazare se vor afla la etajul pensiunii si vor consta in:
Numar Suprafata utila
(m2
)
Suprafata utila - Total
(m2
)
Camere 7 14,25 213,75
Hol camera 7 2,50 37,50
Grup sanitar 7 2,75 41,25
In functie de preferinte, clientii vor putea opta pentru urmatoarele pachete:
 Cazare + bonus mic dejun inclus ( oferit din partea gazdelor)
 Cazare + demipensiune;
Fiecare camera va fi dotata cu televizor, frigider, baie cu dus, apa calda permanent. Incalzire
centrala, dar sunt si sobe teracota cu lemne pentru cine doreste (rustic, romantic).
Pensiunea va dispune de un spatiu special amenajat pentru servire la masa si bar cu 30 de locuri. Vor fi
servite preparate specifice bucatariei romanesti:; sarmalute in foi de varza cu mamaliguta si ardei iute,
placinta( cu branza, mere sau dovleac), ciorba de perisoare, bors de peste, piftie de porc( doar in perioada
Craciunului), saramura de peste, tochitura cu mamaliguta, cozonac Specialitatea „Doina”, etc.
1.1 Misiunea si obiectivele PENSIUNII DOINA
Misiunea firmei
Pensiunea DOINA isi propune sa pomoveze in Romania turismul de calitate care sa raspunda necesitatilor si
exigentelor clientilor prin servicii la cele mai ridicate standarde. Orientarea permanenta spre client, calitatea si promptitudinea servirii
vor face diferenta.
Pensiunea DOINA se axeaza in special pe segmental de consumatori “ NON-CORPORATE”.
Obiectivele generale ale pensiunii DOINA SRL:
 Atingerea gradului de ocupare de min. 70% din capacitatea pensiunii pe intreg parcursul
anului 2008;
5
 Fidelizarea clientilor si cresterea numarului de turisti internationali prin oferirea unor
servicii de turism de o calitate superioara, la nivelul standardelor internationale.
2. Auditul de marketing
2.1 Mediul extern
2.1.1 Mediul economic
Sibiul a fost un puternic centru economic in aceasta parte a Europei timp de sute de ani.
Primele bresle mestesugaresti s-au infiintat inca din sec.XIV cand existau 19 bresle in care se practicau
25 de meserii.
Prima fabrica de tesaturi este documentata inca din 1787 iar in 1842 se deschide scoala de
meserii.
In 1872 se da in folosinta prima linie de cale ferata care lega Sibiul de Copsa Mica, urmata 20
de ani mai tarziu, in 1892, de Sibiu-Avrig iar in 1897 de Sibiu-Vint si Sibiu-Turnu Rosu.
Din punct de vedere economic, subliniem faptul ca la 11 aprilie 1875 au fost desfiintate breslele care în
noile conditii capitaliste actionau ca o frâna a dezvoltarii economice, în locul lor întemeindu-se
cooperativele patronilor meseriasi.
În 1878 existau 35 de asemenea cooperative în Sibiu, unele din ele organizând si expozitii de
produse.
Prima legatura telefonica din oras s-a dat in folosinta la 29 noiembrie 1885 si facea legatura
intre primarie (situata in cladirea actualului muzeu de istorie) si paznicul din turnul Bisericii
Evanghelice.
Uzina electrica a luat fiinta la 16 decembrie 1896 la Sadu din initiativa lui Carl Wolff, Sibiul
fiind primul oras din Romania iluminat cu curent electric si al 3-lea din Imperiul
Austro-Ungar dupa Viena si Budapesta, tramvaiul electric fiind introdus în oras în anul 1905
la initiativa aceluiasi Carl Wolff fiind al 2-lea oras cu tramvai electric dupa Viena.
La 7 noiembrie s-a introdus telefonul in oras.
Cererea de curent electric a dus la construirea unei noi hidrocentrale de 2500 CP. In 1910, in
Sibiu erau 78 de electromotoare si la Cisnadie erau 38 de filaturi. Între 1840 si 1918, în Sibiu au
6
functionat 33 de întreprinderi cu caracter industrial, Sibiul fiind cel mai puternic centru industrial al
Transilvaniei.
Dintre acestea de remarcat uzinele Rieger, prima fabrica de masini din Ardeal (1868), fabrica de
arcuri si caroserii Iosif Datky, fabrica de cântare Hess (1897), fabrica de incaltaminte (1921) si fabrica
de salamuri si mezeluri infiintata de Josef Theil in 1922 care fabrica celebrul 'salam de Sibiu'
In 1948 comunistii incep nationalizarea, fabricile si uzinele sunt trecute in patrimoniu statului.
Fabrica Rieger devine Independenta, Hess devine Balanta, Elastic devine UPAS, Theil devine Scandia,
etc.
Dupa caderea comunismului, dupa o perioada de stagnare economica, incepand cu 2000 se
cunoaste o noua crestere economica fapt determinant si de numarul tot mai mare d intreprinzatori
straini care au ales Sibiul ca loc de investitii.
Sibiul a revenit în 2003 - 2004 în competitia oraselor cu o mare dinamica a dezvoltarii
economice. Zona Industriala Vest a devenit un magnet pentru firme interesate în a
cumpara terenuri în scopul construirii unor unitati de productie, gazduind în aprilie 2004 nu mai putin
de 15 dintre numele mari ale industriei europene.
Valoarea totala a investitiilor straine pe care Zona Industriala Vest le va aduce Sibiului în
urmatorii ani va trece de 70 milioane euro.
Firma Continental Temic a cumparat 22,7 hectare de teren pentru o investitie de 20 de milioane
de euro. Continental este cel mai mare investitor din România.
În paralel au fost atrase în Zona Industriala Vest firmele Bramac, producator de sisteme de
învelitori pentru acoperis, care planifica o investitie de 6 milioane euro, apoi Gühring OHG, numarul 2
pe piata europeana a producatorilor de scule aschietoare, cu o investitie planificata de 5 milioane euro.
Intrucât terenurile din Zona Industriala Vest s-au epuizat, Primaria Sibiu are în vedere
posibilitatea crearii unei noi zone industriale.
Aceste investitii vor ajuta la dezvoltarea orasului Sibiu; din fondurile stranse, Primaria si
Consiliul Local vor putea face investitii pentru a pune in valoare frumusetile orasului si pentru a crea
circuite atractive pentru turisti.
Atragerea turistilor straini reprezinta un obiectiv din ce in ce mai important.
În perioada 1988-2004 sosirile de turişti la frontieră au oscilat de la 5,5 milioane în 1988, 6,5
milioane în 1990 şi 6,6 milioane în 2004 la 4,9 milioane în 1989 şi 4,8 milioane în 1998 şi 2002. Aceste
oscilaţii nu trebuie văzute ca având legătură directă cu turismul ci sunt datorate mai degrabă influenţei
7
unor factori de natură politică (un număr mic de turişti străini în anul 1989 corespunzător relativei
izolări a Românei pe scena internaţională în perioada comunistă, iar în primul an după revoluţie s-a
manifestat un interes deosebit pentru România care scade treptat în perioada următoare, interes
reflectat în numărul de sosiri de turişti străini la frontieră).
Rămâne de remarcat punctul culminant în numărul de turişti străini reprezentat de anul 2004
atunci când s-a înregistrat o creştere cu mai mult de 1 milion a turiştilor străini în România, care în
structură s-a datorat aproape exclusiv creşterii similare a sosirilor de turişti din Ungaria.
Analizând ţările de provenienţă ale turiştilor străini sosiţi la frontieră remarcăm faptul că
ţările vecine deţin o pondere importantă (71,5% din totalul sosirilor). Ungaria este de departe cel mai
importantă ţară emiţătoare de turişti pentru România (39,4%). O pondere relativ importantă este
deţinută şi de Republica Moldova cu 18,4%. Ponderi mai mici au Bulgaria (5,7%), Ucraina (4,7%),
Germania (4,5%), Italia (3,5%) şi Serbia şi Muntenegru (3,3%).
2.1.2 Principalii clienţi :
Principalii clienţi ai pensiunii vor fi turiştii români sau străini aflaţi în tranzit, în interes de
serviciu sau în excursii turistice; iubitorii de natura vor avea, astfel, posibilitatea petrecerii unor zile de
odihna si relaxare in mijlocul naturii imbinate cu traditiile si modul de viata al localnicilor, avand
totodata confortul la standardele unui turism de calitate.
Pensiunea se adreseaza in egala masura consumatorilor romani cat si straini; in categoria celor
straini o pondere importanta se considera a fi piata Ungariei, Austriei si Germaniei. Pensiunea isi
propune sa ofere servicii care vor face obiectul turismului intern şi internaţional.
Oferta se adresează în principal persoanelor de vârstă medie sau peste medie, cu familie, cu
venituri medii sau mari.
2.1.3 Concurenţa
1. Concurenta directă
Principalii concurenti de pe piata interna sunt :
• Pensiunea Salisteanca
• Pensiunea Fulea
• Pensiunea Miorita
8
2. Concurenţa indirectă
In ceea ce priveşte cazarea hoteliera :
• S.C Continental SA Sibiu
• S.C. Impăratul Romanilor SA Sibiu
In ceea ce priveste activitatea de restaurant:
• Restaurant Hotel Continental
• Restaurant Hotel Impăratul Romanilor
• Restaurant Casa Ioana
2.1.4 Principalii parteneri
Pensiunea Doina a contactat si a inceput discutiile pentru incheierea unor parteneriate cu urmatoarele
societati in vederea atragerii de clienti:
 Gulet (unul dintre cei mai vechi turoperatori pe piata austrica ofera operare si din Budapesta)
 1-2-Fly (turoperator specializat in vacante pentru familii cu copii- calatorie cu auto propriu sau
cu avionul)
 Discount Travel (turoperatorul ofera doar variante de oferte speciale – last minute)
 Terra Reisen Austria (turoperator specializat in vacantele cu masina proprie, cel mai mare
turoperator mondial pe Croatia)
2.2 Analiza mediului intern
2.2.1 Resurse si activitati
9
Organizare vacanţe
- Pensiunea DOINA in calitate de promoter al turismului intern românesc oferă vacanţe de neuitat
la preturi competitive.
- Pensiunea DOINA isi propune sa inaugureze un sistem de rezervari on line vacanţe în România,
sistem la care sunt conectate în prezent peste 200 agenţii de turism din România care vând produsele
acestora.
Organizarea de programe turistice în România pentru turişti străini :
Pensiunea are o persoana cu pregatire de specialitate care se va ocupa cu organizarea de
programe turistice pentru turiştii romani si straini. Se pot vizia:
 Muzeul de arta Brukenthal din Sibiu, cel mai vechi muzeu din tara si unul dintre primele din
Europa (1817) ;
 Tot in Sibiu se pot vizita obiectivele turistice din centrul vechi: Turnul Olarilor, Turnul
Pielarilor, Turnul Sfatului, Catedrala Ortodoxa, Biserica Evanghelica.
10
 Muzeul de icoane pe sticla de la Sibiel (5km) unic in tara. De aici se poate face o drumetie la
cetatea din Sibiel (sec XII).
 Statiunea Paltinis in muntii Cibinului ,cea mai inalta statiune montana din Romania (1442 m).
Aici iarna se practica schiul.
 Manastirea Foltea, pe dealul Cindrelului si la Poiana Soarelui.
3. Turismul in Sibiu
3.1. Descrierea destinatiei turistice SIBIU
Date generale
Sibiul este situat in partea sudica a Transilvaniei, pe raul Cibin si se situeaza la 45°47'
latitudine nordica (in linie cu Lyon) si 24°05' longitudine estica (aproximativ in linie cu Atena),
foarte aproape de centrul geografic al Romaniei.Altitudinea fata de nivelul marii variaza intre 415
m in Orasul de Jos si 431 m in Orasul de Sus.
Populatia orasului este de 170000 locuitori.
Structura etnica a populatiei este urmatoarea: 95% Romani, 2% Maghiari, 1,6% Germani,
1,4% alte nationalitati
Majoritatea populatiei este de religie ortodoxa. Protestantii si catolicii reprezinta 4% din
populatie.
25% din populatie are peste 50 ani iar 18% din populatie are studii superioare.
Prin Sibiu trec drumurile europene E 68 (Arad - Sibiu - Brasov) si E 81 (Cluj - Sibiu - Pitesti -
Bucuresti).Sibiul este un important nod de cale ferata si dispune de un aeroport international cu curse
regulare spre Germania si Italia.
11
Localitatea se afla in zona temperat-continentala, cu influente termice datorate muntilor din
vecinatate.
Temperatura medie anuala este de 8,9 ° Celsius. Recordurile de temperatura inregistrate sunt de
37,6 ° Celsius (la Boita in 1949) si -34,4 ° Celsius (la Sibiu in 1888).Iernile sunt ferite de viscole
grele, primaverile sunt frumoase, verile racuroase si toamnele tarzii. Media anuala a precipitatiilor
este de 662 mm, cu valori minime in februarie si maxime in iunie. Clima, relieful si structura solului
sibian creeaza conditii prielnice pentru o flora si o fauna bogata. Prin pozitia sa, orasul se afla in
zona padurilor de stejari si gorun.
Considerat drept unul dintre cele mai frumoase orase ale Transilvaniei , Sibiul este
un important centru regional in domeniile administartiei, industriei si serviciilor.In ultimii ani orasul,
care are in prezent in jur de 185.000 locuitori, a inregistrat cea mai importanta crestere economica din
intrega regiune.
Desi zona Sibiului a fost locuita sporadic din epoca romana, orasul a fost intemeiat in secolul
XII de colonisti de origine germanica veniti din regiunile vestice ale Rinului si s-a dezvoltat apoi ca un
important centru medieval.Evolutia sa in secolele XVII- XIX a transformat Sibiul in cel mai important
centru economic, social si cultural al regiunii.Desi distrugerile celor doua razboie mondiale nu au
afectat Sibiul, acesta a avut de suferit in timpul regimului comunist, cand lipsa de investitii in
infrastructura a marcat orasul.
Reabilitarea centrului istoric, programele vaste de modernizare urbana si revitalizarea
industriilor si serviciilor din ultimii ani dau Sibiului aspectul unui oras in plin proces de renastere.
Cultura in SIBIU
12
Sibiu/Hermannstadt este perceput ca fiind un oras al artei si culturei putand fi considerat pe
buna dreptate ca fiind capitala culturala a Romaniei datorita traditiilor seculare si patrimoniului
cultural artistic pe care Sibiul si zona din marginime il detine.
Operele unor artisti cum ar fi Andreas Lapicida, Sebastian Hann, Johann Martin Stock si Frans
Neuhauser, se mai pot vedea si astazi vizitand diferite locuri din oras. Orasul ofera locuitorilor si celor
care il viziteaza o atmosfera unica si atractiva si le ofera posibilitatea de a experimenta viata culturala
a unui oras din Transilvania. Prima societate muzicala s-a constituit in 1818 iar pe scenele sibiene au
concertat nume celebre ale vremii cum ar fi Franz Liszt sau Johann Strauss.
Sibiu/Hermannstadt are o Filarmonica care sustine concerte saptamanale de muzica clasica si
care organizeaza de asemenea 3 festivaluri importante.
Sibiu/Hermannstadt are o istorie teatrala veche de doua secole care se regaseste in cele doua
teatre din prezent: Teatrul National Radu Stanca si teatrul Gong. Ambele teatre prezinta spectacole
atat in Romana cat si in Germana.
13
Opt centre culturale (Centru Cultural Municipal, Centrul Cultural Judetean, Centrul Cultural
Studentesc, Centrul Cultural Frederich Teutsch, Centrul Cultural al Academiei trupelor de Uscat,
Centrul Cultural German, Casa Ille et Villaine, Centrul european de poezie si dialog est-vest), Asociatia
Scriitorilor, Asociatia Artistilor si multe alte asociatii sportive si culturale ofera un program bogat in
evenimente.
Atractii
Orasul Sibiu este considerat pe buna dreptate ca fiind unul dintre cele mai frumoase si bine
conservate orase istorice din Romania si Europa, cu un patrimoniu arhitectural care se intinde pe 80 de
hectare.Cetatea medievala a Sibiului, ramasa intacta dupa doua razboaie mondiale si neatinsa de
regimul comunist, pastreaza inca spiritul si atmosfera secolelor de mult apuse.
Imprejurimile Sibiului, dintre care amintim zona de inmasurabila valoare culturala cunoscuta
sub numele de 'Marginimea Sibiului', precum si statiunea Paltinis, muntii Fagaras de la
Transfagarasan pana la Valea Oltului si satele sasesti din jur, contribuie intr-o si mai mare masura la
reputatia Sibiului de cea mai importanta destinatie turistica din Romania.
'Marginimea Sibiului' sunt de fapt satele din jurul Sibiului, o zona bogata si renumita
pentru numeroasele “ salase oieresti” de unde practicau transhumanta de la Volga si Crimeea pana in
Albania.Turismul rural, spre deosebire de alte forme de turism , se bazeaza pe patrimoniul natural,
folloric, architectural si gastronomic specific fiecarei zone.In judetul Sibiu exista experienta in domeniul
turismului rural prin practicarea acestuia in comuna Sibiel, unde se afla si binecunoscuta “Tabara de
pictura pe sticla”.
Statiunea climaterica Paltinis, situata in centrul tariiin peisajul pitoresc al M-tilor
Cindrel, la doar 35 km de municipiul Sibiu, la cea mai mare altitudine din tara (1450 m), este prima
statiune montana din Romania.Iarna, Paltinisul este gazda mai multor concursuri de schi, alaturi de
care “Serbarile Zapezii” constituie in fiecare an prilej de sarbatoare si voie buna.
Statiunea balneara OCNA SIBIULUI este situata la altitudinea de 410 m , pe valea
paraului Visa.Atestata documentar inca din 1263, asezarea este cunoscuta pentru exploatarea
zacamintelor de sare inca de pe vremea romanilor.Primile stabilimente balneare s-au amenajat inca in
jurul anului 1845.Pe locul salinelor parasite, s-au format lacuri sarate ale caror proprietati curative
atrag atat turisti romani cat si si starini.Climatul moderat intercolinar, aerul bogat in aerosoli,
temperatura medie anuala 8 C.
14
Sibiul se prezinta turistilor cu 10 muzee si expozitii permanente, la care se adauga numeroase
expozitii si targuri periodice.
Dintre acestea, Muzeul Brukenthal nu este doar cel mai vechi muzeu din Romania dar unul
din cele mai frumoase din aceasta parte a Europei. Construit intre anii 1778- 1788 pentru a-i servi
baronului Samuel von Brukenthal drept resedinta oficiala si a-i adaposti colectiile, palatal este unul
dintre cele mai insemnate monumente in stil baroc din Romania. Deschis ca muzeu pentru public in
anul 1817 are in componenta sa: Palatul Brukenthal, Muzeul de Istorie, Muzeul de Istorie Naturala,
Muzeul de Istoria Farmaciei, Muzeul de Arme si Trofee de Vanatoare si Casa Artelor. Muzeul
Civilizatiei Transilvane ASTRA din Dumbrava Sibiului, este cel mai mare muzeu in aer
liber din Europa.
In 2005 au avut loc in Sibiu peste 20 de festivaluri si manifestari cultural artistice, unele dintre
acestea avand deja o reputatie internationala, cum ar fi Festivalul International de Teatru,
Festivalul International de Jazz, Festivalul de folclor 'Cantecele Munctilor', Festivalul Traditiilor
Populare, Festivalul Medieval, etc.
SIBIU – capitala europeana in 2007
Sibiul a fost nominalizat drept Capitala Europeana a anului 2007. Votul Consiliului de
Ministri ai Culturii din UE a consfintit in data de 27 mai 2004 decizia 2004/654/CE CONFORM
CAREIA Luxemburgul si Sibiul vor fi, in parteneriat, cele doua capitale culturale ale anului 2007.
Nominalizarea drept Capitala Europeana a presupus crearea unui program compus din
evenimente culturale care, conform standardelor institutiilor europene, trebuie sa indeplineasca
urmatoarele criterii:
• Calitate artistica deosebita
• Reprezentativitate pentru orasul desemnat cat si pentru tara care il gazduieste
• Accesibilitate pentru un public mare european (turisti, vizitatori, consumatori ai actului
cultural)
• Impact la nivel European
In 2007, Sibiul a prezentat un program bazat pe o oferta de exceptie:
15
• serie de evenimente creative, dinamice, pornind de la jocul multitudinii populatiilor, culturilor si
limbilor
• Experiente unice
• calduroasa primire turistica
• Sarmul unui peisaj unic
• Cultura in zeci de fatete: teatru, muzica , literature, picture, dans, film, arhitectura,
mestesuguri, arta contemporana, fotografie, gastronomie
• Un peisaj natural uimitor
Programul de manifestari din 2007 a reflectat profilul pluricultural al orasului reflectat
in motto-ul Un oras al culturii – un oras al culturilor.
Evenimentele s-au gruptat in sapte sectiuni:
• Un oras al culturii – un oras al culturilor
• Cetatea in sarbatoare
• Vocile Sibiului
• EuROpa
• Oras istoric – oras al artelor
• Provocari pentru ochi si minte
• Dincolo de frontiere
Caracterul specific al proiectului, precum si prioritatile comunitatii pe termen mediu si lung s-
au definit urmatoarele obiective ale Programului Sibiu 2007:
1. Imbunatatirea vizibilitatii internationale a Sibiului
2. Dezvoltarea culturala pe termen lung a orasului
3. Atragerea vizitatorilor de pe plan national si international
4. Imbunatatirea sentimentului de mandrie locala si incredere
5. Cresterea audientei pentru actul cultural
6. Imbunatatirea coeziunii sociale si dezvoltarii comunitare
7. Imbunatatirea infrastucturii culturale si non-culturale
8. Promovarea cooperarii la nivel European
16
3.2. Analiza SWOT a destinatiei turistice Sibiu
Puncte tari Puncte slabe
- oras istoric cu un peisaj natural uimitor, bogat in
atractii turistice;
- produs turistic corespunzator cerintelor ungarilor
(plasarea intr-un peisaj unic, posibilitate de
practicare a sporturilor de iarna, oferta bogata de
muzee, spectru larg de manifestari culturale);
- accesibilitate usoara la muntii Carpati si la obiectivele
si monumentele din regiune;
- oferta variata de turism: de la peisajele montane ale
Paltinisului pina la salba de lacuri saate de la
Ocna Sibiului;
- o retea e restaurante cu o vasta oferta gastronomica,
atit cu specific local, regional, cit si international
- amplasare in centrul Romaniei, ce facilitaeaza accesul
turistilor;
- Existenta unui aeroport international, cu ruta directa
spre Ungaria;
- Conectarea la reteaua soselelor si cailor ferate europene;
- Infrastructura tehnica in orasul vechi, ce
necesita o modernizare acuta (lipsa strazilor
pietonale, a elementelor de iluminare a
cladirilor istorice);
- capacitatea hoteliera in special cea din
segmentele de pret mijlociu, nu este suficient
reprezentata in oras pentru necesitatile de
cazare, care vor creste odata cu dezvoltarea
economica a orasului;
- lipsa unui concept unitar de dezvoltare a
turismului pentru Sibiu;
- oferta industriei hoteliere este insuficiena
cantitativ si calitativ;
- nu este cunoscut potentialul turistic al
orasului Sibiu si suficient de mediatizat;
- lipsa aplicarii marketingului turistic: punerea
in valoare a centrului istoric, reintroducerea
statiunii Paltinis in circuitul pietei locale,
regionale, nationale si internationale.
Oportunitati Amenintari
- posibilitatea atragerii de noi investitori straini in Sibiu;
- cresterea notorietatii orasului Sibiu-centru cultura
European- in rindul turistilor din tarile europene
dezvoltate, ca de exemplu Ungaria;
- realizarea unui proiect de dezvoltare si modernizare a
Sibiului, de catre primaria Municipiului Sibiu, numit
“Ghidul de Dezvoltare” de evolutie a orasului.
- dezvoltarea unor programe de stimulare a
turismului orientat spre calitate, care ar putea
afecta mediul inconjurator;
- dezvoltarea unor programe ecologice, care ar
putea afecta oferta de anumite tipuri de
produse turistice din regiunea Sibiului.
- slaba imagine a Romaniei pe plan extern;
17
4. Detaliile ofertei PENSIUNII DOINA
Oaspetii pensiunii DOINA vor beneficia de : cazare, masa, receptie non stop, room – service,
spalatorie, Internet, fax, ghid.
Gradul de confort al pensiunii realizate va fi de 4 margarete, prin urmare suprafaţa
camerelor, amenajarea, dotările si serviciile oferite turiştilor vor fi in conformitate cu standardele acestei
încadrări si a normelor metodologice de aplicare privind organizarea si desfăşurarea activităţilor de
turism in România.
Servicii de cazare. Cazarea se va face in camere cu doua paturi.,dotate cu televizor, aer
conditionat, radio, frigider, telefon, grup sanitar propriu (apa calda si rece).
Servicii de servire. Pensiunea va dispune de un spatiu special amenajat pentru servire la
masa si bar cu 30 de locuri.
Organizare de evenimente: Se vor putea organiza seminarii de pregatire, intalniri
profesionale si reuniuni de afaceri, partide de vanatoare si pescuit.
Servicii speciale: Pensiunea va dispune de o mini spalatorie - calcatorie, Internet, telefon,
fax, televiziune prin cablu.
Pensiunea isi va promova oferta de servicii prin intermediul partenerilor mentionati anterior dar
si cu ajutorul persoanei ce are pregatire de specialitate, responsabilul de Vanzari. Se vor pregati astfel:
 pagina de INTERNET: www.pensiuneadoina.ro;
 prin intermediul agentiilor partenere;
 pliante de informare;
 un panou ce va fi amplasat la intrarea in pensiune;
 participarea la targuri de turism si prezenta in cataloage de profil.
In prima faza pagina de Internet, in care se va prezenta pensiunea, oferta de servicii turistice
oferite si la care se vor putea face rezervari on line, sunt considerate ca fiind principalele mijloace de
promovare imediate. De asemenea, oferta de servicii turistice va fi transmisa si site-urilor care
promoveaza acest tip de activitati.
18
Odata cu inscrierea pensiunii in circuitul turistic de profil si incheierea de contracte cu agentii de
turism, se va trece la un tip de promovare clasic in domeniul turismului si anume inscrierea in cataloage
si ghiduri de turism, editarea de brosuri si pliante de prezentare, participari la targuri nationale si
internationale de turism, articole de prezentare in presa specializata in turism si afaceri.
Particularitatile prin care DOINA se deosebeste de ceilalti ofertanti sunt:
4.1. Analiza S.W.O.T a PENSIUNII DOINA
Puncte forte Puncte slabe
Reputatia Managerului pensiunii DOINA Birocratie
Pensiunea cu dotarile tehnice si specifice prevazute
prin proiect va asigura un confort pe care multe
din hotelurile din Sibiu nu-l ofera in prezent
Costuri ridicate de pastrare a standardelor propuse
Calitatea serviciior aliniate la standardele
internationale
Pret mai mare decit al concurentei
Gama de servicii oferite Sezonalitate
Personal calificat
Lipsa unui program de fidelizare a clienteleiEficienta activitatii departamentului de marketing
Fidelitatea clientilor pensiunii
Oportunitati Amenintari
Intrarea pe piete externe
Intrarea altor pensiuni concurente pe piata
produsului turistic Sibiu
Revitalizarea unui produs turistic Sibiu
Posibilitatea scaderii interesului consumatorilor
fata de produsele turistice traditionale
Investitii masive in Sibiu
Intrarea unui concurent puternic pe piata
Ungariei
Posibilitate de intrare pe segmente noi
Dezvoltarea slaba a infrastructurii tehnice si a
economiei regiunii Sibiu
Dezvoltarea programului de promovare a Romaniei
si a zonelor sale turistice
Slaba imagine a Romaniei pe plan extern
Tendinte de crestere a produsului turistic Sibiu
Interesul turistilor din Ungaria cu privire la
regiunea turistica Sibiu
Perspectivele intrarii Romaniei in UE
19
Pentru a surprinde atmosfera rurala a locului, spatiul va fi amenajat special.
 In curtea interioara a pensiunii va fi amenajat un mic magazin de produse artizanale realizate
de mestesugari din imprejurimi, care vor fi oferite spre cumparare, ca marturii a petrecerii unei
vacante in zona.
 masa se va axa in special pe preparate traditionale in zona. La cerere se pot pregati si produse
„speciale”. Toate legumele vor fi din productia proprie a pensiunii tocmai din dorinta e a evita
produsele tratate chimic.
Intrucat zona Sibiului si in special cea in care este amplasata pensiunea, desi nu presupune o
activitate de tip sezonier, are si perioade mai putin solicitate managerul Doina a conturat un pachet de
servicii de tratament adresat cu preponderenta persoanelor de varsta a III a, la de un nivel de tarif mai
scazut si accesibil acestui segment de consumatori.
4.2. Tarife si pachete oferite.
Programe speciale pentru min 7 zile: acestea se vor oferi in special prin intermediul
Partenerilor DOINA dar nu numai. Se accepta de asemnea si solicitarile directe ale turistilor. Prezenta
in cataloagele de specialitate va facilita promovarea acestui tip de pachet.
La cerere, se pot organiza, microcircuite personalizate pe durata unui week-end, a cinci zile, a
unei saptamini, etc. Aceste circuite vor include cele mai pitoresti locuri din jurul satului si vor avea ca
obiective cadrul natural al zonei si observarea a culturii si traditiilor locului. Pretul tuturor acestor
activitatii este negociabil, in functie de marimea grupului, durata deplasarii, mijlocul de transport ales.
Pentru toate aceste activitati se ofera optional serviciul specializat de ghid.
Programe speciale de sfarsit de saptamana care se adreseaza in special clientilor ce vor
sa evadeze din agitatia orasului si sa uite de problemele din timpul saptamanii. Este de asteptat ca la
aceasta program sa apeleze in special clientii traditionali.
Programe personalizate: pensiunea va pune la dispozitia companiilor posibilitatea de a
organiza seminarii, sedinte de teambuilding sau programe de training pentru angajati. Astfel, se vor
crea conditii pentru a desfasura diverse activitati in natura: ex: partide de vanatoare in special pentru
grupurile organizate de turisti straini, focuri de tabara, gratare in aer liber,etc..
20
 Camera dubla: 160 Ron/Zi
 Tarife pentru servirea mesei: -mic dejun 30 Ron/persoana
-pranz 45 Ron/persoana
-cina 35 Ron/persoana
Tarifele vor fi negociate in functie de numarul de persoane si numarul de zile de cazare. Se vor
acorda discount-uri la rezervări pentru perioadele din cursul saptamanii. De asemenea, contractele
incheiate prin intermediul Partenerilor vor fi negociate separat in functie de raportul cerere oferta al
pietei din momentul respectiv, acordandu-se reduceri pe baza numarului de turisti si a numarului de zile
de ocupare.
Totodata, se vor diferentia tarifele in functie de pachetul turistic solicitat, seviciile
complementare (serviciile de bar, serile rustice, mini excursiile in zona, organizarea de seminarii,
serviciile de spalatorie) si vor fi tarifate separat in functie de cheltuielile pe care le implica acestea.
Preturile se incadreaza in marjele orientative de tarife recomandate de ANTREC
(www.pensiunituristice.com, www.antrec.ro si www.ministerulturismului.ro).
5. Calculul eficientei economicea activitatilor turistifce desfasurate
Investitii necesare pentru amenajarea camerei de oaspeti cu posibilitatea serviirii
mesei (7 camere)
Investitii – amenajari, dotari
Natura investitiei Anul Cost Amortismente
durata(ani)
Amortismente
valoare
* constructii 2004 73.500 20 3675
21
* amenajari 2005 42.000 10 4200
* finisari 2006 21.000 5 4200
* mobilier 2007 35.000 10 3500
* echipament 2008 38.500 5 7700
TOTAL 210.000 23.275
Investitie pe camera:
4****: 30.000 Ron x 7 camere
Valoarea totala a investitiei=7 x 30.000=210.000 Ron
35% din valoarea totala a investitiei reprezinta valoarea constructiei: 35/100 x
210.000=73.500 Ron a costat constructia
Amenajari: 6000 Ron/camera => 7 x 6000=42.000 Ron
Finisari: 3000 Ron/camera => 7 x 3000=21.000 Ron
Mobilier: 5000 Ron/ camera => 7 x 50.000=35.000 Ron
Echipament: 5500 Ron/ camera => 7 x 5500=38.500 Ron
Amortismente:
Constructii –73.500/20=3675 Mobilier – 35.000/10=3500
Amenajari – 42.000/10=4200 Echipament – 38.500/5= 7700
Finisari – 21.000/5=4200
Finantari
Autofinantare 68.000
Subventii 42.000
Imprumuturi 100.000
Total 210.000
Subventiile reprezinta 20% din valoarea totala a investitiei => 20/100 x 210.000=42.000
22
Rambursari anuale
Rata 20.000
Dobanda 24.000
Total 44.000
Perioada de rambursare: 5 ani
100.000/5=20.000/an
20.000/12=1666,6/luna reprezinta rata.
Dobanda este de 20%/luna => 0,20 x 1666,6=333,32
1666,6+333,32=1999,92 aprox. 2000 Ron/luna
2000 x 12=24.000 Ron/an
Venituri
Inchiriere camere 104.160
Servirea mesei 45.080
Total 149.240
Inchiriere camere
Camera dubla: 160 Ron/zi
7 camere duble => 14 persoane/zi
Inchiriere in lunile iulie(31 zile), august(31 zile) si decembrie(31 zile) => 93 zile/an
93 zile x 160 Ron x 7 camere=104.160 Ron/an
Servirea mesei
Fiind demipensiune micul dejun este inclus in pret si consideram ca jumatate din oaspeti doresc sa
serveasca pranzul si cealalta jumatate cina.
Mic dejun: 14 persx 93 zile x 30 Ron=39.060 inclus in pret
Pranz: 7 pers x 93 zile x 45 Ron=29.295
Cina: 7 perx x 93 zile x 35 Ron=22.785
Total: 45.080
La acestea se adauga venituri din vanzarea suvenirurilor la magazin: 4000/an
TOTAL: 149.240 + 4000=153.240 Ron
INDICATORII CAPACITATII DE CAZARE
Numar de nopti
-total (3 luni/an)
-pe camera
93 de nopti
7 camere x 93 nopti=651
Pret de comercializare/noapte 160 Ron x 7 camere= 1120 Ron
CHELTUIELI DE FUNCTIONARE
23
a) Cheltuieli fixe – total
Cotizatii,promovare,publicitat
e
Cheltuieli de gestiune
(telefon,curierat)
Transport, deplasari
Impozite pamant, cladiri
Taxe
Asigurari
300 Ron
600Ron
800 Ron
1800 Ron
1000 Ron
1500 Ron
b) Cheltuieli variabile
Alimentatie
-mic dejun
-pranz
-cina
Costuri cu personalul
Consum utilitati (apa, gaz,
energie electrica si
termica)
Costuri de intretinere
930 Ron
1860 Ron
930 Ron
26.100 Ron
2000 Ron
2000 Ron
TOTAL CHELTUIELI ( a + b) = 6000+33.820=39.820 Ron
Cheltuieli variabile
Alimentatie
Mic dejun: 10 Ron x 93 zile=930 Ron
Pranz: 20 Ron x 93 zile=1860 Ron
Cina: 10 Ron x 93 zile=930Ron
Costuri cu personalul
Personal calificat-salarii oferite: un manager ( 2000 Ron), 1 contabil (1000 Ron), 1 ghid turistic (1000
Ron), 1 bucatar (900 Ron), 2 chelneri (700 Ron x 2=1400 Ron), 2 cameriste (600 Ron x 2=1200Ron),1
spalator haine (600 Ron),1 vanzator magazin suveniruri (600 Ron)
Total anual: 3luni x (2000+1000+1000+900+1400+1200+600+600)=3 x 8700=26.100 Ron
REZULTATE
Venituri
Cheltuieli
Profit brut:
-din activitate
-pe camera
153.240
39.820
153.240-39.820=113.420
113.420/7 camere=16202,85
24
Profit net
Venit net disponibil
90.045
61.735
Profitul net=Profitul brut - Amortismente= 113.420-23.375=90.045
Venit net disponibil=Profit net-(rambursari/an+taxe+impozite+asigurari)=90.045-
(24.000+1000+1800+1500)=90.045-28.300=61.735
INDICATORI DE EFICIENTA
Pragul de rentabilitate
-nr. nopti
Rentabilitatea economica
Termenul de recuperare a
investiei ( ani)
0,413%
145,85%
2
Prag rentabilitate=Cheltuieli fixe/Pret variabil-Cheltuieli variabile
Pret variabil=93 x 160=14.880
Chelt. variabile=33.820/93=363,65
Prag rentabilitate=6000/14.880-363,65=0,413%
Rentabilitate ec=Profit net x 100/Venit net=9.004.500/61.735=145,85%
Termen de recuperare a investitiei=Investitia totala/Profit brut=1,85 aprox 2 ani
6. Concluzii
Avand in vedere faptul ca destinatia turistica Sibiu a fost declarata “Sibiu-Capitală
Culturală Europeană 2007”, acest fapt presupune o atentie deosebita asupra viitorului cultural,
economic, tehnologic, demografic, social, politic al orasului si a regiunilor sale.
Este evident faptul ca, in urma implementarii acestui program, va creste semnificativ gradul
de interes al turistilor nationali, si nu in ultimul rind, interesul turistilor internationali fata de aceasta
minunata destinatie turistica. Programul este gândit astfel încât să promoveze cooperarea culturală al
oraşului Sibiu printr-un program cultural cu dimensiuni şi semnificaţie europeană si să ofere
oportunităţi pentru probleme de incluziune şi coeziune socială, educaţie, turism patrimoniu şi
regenerare urbană la toate nivelurile. Programul pune cultura în centrul vieţii oraşului şi caută în ea
inspiraţie pentru a conduce comunitatea spre viitor.
Prin realizarea acestui plan strategic de promovare a destinatiei turistice-Sibiu, pensiunea
MIRA si-a propus sa relanseze produsul turistic enumerat mai sus, si sa conceapa un pachet de servicii
speciale.
25
Pensiunea DOINA spera sa isi atinga obiectivele de marketing, prin implementarea
programului de promovare a produsului turistic Sibiu, pentru aceasta se vor antrena fortele
profesioniste de control si evaluare a programului, si anume echipa manageriala a pensiunii.
“Ne propunem ca, prin oferirea de servicii de calitate si fidelizarea clientilor, sa se
imbunatateasca gradul de vizibilitate a pensiunii, a Sibiulu si sa putem afirma ca am contribuit si noi
la perfectionarea imaginii Romaniei pe plan extern.” Echipa manageriala, Pensiunea DOINA.
Reclama
Pentru un concediu relaxant unde aveti ocazia sa va reincarcati bateriile va asteptam cu drag la
Pensiunea Doina ****din zona Sibiu unde calitatea este la ea acasa. Pensiunea dispune de camere
duble dotate cu televizor, aer conditionat, radio, frigider, telefon, grup sanitar propriu (apa calda si
rece) care va asigura tot confortul necesar. Pret 160 Ron/noapte. Detalii pe pagina de internet
www.pensiuneadoina.ro sau persoana de contact manager Ion Popescu – 0727360363. Va dorim
un sejur placut!
26

More Related Content

More from Ion-Augustin SPINEANU (10)

Application form1
Application form1Application form1
Application form1
 
Care este scopul companiei offshore
Care este scopul companiei offshoreCare este scopul companiei offshore
Care este scopul companiei offshore
 
Oferta cabinet individual expert contabil
Oferta cabinet individual expert contabilOferta cabinet individual expert contabil
Oferta cabinet individual expert contabil
 
Studiu turism ro
Studiu turism   roStudiu turism   ro
Studiu turism ro
 
Studiu de fezabilitate hotel swick
Studiu de fezabilitate hotel swickStudiu de fezabilitate hotel swick
Studiu de fezabilitate hotel swick
 
Fisa de-inmatriculare-autovehicul
Fisa de-inmatriculare-autovehiculFisa de-inmatriculare-autovehicul
Fisa de-inmatriculare-autovehicul
 
Contract de-vanzare-cumparare-pentru-un-autovehicul
Contract de-vanzare-cumparare-pentru-un-autovehiculContract de-vanzare-cumparare-pentru-un-autovehicul
Contract de-vanzare-cumparare-pentru-un-autovehicul
 
Contract vanzare cumparare=editabil
Contract vanzare cumparare=editabilContract vanzare cumparare=editabil
Contract vanzare cumparare=editabil
 
C e r e r e
C e r e r eC e r e r e
C e r e r e
 
Invitatie ofertare servicii_consultanta_juridica
Invitatie ofertare servicii_consultanta_juridicaInvitatie ofertare servicii_consultanta_juridica
Invitatie ofertare servicii_consultanta_juridica
 

31428185 pensiunea-doina

  • 1. UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor Profesor indrumator: Adriana Scriosteanu Student: Saceanu Delia Specializarea: Marketing Anul III, grupa 2
  • 2. CUPRINS 1. Prezentarea PENSIUNII DOINA SRL 3 1.1 Misiunea si obiectivele PENSIUNII DOINA S.R.L 4 2. Auditul de marketing 5 2.1 Analiza mediului extern 5 2.1.1 Mediul economic 5 2.1.2 Principalii clienţi 7 2.1.3 Concurenţa 7 2.1.4 Principalii parteneri 8 2.2 Analiza mediului intern 9 2.2.1 Resurse si activitati 9 2
  • 3. 3. Turismul in Sibiu 10 3.1. Descrierea destinatiei turistice SIBIU 10 3.2. Analiza SWOT a destinatiei turistice SIBIU 14 4. Detaliile ofertei PENSIUNII DOINA 15 4.1. Analiza SWOT a PENSIUNII DOINA 16 4.2. Tarife si pachete oferite 19 5. Calculul eficientei economicea activitatilor turistifce desfasurate 21 6. Concluzii 24 1. Prezentarea Pensiunii DOINA S.R.L. 3
  • 4. Numele firmei: S.C. DOINA S.R.L Pensiune turistica Demipensiune Locatie : Salistea, Str. Steaza nr. 16, Jud. Sibiu Prin realizarea acestui proiect se doreste construirea si dotarea unei pensiuni turistice care va oferi servicii de cazare in 7 camere, gradul de confort fiind de 4 margarete. Suprafaţa camerelor, amenajarea, dotările şi serviciile oferite turiştilor vor fi in conformitate cu standardele acestei încadrări şi a normelor metodologice de aplicare privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor de turism in România. Fiecare camera va avea grup sanitar propriu. Spatiile construite sunt separate pe functiuni respectiv: de odihna, bar, servirea mesei/organizare de seminarii. Spatii de cazare: – Numar de camere / Paturi : 7 camere X 2 locuri = 14 locuri – Numar de locuinte de vacanta / Paturi: o locuinta de vacanta cu 14 locuri. 4
  • 5. Spatiile pentru cazare se vor afla la etajul pensiunii si vor consta in: Numar Suprafata utila (m2 ) Suprafata utila - Total (m2 ) Camere 7 14,25 213,75 Hol camera 7 2,50 37,50 Grup sanitar 7 2,75 41,25 In functie de preferinte, clientii vor putea opta pentru urmatoarele pachete:  Cazare + bonus mic dejun inclus ( oferit din partea gazdelor)  Cazare + demipensiune; Fiecare camera va fi dotata cu televizor, frigider, baie cu dus, apa calda permanent. Incalzire centrala, dar sunt si sobe teracota cu lemne pentru cine doreste (rustic, romantic). Pensiunea va dispune de un spatiu special amenajat pentru servire la masa si bar cu 30 de locuri. Vor fi servite preparate specifice bucatariei romanesti:; sarmalute in foi de varza cu mamaliguta si ardei iute, placinta( cu branza, mere sau dovleac), ciorba de perisoare, bors de peste, piftie de porc( doar in perioada Craciunului), saramura de peste, tochitura cu mamaliguta, cozonac Specialitatea „Doina”, etc. 1.1 Misiunea si obiectivele PENSIUNII DOINA Misiunea firmei Pensiunea DOINA isi propune sa pomoveze in Romania turismul de calitate care sa raspunda necesitatilor si exigentelor clientilor prin servicii la cele mai ridicate standarde. Orientarea permanenta spre client, calitatea si promptitudinea servirii vor face diferenta. Pensiunea DOINA se axeaza in special pe segmental de consumatori “ NON-CORPORATE”. Obiectivele generale ale pensiunii DOINA SRL:  Atingerea gradului de ocupare de min. 70% din capacitatea pensiunii pe intreg parcursul anului 2008; 5
  • 6.  Fidelizarea clientilor si cresterea numarului de turisti internationali prin oferirea unor servicii de turism de o calitate superioara, la nivelul standardelor internationale. 2. Auditul de marketing 2.1 Mediul extern 2.1.1 Mediul economic Sibiul a fost un puternic centru economic in aceasta parte a Europei timp de sute de ani. Primele bresle mestesugaresti s-au infiintat inca din sec.XIV cand existau 19 bresle in care se practicau 25 de meserii. Prima fabrica de tesaturi este documentata inca din 1787 iar in 1842 se deschide scoala de meserii. In 1872 se da in folosinta prima linie de cale ferata care lega Sibiul de Copsa Mica, urmata 20 de ani mai tarziu, in 1892, de Sibiu-Avrig iar in 1897 de Sibiu-Vint si Sibiu-Turnu Rosu. Din punct de vedere economic, subliniem faptul ca la 11 aprilie 1875 au fost desfiintate breslele care în noile conditii capitaliste actionau ca o frâna a dezvoltarii economice, în locul lor întemeindu-se cooperativele patronilor meseriasi. În 1878 existau 35 de asemenea cooperative în Sibiu, unele din ele organizând si expozitii de produse. Prima legatura telefonica din oras s-a dat in folosinta la 29 noiembrie 1885 si facea legatura intre primarie (situata in cladirea actualului muzeu de istorie) si paznicul din turnul Bisericii Evanghelice. Uzina electrica a luat fiinta la 16 decembrie 1896 la Sadu din initiativa lui Carl Wolff, Sibiul fiind primul oras din Romania iluminat cu curent electric si al 3-lea din Imperiul Austro-Ungar dupa Viena si Budapesta, tramvaiul electric fiind introdus în oras în anul 1905 la initiativa aceluiasi Carl Wolff fiind al 2-lea oras cu tramvai electric dupa Viena. La 7 noiembrie s-a introdus telefonul in oras. Cererea de curent electric a dus la construirea unei noi hidrocentrale de 2500 CP. In 1910, in Sibiu erau 78 de electromotoare si la Cisnadie erau 38 de filaturi. Între 1840 si 1918, în Sibiu au 6
  • 7. functionat 33 de întreprinderi cu caracter industrial, Sibiul fiind cel mai puternic centru industrial al Transilvaniei. Dintre acestea de remarcat uzinele Rieger, prima fabrica de masini din Ardeal (1868), fabrica de arcuri si caroserii Iosif Datky, fabrica de cântare Hess (1897), fabrica de incaltaminte (1921) si fabrica de salamuri si mezeluri infiintata de Josef Theil in 1922 care fabrica celebrul 'salam de Sibiu' In 1948 comunistii incep nationalizarea, fabricile si uzinele sunt trecute in patrimoniu statului. Fabrica Rieger devine Independenta, Hess devine Balanta, Elastic devine UPAS, Theil devine Scandia, etc. Dupa caderea comunismului, dupa o perioada de stagnare economica, incepand cu 2000 se cunoaste o noua crestere economica fapt determinant si de numarul tot mai mare d intreprinzatori straini care au ales Sibiul ca loc de investitii. Sibiul a revenit în 2003 - 2004 în competitia oraselor cu o mare dinamica a dezvoltarii economice. Zona Industriala Vest a devenit un magnet pentru firme interesate în a cumpara terenuri în scopul construirii unor unitati de productie, gazduind în aprilie 2004 nu mai putin de 15 dintre numele mari ale industriei europene. Valoarea totala a investitiilor straine pe care Zona Industriala Vest le va aduce Sibiului în urmatorii ani va trece de 70 milioane euro. Firma Continental Temic a cumparat 22,7 hectare de teren pentru o investitie de 20 de milioane de euro. Continental este cel mai mare investitor din România. În paralel au fost atrase în Zona Industriala Vest firmele Bramac, producator de sisteme de învelitori pentru acoperis, care planifica o investitie de 6 milioane euro, apoi Gühring OHG, numarul 2 pe piata europeana a producatorilor de scule aschietoare, cu o investitie planificata de 5 milioane euro. Intrucât terenurile din Zona Industriala Vest s-au epuizat, Primaria Sibiu are în vedere posibilitatea crearii unei noi zone industriale. Aceste investitii vor ajuta la dezvoltarea orasului Sibiu; din fondurile stranse, Primaria si Consiliul Local vor putea face investitii pentru a pune in valoare frumusetile orasului si pentru a crea circuite atractive pentru turisti. Atragerea turistilor straini reprezinta un obiectiv din ce in ce mai important. În perioada 1988-2004 sosirile de turişti la frontieră au oscilat de la 5,5 milioane în 1988, 6,5 milioane în 1990 şi 6,6 milioane în 2004 la 4,9 milioane în 1989 şi 4,8 milioane în 1998 şi 2002. Aceste oscilaţii nu trebuie văzute ca având legătură directă cu turismul ci sunt datorate mai degrabă influenţei 7
  • 8. unor factori de natură politică (un număr mic de turişti străini în anul 1989 corespunzător relativei izolări a Românei pe scena internaţională în perioada comunistă, iar în primul an după revoluţie s-a manifestat un interes deosebit pentru România care scade treptat în perioada următoare, interes reflectat în numărul de sosiri de turişti străini la frontieră). Rămâne de remarcat punctul culminant în numărul de turişti străini reprezentat de anul 2004 atunci când s-a înregistrat o creştere cu mai mult de 1 milion a turiştilor străini în România, care în structură s-a datorat aproape exclusiv creşterii similare a sosirilor de turişti din Ungaria. Analizând ţările de provenienţă ale turiştilor străini sosiţi la frontieră remarcăm faptul că ţările vecine deţin o pondere importantă (71,5% din totalul sosirilor). Ungaria este de departe cel mai importantă ţară emiţătoare de turişti pentru România (39,4%). O pondere relativ importantă este deţinută şi de Republica Moldova cu 18,4%. Ponderi mai mici au Bulgaria (5,7%), Ucraina (4,7%), Germania (4,5%), Italia (3,5%) şi Serbia şi Muntenegru (3,3%). 2.1.2 Principalii clienţi : Principalii clienţi ai pensiunii vor fi turiştii români sau străini aflaţi în tranzit, în interes de serviciu sau în excursii turistice; iubitorii de natura vor avea, astfel, posibilitatea petrecerii unor zile de odihna si relaxare in mijlocul naturii imbinate cu traditiile si modul de viata al localnicilor, avand totodata confortul la standardele unui turism de calitate. Pensiunea se adreseaza in egala masura consumatorilor romani cat si straini; in categoria celor straini o pondere importanta se considera a fi piata Ungariei, Austriei si Germaniei. Pensiunea isi propune sa ofere servicii care vor face obiectul turismului intern şi internaţional. Oferta se adresează în principal persoanelor de vârstă medie sau peste medie, cu familie, cu venituri medii sau mari. 2.1.3 Concurenţa 1. Concurenta directă Principalii concurenti de pe piata interna sunt : • Pensiunea Salisteanca • Pensiunea Fulea • Pensiunea Miorita 8
  • 9. 2. Concurenţa indirectă In ceea ce priveşte cazarea hoteliera : • S.C Continental SA Sibiu • S.C. Impăratul Romanilor SA Sibiu In ceea ce priveste activitatea de restaurant: • Restaurant Hotel Continental • Restaurant Hotel Impăratul Romanilor • Restaurant Casa Ioana 2.1.4 Principalii parteneri Pensiunea Doina a contactat si a inceput discutiile pentru incheierea unor parteneriate cu urmatoarele societati in vederea atragerii de clienti:  Gulet (unul dintre cei mai vechi turoperatori pe piata austrica ofera operare si din Budapesta)  1-2-Fly (turoperator specializat in vacante pentru familii cu copii- calatorie cu auto propriu sau cu avionul)  Discount Travel (turoperatorul ofera doar variante de oferte speciale – last minute)  Terra Reisen Austria (turoperator specializat in vacantele cu masina proprie, cel mai mare turoperator mondial pe Croatia) 2.2 Analiza mediului intern 2.2.1 Resurse si activitati 9
  • 10. Organizare vacanţe - Pensiunea DOINA in calitate de promoter al turismului intern românesc oferă vacanţe de neuitat la preturi competitive. - Pensiunea DOINA isi propune sa inaugureze un sistem de rezervari on line vacanţe în România, sistem la care sunt conectate în prezent peste 200 agenţii de turism din România care vând produsele acestora. Organizarea de programe turistice în România pentru turişti străini : Pensiunea are o persoana cu pregatire de specialitate care se va ocupa cu organizarea de programe turistice pentru turiştii romani si straini. Se pot vizia:  Muzeul de arta Brukenthal din Sibiu, cel mai vechi muzeu din tara si unul dintre primele din Europa (1817) ;  Tot in Sibiu se pot vizita obiectivele turistice din centrul vechi: Turnul Olarilor, Turnul Pielarilor, Turnul Sfatului, Catedrala Ortodoxa, Biserica Evanghelica. 10
  • 11.  Muzeul de icoane pe sticla de la Sibiel (5km) unic in tara. De aici se poate face o drumetie la cetatea din Sibiel (sec XII).  Statiunea Paltinis in muntii Cibinului ,cea mai inalta statiune montana din Romania (1442 m). Aici iarna se practica schiul.  Manastirea Foltea, pe dealul Cindrelului si la Poiana Soarelui. 3. Turismul in Sibiu 3.1. Descrierea destinatiei turistice SIBIU Date generale Sibiul este situat in partea sudica a Transilvaniei, pe raul Cibin si se situeaza la 45°47' latitudine nordica (in linie cu Lyon) si 24°05' longitudine estica (aproximativ in linie cu Atena), foarte aproape de centrul geografic al Romaniei.Altitudinea fata de nivelul marii variaza intre 415 m in Orasul de Jos si 431 m in Orasul de Sus. Populatia orasului este de 170000 locuitori. Structura etnica a populatiei este urmatoarea: 95% Romani, 2% Maghiari, 1,6% Germani, 1,4% alte nationalitati Majoritatea populatiei este de religie ortodoxa. Protestantii si catolicii reprezinta 4% din populatie. 25% din populatie are peste 50 ani iar 18% din populatie are studii superioare. Prin Sibiu trec drumurile europene E 68 (Arad - Sibiu - Brasov) si E 81 (Cluj - Sibiu - Pitesti - Bucuresti).Sibiul este un important nod de cale ferata si dispune de un aeroport international cu curse regulare spre Germania si Italia. 11
  • 12. Localitatea se afla in zona temperat-continentala, cu influente termice datorate muntilor din vecinatate. Temperatura medie anuala este de 8,9 ° Celsius. Recordurile de temperatura inregistrate sunt de 37,6 ° Celsius (la Boita in 1949) si -34,4 ° Celsius (la Sibiu in 1888).Iernile sunt ferite de viscole grele, primaverile sunt frumoase, verile racuroase si toamnele tarzii. Media anuala a precipitatiilor este de 662 mm, cu valori minime in februarie si maxime in iunie. Clima, relieful si structura solului sibian creeaza conditii prielnice pentru o flora si o fauna bogata. Prin pozitia sa, orasul se afla in zona padurilor de stejari si gorun. Considerat drept unul dintre cele mai frumoase orase ale Transilvaniei , Sibiul este un important centru regional in domeniile administartiei, industriei si serviciilor.In ultimii ani orasul, care are in prezent in jur de 185.000 locuitori, a inregistrat cea mai importanta crestere economica din intrega regiune. Desi zona Sibiului a fost locuita sporadic din epoca romana, orasul a fost intemeiat in secolul XII de colonisti de origine germanica veniti din regiunile vestice ale Rinului si s-a dezvoltat apoi ca un important centru medieval.Evolutia sa in secolele XVII- XIX a transformat Sibiul in cel mai important centru economic, social si cultural al regiunii.Desi distrugerile celor doua razboie mondiale nu au afectat Sibiul, acesta a avut de suferit in timpul regimului comunist, cand lipsa de investitii in infrastructura a marcat orasul. Reabilitarea centrului istoric, programele vaste de modernizare urbana si revitalizarea industriilor si serviciilor din ultimii ani dau Sibiului aspectul unui oras in plin proces de renastere. Cultura in SIBIU 12
  • 13. Sibiu/Hermannstadt este perceput ca fiind un oras al artei si culturei putand fi considerat pe buna dreptate ca fiind capitala culturala a Romaniei datorita traditiilor seculare si patrimoniului cultural artistic pe care Sibiul si zona din marginime il detine. Operele unor artisti cum ar fi Andreas Lapicida, Sebastian Hann, Johann Martin Stock si Frans Neuhauser, se mai pot vedea si astazi vizitand diferite locuri din oras. Orasul ofera locuitorilor si celor care il viziteaza o atmosfera unica si atractiva si le ofera posibilitatea de a experimenta viata culturala a unui oras din Transilvania. Prima societate muzicala s-a constituit in 1818 iar pe scenele sibiene au concertat nume celebre ale vremii cum ar fi Franz Liszt sau Johann Strauss. Sibiu/Hermannstadt are o Filarmonica care sustine concerte saptamanale de muzica clasica si care organizeaza de asemenea 3 festivaluri importante. Sibiu/Hermannstadt are o istorie teatrala veche de doua secole care se regaseste in cele doua teatre din prezent: Teatrul National Radu Stanca si teatrul Gong. Ambele teatre prezinta spectacole atat in Romana cat si in Germana. 13
  • 14. Opt centre culturale (Centru Cultural Municipal, Centrul Cultural Judetean, Centrul Cultural Studentesc, Centrul Cultural Frederich Teutsch, Centrul Cultural al Academiei trupelor de Uscat, Centrul Cultural German, Casa Ille et Villaine, Centrul european de poezie si dialog est-vest), Asociatia Scriitorilor, Asociatia Artistilor si multe alte asociatii sportive si culturale ofera un program bogat in evenimente. Atractii Orasul Sibiu este considerat pe buna dreptate ca fiind unul dintre cele mai frumoase si bine conservate orase istorice din Romania si Europa, cu un patrimoniu arhitectural care se intinde pe 80 de hectare.Cetatea medievala a Sibiului, ramasa intacta dupa doua razboaie mondiale si neatinsa de regimul comunist, pastreaza inca spiritul si atmosfera secolelor de mult apuse. Imprejurimile Sibiului, dintre care amintim zona de inmasurabila valoare culturala cunoscuta sub numele de 'Marginimea Sibiului', precum si statiunea Paltinis, muntii Fagaras de la Transfagarasan pana la Valea Oltului si satele sasesti din jur, contribuie intr-o si mai mare masura la reputatia Sibiului de cea mai importanta destinatie turistica din Romania. 'Marginimea Sibiului' sunt de fapt satele din jurul Sibiului, o zona bogata si renumita pentru numeroasele “ salase oieresti” de unde practicau transhumanta de la Volga si Crimeea pana in Albania.Turismul rural, spre deosebire de alte forme de turism , se bazeaza pe patrimoniul natural, folloric, architectural si gastronomic specific fiecarei zone.In judetul Sibiu exista experienta in domeniul turismului rural prin practicarea acestuia in comuna Sibiel, unde se afla si binecunoscuta “Tabara de pictura pe sticla”. Statiunea climaterica Paltinis, situata in centrul tariiin peisajul pitoresc al M-tilor Cindrel, la doar 35 km de municipiul Sibiu, la cea mai mare altitudine din tara (1450 m), este prima statiune montana din Romania.Iarna, Paltinisul este gazda mai multor concursuri de schi, alaturi de care “Serbarile Zapezii” constituie in fiecare an prilej de sarbatoare si voie buna. Statiunea balneara OCNA SIBIULUI este situata la altitudinea de 410 m , pe valea paraului Visa.Atestata documentar inca din 1263, asezarea este cunoscuta pentru exploatarea zacamintelor de sare inca de pe vremea romanilor.Primile stabilimente balneare s-au amenajat inca in jurul anului 1845.Pe locul salinelor parasite, s-au format lacuri sarate ale caror proprietati curative atrag atat turisti romani cat si si starini.Climatul moderat intercolinar, aerul bogat in aerosoli, temperatura medie anuala 8 C. 14
  • 15. Sibiul se prezinta turistilor cu 10 muzee si expozitii permanente, la care se adauga numeroase expozitii si targuri periodice. Dintre acestea, Muzeul Brukenthal nu este doar cel mai vechi muzeu din Romania dar unul din cele mai frumoase din aceasta parte a Europei. Construit intre anii 1778- 1788 pentru a-i servi baronului Samuel von Brukenthal drept resedinta oficiala si a-i adaposti colectiile, palatal este unul dintre cele mai insemnate monumente in stil baroc din Romania. Deschis ca muzeu pentru public in anul 1817 are in componenta sa: Palatul Brukenthal, Muzeul de Istorie, Muzeul de Istorie Naturala, Muzeul de Istoria Farmaciei, Muzeul de Arme si Trofee de Vanatoare si Casa Artelor. Muzeul Civilizatiei Transilvane ASTRA din Dumbrava Sibiului, este cel mai mare muzeu in aer liber din Europa. In 2005 au avut loc in Sibiu peste 20 de festivaluri si manifestari cultural artistice, unele dintre acestea avand deja o reputatie internationala, cum ar fi Festivalul International de Teatru, Festivalul International de Jazz, Festivalul de folclor 'Cantecele Munctilor', Festivalul Traditiilor Populare, Festivalul Medieval, etc. SIBIU – capitala europeana in 2007 Sibiul a fost nominalizat drept Capitala Europeana a anului 2007. Votul Consiliului de Ministri ai Culturii din UE a consfintit in data de 27 mai 2004 decizia 2004/654/CE CONFORM CAREIA Luxemburgul si Sibiul vor fi, in parteneriat, cele doua capitale culturale ale anului 2007. Nominalizarea drept Capitala Europeana a presupus crearea unui program compus din evenimente culturale care, conform standardelor institutiilor europene, trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii: • Calitate artistica deosebita • Reprezentativitate pentru orasul desemnat cat si pentru tara care il gazduieste • Accesibilitate pentru un public mare european (turisti, vizitatori, consumatori ai actului cultural) • Impact la nivel European In 2007, Sibiul a prezentat un program bazat pe o oferta de exceptie: 15
  • 16. • serie de evenimente creative, dinamice, pornind de la jocul multitudinii populatiilor, culturilor si limbilor • Experiente unice • calduroasa primire turistica • Sarmul unui peisaj unic • Cultura in zeci de fatete: teatru, muzica , literature, picture, dans, film, arhitectura, mestesuguri, arta contemporana, fotografie, gastronomie • Un peisaj natural uimitor Programul de manifestari din 2007 a reflectat profilul pluricultural al orasului reflectat in motto-ul Un oras al culturii – un oras al culturilor. Evenimentele s-au gruptat in sapte sectiuni: • Un oras al culturii – un oras al culturilor • Cetatea in sarbatoare • Vocile Sibiului • EuROpa • Oras istoric – oras al artelor • Provocari pentru ochi si minte • Dincolo de frontiere Caracterul specific al proiectului, precum si prioritatile comunitatii pe termen mediu si lung s- au definit urmatoarele obiective ale Programului Sibiu 2007: 1. Imbunatatirea vizibilitatii internationale a Sibiului 2. Dezvoltarea culturala pe termen lung a orasului 3. Atragerea vizitatorilor de pe plan national si international 4. Imbunatatirea sentimentului de mandrie locala si incredere 5. Cresterea audientei pentru actul cultural 6. Imbunatatirea coeziunii sociale si dezvoltarii comunitare 7. Imbunatatirea infrastucturii culturale si non-culturale 8. Promovarea cooperarii la nivel European 16
  • 17. 3.2. Analiza SWOT a destinatiei turistice Sibiu Puncte tari Puncte slabe - oras istoric cu un peisaj natural uimitor, bogat in atractii turistice; - produs turistic corespunzator cerintelor ungarilor (plasarea intr-un peisaj unic, posibilitate de practicare a sporturilor de iarna, oferta bogata de muzee, spectru larg de manifestari culturale); - accesibilitate usoara la muntii Carpati si la obiectivele si monumentele din regiune; - oferta variata de turism: de la peisajele montane ale Paltinisului pina la salba de lacuri saate de la Ocna Sibiului; - o retea e restaurante cu o vasta oferta gastronomica, atit cu specific local, regional, cit si international - amplasare in centrul Romaniei, ce facilitaeaza accesul turistilor; - Existenta unui aeroport international, cu ruta directa spre Ungaria; - Conectarea la reteaua soselelor si cailor ferate europene; - Infrastructura tehnica in orasul vechi, ce necesita o modernizare acuta (lipsa strazilor pietonale, a elementelor de iluminare a cladirilor istorice); - capacitatea hoteliera in special cea din segmentele de pret mijlociu, nu este suficient reprezentata in oras pentru necesitatile de cazare, care vor creste odata cu dezvoltarea economica a orasului; - lipsa unui concept unitar de dezvoltare a turismului pentru Sibiu; - oferta industriei hoteliere este insuficiena cantitativ si calitativ; - nu este cunoscut potentialul turistic al orasului Sibiu si suficient de mediatizat; - lipsa aplicarii marketingului turistic: punerea in valoare a centrului istoric, reintroducerea statiunii Paltinis in circuitul pietei locale, regionale, nationale si internationale. Oportunitati Amenintari - posibilitatea atragerii de noi investitori straini in Sibiu; - cresterea notorietatii orasului Sibiu-centru cultura European- in rindul turistilor din tarile europene dezvoltate, ca de exemplu Ungaria; - realizarea unui proiect de dezvoltare si modernizare a Sibiului, de catre primaria Municipiului Sibiu, numit “Ghidul de Dezvoltare” de evolutie a orasului. - dezvoltarea unor programe de stimulare a turismului orientat spre calitate, care ar putea afecta mediul inconjurator; - dezvoltarea unor programe ecologice, care ar putea afecta oferta de anumite tipuri de produse turistice din regiunea Sibiului. - slaba imagine a Romaniei pe plan extern; 17
  • 18. 4. Detaliile ofertei PENSIUNII DOINA Oaspetii pensiunii DOINA vor beneficia de : cazare, masa, receptie non stop, room – service, spalatorie, Internet, fax, ghid. Gradul de confort al pensiunii realizate va fi de 4 margarete, prin urmare suprafaţa camerelor, amenajarea, dotările si serviciile oferite turiştilor vor fi in conformitate cu standardele acestei încadrări si a normelor metodologice de aplicare privind organizarea si desfăşurarea activităţilor de turism in România. Servicii de cazare. Cazarea se va face in camere cu doua paturi.,dotate cu televizor, aer conditionat, radio, frigider, telefon, grup sanitar propriu (apa calda si rece). Servicii de servire. Pensiunea va dispune de un spatiu special amenajat pentru servire la masa si bar cu 30 de locuri. Organizare de evenimente: Se vor putea organiza seminarii de pregatire, intalniri profesionale si reuniuni de afaceri, partide de vanatoare si pescuit. Servicii speciale: Pensiunea va dispune de o mini spalatorie - calcatorie, Internet, telefon, fax, televiziune prin cablu. Pensiunea isi va promova oferta de servicii prin intermediul partenerilor mentionati anterior dar si cu ajutorul persoanei ce are pregatire de specialitate, responsabilul de Vanzari. Se vor pregati astfel:  pagina de INTERNET: www.pensiuneadoina.ro;  prin intermediul agentiilor partenere;  pliante de informare;  un panou ce va fi amplasat la intrarea in pensiune;  participarea la targuri de turism si prezenta in cataloage de profil. In prima faza pagina de Internet, in care se va prezenta pensiunea, oferta de servicii turistice oferite si la care se vor putea face rezervari on line, sunt considerate ca fiind principalele mijloace de promovare imediate. De asemenea, oferta de servicii turistice va fi transmisa si site-urilor care promoveaza acest tip de activitati. 18
  • 19. Odata cu inscrierea pensiunii in circuitul turistic de profil si incheierea de contracte cu agentii de turism, se va trece la un tip de promovare clasic in domeniul turismului si anume inscrierea in cataloage si ghiduri de turism, editarea de brosuri si pliante de prezentare, participari la targuri nationale si internationale de turism, articole de prezentare in presa specializata in turism si afaceri. Particularitatile prin care DOINA se deosebeste de ceilalti ofertanti sunt: 4.1. Analiza S.W.O.T a PENSIUNII DOINA Puncte forte Puncte slabe Reputatia Managerului pensiunii DOINA Birocratie Pensiunea cu dotarile tehnice si specifice prevazute prin proiect va asigura un confort pe care multe din hotelurile din Sibiu nu-l ofera in prezent Costuri ridicate de pastrare a standardelor propuse Calitatea serviciior aliniate la standardele internationale Pret mai mare decit al concurentei Gama de servicii oferite Sezonalitate Personal calificat Lipsa unui program de fidelizare a clienteleiEficienta activitatii departamentului de marketing Fidelitatea clientilor pensiunii Oportunitati Amenintari Intrarea pe piete externe Intrarea altor pensiuni concurente pe piata produsului turistic Sibiu Revitalizarea unui produs turistic Sibiu Posibilitatea scaderii interesului consumatorilor fata de produsele turistice traditionale Investitii masive in Sibiu Intrarea unui concurent puternic pe piata Ungariei Posibilitate de intrare pe segmente noi Dezvoltarea slaba a infrastructurii tehnice si a economiei regiunii Sibiu Dezvoltarea programului de promovare a Romaniei si a zonelor sale turistice Slaba imagine a Romaniei pe plan extern Tendinte de crestere a produsului turistic Sibiu Interesul turistilor din Ungaria cu privire la regiunea turistica Sibiu Perspectivele intrarii Romaniei in UE 19
  • 20. Pentru a surprinde atmosfera rurala a locului, spatiul va fi amenajat special.  In curtea interioara a pensiunii va fi amenajat un mic magazin de produse artizanale realizate de mestesugari din imprejurimi, care vor fi oferite spre cumparare, ca marturii a petrecerii unei vacante in zona.  masa se va axa in special pe preparate traditionale in zona. La cerere se pot pregati si produse „speciale”. Toate legumele vor fi din productia proprie a pensiunii tocmai din dorinta e a evita produsele tratate chimic. Intrucat zona Sibiului si in special cea in care este amplasata pensiunea, desi nu presupune o activitate de tip sezonier, are si perioade mai putin solicitate managerul Doina a conturat un pachet de servicii de tratament adresat cu preponderenta persoanelor de varsta a III a, la de un nivel de tarif mai scazut si accesibil acestui segment de consumatori. 4.2. Tarife si pachete oferite. Programe speciale pentru min 7 zile: acestea se vor oferi in special prin intermediul Partenerilor DOINA dar nu numai. Se accepta de asemnea si solicitarile directe ale turistilor. Prezenta in cataloagele de specialitate va facilita promovarea acestui tip de pachet. La cerere, se pot organiza, microcircuite personalizate pe durata unui week-end, a cinci zile, a unei saptamini, etc. Aceste circuite vor include cele mai pitoresti locuri din jurul satului si vor avea ca obiective cadrul natural al zonei si observarea a culturii si traditiilor locului. Pretul tuturor acestor activitatii este negociabil, in functie de marimea grupului, durata deplasarii, mijlocul de transport ales. Pentru toate aceste activitati se ofera optional serviciul specializat de ghid. Programe speciale de sfarsit de saptamana care se adreseaza in special clientilor ce vor sa evadeze din agitatia orasului si sa uite de problemele din timpul saptamanii. Este de asteptat ca la aceasta program sa apeleze in special clientii traditionali. Programe personalizate: pensiunea va pune la dispozitia companiilor posibilitatea de a organiza seminarii, sedinte de teambuilding sau programe de training pentru angajati. Astfel, se vor crea conditii pentru a desfasura diverse activitati in natura: ex: partide de vanatoare in special pentru grupurile organizate de turisti straini, focuri de tabara, gratare in aer liber,etc.. 20
  • 21.  Camera dubla: 160 Ron/Zi  Tarife pentru servirea mesei: -mic dejun 30 Ron/persoana -pranz 45 Ron/persoana -cina 35 Ron/persoana Tarifele vor fi negociate in functie de numarul de persoane si numarul de zile de cazare. Se vor acorda discount-uri la rezervări pentru perioadele din cursul saptamanii. De asemenea, contractele incheiate prin intermediul Partenerilor vor fi negociate separat in functie de raportul cerere oferta al pietei din momentul respectiv, acordandu-se reduceri pe baza numarului de turisti si a numarului de zile de ocupare. Totodata, se vor diferentia tarifele in functie de pachetul turistic solicitat, seviciile complementare (serviciile de bar, serile rustice, mini excursiile in zona, organizarea de seminarii, serviciile de spalatorie) si vor fi tarifate separat in functie de cheltuielile pe care le implica acestea. Preturile se incadreaza in marjele orientative de tarife recomandate de ANTREC (www.pensiunituristice.com, www.antrec.ro si www.ministerulturismului.ro). 5. Calculul eficientei economicea activitatilor turistifce desfasurate Investitii necesare pentru amenajarea camerei de oaspeti cu posibilitatea serviirii mesei (7 camere) Investitii – amenajari, dotari Natura investitiei Anul Cost Amortismente durata(ani) Amortismente valoare * constructii 2004 73.500 20 3675 21
  • 22. * amenajari 2005 42.000 10 4200 * finisari 2006 21.000 5 4200 * mobilier 2007 35.000 10 3500 * echipament 2008 38.500 5 7700 TOTAL 210.000 23.275 Investitie pe camera: 4****: 30.000 Ron x 7 camere Valoarea totala a investitiei=7 x 30.000=210.000 Ron 35% din valoarea totala a investitiei reprezinta valoarea constructiei: 35/100 x 210.000=73.500 Ron a costat constructia Amenajari: 6000 Ron/camera => 7 x 6000=42.000 Ron Finisari: 3000 Ron/camera => 7 x 3000=21.000 Ron Mobilier: 5000 Ron/ camera => 7 x 50.000=35.000 Ron Echipament: 5500 Ron/ camera => 7 x 5500=38.500 Ron Amortismente: Constructii –73.500/20=3675 Mobilier – 35.000/10=3500 Amenajari – 42.000/10=4200 Echipament – 38.500/5= 7700 Finisari – 21.000/5=4200 Finantari Autofinantare 68.000 Subventii 42.000 Imprumuturi 100.000 Total 210.000 Subventiile reprezinta 20% din valoarea totala a investitiei => 20/100 x 210.000=42.000 22
  • 23. Rambursari anuale Rata 20.000 Dobanda 24.000 Total 44.000 Perioada de rambursare: 5 ani 100.000/5=20.000/an 20.000/12=1666,6/luna reprezinta rata. Dobanda este de 20%/luna => 0,20 x 1666,6=333,32 1666,6+333,32=1999,92 aprox. 2000 Ron/luna 2000 x 12=24.000 Ron/an Venituri Inchiriere camere 104.160 Servirea mesei 45.080 Total 149.240 Inchiriere camere Camera dubla: 160 Ron/zi 7 camere duble => 14 persoane/zi Inchiriere in lunile iulie(31 zile), august(31 zile) si decembrie(31 zile) => 93 zile/an 93 zile x 160 Ron x 7 camere=104.160 Ron/an Servirea mesei Fiind demipensiune micul dejun este inclus in pret si consideram ca jumatate din oaspeti doresc sa serveasca pranzul si cealalta jumatate cina. Mic dejun: 14 persx 93 zile x 30 Ron=39.060 inclus in pret Pranz: 7 pers x 93 zile x 45 Ron=29.295 Cina: 7 perx x 93 zile x 35 Ron=22.785 Total: 45.080 La acestea se adauga venituri din vanzarea suvenirurilor la magazin: 4000/an TOTAL: 149.240 + 4000=153.240 Ron INDICATORII CAPACITATII DE CAZARE Numar de nopti -total (3 luni/an) -pe camera 93 de nopti 7 camere x 93 nopti=651 Pret de comercializare/noapte 160 Ron x 7 camere= 1120 Ron CHELTUIELI DE FUNCTIONARE 23
  • 24. a) Cheltuieli fixe – total Cotizatii,promovare,publicitat e Cheltuieli de gestiune (telefon,curierat) Transport, deplasari Impozite pamant, cladiri Taxe Asigurari 300 Ron 600Ron 800 Ron 1800 Ron 1000 Ron 1500 Ron b) Cheltuieli variabile Alimentatie -mic dejun -pranz -cina Costuri cu personalul Consum utilitati (apa, gaz, energie electrica si termica) Costuri de intretinere 930 Ron 1860 Ron 930 Ron 26.100 Ron 2000 Ron 2000 Ron TOTAL CHELTUIELI ( a + b) = 6000+33.820=39.820 Ron Cheltuieli variabile Alimentatie Mic dejun: 10 Ron x 93 zile=930 Ron Pranz: 20 Ron x 93 zile=1860 Ron Cina: 10 Ron x 93 zile=930Ron Costuri cu personalul Personal calificat-salarii oferite: un manager ( 2000 Ron), 1 contabil (1000 Ron), 1 ghid turistic (1000 Ron), 1 bucatar (900 Ron), 2 chelneri (700 Ron x 2=1400 Ron), 2 cameriste (600 Ron x 2=1200Ron),1 spalator haine (600 Ron),1 vanzator magazin suveniruri (600 Ron) Total anual: 3luni x (2000+1000+1000+900+1400+1200+600+600)=3 x 8700=26.100 Ron REZULTATE Venituri Cheltuieli Profit brut: -din activitate -pe camera 153.240 39.820 153.240-39.820=113.420 113.420/7 camere=16202,85 24
  • 25. Profit net Venit net disponibil 90.045 61.735 Profitul net=Profitul brut - Amortismente= 113.420-23.375=90.045 Venit net disponibil=Profit net-(rambursari/an+taxe+impozite+asigurari)=90.045- (24.000+1000+1800+1500)=90.045-28.300=61.735 INDICATORI DE EFICIENTA Pragul de rentabilitate -nr. nopti Rentabilitatea economica Termenul de recuperare a investiei ( ani) 0,413% 145,85% 2 Prag rentabilitate=Cheltuieli fixe/Pret variabil-Cheltuieli variabile Pret variabil=93 x 160=14.880 Chelt. variabile=33.820/93=363,65 Prag rentabilitate=6000/14.880-363,65=0,413% Rentabilitate ec=Profit net x 100/Venit net=9.004.500/61.735=145,85% Termen de recuperare a investitiei=Investitia totala/Profit brut=1,85 aprox 2 ani 6. Concluzii Avand in vedere faptul ca destinatia turistica Sibiu a fost declarata “Sibiu-Capitală Culturală Europeană 2007”, acest fapt presupune o atentie deosebita asupra viitorului cultural, economic, tehnologic, demografic, social, politic al orasului si a regiunilor sale. Este evident faptul ca, in urma implementarii acestui program, va creste semnificativ gradul de interes al turistilor nationali, si nu in ultimul rind, interesul turistilor internationali fata de aceasta minunata destinatie turistica. Programul este gândit astfel încât să promoveze cooperarea culturală al oraşului Sibiu printr-un program cultural cu dimensiuni şi semnificaţie europeană si să ofere oportunităţi pentru probleme de incluziune şi coeziune socială, educaţie, turism patrimoniu şi regenerare urbană la toate nivelurile. Programul pune cultura în centrul vieţii oraşului şi caută în ea inspiraţie pentru a conduce comunitatea spre viitor. Prin realizarea acestui plan strategic de promovare a destinatiei turistice-Sibiu, pensiunea MIRA si-a propus sa relanseze produsul turistic enumerat mai sus, si sa conceapa un pachet de servicii speciale. 25
  • 26. Pensiunea DOINA spera sa isi atinga obiectivele de marketing, prin implementarea programului de promovare a produsului turistic Sibiu, pentru aceasta se vor antrena fortele profesioniste de control si evaluare a programului, si anume echipa manageriala a pensiunii. “Ne propunem ca, prin oferirea de servicii de calitate si fidelizarea clientilor, sa se imbunatateasca gradul de vizibilitate a pensiunii, a Sibiulu si sa putem afirma ca am contribuit si noi la perfectionarea imaginii Romaniei pe plan extern.” Echipa manageriala, Pensiunea DOINA. Reclama Pentru un concediu relaxant unde aveti ocazia sa va reincarcati bateriile va asteptam cu drag la Pensiunea Doina ****din zona Sibiu unde calitatea este la ea acasa. Pensiunea dispune de camere duble dotate cu televizor, aer conditionat, radio, frigider, telefon, grup sanitar propriu (apa calda si rece) care va asigura tot confortul necesar. Pret 160 Ron/noapte. Detalii pe pagina de internet www.pensiuneadoina.ro sau persoana de contact manager Ion Popescu – 0727360363. Va dorim un sejur placut! 26