2. Persoană juridică
Persoana juridică este un colectiv de oameni, constituit în conformitate cu legea, având o
organizare de sine stătătoare, un patrimoniu distinct afectat în vederea realizării unui scop
determinat și care participă la raporturile juridice în nume propriu.
Potrivit Codul civil, persoana juridică este orice formă de organizare care, întrunind condițiile
cerute de lege, este titulară de drepturi și de obligații. Persoanele juridice legal înființate se
supun dispozițiilor aplicabile categoriei din care fac parte, precum și celor cuprinse în Codul
civil.
Din definiția dată, se consideră că, pentru existența oricărei persoane juridice, sunt necesare
a fi întrunite următoarele elemente constitutive:
- o organizare de sine stătătoare;
- existența unui patrimoniu propriu;
- existența unui scop licit și moral în acord cu interesul general.
3. PERSOANĂ JURIDICĂ
1.Organizarea proprie privește două aspecte:
a) Organizația internă, structurarea pe compartimente: de producție; de aprovizionare; de desfacere;
financiar-contabile; de investiții; de marketing etc.
b) Conducerea persoanei juridice.
2. Patrimoniul propriu reprezintă a doua cerință privind existența persoanei juridice, este constituit din
totalitatea drepturilor și obligațiilor care au conținut economic, ipot fi evaluate în bani și care aparțin
persoanei juridice.
Patrimoniul este alcătuit din drepturi patrimoniale (reale și de creanță) care alcătuiesc ”activul” și din
obligațiile patrimoniale (contractuale și extracontractuale), care constituie ”pasivul”, iar acest patrimoniu
trebuie să fie separat, distinct de patrimoniul persoanelor fizice ce au constituit persoana juridică, precum
și de a tuturor celorlalte persoane juridice.
4. Clasificarea persoanelor juridice
A. Persoane juridice de drept public;
B. Persoane juridice de drept privat.
A. Persoane juridice de drept public
În această categorie se includ:
a) Statul - care este persoană juridică și, în consecință, participă nemijlocit, în nume propriu, în raporturile
juridice, ca subiect de drepturi și obligații. Ìn principiu, statul participă în raporturi juridice de drept public, pe plan
internațional și numai prin excepție în raporturi juridice de drept privat. Participarea la aceste raporturi juridice se
realizează prin Ministerul Economiei și Finanțelor Publice, afară de cazul în care legea dispune altfel.
b) Unitățile adminisativ-teritoriale, unde se includ: comunele, orașele sau municipiile și județele conform
art.21 din Codul Administrativ.
5. Clasificarea persoanelor juridice
c. Parlamentul României, alcătuit din Camera Deputaților și Senat, ”este organ reprezentativ suprem
al poporului român și unica putere legiuitoare a țării” (art.61 din Constituție).
d. Organele puterii executive, din care fac parte: Președinele României; (art. 80 din Constituție);
Guvernul României, ca organ central al puterii executive pe întreg teritoriul țării (art. 102 din
Constituție); ministerele și alte organe de specialitate ale administrației centrale (art. 116 din
Constituție); misiunile diplomatice și oficiile consulare, ce ființează pe teritoriul altor state; autoritățile
administrației publice locale, respectiv consiliile locale și județene alese și primarii aleși, art.121 din
Constituție.
e. Autoritățile publice judecătorești, organizate în baza principiului separației puterilor în stat și
care înfăptuiesc justiția prin instanțele judecătorești: Judecătorii, Tribunale județene și al Municipiului
București, instanțele militare, Curți de Apel, Înalta Curte de Casație și Justiție
6. Clasificarea persoanelor juridice
f. Ministerul Public -organizat sub forma parchetelor, pe lângă fiecare instanță judecătorească
(Judecătorii, Tribunale, Instanțele militare, Curți de Apel, Ìnalta Curte de Casație și Justiție),
”parchetele funcționează pe lângă instanțelor de judecată, conduc și supraveghează activitatea de
cercetare penală a poliției judiciare în condițiile legii” art.131 din Constituție.
g. Curtea Constituțională - este garantul supremației Constituției - art.142 din Constituție, se
pronunță asupra constituționalității legilor.
h. Curtea de Conturi - înființată prin Legea nr. 94/1992, cu rolul de a ”exercita controlul asupra
modului de formare de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale
sectorului public” - art.140 din Constituție;
7. B. Persoane juridice de drept privat
În această categorie se includ:
a) Agenții economici de stat și din care fac parte regiile autonome și societățile comerciale cu capital
de stat. Regia Națională a Pădurilor ROMSILVA, Regia Monitorul Oficial, Compania de Autostrăzi și
Drumuri Naționale.
b) Societățile comerciale cu capital privat, organizate pe baza Legii nr. 31/1990;
c) Partidele politice - Legea nr.14/2003;
d) Organizații sindicale - Legea nr.62/2011;
e) Cultele religioase - Legea nr.489/2006;
f) Societății cooperative, organizate în baza Legii nr. 1/2005.
g) Asociațiile și fundațiile, fără scop lucrativ, constituite în baza OG 26/2000.
8. ÎNFIINȚAREA PERSOANEI JURIDICE
Persoanele juridice de drept privat se pot constitui, în mod liber, în una dintre formele prevăzute de
lege. Persoanele juridice de drept public se înființează prin lege. Prin excepție de la aceste
dispoziții, în cazurile anume prevăzute de lege, persoanele juridice de drept public se pot înființa
prin acte ale autorităților administrației publice centrale sau locale ori prin alte moduri
prevăzute de lege.
Modurile de înființare a persoanei juridice
1. Ìnființațea prin actul de înființare a organului competent în cazul autorităților și instituțiilor
publice sau de unităților administativ - teritoriale precum și al operatorilor economici care se
consitiuie de către stat sau de către unitățile administrativ - teritoriale.
2. Înființarea persoanelor juridice prin actul de înființare al celor care o constituie, autorizat
în condițiile legii:
9. Modurile de înființare a persoanelor juridice
1. Ìnființațea prin actul de înființare a organului competent în cazul autorităților și instituțiilor publice
sau de unităților administativ - teritoriale precum și al operatorilor economici care se consitiuie de
către stat sau de către unitățile administrativ - teritoriale. Ìn toate cazurile, actul de înființare trebuie să
prevadă în mod expres dacă autoritatea publică este persoană juridică, astfel:
a) Organele puterii legislative (Camera Deputaților și Senatul), pe baza prevederilor art.61-76 din
Constituție, în urma alegerilor.
b) Organele puterii executive, în baza dispozițiilor Constituției și a unor legi speciale (Guvernului României
în baza Legii nr. 90 /2001 privind organizarea și funcționarea guernului României și a ministerelor . Unele
ministere, cum ar fi Ministerul Administrației și Internelor prin Legea nr. 90/2001, Ministerul Justiției și
Libertăților Cetățenești prin HG nr.652/2009, Ministerul Apărării Naționale, prin Legea nr.346/2009, Minisrterul
Educației prin HG. Nr.536/2011
c) Autoritățile puterii judecătorești, se oganizează în baza prevederilor Constituției și a Legilor speciale
(legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească și Legea nr. 304/2004 privind organizarea juduciară).
10. Ìnființațea prin actul de înființare a organului competent
d) Unitățile administrativ –teritoriale și autoritățile administrației publice locale, Legea
nr.2/1968 și Legea nr.215/2001.
e) Regiile autonome și societățile comerciale cu capital de stat, de interes național, se
înființează prin hotărâri ale Guvernului României; iar cele de interes local, prin hotărâre a
consiliilor județene și municipale. Regia autonomă Monitorul Oficial prin HG 358/1991,
Regia Națională a Pădurilor ROMSILVA prin HG nr.229/2009, Compania Națională de
autostrăzi și Drumuri Naționale din România prin OUG
nr.84/2003.
f) Instituțiile de stat sunt înființate prin legi sau hotărâri ale guvernului, dar și de către
autoritățile administrației publice locale. Exemplu: HG nr.916/2005 privind structurile
instituțiilor de învățământ superior acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu și a
specializărilor din domeniile studiilor universitare de licență.
11. Înființarea persoanelor juridice prin actul de înființare
2. Înființarea persoanelor juridice prin actul de înființare al celor care o constituie, autorizat
în condițiile legii:
Înființarea acestor persoane juridice constă în aceea că persoanele care doresc să le înființeze
trebuie să încheie un act constitutiv (contract sau statut) și să se adreseze pentru autorizare
Oficiului registrului comerțului care funcționează pe lângă Tribunale ori Instanțelor de judecată,
după caz, și înregistrarea în registre speciale
Înainte de a se trece la elaborarea actelor constitutive (contract sau statut), cei ce doresc să
înființeze o asemenea persoană juridică trebuie să obțină ”autorizarea înființării”, din partea
organului competent prevăzut de Legea de organizare.
Ìn principiu, actul de autorizare a înființării se emite de ministerul de resort din domeniul în care
va funcționa persoana juridică sau de către Oficiile registrului comerțului care funcționează pe
lângă Tribunale, pentru societățile comerciale.
Prin actul de autorizare a înființării, organul competent se va pronunța asupra oportunității, după
care se va trece la elaborarea actelor constitutive.
12. Înființarea persoanelor juridice prin actul de înființare
Prin acest mod de înființare iau naștere:
Asociațiile și fundațiile fără scop lucrativ (non profit) - O.G.nr.26/2000. Acestea sunt înființate
pe baza actului constitutiv, statutul, actele doveditoare ale sediului și patrimoniului inițial, și dovada
disponibilității denumirii eliberată de Ministerul Justiției, de către Judecătorii și înregistrarea
acestora în Registrul asociațiilor și fundațiilor;
partidele politice - Legea nr.14/2003, care se înființează de Tribunalul Bucurețti pe baza
statutului și se înregistrează în registrul special al partidelor politice;
societățile comerciale - Legea nr.31/1990. Solicitanții se adresează Oficiului registrului
comerțului prin Biroul unic, și se dispune înființarea acestora prin încheierea judecătorului delegat,
care dispune înregistrarea în registrul comerțului și publicarea în extras a încheierii, eliberându-se
solicitanților un certificat de înregistrare ce conține Codul Unic de Ìnregistrare;
societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură - Legea nr.36/1991.
Ìnființarea se face pe baza actului constitutiv și a statutului, de către Judecătorie printr-o încheiere
care se afișează în extras la sediul societății și al primăriei pe raza căreia își are sediul societatea
și se publică în M.Of. Ìnregistrarea societății se face în Registrul societăților agricole;
13. Înființarea persoanelor juridice prin actul de înființare
Instituții de credit și adecvarea capitalului- OUG nr.99/2006. înainte de înființare băncile
trebuie să obțină autorizarea din partea Băncii Naționale Române, după care vor depune actul
constitutiv în vederea ănființării la Oficiul registrului comerțului;
- societăți de asigurării -Legea nr.32/2000. Activitatea de asigurare în România poate fi
exercitată de persoane juridice române, constituite ca societăți pe acțiuni și/sau societăți mutuale,
autorizate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, după care se solicită înmatricularea la
Oficiul registrului comerțului;
- societățile cooperative- Legea nr.1/2005 legea cooperației. Societățile cooperative se
înființează pe baza actului constitutiv care poate fi format din contract și statut dar și printrun
înscris unic, de către judecătorul delegat la registrul comerțului care dispune prin încheiere
înmatricularea și se eliberează Certificatul de înregistrare ce conține Codul unic de înregistrare
14. Nulitatea persoanei juridice
Nulitatea unei persoane juridice poate fi constatată sau, după caz, declarată de instanța judecătorească numai atunci când:
a) lipsește actul de înființare sau nu a fost încheiat în forma autentică în situațiile anume prevăzute de lege;
b) toți fondatorii sau asociații au fost, potrivit legii, incapabili, la data înființării persoanei juridice;
c) obiectul de activitate este ilicit, contrar ordinii publice ori bunelor moravuri;
d) lipsește autorizația administrativă necesară pentru înființarea acesteia;
e) actul de înființare nu prevede denumirea, sediul sau obiectul de activitate;
f) actul de înființare nu prevede aporturile fondatorilor sau ale asociaților ori capitalul social subscris și vărsat;
g) s-au încălcat dispozițiile legale privind patrimoniul inițial sau capitalul social minim, subscris și vărsat;
h) nu s-a respectat numărul minim de fondatori sau asociați prevăzut de lege;
i) au fost nesocotite alte dispoziții legale imperative prevăzute sub sancțiunea nulității actului de înființare a persoanei
juridice.
15. Nulitatea persoanei juridice
Nerespectarea dispozițiilor de la lit. a), c) - g) se sancționează cu nulitatea absolută.
Nulitatea relativă a persoanei juridice poate fi invocată în termen de un an de la data
înregistrării sau înființării acesteia, după caz.
Nulitatea absolută sau relativă a persoanei juridice se acoperă în toate cazurile, dacă,
până la închiderea dezbaterilor în fața primei instanțe de judecată, cauza de nulitate a
fost înlăturată.
16. Înregistrarea persoanei juridice
Persoanele juridice sunt supuse înregistrării, dacă legile care le sunt aplicabile prevăd această
înregistrare. Prin înregistrare se înțelege înscrierea, înmatricularea sau, după caz, orice altă
formalitate de publicitate prevăzută de lege, făcută în scopul dobândirii personalității juridice sau
al luării în evidență a persoanelor juridice legal vnființate, după caz.
Înregistrarea se face la cerere sau, în cazurile anume prevăzute de lege, din oficiu.
Capacitatea juridică civilă a persoanei juridice
Ca și persoana fizică, persoana juridică - ca subiect colectiv, dispune de capacitate juridică,
adică de aptitudinea recunoscută de lege de a avea drepturi și obligații.
Capacitatea juridică civilă a persoanei juridice reprezintă aptitudinea acestui subiect colectivi de
drept de a avea drepturi și obligații civile - capacitate de folosință - și aptitudinea de a dobândi și
exercita drepturi subiective civile și de a-și asuma și îndeplini obligații civile prin încheierea de
acte juridice civile, de către organele sale de conducere - capacitate de exercițiu.
17. A. Capacitatea de folosință a persoanei juridice
Capacitatea de folosință a persoanei juridice este acea parte a capacității civile ce
constă în aptitudinea generală și abstractă a acestuia de a avea drepturi și obligații.
Caracteristica principală a capacității de folosință a oricărei persoane juridice constă în
aceea că ”este circumscrisă scopului pentru care a fost creată persoana juridică´.
Persoana juridică nu poate avea decât acele drepturi și obligații care sunt în concordanță
cu scopul pentru care ea a fost înființată. Aceasta rezultă și din analiza textului art.206
alin.2 și 3 din codul civil, astfel că, persoanele juridice fără scop lucrativ pot avea doar
drepturi și obligații civile care sunt necesare pentru realizarea scopului stabilit prin lege,
actul de constituire sau statut. Actul juridic încheiat cu încălcarea dispozițiilor alin.(1) și
(2) este lovit de nulitate absolută.
18. Începtul capacității de folosință a pesoanei juridice
Potrivit art.205 din Codul civil, persoanele juridice care sunt supuse înregistrării au
capacitatea de a avea drepturi și obligații de la data înregistrării lor.
Celelalte persoane juridice au capacitatea de a avea drepturi și obligații, după caz, de la
data actului de înființare, de la data autorizării constituirii lor sau de la data îndeplinirii
oricărei alte cerințe prevăzute de lege.
Cu toate acestea, persoanele juridice care sunt supuse înregistrării au capacitatea de a
avea drepturi și obligații de la data înregistrării lor, pot, chiar de la data actului de
înființare, să dobândească drepturi și să își asume obligații, însă numai în măsura
necesară pentru ca persoana juridică să ia ființă în mod valabil.
Conținutul capacității de folosință a persoanelor juridice este alcătuit din totalitate
drepturilor și obligațiilor civile care corespund cu scopul stabilit prin lege sau actul de
înființare sau statut.
19. Înregistrarea persoanei juridice
Fiind alcătuită din drepturile și obligațiile corelative, capacitatea de folosință a
persoanelor juridice, ca și la persoanele fizice, are două laturi, și anume: latura activă,
aceea care cuprinde aptitudinea de a avea drepturi subiective, adică drepturi civile
patrimoniale și personale nepatrimoniale izvorâte din contracte sau din anumite fapte
juridice; latura pasivă, conținând aptitudinea de a avea obligații civile patrimoniale și
nepatrimoniale.
Persoana juridică poate avea orice drepturi și obligații civile, afară de acelea care, prin
natura lor sau potrivit legii, nu pot aparține decât persoanei fizice. Persoanele juridice
fără scop lucrativ pot avea doar acele drepturi și obligații civile care sunt necesare
pentru realizarea scopului stabilit prin lege, actul de constituire sau statut. Actul juridic
încheiat cu încălcarea acestor dispoziții este lovit de nulitate absolută.
20. Desfășurarea activităților autorizate
Desfășurarea activităților autorizate
Ìn cazul activităților care trebuie autorizate de organele competente, dreptul de a desfășura
asemenea activități se naște numai în momentul obținerii autorizației respective, dacă prin lege
nu se prevede altfel. Actele și operațiunile săvârșite fără autorizațiile prevăzute de lege sunt lovite
de nulitate absolută, iar persoanele care le-au făcut răspund nelimitat și solidar pentru toate
prejudiciile cauzate, independent de aplicarea altor sancțiuni prevăzute de lege.
21. B. Capacitatea de exercițiu a persoanei juridice
Capacitatea de exercițiu a persoanei juridice constă în aptitudinea de a dobândi și exercita drepturi subiective civile și de
a-și asuma îndeplini obligații civile, prin încheierea de acte juridice civile de către organele sale de conducere.
Persoana juridică își exercită drepturile și își îndeplinește obligațiile prin organele sale de administrare, de la data
constituirii lor.
Au calitatea de organe de administrare, persoanele fizice sau persoanele juridice care, prin lege, actul de constituire sau
statut, sunt desemnate să acționeze, în raporturile cu terții, individual sau colectiv, în numele și pe seama persoanei
juridice.
Raporturile dintre persoana juridică și cei care alcătuiesc organele sale de administrare sunt supuse, prin analogie,
regulilor mandatului, dacă nu s-a prevăzut altfel prin lege, actul de constituire sau statut. Rezultă că manifestarea de
voință a persoanei juridice în vederea încheierii de acte juridice, prin care să dobândească drepturi și să-ți asume
obligații, se realizează prin intermediul organelor sale de conducere. Ìntre persoana juridică și organele sale de
conducere există un ”raport de reprezentare”, asemănător ”mandatului”, care se numește ”reprezentare legală”.
22. Lipsa organelor de administrare
Până la data constituirii organelor de administrare, exercitarea drepturilor și îndeplinirea
obligațiilor care privesc persoana juridică se fac de către fondatori ori de către persoanele
fizice sau persoanele juridice desemnate în acest scop. Actele juridice încheiate de către
fondatori sau de către persoanele desemnate cu depășirea puterilor conferite potrivit legii,
actului de constituire ori statutului, pentru înființarea persoanei juridice, precum și actele
încheiate de alte persoane nedesemnate obligă persoana juridică în condițiile gestiunii de
afaceri. Cel care contractează pentru persoana juridică rămâne personal ținut față de terți
dacă aceasta nu se înființează ori dacă nu își asumă obligația contractată, în afara cazului
când prin contract a fost exonerat de această obligație
23. Incapacități și incompatibilități
Nu pot face parte din organele de administrare și de control ale persoanei juridice:
- incapabilii - minorii care nu au împlinit vârsta de 14 ani și interzisul judecătoresc;
- cei cu capacitate de exercițiu restrânsă - minorii cu vârsta cuprinsă între 14-18 ani;
- cei decăzuți din dreptul de a exercita o funcție în cadrul acestor organe;
- cei declarați prin lege sau prin actul de constituire incompatibili să ocupe o astfel de
funcție.
Actele încheiate cu încălcarea acestor dispoziții sunt anulabile. Acestea nu pot fi anulate
pentru simplul fapt că persoanele care fac parte din aceste organe sunt incapabile ori
incompatibile, după caz, sau pentru că acestea au fost numite cu încălcarea dispozițiilor
legale ori statutare, dacă nu s-a produs o vătămare.
24. Funcționarea persoanei juridice
Hotărârile și deciziile luate de organele de conducere și administrate în condițiile legii,
actului de constituire sau statutului sunt obligatorii chiar pentru cei care nu au luat parte la
deliberare sau au votat împotrivă.
Nulitatea actelor emise de organele persoanei juridice
Hotărârile și deciziile contrare legii, actului de constituire sau statutului pot fi atacate în
justiție de oricare dintre membrii organelor de conducere și administrare care nu au
participat la deliberarea sau care au votat împotrivă și au cerut să se insereze aceata în
procesul-verbal de ședință, în termen de 15 zile de la data când li s-a comunicat copia de
pe hotarârea sau decizia respectivă ori de la data când a avut loc ședința, după caz.
25. Identificarea persoanei juridice
Sunt de naționalitate română toate persoanele juridice al căror sediu,
potrivit actului de constituire al statutului, este stabilit în România.
Persoana juridică poartă denumirea stabilită în condițiile legii prin actul
de constituire sau statut.
Odată cu înregistrarea persoanei juridice, se va trece în registru public
denumirea ei și celelalte atribute de identificare.
Sediul persoanei juridice se stabilește potrivit actului de constituire sau
statutului. În funcție de obiectul de activitate, persoana juridică poate
avea mai multe sedii cu caracter secundar pentru sucursalele,
reprezentanțele sale teritoriale și punctele de lucru.
26. Încetarea persoanei juridice
Persoana juridică încetează, după caz, prin constatarea ori declararea
nulității, prin fuziune, divizare totală, transformare, dizolvare sau
desființare, ori printr-un alt mod prevăzut de actul constitutiv sau de lege.
Persoanele juridice înființate de către autoritățile publice centrale sau
locale, nesupuse dizolvării, pot fi desființate prin hotărârea organului care
le-a înființat.
Persoanele juridice supuse înregistrării încetează la data radierii din
registrele în care au fost înscrise.
Celelealte persoane juridice încetează la data actului prin care s-a dispus
încetarea sau, după caz, la data îndeplinirii oricărei alte cerințe prevăzute
de lege.
