Rugulament privind constituirea și ținerea la zi a colecției "E-Portofolii Ed...
Avasiloaie rodica
1. Autonomia universitară și
libertatea academică:
evoluția Bibliotecii
Rodica Avasiloaie,
directorul Bibliotecii Academiei de Muzicâ, Teatru și
Arte Plastice
3. Kant a arătat că „autonomie” este compusul lui
„auto” și „nomos” – ceea ce înseamnă „să îți dai legi
proprii”. Această înțelegere a autonomiei se găsește
în actele și normativele, inclusiv tratate şi pacte
internaţionale la care Republica Moldova este parte
cum ar fi: „The Lima Declaration on Academic
Freedom and Autonomy of Institutions of Higher
Education” (1988), „The Magna Charta of European
Universities” (Bologna, 1988), Declaraţia de la
Bologna (1999), Declarația de la Lisabona (2007)etc.
4. Republica Moldova
Autonomia universitară (AU) a fost consfinţită prin Legea
Învăţământului (1995), alte acte subordonate legii şi
proiectul Codului Educaţiei.
Autonomia universitară este stipulată în Constituția
Republicii Moldova, Art. 35 Dreptul la învățătură p. (6)
Instituțiile de învățământ superior beneficiază de dreptul la
autonomie.
Strategia Unificată de Dezvoltare a Învăţământului pentru
perioada 2010-2015
5. Hotărîrea Guvernului nr. 983 din 22
decembrie 2012 cu privire la modul de
funcționare a instituțiilor de învățămînt superior
de stat în condiții de autonomie financiară. În
baza acestei hotărîri (p.2) se stabileşte perioada
de tranziţie de doi ani financiari (2013, 2014).
Ministerele de resort în perioada de tranziţie vor
distribui alocaţiile instituţiilor de învăţămînt
superior din subordine în baza procedurii privind
realizarea achiziţiilor publice dintr-o singură
sursă.
Conform p. 3, ME, în comun cu ministerele de
resort, va elabora şi va înainta Guvernului spre
aprobare metodologia de calculare a taxei de
studii.
6. Anexa nr.1
REGULAMENT
cu privire la modul de funcţionare a instituţiilor de învăţămînt
superior de stat în condiţii de autonomie financiară
I.2. Instituţia de învăţămînt superior de stat este o unitate cu autonomie
financiară nonprofit, care activează în condiţii de autogestiune, în baza
alin. (10) art. 61 din Legea învăţămîntului.
5. Alocaţiile transferate de la bugetul de stat pentru programele de studii
oferite conform Planului (Comenzii de Stat) reprezintă una din sursele de
venituri ale Instituţiei. Instituţia este în drept să obţină venituri din alte
surse neinterzise de lege.
6. Autonomia financiară ca parte componentă a autonomiei universitare,
inclusiv ce constă în dreptul Instituţiei de a-şi organiza activitatea
independent şi a se autogestiona financiar, de a-şi exercita activitatea fără
nici un fel de ingerinţe ideologice, politice sau religioase.
2. e) să respecte libertatea academică a personalului didactic, didactic auxiliar
şi de cercetare, precum şi drepturile şi libertăţile studenţilor...
II.10. Autonomia financiară se realizează prin:gestionarea mijloacelor
financiare, inclusiv a celor alocate din bugetul de stat, prin conturi
bancare;
7. d) stabilirea cuantumului taxelor de studii, de cazare în cămine, conform
metodologiei aprobate de Guvern, precum şi pentru serviciile acordate şi
lucrările executate contra plată coordonate cu fondatorul;
VI.20. Mijloacele financiare din contul bugetului de stat ...se alocă pentru anul
financiar cu repartizarea pe lunile anului. Mijloacele respective se transferă lunar
la contul bancar al Instituţiei de către fondator.
VI. 22. Costul per student, stabilit de către fondator la repartizarea mijloacelor pe
Instituţii,
include
următoarele
categorii
de
consumuri:
b) de achiziţionare a mărfurilor, serviciilor şi lucrărilor necesare pentru
asigurarea desfăşurării procesului educaţional/ de cercetare ştiinţifică;
c) procurări de mijloace fixe.
24. Pentru activităţile de cercetare ştiinţifică cu finanţare de la bugetul de stat,
mijloacele se alocă în baza programelor şi proiectelor cîştigate prin concurs în
modul
stabilit.
25. În scopul stimulării /dezvoltării învăţămîntului superior, fondatorul
creează o rezervă pînă la 2% din volumul alocaţiilor pentru programele de studii
oferite conform Planului (Comenzii de Stat) şi o distribuie în bază de concurs,
conform necesităţilor statului de formare de cadre în economia naţională,
conform unui Regulament aprobat de fondator.
8. Anexa nr.2 LISTA
instituţiilor de învăţămînt superior de stat care vor activa,
în condiţii de autonomie financiară
1.Universitatea de Stat din Moldova
2.Universitatea Tehnică a Moldovei
3.Universitatea Pedagogică de Stat ,,Ion Creangă” din Chişinău
4.Universitatea Agrară de Stat din Moldova
5.Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie ,,Nicolae Testemiţanu”
6.Universitatea de Stat de Educaţie Fizică şi Sport
7.Universitatea de Stat din Tiraspol
8.Universitatea de Stat ,,A.Russo” din Bălţi
9.Universitatea de Stat ,,B.P.Hasdeu” din Cahul
10.Universitatea de Stat din Comrat
11.Universitatea de Stat din Taraclia
12.Academia de Studii Economice din Moldova
13. Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice
14. Institutul de Relaţii Internaţionale din Moldova
15.Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei
16. Academia de Administrare Publică pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova
9. Ce ne oferă autonomia?
Libertatea de a-și stabili structura
Libertatatea de a selecta cadre
Libertatea e a dezvolta programe de studii
Libertatea de a stabili taxe
Libertatea de creație
Libertatea de asigurare a veniturilor
10.
Autonomia universitară este caracterizată prin prisma a patru piloni:
Autonomia organizațională: libertatea universităţii de a-şi stabili structura, forma de
conducere şi relaţiile de subordonare şi responsabilitate.
Autonomia resurselor umane: libertatea universităţii de a recruta şi selecta resurse
umane calificate, responsabilitatea încheierii contractelor de muncă, stabilirea
nivelului salariilor, sporului la salariu în funcţie de valoarea potenţialului uman.
Autonomia academică: libertatea şi responsabilitatea universităţii de a dezvolta
programe proprii de studii, definirea structurii şi conţinutului curriculumului
universitar, responsabilitatea asigurării calităţii acestor programe, a cercetarilor
universitare, determinarea procedurilor de selecţie a viitorilor studenţi.
Autonomia financiară: libertatea universităţii de asigurare a veniturilor şi de alocare
a resurselor financiare, stabilirea taxelor de studii, taxelor de cazare in cămine,
taxelor la prestări servicii, de finanţare şi cofinanţare a cercetărilor universitare, de
utilizare şi depozitare a resurselor financiare, utilizând proceduri proprii pentru
gestiunea eficientă a lor.
Libertatea academică reprezintă dreptul de gândire şi exprimare neîngrădită, în
virtutea căruia membrii comunităţii universitare dobândesc, dezvoltă şi transmit
cunoştinţe prin intermediul predării, dezbaterii, cercetării, lecturii şi scrisului.
11. Principiile autonomiei universitare au similitudini cu principiile economiei de
piaţă, în cadrul căreia se produce concurenţa în bază de calitate şi
eficienţă.
Dinamica alocărilor din bugetul de stat destinat educaţiei pentru învăţământul
superior a crescut în fiecare an, însă ponderea alocată acestui tip de
învăţământ a înregistrat o descreştere constantă.
Finanțarea universităților a trecut sub aspect tehnic de la sistemul trezorial la
cel bancar.
Potrivit Legii Bugetului, învăţământul superior a primit în 2013 aproape 60 de
milioane de lei.
A U presupune și schimbare, adaptare, cooperare. „Îmbunătăţirea Autonomiei
Universitare în Moldova” este titlul Proiectului TEMPUS, la care participă
mai multe instituții, inclusiv 8 universități, instituții care au creat consorțiu
și beneficiază de suport din partea universităților UE.
Conform Declaraţiei Asociaţiei Universităţilor Europene, de la Lisabona (2007),
Guvernele sunt rugate să promoveze principiul autonomiei instituţionale cu
scopul de a găzdui diverse misiuni instituţionale. Îmbunătăţirile cadrului
normativ şi reglementările interne vor fi structurate în 4 capitole:
organizaţional, resurse umane, academic şi financiar.
12. Din experiența altor țări:
În domeniul autonomiei universitare, principalele exemple vin din Statele
Unite, unde cele mai mari universități, de la Harvard, la Columbia și
Stanford sunt private si s-au autoguvernat întotdeauna financiar.
Pe vechiul continent, însă, universitățile mari și de prestigiu sunt finanțate
peste tot de către stat, majoritar sau în totalitate. Așa e cazul chiar și cu
cele mai mari universități britanice, Oxford și Cambridge. În Franța, între
2009 - 2012 toate universitățile sunt trecute la autofinanțare.
Bibliotecarii remarcă o nouă perioadă, un nou sistem de gestionare bugetară
etc. În urma unui studiu (2005), s-a constatat că Franța este țara în care
s-a produs o ameliorare în ceea ce privește AU (în comparație cu alte 7 țări
europene).
14. Interdependența dintre biblioteca universitară și instituția de învățământ
superior care o tutelează se manifestă, în mod ideal, printr-un efort
continuu de adaptare a bibliotecii la nevoile de acces la informații și
documente generate de procesul de predare, învățare și cercetare, pe de o
parte, și pe de altă parte prin sprijinul acordat de către universitate pentru
creșterea calității colecțiilor și serviciilor propriei biblioteci. Biblioteca este
vectorul accesului la informaţia stiinţifică în cadrul universităţii si, în acest
fel, are o contribuție importantă la creșterea nivelului de competitivitate pe
plan intern si internaţional a acesteia.
Resursele bibliotecii sunt constituite din alocaţii de la bugetul universităţii ,
aprobate de Senatul universităţii, venituri proprii, provenite din servicii,
tarife şi penalităţi, conform legislaţiei în vigoare.
În mod evident, evoluţia bibliotecii universitare contemporane nu poate fi
pusă exclusiv în relaţie cu direcţiile de dezvoltare a învăţământului
superior. Ea se situează la răscrucea unor transformări majore produse la
nivelul a trei actori principali care îi influențează activitatea: procesul de
învățământ, spectrul infodocumentar și utilizatorii de informații.
15. Biblioteca universitară a devenit o structură de tip hibrid, care integrează toate tipurile de
documente pe toate tipurile de suporturi și furnizează servicii atât local, cât și la distanță,
folosind
mijloace
tradiționale,
dar
și
electronice.
Marca definitorie a strategiilor, politicilor si serviciilor bibliotecii universitare a secolului al
XXI-lea
trebuie
să
fie
schimbarea,
asumată
ca
proces
continuu.
Alături de schimbarea continuă, integrarea este un alt cuvânt-cheie care trebuie folosit
pentru a descrie serviciile furnizate de biblioteca universitară contemporană.
Statutul actual și perspectivele de dezvoltare ale bibliotecilor trebuie analizate prin
cercetări cât mai aplicate, care trebuie să își propună, pe lângă identificarea crizelor, să
caute
soluţii.
Unele soluții pentru bibliotecile noastre ar fi: elaborarea actelor normative (Regulamentul.
cadru de organizare și funcționare a BU, introducerea articolului despre BU în Carta
Instituției, elaborarea unei metodologiei de evaluare a personalului de bibliotecă,
elaborarea Curricumului Cultura Informației pentru BU, elaborarea unor proiecte în
comun de modernizare a bibliotecilor, parteneriate cu alte instituții, revizuirea contractelor
cu sindicatele, căutarea surselor financiare din proiecte europene etc.
16. Desigur că autonomia universitară nu este ceva simplu, folosirea ei
presupunând
viziune,
competență managerială,
spirit antreprenorial,
capacitate de a avea consens,
preocupare de integrare a diversității etc,
dar rămâne o valoare indispensabilă a lumii civilizate.
