1. Apocalipsa românească
Acest comentariu are două părți, prima parte, scrisă când pe agențiile de presă se știa de ”un acord
de coabitare” și, a doua, când Victor Ponta a declarat că este vorba de un ”acord
interinstituțional”.
Prima parte- știrea cu ”acordul de coabitare”
Am fost tentat de mai bine de 6 luni să scriu pe problemele, teoriile, modele și soluțiile coabitării în
România și am rezistat, mă mir și eu cum. Nici acum nu vreau să scriu chiar dacă aș avea destule și
nu prea plăcute, așa că voi pune doar întrebări.
Acum știm că între președintele Băsescu, Victor Ponta și Crin Antonescu a fost convenit un
document al coabitării, nu știm dacă documentul are sau nu semnături și evident apar foarte multe
întrebări.
1. Acest document a fost gândit de la început ca unul care să fie destinat instituțiilor europene ?
2. Cine a avut ideea documentului ?
3. Partidele agreează, au mandatat șefii USL să semneze documentul ?
4. Cum a fost definită coabitarea între puterile statului ? în condițiile în care conceptul sau
procedura nu există în Constituție ? Are dreptul Președintele să inițieze un asemenea document
când, prin Constituție, are dreptul doar să medieze între puterile statului și între puterile statului și
societate?
5. Dacă documentul coabitării nu este constituțional, ci este doar un document politic, o declarație
de intenții, cu ce drept semnează Președintele alături de șefi de partide ?
6. Dacă documentul vizează coabitarea în România de ce nu este public ? de ce nu a fost dezbătut
de toate forțele politice ? și de ce nu a fost transparent tot acest proces ?
7. Cu un Parlament vechi, un Guvern pe final de mandat și în contextul sensibil post-electoral care
ar mai fi valoarea acestui document ? Ce mecanisme de implementare asigură credibilitatea
documentului ?
8. Acceptarea oficială sau neoficială a acestui document de coabitare de către șefii unor instituții
europene presupune luare în calcul a acestui document pentru finalizarea unor rapoarte privind
România. În acest caz, ce demersuri se vor face pentru ca transparența să fie asigurată ?
Partea a doua, după ce Victor Ponta a acceptat să dea detalii și a declarat la hotnews:
UPDATE Premierul Ponta a recunoscut ca a semnat acest document miercuri seara la Palatul
Cotroceni, in prezenta lui Crin Antonescu si a lui Liviu Dragnea, dar ca nu este vorba de un acord
de coabitare, el fiind acela care i-a schimbat titlul in “acord de colaborarea interinstitutionala“.
Acesta a precizat la Romania TV ca documentul nu contine “nimic specific, ca nu o sa il
suspendam pe Basescu, sau facem Parlament de 300 de oameni” ci angajamente privind
respectarea statului de drept si a Constitutiei Romaniei.
Intrebat daca ar mai fi fost numit premier in cazul in care nu ar fi existat acest document, Victor
Ponta a raspuns: “Nu stiu sa va spun si cred ca nu va sti nimeni niciodata. E una din
necunoscutele istoriei.” El nu a dorit sa precizeze exact ce contine acest document, dar a mentionat
ca il va publica daca si cealalta parte, respectiv prezidentia, va dori acest lucru. “Nu imi place sa
povestesc lucruri din interior”, a comentat el.
2. Dacă documentul este ”acord de colaborare interinstituțională” și nu un document politic de
coabitare atunci lucrurile sunt și mai grave.
Primo, orice acord interinstituțional, mai ales când vizează activitățile Președinției și Guvernului,
trebuie să fie făcut în baza unui cadru legal, publicat în Monitorul Oficial și avizat cel de Ministerul
Justiției.
Secundo, dacă este acord instituțional el nu poate fi secret, dacă rămâne secret un document
nelegal, nepublicat oficial și care vizează valori și principii constituționale atunci Curtea
Constituțională trebuie să se sesizeze din oficiu asta în condițiile în care, la semnarea documentului
a asistat, dar nu știm în ce calitate, Crin Antonescu. Dacă este acord între Guvern și Președinție, ce
rol a avut Crin care era șeful Senatului ? Dacă Antonescu nu a informat din proprie inițiativă
Parlamentul, în calitate oficială, atunci de ce era prezent ? A fost de față pentru a pune condiții
politice în timpul semnării unui acord interinstituțional ? Refuzul de a da detalii are legătura cu
eventuale clauze secrete din document?
Terțo, negocierea secretă a unui acord interinstituțional care vizează ”angajamente privind
respectarea statului de drept si a Constitutiei Romaniei.” fără prezența oficială a reprezentanților
Parlamentului, șefii camerelor nu respectă procedurile existente, documentul fiind grevat de
suspiciuni de condiționare politică din partea USL sau a Președintelui Băsescu. În mod normal atât
justiția din România cât și instituțiile europene ar trebui să chestioneze în detaliu condițiile de
negociere (în context post-electoral posibilitatea de a exista și clauze secrete între părți crește), baza
legală și implicațiile constituționale și instituționale asociate acestui document.
În concluzie, a fost încălcată orice regulă a democrației, nu poți transforma problema respectării
statului de drept în subiect de negociere secretă post-electorală și implicând doar o singură forță
politică.
