Modulul 3 al e-cursului Accesul la informație

1. MODULUL III
Apărarea dreptului accesului la
informație

2. În acest modul vom afla ce acțiuni pot leza
dreptul la informație și cum putem revendica
acest drept.
La rubrica Resurse puteți accesa actele
normative de referință.

3. Conținutul modulului III
Acțiunile și inacțiunile care pot fi atacate
Apărarea dreptului de acces la informație
Studiu de caz
Sancțiuni pentru încălcarea dreptului de acces la informații

4. Resurse

5. Acțiunile și inacțiunile care pot fi
atacate

6. Acțiunile și inacțiunile care pot fi
atacate
Acțiunile și
inacțiunile
care pot fi
atacate
Refuzul
accesului la
informație
Limitarea
accesului la
informație

7. Refuzul de a furniza informaţii
Refuzul de a furniza informaţia deţinută este legal justificat în următoarele
cazuri:
informaţia este cu accesibilitate limitată, iar interesul public nu
depăşeşte interesul legitim protejat;
informaţia conține date cu caracter personal;
există o hotărâre judecătorească definitivă de respingere a cererii de
acces la informaţie, iar solicitantul se adresează cu aceeaşi cerere, în
mod repetat, în privinţa aceleiaşi informaţii;
furnizorul a oferit recent informaţia solicitată aceluiaşi solicitant;
alte cazuri, în care este demonstrată reaua-credinţă a solicitantului.

8. Conținutul refuzului de a furniza informații:
. Informație este oferită în scris;
O scurtă referință la cererea examinată;
Data și motivul refuzului de a oferi informația;
Actele normative invocate, procedura de revendicare a dreptului;
După caz, referiri la actele normative în conformitate cu care
informația solicitată, chiar dacă ar fi existat, ar fi fost exceptată
de la liberul acces;
Semnătura conducătorului furnizorului sau a persoanei căreia i-a fost încredințată coordonarea activității
legate de informarea publică.

9. Condițiile refuzului de a furniza informații
Neindicarea de către furnizor a faptului
dacă acesta deține sau nu informația cu
accesibilitate limitată, este permisă doar
în anumite circumstanţe:
Când se poate presupune în mod rezonabil că
recunoaşterea existenţei sau inexistenţei acestor
informaţii, prin sine, poate constitui o dezvăluire
periculoasă pentru interesele legitim protejate.

10. Acțiunile și inacțiunile care pot fi
atacate
Acțiunile și
inacțiunile
care pot fi
atacate
Refuzul
accesului la
informație
Limitarea
accesului la
informație

11. Informații cu accesibilitate limitată
Date cu
caracter
personal
Secret de
stat
Activitatea
operativă și
de urmărire
penală
Investigații
științifice
și invenții
Secret
comercial

12. Când furnizorul este îndreptățit să spună NU?
Pentru a restricționa accesul la informație, furnizorul trebuie să verifice
dacă:
 Restricția este stipulată cu exactitate în legislaţie (reglementată prin
lege organică);
 Restricția este necesară într-o societate democratică;
 Restricția este proporţională cu obiectivul de protejare a:
• securității naționale, ordinii publice, ocrotirii sănătății, moralei societății;
• intimităţii şi altor interese private legitime etc.

13. Informații cu accesibilitate limitată

14. Secretul anchetei
Informaţii ce ţin de activitatea operativă şi de urmărire
penală a organelor de resort, divulgarea cărora ar putea:
 să prejudicieze urmărirea penală;
 să pericliteze desfășurarea unui proces de judecată;
 să lipsească persoana de dreptul la o judecare corectă şi imparţială a
cazului său;
 să pună în pericol viața sau securitatea fizică a oricărei persoane.
Art. 7 alin. (2), lit. d) din Legea privind accesul la informație

15. Informații cu accesibilitate limitată

16. Informațiile din domeniul
investigațiilor științifice și tehnice
 reflectă rezultatele finale sau intermediare ale unor investigaţii
ştiinţifice şi tehnice;
 divulgarea privează autorii investigaţiilor de prioritatea de
publicare; sau
 influențează negativ exercitarea altor drepturi protejate prin lege.
Art. 7 alin. (2), lit. e) din Legea privind accesul la informație

17. Informații din domeniul
investigațiilor științifice și tehnice
Privează autorii investigațiilor de prioritatea de
publicare sau influențează negativ exercitarea altor
drepturi protejate prin lege.
Sunt exceptate de la liberul
acces și protejate de lege
informațiile ce reflectă rezultatele
finale sau intermediare ale unor
investigații științifice și tehnice și
a căror divulgare

18. Informații cu accesibilitate limitată

19. Secretul de stat
 Informațiile solicitate sunt atribuite la secret de stat
(ex: informații din domeniul activității militare, economice, tehnico-științifice,
de politică externă, de desfășurare a activităților de investigație etc.)
 Sunt reglementate prin lege organică
Pentru a fi protejate ca secrete de stat, informațiile urmează să fie clasificate
ca atare, în conformitate cu procedura stabilită de Legea cu privire la
secretul de stat nr. 245 din 27.11.2008, de către persoanele cu funcții de
răspundere abilitate să atribuie informațiile la secret de stat.
 Divulgarea neautorizată sau pierderea acestora poate aduce atingere
intereselor şi/sau securităţii statului
Legea cu privire la secretul de stat

20. Refuzul furnizării informației care
constituie secret de stat
Informațiile atribuite secretului de stat reprezintă date protejate de
Republica Moldova. Acestea se referă la domeniul activității
militare, economice, tehnico-științifice, politicii externe, de
desfășurării a activităților de investigație, divulgarea, sustragerea
sau distrugerea cărora poate periclita securitatea statului.
Furnizorul de informații poate oferi un răspuns negativ la cerere, în
cazul în care informația solicitată constituie secret de stat.

21. Refuzul furnizării informației care
constituie secret de stat
Pentru a fi protejate ca secrete de stat, informațiile urmează să fie
clasificate ca atare, în conformitate cu procedura stabilită de Legea cu
privire la secretul de stat, nr. 245 din 27.11.2008, de către persoanele
cu funcții de răspundere abilitate să atribuie informațiile la secret de
stat. Legea menționată cuprinde la art. 7 categoriile informațiilor
atribuite la secretul de stat.
Furnizorul nu poate în mod discreționar să refuze
acordarea informațiilor, bazându-se pe propria
apreciere a faptului că informațiile fac parte din
categoria secretului de stat.

22. Contestarea refuzului furnizării
informației care constituie secret de
stat
La fel, solicitantul poate cere acordarea accesului la secretul de stat,
procedură prevăzută de:
• Legea cu privire la secretul de stat, nr. 245 din 27.11.2008;
• Regulamentul privind asigurarea regimului secret în cadrul autorităților
publice și al altor persoane juridice, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.
1176 din 22.12.2010.
Orice cetăţean sau persoană juridică are dreptul să se
adreseze persoanelor cu funcţii de răspundere care
au secretizat anumite informaţii cu o cerere motivată
privind desecretizarea acestor informaţii.

23. Informații cu accesibilitate limitată
Date cu
caracter
personal
Secret de
stat
Activitatea
operativă și
de urmărire
penală
Investigații
științifice
și invenții
Secret
comercial

24. Informații cu accesibilitate limitată

25. Secretul comercial
• Art. 7 alin. (2), lit. b) din Legea privind accesul la informație:
Accesul la informaţiile oficiale nu poate fi îngrădit, cu excepţia informaţiilor
confidenţiale din domeniul afacerilor, prezentate instituțiilor publice cu titlu de
confidențialitate, reglementate de legislaţia privind secretul comercial, şi care ţin
de producţie, tehnologie, administrare, finanţe, de altă activitate a vieţii economice, a
căror divulgare (transmitere, scurgere) poate atinge interesele întreprinzătorilor.
• Art. 2047 alin.(3) Cod civil
În sensul prezentei secțiuni, se consideră secrete comerciale informațiile care
îndeplinesc cumulativ următoarele cerințe:
a) sunt secrete în sensul că nu sunt, ca întreg sau astfel cum se prezintă sau se
articulează elementele acestora, cunoscute la nivel general sau ușor accesibile
persoanelor din cercurile care se ocupă, în mod normal, de tipul de informații în
cauză;
b) au valoare comercială prin faptul că sunt secrete;
c) au făcut obiectul unor măsuri rezonabile, în circumstanțele date, luate de către
persoana care deține în mod legal controlul asupra informațiilor respective, pentru a
fi păstrate secrete.
Exemplu de secret comercial: rețeta Coca-Cola.

26. Secretul comercial
Furnizorul va refuza acordarea datelor solicitate dacă
acestea constituie informații confidențiale din domeniul
afacerilor, prezentate instituțiilor publice cu titlu de
confidențialitate, reglementate de legislația privind
secretul comercial, și care țin de producție, tehnologie,
administrare, finanțe, de altă activitate economică, a
căror divulgare (transmitere, scurgere) poate atinge
interesele întreprinzătorilor.

27. Informații cu accesibilitate limitată
Date cu
caracter
personal
Secret de
stat
Activitatea
operativă și
de urmărire
penală
Investigații
științifice
și invenții
Secret
comercial

28. Informații cu accesibilitate limitată

29. Informația cu caracter personal
întrunește următoarele condiții:
1. Informaţia se referă la o persoană privată;
2. Persoana privată să fie identificată sau
identificabilă;
3. Dezvăluirea informaţiei constituie o violare a
intimităţii persoanei.

30. Art. 7 alin. (2), lit. b) din Legea privind accesul la informație
Accesul la informațiile oficiale nu poate fi îngrădit, cu excepția informațiilor cu
caracter personal, a căror divulgare este considerată drept o imixtiune în viața
privată a persoanei, protejată de legislația privind protecția datelor cu caracter
personal.
Ce trebuie să determine furnizorului:
1. Documentele solicitate conțin date cu caracter personal;
2. Dezvăluirea acestor date va constitui o imixtiune în viața privată a persoanei;
3. Legea protejează această persoană de imixtiuni în viața sa privată.
Datele cu caracter personal

31. 1. Informaţia se referă la o
persoană privată
• Doar persoanele fizice pot dispune de dreptul la viaţă privată,
persoanele juridice fiind exceptate în acest sens.
• Informaţia despre activitatea publică a persoanelor fizice este
exclusă din acest criteriu.
Activitatea funcționarului public nu se încadrează în
noţiunea de „viaţă privată”. Mai mult, conform
raționamentelor expuse în jurisprudența CtEDO,
persoanele publice trebuie să accepte ingerinţe în
viaţa lor privată în mai mare măsură decât persoanele
obişnuite.

32. 2. Persoana privată să fie
identificată sau identificabilă
Se consideră că persoana este
identificabilă atunci când se cunosc
datele de identificare ale acesteia
(nume, prenume, patronimic etc).
Se consideră identificabilă persoana în privinţa căreia
există suficiente indicii pentru a fi identificată.

33. 3. Dezvăluirea informaţiei constituie
o violare a intimităţii persoanei
Divulgarea informaţiei deţinute de
posesor ar fi în măsură să aducă
atingere vieţii particulare şi de
familie a persoanei fizice vizate.
Satisfacerea cumulativă a criteriilor enunțate
mai sus califică informația ca fiind „informație
confidențială despre persoane", fapt ce impune
obligativitatea posesorilor acestor informații de a
le proteja, adică de a nu le divulga.

34. Furnizorul are dreptul să ofere date
cu caracter personal înurmătoarele
condiții:
Persoana la care se referă informaţia consimte
divulgarea acesteia
Consimţământul trebuie să fie clar, inechivoc şi
exprimat anume în privinţa informaţiei solicitate,
inclusiv în privinţa volumului acesteia.
Informația a fost făcută publică în integritatea sa
anterior datei solicitării
Mijlocul de informare în care a fost anterior
publicată informaţia nu prezintă relevanță.
Publicarea anterioară a informației trebuie să fie
conformă legislației.

35. Furnizorul are dreptul să ofere date
cu caracter personal înurmătoarele
condiții:
Datele cu caracter personal au fost anonimizate
• Anonimizarea are loc în scopuri statistice, de cercetare istorică,
ştiinţifică, sociologică, medicală, de documentare juridică.
• Anonimizarea datelor cu caracter personal are loc prin retragerea
din ele a părţii care permite identificarea persoanei fizice,
transformându-le în date anonime, care nu pot fi asociate cu o
persoană identificată sau identificabilă.
• În cazul anonimizării, regimul de confidenţialitate stabilit pentru
datele respective se anulează.

36. Studiu de caz

37. 1. Documentele solicitate conțin date cu caracter personal?
Date cu caracter personal - orice informație referitoare la o persoană fizică
identificată sau identificabilă (subiect de date).
Persoană identificată – Nume și/sau Prenume;
Persoana identificabilă – persoana care poate fi identificată, direct sau indirect, prin
referire la un număr de identificare sau la unul ori mai multe elemente specifice
identității sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale.
Informațiile referitoare la
persoanele juridice
NU constituie
date cu caracter personal.

38. 2. Dezvăluirea datelor = imixtiune în viața privată a persoanei
Ce este informaţia despre viaţa privată şi de familie?
Orice informație, inclusiv imagine, privind viața familială, viața la
domiciliu, corespondența şi conținutul ei, sănătatea şi defectele fizice,
orientarea şi viaţa sexuală, precum şi comportamentul persoanei, în
condițiile în care persoana contează, în mod rezonabil, pe intimitate.
Legea cu privire la libertatea de exprimare

39. Informații cu accesibilitate limitată
Date cu
caracter
personal
Secret de
stat
Activitatea
operativă și
de urmărire
penală
Investigații
științifice
și invenții
Secret
comercial

40. Informațiile ce țin de activitatea
operativă și de investigații
Informaţiile care ţin de activitatea operativă şi de
urmărire penală a organelor de resort este exceptată de
la liberul acces numai în cazurile în care divulgarea
acestora ar putea:
prejudicia urmărirea
penală
interveni în desfăşurarea
unui proces de judecată
lipsi persoana de dreptul
la o judecare corectă şi
imparţială a cazului său
ar pune în pericol viaţa sau
securitatea fizică a oricărei
persoane

41. Studiu de caz
Instanțele de judecată din Republica Moldova publică
hotărârile pe portalul instanțelor de judecată (click AICI)
potrivit Regulamentului privind modul de publicare a
hotărârilor judecătoreşti pe portalul național al instanțelor
de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție
(click AICI)
Cum apreciați oferirea accesului la informație prin
prisma celor studiate?

42. Studiu de caz
Puteți consulta documentul analitic
„Transparența Justiției versus
datele cu caracter personal” O
analiză a modului de publicare a
hotărârilor judecătorești în
Republica Moldova (click AICI)
Sunteți de acord cu concluziile documentului
propus?

43. .
În locul porțiunilor omise ale documentului se va
însera una din următoarele sintagme: secret de
stat, secret comercial, informație confidențială
despre persoană, secret al anchetei, informație
secretizată în scopul protecției proprietății
intelectuale și industriale.
Dacă accesul la informațiile, documentele
solicitate este parțial limitat, furnizorii de informații
sunt obligați să prezinte solicitanților părțile
documentului, accesul la care nu este restricționat
prin lege, în măsura în care este posibilă
extragerea rezonabilă a informațiilor exceptate.

44. Conținutul modulului III
Acțiunile și inacțiunile care pot fi atacate
Apărarea dreptului de acces la informație
Studiu de caz
Sancțiuni pentru încălcarea dreptului de acces la informații

45. Apărarea
dreptului de acces la informație

46. Apararea dreptului de acces la
informație
Calea
extrajudiciară
Calea
judiciară
Acțiunile care
lezează
dreptul la
informație

47. Acțiunile care lezează dreptul la
informație
 refuzul neîntemeiat de a primi şi înregistra cererea;
 refuzul de a asigura accesul liber şi necondiţionat la
registrele publice aflate la dispoziţia furnizorului de
informaţii;
 încălcarea termenelor şi procedurii de soluţionare a
cererii de acces la informaţie;
 neprezentarea sau prezentarea necorespunzătoare a
informaţiilor solicitate;
 refuzul neîntemeiat de a prezenta informaţiile solicitate;

48. Acțiunile care lezează dreptul la
informație
 atribuirea neîntemeiată a informaţiei la categoria
informaţiilor care conţin secrete de stat, secrete
comerciale sau la categoria altor informaţii oficiale cu
accesibilitate limitată;
 secretizarea neîntemeiată a unor informaţii;
 stabilirea plăţii şi mărimii acesteia pentru informaţiile
furnizate;
 cauzarea unor prejudicii materiale şi/sau morale prin
acţiunile ilegale ale furnizorului de informaţii;
 precum și alte acțiuni sau inacțiuni ale persoanei
responsabile pentru primirea și examinarea cererii.

49. Apararea dreptului de acces la
informație
Calea
extrajudiciară
Calea
judiciară
Acțiunile care
lezează
dreptul la
informație

50. Calea extrajudiciară
Dacă considerați că drepturile sau interesele legitime v-au
fost prejudiciate prin acțiunile care lezează dreptul la
informație, ați putea depune o contestație sau cerere
prealabilă dacă:
furnizorul nu se încadrează
în categoria
autorităților/instituțiilor
publice
furnizorul se încadrează în
categoria
autorităților/instituțiilor
publice

51. Calea extrajudiciară
Respectăm termenul repunerii contestației de 30 de zile de
la data când am aflat sau trebuia să aflăm despre
încălcare.
O adresăm conducerii și/sau organului ierarhic superior
al furnizorului ce nu se încadrează în categoria
autorităților/instituțiilor publice.
Furnizorul nu se încadrează în categoria
autorităților/instituțiilor publice.
Depunem contestație.

52. Calea extrajudiciară
O adresăm conducerii și/sau la organului ierarhic
superior al furnizorului care se încadrează în categoria
autorităților/instituțiilor publice.
Depunem cerere prealabilă.
Furnizorul se încadrează în categoria
autorităților/instituțiilor publice.
Respectăm termenul repunerii cererii prealabile de 30 de
zile de la data când am aflat sau trebuia să aflăm despre
încălcare.

53. Calea extrajudiciară
Dacă furnizorul care se încadrează în categoria
autorităților/instituțiilor publice
Cu toate acestea, inexistența unei practici
judiciare/administrative în acest sens, ne impune să vă
recomandăm adresarea cu cerere prealabilă în termen
de 30 de zile de când a expirat termenul legal de
soluționare a cererii de acces la informație.
nu a soluționat cererea în termenul prevăzut de lege,
cererea prealabilă poate fi depusă în decursul unui
an de la expirarea termenului.

54. Calea extrajudiciară
În cazul în care furnizorul nu are un organ
superior, cererea prin care contestați acțiunile
sau inacțiunile acestuia, trebuie adresată direct
instanței de judecată.
Furnizorul care se încadrează în categoria
autorităților/instituțiilor publice răspunde în fond
la cererea prealabilă chiar dacă a fost
încălcat termenul de adresare de 30 de zile,
cererea se consideră înaintată în termen.

55. Calea extrajudiciară
Procedura extrajudiciară de atac nu este una obligatorie,
solicitantul de informație, care se consideră lezat în
drepturile sau interesele sale legitime, având posibilitatea
să se adreseze direct în instanța de judecată.

56. Calea extrajudiciară
Conform Codului administrativ procedura prealabilă poate fi
îndreptată spre anularea sau emiterea unui act administrativ.
Opinia mai multor practicieni în domeniu este că furnizarea sau
refuzul de furnizare a informației oficiale (materializat într-un
document) nu este considerat un act administrativ în sensul
art. 10 din Codul administrativ. Respectiv, instituția cererii
prealabile în procedura administrativă de solicitare a
informațiilor oficiale va cădea în desuetudine.

57. Calea extrajudiciară
Recomandăm solicitanților de informații
evitarea procedurii prealabile față de
autoritățile/instituțiile publice și adresarea
directă în instanța de judecată întru
evitarea încălcării termenelor de prescripție.

58. Termenul de exercitare a căii
extraordinare de atac
15 zile lucrătoare de la
data înregistrării cererii
Dvs.
20 de zile lucrătoare, în cazul
prelungirii termenului inițial cu încă
5 zile, obligatoriu cu informarea
prealabilă a solicitantului.
5 zile lucrătoare
furnizorul va examina
contestația.
3 zile lucrătoare – perioada în
care furnizorul va informa în mod
obligatoriu petiţionarul despre
rezultatele examinării contestației.

59. Apărarea dreptului de acces la
informație
Calea
extrajudiciară
Calea
judiciară
Acțiunile care
lezează
dreptul la
informație

60. Calea judiciară
Utilizarea căii judiciare de atac presupune adresarea unei
cereri în instanța de judecată competentă, în vederea
constatării încălcării și restabilirii în drepturi a solicitantului.

61. Calea judiciară
Atenție! Contestarea acțiunilor furnizorilor de
informații pe cale extrajudiciară nu este o
procedură obligatorie premergătoare celei
judiciare, aceasta însemnând că Dvs. puteți
revendica dreptul de acces la informație
adresâdu-vă direct în instanța de judecată.

62. Termenul de adresare în instanța
de judecată
15 zile lucrătoare de la
data înregistrării cererii
Dvs.
20 de zile lucrătoare, în cazul
prelungirii termenului inițial cu încă
5 zile, obligatoriu cu informarea
prealabilă a solicitantului.
5 zile lucrătoare
furnizorul va examina
contestația.
3 zile lucrătoare – perioada în
care furnizorul va informa în mod
obligatoriu petiţionarul despre
rezultatele examinării contestației.
O lună de la data
primirii sau neprimirii
răspunsului de la
furnizor.

63. Calea judiciară
În funcție de calitatea furnizorului și apartenența acestuia la
categoriile de subiecți prevăzuți de Codul administrativ și de
Legea privind accesul la informație, litigiile urmează să fie
soluționate în proceduri diferite:
Furnizorul nu se încadrează în
categoria
autorităților/instituțiilor publice
- cauza se va judeca în
procedura civilă de drept
comun.
Furnizorul se încadrează în
categoria
autorităților/instituțiilor publice -
cauza se va judeca în
procedura contenciosului
administrativ.

64. Calea judiciară - contencios
administrativ
Furnizorul se încadrează în categoria autorităților/instituțiilor publice
dacă întrunește următoarele 3 elemente:
1. Structura organizatorică sau organul să fie instituită/instituit prin lege sau
printr-un alt act normativ.
2. Acționeză în regim de putere publică (să fie înzestrată cu capacitate de
drept public).
Conform art. 8 din Codul administrativ „Regimul de putere
publică reprezintă ansamblul competenţelor prevăzute de lege
în vederea realizării sarcinilor autorităţilor publice, care le
conferă posibilitatea de a se impune cu forţă juridică obligatorie
în raporturile lor cu persoane fizice sau juridice”.

65. Calea judiciară - contencios
administrativ
3. Să acționeze în scopul realizării unui interes public.
În sensul enunțat, art. 18 din Codul administrativ prevede că
„Interesul public vizează ordinea de drept, democraţia,
garantarea drepturilor şi a libertăților persoanelor, precum şi
obligaţiile acestora, satisfacerea necesităților sociale, realizarea
competențelor autorităților publice, funcționarea lor legală şi în
bune condiții”.

66. Calea judiciară - contencios
administrativ
În cadrul procedurii respective devin aplicabile
prevederile Legii privind accesul la informație și
cele ale Codului administrativ, care se
completează cu prevederile Codului de
procedură civilă. Calitatea de pârât în
procedura contenciosului administrativ o are
furnizorul de informație, care se încadrează
în categoria instituțiilor/autorităților publice.

67. Calea judiciară - procedura de
drept comun
Furnizorul nu se încadrează în categoria
autorităților/instituțiilor publice dacă face parte din
categoria persoanelor fizice sau juridice de drept privat
și care, în baza legii sau a contractului cu autoritatea
publică ori instituţia publică, sunt abilitate cu gestionarea
unor servicii publice (de exemplu furnizorii de energie
electrică, serviciul public de alimentare cu apă și de
canalizare, gaze naturale etc.)
Până la instrarea vigoare a prevederilor Codului
administrativ, subiecții respectivi erau asimilați
autorităților publice.

68. Calea judiciară - procedura de
drept comun
În cadrul procedurii respective devin aplicabile prevederile
Legii privind accesul la informație și cele ale Codului de
procedură civilă. Calitatea de pârât în procedura de drept
comun o are furnizorul de informație care face parte din
categoria persoanelor fizice sau juridice de drept privat și
care, în baza legii sau a contractului cu autoritatea publică
ori instituţia publică, sunt abilitate cu gestionarea unor
servicii publice (de exemplu furnizorii de energie electrică,
serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare,
gaze naturale etc.).

69. Opțiunea 1. La expirarea termenului de 15 zile lucrătoare de la
înregistrarea cererii, solicitantul se poate adresa direct în instanța de
judecată, în termen de o lună, solicitând obligarea autorității publice
să furnizeze informația [art. 23 alin. (2) din Legea privind accesul la
informație].
Opțiunea 2. Solicitantul poate depune o plângere contravențională
la poliție pentru încălcarea art. 71 alin (1) din Codul contravențional
[Încălcarea intenţionată a dispoziţiilor legale privind accesul la informaţie sau
a celor cu privire la petiţionare].
Competent să examineze și să sancționeze furnizorul, pentru
comiterea contravenției prevăzute la art. 71 alin. (1) Cod
contravențional, este agentul constatator din cadrul Ministerului
Afacerilor Interne (Poliția).
Opțiunile 1 și 2 pot fi puse în aplicare simultan.
Autoritatea publică nu răspunde la cerere

70. Solicitantul se poate adresa direct în instanța de judecată, în termen
de o lună, solicitând obligarea autorității publice să furnizeze
informația (art. 23 alin. (2) din Legea 982 din 11.05.2000 privind
accesul la informație).
Calcularea termenului de o lună: termenul stabilit în luni expiră în
acea zi a ultimei luni care, prin denumirea sau numărul ei,
corespunde zilei în care a survenit evenimentul sau momentul în
timpul respectiv. Dacă ultima lună nu are data respectivă, termenul
expiră în ultima zi a lunii (art. 388 alin. (1) și (2) Cod civil).
O lună nu întotdeauna = cu 30 de zile
Autoritatea publică emite un răspuns prin care refuză
satisfacerea cererii

71. Opțiunea 1. Solicitantul se poate adresa direct în instanța de
judecată, în termen de o lună, solicitând obligarea autorității publice
să furnizeze informația (art. 23 alin. (2) din Legea 982 din
11.05.2000 privind accesul la informație).
Opțiunea 2. Solicitantul poate depune o plângere contravențională
la poliție pentru încălcarea art. 71 alin (2) din Codul contravențional
(Prezentarea, la solicitare, a unui răspuns cu date vădit eronate).
Opțiunile 1 și 2 pot fi puse în aplicare simultan.
Autoritatea publică emite un răspuns cu date eronate

72. Procedura prealabilă
Regula: în cadrul procedurii administrative și procedurii de
contencios administrativ parcurgerea procedurii prealabile este
obligatorie (art. 208 alin. (1) Cod administrativ).
Excepție: procedura de examinare a cererii prealabile nu se
efectuează dacă legea prevede expres adresarea nemijlocită în
instanța de judecată (art. 163 lit. c) Cod administrativ).
Legea specială, în materie de acces la informație, prevede expres
posibilitatea adresării directe în instanța de judecată (art. 23 alin. (1)
din Legea nr. 982 din 11.05.2000 privind accesul la informație).
Concluzie: parcurgerea procedurii prealabile nu este obligatorie.

73. Răspunderea penală
Art. 180 Cod penal
Încălcarea intenţionată de către o persoană cu funcţie de răspundere a procedurii legale de
asigurare şi de realizare a dreptului de acces la informaţie, încălcare ce a cauzat daune în
proporţii considerabile drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanei care a
solicitat informaţii referitoare la ocrotirea sănătăţii populaţiei, la securitatea publică, la
protecţia mediului,
se pedepseşte cu amendă de la 500 la 650 unităţi convenţionale cu (sau fără) privarea de
dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de
până la 3 ani.
Art. 126 alin. (2) Cod penal
Caracterul considerabil sau esenţial al daunei cauzate se stabileşte luîndu-se în
considerare valoarea, cantitatea şi însemnătatea bunurilor pentru victimă, starea materială
şi venitul acesteia, existenţa persoanelor întreţinute, alte circumstanţe care influenţează
esenţial asupra stării materiale a victimei, iar în cazul prejudicierii drepturilor şi intereselor
ocrotite de lege – gradul lezării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
Art. 274 alin. (1) Cod de procedura penală
Organul de urmărire penală sau procurorul sesizat în modul prevăzut de lege dispune în
termen de 30 de zile, prin ordonanţă, începerea urmăririi penale în cazul în care, din
cuprinsul actului de sesizare sau al actelor de constatare, rezultă cel puțin o bănuială
rezonabilă că a fost săvârşită o infracţiune şi nu există vreuna din circumstanţele care
exclud urmărirea penală, informînd despre aceasta persoana care a înaintat sesizarea sau
organul respectiv.

74. Conținutul modulului III
Acțiunile și inacțiunile care pot fi atacate
Apărarea dreptului de acces la informație
Studiu de caz
Sancțiuni pentru încălcarea dreptului de acces la informații

75. Sancțiuni pentru încălcarea
dreptului de acces la informații

76. Sancțiuni pentru încălcarea
dreptului de acces la informații
Sancțiuni contravenționale
Sancțiuni penale

77. Sancțiuni contravenționale
Codul contravențional:
Articolul 71. Încălcarea legislaţiei privind accesul la informaţie şi cu
privire la petiţionare
(1)Încălcarea intenţionată a dispoziţiilor legale privind accesul la
informaţie sau a celor cu privire la petiţionare
se sancţionează cu amendă de la 9 la 15 unităţi convenţionale
aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 18 la 30 de unităţi
convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere.
(2)Prezentarea, la solicitare, a unui răspuns cu date vădit eronate se
sancţionează cu amendă de la 27 la 33 de unităţi convenţionale
aplicată persoanei cu funcţie de răspundere.

78. Sancțiuni penale
Cod penal
Articolul 180. Încălcarea intenţionată a legislaţiei
privind accesul la informaţie
Încălcarea intenţionată de către o persoană cu funcţie de răspundere a
procedurii legale de asigurare şi de realizare a dreptului de acces la
informaţie, încălcare ce a cauzat daune în proporţii considerabile
drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanei care a solicitat
informaţii referitoare la ocrotirea sănătăţii populaţiei, la securitatea
publică, la protecţia mediului, se pedepseşte cu amendă de la 500 la
650 unităţi convenţionale cu (sau fără) privarea de dreptul de a
ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un
termen de până la 3 ani.

79. Unde ne adresăm?
Persoanele responsabile din cadrul structurii
respective vor fi obligate să verifice temeinicia
plângerii depuse și să ia o decizie în sensul
sancționării contravenționale sau pornirii urmăririi
penale împotriva persoanei responsabile de
încălcarea dispoziţiilor legale privind accesul la
informaţie.
În cazul în care solicitantul de informație se
consideră lezat în dreptul de acces la informație
oficială, acesta poate depune o plângere la
Poliție.

80. Concluzii
În acest modul am aflat care sunt acțiunile și inacțiunile
furnizorilor privind examinarea solicitării de acces la
informație și cum pot fi contestate. Furnizorii nu pot arbitrar
refuza arbitrar accesul la informație și, dacă o fac, trebuie
să argumenteze refuzul.
Pentru apărarea dreptului de acces la informație poate fi
utilizată calea extraordinară și judiciară, iar parcurgerea
procedurii extrajudiciare nu exclude dreptul de adresare cu
o cerere prealabilă la instanța de judecată.
De asemenea, furnizorii care încalcă acest drept, pot fi trași
la răspundere contravențională sau penală.

81. Test de autoevaluare

82. Cum poate fi apărat dreptul de acces la
informație?
Întrebarea nr. 1
Calea judiciară
Calea extrajudiciară
Dreptul poate fi apărat pe ambele căi

83. Cum poate fi apărat dreptul de acces la
informație?
Întrebarea nr. 1
Calea judiciară
Calea extrajudiciară
Dreptul poate fi apărat pe ambele căi

84. Dacă accesul la informațiile, documentele solicitate
este parțial limitat, furnizorii de informații sunt
obligați…
Întrebarea nr. 2
să refuze prezentarea informației în temeiul legii
să prezinte părțile documentului, în măsura în care este
posibilă extragerea rezonabilă a informațiilor exceptate
să solicite acordul de a furniza informația la organul
ierarhic superior

85. Dacă accesul la informațiile, documentele solicitate
este parțial limitat, furnizorii de informații sunt
obligați…
Întrebarea nr. 2
să refuze prezentarea informației în temeiul legii
să prezinte părțile documentului, în măsura în care este
posibilă extragerea rezonabilă a informațiilor exceptate
să prezinte părțile documentului, în măsura în care este
posibilă extragerea rezonabilă a informațiilor exceptate

86. Care este termenul de adresare în instanța
de judecată?
Întrebarea nr. 3
Nu este nici un termen de prescripție
20 de zile de la data primirii sau neprimirii
răspunsului de la furnizor
O lună de la data primirii sau neprimirii răspunsului
de la furnizor

87. Care este termenul de adresare în instanța
de judecată?
Întrebarea nr. 3
Nu este nici un termen de prescripție
20 de zile de la data primirii sau neprimirii
răspunsului de la furnizor
O lună de la data primirii sau neprimirii răspunsului
de la furnizor

88. În anumite condiții, furnizorul are dreptul să
ofere date cu caracter personal.
Întrebarea nr. 4
Adevărat Fals

89. În anumite condiții, furnizorul are dreptul să
ofere date cu caracter personal.
Întrebarea nr. 4
Adevărat Fals

90. Utilizarea căii extrajudiciare de apărare a
dreptului la informație exclude posibilitatea
adresării în instanța de judecată.
Întrebarea nr. 5
Adevărat Fals

91. Utilizarea căii extrajudiciare de apărare a
dreptului la informație exclude posibilitatea
adresării în instanța de judecată.
Întrebarea nr. 5
Adevărat Fals