Your SlideShare is downloading. ×
0
CRĂCIUNUL - SĂRBĂTOARE DE SUFLET ...
La rom â ni, s ă rb ă torile de iarn ă ,  î ndeosebi cele de C ră ciun ,  sunt adev ă rate s ă rb ă tori de suflet. Aminti...
 
În tradiţiile sărbătorilor de iarnă, în sânul familiei, există mult basm, poezie şi dragoste. Cine vrea sa cunoască suflet...
 
Despre  Moş Crăciun Moş Cr ă ciun este b ă trân, foarte b ă trân... El s-a n ă scut acum multe sute de ani, nimeni nu mai ...
 
Brăduţul de Crăciun Primii brăduţi de Crăciun au fost împodobiţi în Alsacia, acum mai bine de 1000 de ani, cu trandafiri d...
 
Până în secolul  al XIX-lea ,  Moş Crăciun nu era un personaj prea îndrăgit pentru că speria şi ameninţa copi ii.  Se pare...
 
De Crăciun ,  ne gândim la toţi cei dragi, fie ei aproape sau departe, cărora le trimitem felicitări. Obiceiul a fost iniţ...
 
Fiecare dintre noi  ş tie ca Mo ş  Cr ă ciun locuie ş te  î n Laponia, aproape de Polul Nord. De aici el  îş i ia zborul  ...
 
Mo ş  Ajunul (24 decembrie) Ajunul Cr ă ciunului apare personificat  î n chipul unui mo ş  cumsecade, frate mai mic al lui...
 
Cadouril e  sunt preg ă tite de spiridu ş ii mo ş ului.  Î n micu ţ a fabric ă  de la Polul Nord, ei realizeaz ă  juc ă ri...
 
De unde  ş i cum vine Mo ş  Cr ă ciun ? Casa lui Mo ş  Cr ă ciun, a ş a cum  ş tie toat ă  lumea, se afl ă  la Polul Nord,...
 
În fiecare sear ă  de Ajun, Mo ş  Cr ă ciun pleac ă  prin lume cu daruri. Demult, tare demult, Mo ş ul c ă l ă torea pe un...
 
In Olanda, copiii  î l a ş teapt ă  pe  Sinterklaas  care vine pe un cal alb  ş i las ă  daruri  î n sabo ţ ii de lemn.  Î...
 
Î n Costa Rica, Columbia  ş i Mexic, darurile sunt aduse de  Nino Jesus  (Copilul Iisus),  î n timp ce japonezii celebreaz...
 
Christklots ,  î n Germania, reprezint ă  obiceiul de a arde un butuc  î n noaptea de Cr ă ciun, care, conform tradi ţ iei...
 
Î n Grecia, tradi ţ ia spune c ă  masa de Cr ă ciun nu se str â nge seara pentru ca Iisus, care va trece pe acolo noaptea,...
 
Î n Elve ţ ia,  Samichlaus  are sarcina grea de a aduce  ş i bradul de Cr ă ciun  î n casele oamenilor,  o bicei care se p...
 
Î n timp ce Mo ş ul ajunge  î n alte col ţ uri ale lumii noaptea, copiii din Finlanda  î l a ş teapt ă  pe b ă tr â n  î n...
 
"C â te bordeie, at â tea obiceie"!  Î ns ă,  fie el Santa Claus, Joulupukki, Jizo, Jultomte, Pere Noel, Sinterk...
 
Colindat ul Colindatul sau uratul pe la case constituie un obicei str ă vechi, desigur precre şt in, dar care,  î n timp, ...
 
Moşul a terminat treaba şi e obosit. Se odihneşte! Linişte! LA MULŢI ANI! înv. Cârstea Rodica
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×

Traditii de craciun

5,988

Published on

0 Comments
3 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total Views
5,988
On Slideshare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
2
Actions
Shares
0
Downloads
187
Comments
0
Likes
3
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Transcript of "Traditii de craciun"

  1. 1. CRĂCIUNUL - SĂRBĂTOARE DE SUFLET ...
  2. 2. La rom â ni, s ă rb ă torile de iarn ă , î ndeosebi cele de C ră ciun , sunt adev ă rate s ă rb ă tori de suflet. Amintirile copil ă riei ce ne revin puternic î n minte ş i suflet, z ă pezile bogate ş i prevestitoare de rod î mbel ş ugat, colindele ş i clinchetele de clopo ţ ei, mirosul proasp ă t de brad, dar ş i de cozonaci, ner ă bdarea a ş tept ă rii darurilor sub pomul de iarn ă , toate creeaz ă î n s â nul familiei o atmosfera de basm, lini ş te sufleteasc ă ş i iubire. De la Sf â ntul Nicolae ş i p â n ă la Sf â ntul Ion, rom â nii se simt î n s ă rb ă tori. Cel mai a ş teptat este î ns ă , Cr ă ciunul, considerat ca s ă rb ă toare a na ş terii Domnului. Oamenii au cultivat-o de-a lungul timpului, cre â nd tradi ţ ii ş i obiceiuri adaptate culturii lor specifice. Cr ă ciunul mai este numit ş i “ s ă rb ă toarea familiei ” ; este ocazia c â nd to ţ i se reunesc : p ă rin ţ i, copii, nep oţ i îş i fac daruri, se bucur ă de clipele petrecute î mpreun ă î n jurul mesei, cu credin ţ a c ă, prin cinstirea cum se cuvine a s ă rb ă torilor , vor avea un an mai bogat. La sate, î ndeosebi , sunt p ă strate mult mai bine datinile acestei perioade a anului. Una dintre cele mai r ă sp â ndite datini la rom â ni este colindatul, un ritual compus din texte ceremoniale, dansuri ş i gesturi. Astfe l, î n ajunul Cr ă ciunului, cete de colind ă tori, costumate tradi ţ ional, ureaz ă pe la casele gospodarilor pentru s ă n ă tate, fericire ş i prosperitate, î mplinirea dorin ţ elor î n noul an.
  3. 4. În tradiţiile sărbătorilor de iarnă, în sânul familiei, există mult basm, poezie şi dragoste. Cine vrea sa cunoască sufletul românului, să intre în casa lui, mai ales iarna. Va vedea atunci cum el se închină cu faţa la Răsărit, de unde vine lumina, îşi face semnul crucii înainte şi după mâncare sau cum înainte de a tăia pâinea, femeia face peste ea, cu cuţitul, semnul crucii de trei ori. Suntem un popor bogat spiritual. Multe tradiţii şi obiceiuri de o rară frumuseţe şi de o deosebită valoare spirituală sunt concentrate în jurul celor două mari sărbători de iarnă: Crăciunul, adică Naşterea Domnului Hristos şi Anul Nou. Am moştenit de la strămoşii noştri romani sărbătoarea Anului Nou, împodobită cu o mulţime de datini. La acestea, s-au adăugat poezia şi legendele păstorilor daci din Munţii Carpaţi. Cu mulţi ani înainte de Hristos, în apropierea Anului Nou, romanii sărbătoreau pe zeul lor Saturn cu procesiuni, dansuri şi scenete de teatru. Oameni mascaţi şi ceteraşi umblau din casă in casă. Toate acestea ţineau zile în şir şi cinsteau ocupaţiile sau credinţele lor. De aceea, Sfinţii Părinţi ai Bisericii, după anul 325, au mutat sărbătoarea Naşterii Domnului Hristos chiar în mijlocul Saturnalelor romane. Aproape toate datinile româneşti de iarnă sunt între 20 decembrie şi 8 ianuarie. La 20 decembrie, în ziua Sfântului Ignatie, Episcopul Antiohiei, românii taie porcii. Se tăiau porci şi înainte de venirea lui Hristos, tot în această vreme. Dar strămoşii noştri aduceau acest sacrificiu zeului Saturn. Creştinii de acum îl taie pentru îndestularea gospodarilor şi pentru veselia zilelor de sărbători.
  4. 6. Despre Moş Crăciun Moş Cr ă ciun este b ă trân, foarte b ă trân... El s-a n ă scut acum multe sute de ani, nimeni nu mai ş tie când ş i unde anume. Cu toate acestea , se ştie c ă ziua lui de naştere era s ă rbătorită la solstiţiul de iarn ă , când soarele se face foarte mic, mic de tot, ca mai apoi să se nască din nou. Aşa credea lumea mai demult: că Moş Crăciun moare în fiecare iarnă şi se naşte iar şi iar. Şi că odată cu el chiar şi soarele moare şi reînvie, sub forma unui copilaş. Astfel, în fiecare an, în seara de Crăciun, Moşul e bătrân tare, iar la miezul nopţii el moare câteva clipe şi renaşte prin pruncul Iisus Hristos. În acelaşi timp, toată lumea reîntinereşte, se umple de viaţ ă şi de bog ă ţie: de aceea Moş Cr ă ciun aduce daruri cu el. La început, când nu erau atâtea juc ă rii pe lume, Moşul aducea dulciuri, mere, nuci, p ă pu ş ele de lut sau de lemn. Povestea lui Mo ş Cr ă ciun vorbe ş te despre un mo ş simpatic, jovial, cu barba mare, venit de la Polul Nord pe o sanie tras ă de reni, î n care are un sac imens cu juc ă rii. Mo ş Cr ă ciun are o list ă î n care sunt trecu ţ i copiii cumin ţ i ş i copiii neascult ă tori ş i aduce daruri pentru cei care merit ă: intr ă pe horn ş i le a ş eaz ă sub pomul de Cr ă ciun. Copiii, care de multe ori î i scriu din timp mo ş ului ce ar dori s ă primeasc ă , se preg ă tesc ner ă bd ă tori cu poezii ş i c â ntecele pe care , cu emo ţ ie, le vor prezenta l â ng ă bradul î mpodobit î nc ă din ajunul Cr ă ciunului.
  5. 8. Brăduţul de Crăciun Primii brăduţi de Crăciun au fost împodobiţi în Alsacia, acum mai bine de 1000 de ani, cu trandafiri de hârtie colorat ă , cu dulciuri, cu mere. De 200 de ani încoace, peste tot se împodobesc brazi cu beteal ă , globuri colorate şi dulciuri. Bunicii noştri îi împodobeau cu mere, nuci, forme de aluat şi aţ ă colorat ă . În toat ă lumea, merele au fost folosite la început în loc de globuri şi însemnau tinereţea veşnică, ca şi culoarea veşnic verde a bradului. În vârful bradului, se aşează de obicei o steluţă: este Steaua Polară, din ţinuturile de gheaţă de la Polul Nord, unde locuieşte Moş Crăciun. Orice brăduţ are şi lumini. Bătrânii spun că lumânările şi luminiţele din bradul de Crăciun alungă răul din lume, din casă, din suflet.
  6. 10. Până în secolul al XIX-lea , Moş Crăciun nu era un personaj prea îndrăgit pentru că speria şi ameninţa copi ii. Se pare că Moşul a devenit cu totul altul datorită factorului comercial, în primul rând. Este vorba de două evenimente publicistice şi o campanie publicitară. Clement Moore a fost cel care a scris, în 1822, “ The Night Before Christmas’ ” pentru familia sa. Povestea a fost preluată de către un ziar şi retipărită în reviste, răspândindu-se în întreaga lume. Moore a recunoscut că este autorul poveştii abia în 1938. În poemul său , apare imaginea moşului blând şi bun care merge cu sania tr asă de reni, intră pe horn şi lasă cadourile din sacul burduşit sub bradul împodobit. A mai fost apoi o serie de poveşti ilustrate din “ Harper’s Weekly ” , în care Moş Crăciun a fost văzut lucrând în atelierul lui de jucării, citind scrisorile copiilor şi verificându-şi lista de cadouri. În cele din urmă, imaginea Moşului cu barbă albă, obraji bucălaţi şi ochii jucăuşi a fost imprimată de o campanie publicitară a companiei Coca-Cola, din anii 30, care a continuat până în 1964. Autorul acestei imagini este Haddon Sundblom. Şi astfel, nuielele de mesteacăn ale vechiului şi nesuferitului Moş Crăciun au devenit o amintire aproape incredibilă.
  7. 12. De Crăciun , ne gândim la toţi cei dragi, fie ei aproape sau departe, cărora le trimitem felicitări. Obiceiul a fost iniţiat de către Sir Henry Cole, în anul 1843, prima felicitare fiind concepută de către J.C. Horsley, vânzându-se în o mie de copii în Londra. Un alt artist englez, William Egley, a produs o felicitare populară în 1849. De la început , temele şi imaginile erau variate, aşa cum sunt obiceiurile de Crăciun din lumea întreagă. Din recuzit ă nu lipsesc lumânările, flacăra, bradul cu globuri, Moş Crăciun. Mo ş Cr ă ciun este simbolul a ceea ce noi avem mai bun. Î n ţ elepciunea, corectitudinea, voio ş ia, buna dispozi ţ ie sunt doar c â teva din tr ă s ă turile mo ş ului care a devenit celebru de la jum ă tatea secolului al XX -lea.
  8. 14. Fiecare dintre noi ş tie ca Mo ş Cr ă ciun locuie ş te î n Laponia, aproape de Polul Nord. De aici el îş i ia zborul î n fiecare iarn ă, î n sania tra să de reni, î ndrept â ndu-se că tre copiii care i-au scris î n timpul anului pe adresa lui din localitatea Napapirii, aflat ă î n p ă durea din apropierea ora ş ului Rovaniemi din Finlanda. Dar p â n ă s ă - ş i ia sacul cu daruri î n spinare, Mo ş Cr ă ciun are obiceiul de a- ş i a ş tepta oaspe ţ ii î n propria lui cas ă , construit ă din lemn de brad, plin ă de c ă r ţ i cu pove ş ti pentru copii. De ş i nu are "dec â t" 384 de ani, Mo ş ul „cu plete dalbe" este î nc ă voinic ş i î n putere ca s ă î ncarce c â t mai multe daruri î n sania lui fermecat ă . Pentru aceasta, M oş Cr ă ciun d ă o fug ă p â n ă la marele depozit de juc ă rii care se afl ă î ntr-un loc ascuns ş i plin de taine pe care i 1-a l ă sat mo ş tenire tat ă l lui, primul Mo ş Cră ciun. Aici, ajutat de spiridu ş i ş i de z â nele bune, Mo ş ul alege fiecare dar pentru copiii care i-au scris, profit â nd de scurta zi polar ă care nu ţ ine dec â t patru ore ş i jum ă tate, de la 10 la 14,30. Apoi d ă o rait ă ş i pe la reni, s ă vad ă dac ă au m â ncare de ajuns ş i a pă , dup ă care se retrage la gura sobei, s ă citeasc ă ultimele mesaje primite de la copii. Se ş tie, de asemenea, c ă to ţ i copiii cumin ţ i primesc darurile preferate î n seara de Ajun. La ceas de sear ă , î mbujora ţ i de emo ţ ia revederii, prichindeii a ş teapt ă l â ng ă bradul frumos î mpodobit momentul î n care Mo ş ul cel drag le va asculta c â ntecele ş i poeziile.
  9. 16. Mo ş Ajunul (24 decembrie) Ajunul Cr ă ciunului apare personificat î n chipul unui mo ş cumsecade, frate mai mic al lui Mo ş Cr ă ciun ş i despre care se spune ca ar fi fost p ă stor: Mo ş Ajunul. Acesta pare mai autohton dec â t Mo ş Cr ă ciunul actual, occidental. Rom â nul se aşează s ă chefuiasc ă î nc ă din seara de ajun, c â nd , î n unele p ă r ţ i , se crede c ă vin ş i sufletele mor ţ ilor s ă petreac ă laolalt ă cu cei vii. Ca atare, pe mas ă se pune hran ă anume ş i pentru ei (s-ar zice c ă mor ţ ii nu prea trag la carne, ci mai degrab ă la colaci, turte ş i cozonaci). Copiii umbl ă cu Mo ş Ajunul ("Ne da ţ i ori nu ne da ţ i...?") ş i primesc , mai ales , nuci ş i covrigi. E bine s ă se î mpart ă bucate, at â t î n numele mor ţ ilor, c â t ş i ca semn de bel ş ug, fiind r ă stimpul , prin excelen ţă, al darurilor. Lipsa reciprocit ăţ ii e r ă u v ă zut ă , iar pe alocuri , se crede c ă zg â rci ţ ii î ncaseaz ă pedepse de la Mo ş Ajun (cele mai grele fiind date acelora care nu primesc ur ă torii).
  10. 18. Cadouril e sunt preg ă tite de spiridu ş ii mo ş ului. Î n micu ţ a fabric ă de la Polul Nord, ei realizeaz ă juc ă rii î n conformitate cu dorin ţ ele copiilor. Fiecare copil cuminte care i-a scris lui Mo ş Cr ă ciun îş i prime ş te darul î n noapte a de Ajun. Pe 24 decembrie, Mo ş Cr ă ciun porne ş te î ntr-o c ă l ă torie î n î ntreaga lume pentru a oferi daruri tuturor copiilor. El c ă l ă tore ş te î n sania sa magic ă tras ă de reni: Rudolph, Dasher, Dancer, Prancer, Vixen, Comet, Cupid, Donder ş i Blitzen. Conduc ă torul acestora este Rudolph, renul cu nas ro ş u. Î n Rom â nia, renii iau de cele mai multe ori form ă de... cerbi.
  11. 20. De unde ş i cum vine Mo ş Cr ă ciun ? Casa lui Mo ş Cr ă ciun, a ş a cum ş tie toat ă lumea, se afl ă la Polul Nord, în ţ inuturi de z ă pad ă ş i de ghea ţă ve ş nic ă . Este o ţ ar ă alb ă , curat ă ş i frumoas ă , ca sufletele de copii. Acolo se zice c ă se afl ă un arbore uria ş , lâng ă S teaua P olar ă , unde se întâlne ş te cerul cu p ă mântul.
  12. 22. În fiecare sear ă de Ajun, Mo ş Cr ă ciun pleac ă prin lume cu daruri. Demult, tare demult, Mo ş ul c ă l ă torea pe un m ă gar alb. Apoi, aducea daruri la copii c ă lare pe un cal cu aripi de aur, care se hr ă nea cu spice de grâu adunate înc ă din timpul verii. Mai târziu, Mo ş Cr ă ciun era adus de un cerb alb. Ast ă zi, vine mai mult pe o săniuţ ă tras ă de reni care pot zbura pe cer. Câteodat ă , când se gr ă be ş te, vine ş i cu o motociclet ă sau cu o ma ş in ă , ba chiar cu un avion. Dar asta doar când este extrem de gr ă bit. De obicei, Mo ş ul intr ă pe furi ş , dup ă ce copila ş ii au adormit. Vine pe fereastr ă sau pe u şă , coboar ă pe horn ş i las ă darurile lâng ă bradul împodobit.
  13. 24. In Olanda, copiii î l a ş teapt ă pe Sinterklaas care vine pe un cal alb ş i las ă daruri î n sabo ţ ii de lemn. Î n ajunul sosirii Mo ş ului, ghetu ţ ele sunt umplute cu f â n si zah ă r pentru calul M o ş ului, iar diminea ţ a c â nd se trezesc, micu ţ ii le g ă sesc pline cu daruri. Finlandezii î l au pe Joulupukki , cel care vine dintr-un ţ inut î n forma unei urechi, despre care se spune ca ar fi modul prin care Mo ş ul ascult ă dac ă micu ţ ii sunt sau nu cumin ţ i. In Suedia, Jultomte are o î nf ăţ i ş are diferit ă : el este reprezentat ca un pitic î mbr ă cat î n ro ş u, cu barba alba, mare amator de orez cu lapte, m â ncarea tradi ţ ional ă de Cr ă ciun a suedezilo r. Ş i dac ă î n Spania Mo ş Cr ă ciun nu î nseamn ă mare lucru pentru copii, cadourile fiind aduse de cei trei magi, de doua ori pe an, pe 26 decembrie ş i pe 6 ianuarie, î n Italia, Babbo Natale are nevoie de ajutor: b ă trana vr ă jitoare Befana care se strecoar ă pe hornuri ş i las ă cadourile l â ng ă bradul î mpodobit, ea iubind foarte mult copiii. Î n Costa Rica, Columbia ş i Mexic, darurile sunt aduse de Nino Jesus (Copilul Iisus), î n timp ce japonezii celebreaz ă Cr ă ciunul cu p ă pu ş i ş i aranjamente florale î mpreun ă cu Jizo , mo ş ul din Japonia . CRĂCIUNUL ÎN LUME
  14. 26. Î n Costa Rica, Columbia ş i Mexic, darurile sunt aduse de Nino Jesus (Copilul Iisus), î n timp ce japonezii celebreaz ă Cr ă ciunul cu p ă pu ş i ş i aranjamente florale î mpreun ă cu Jizo , mo ş ul din Japonia . In Suedia, Jultomte are o î nf ăţ i ş are diferit ă : el este reprezentat ca un pitic î mbr ă cat î n ro ş u, cu barba alba, mare amator de orez cu lapte, m â ncarea tradi ţ ional ă de Cr ă ciun a suedezilo r. Ş i dac ă î n Spania Mo ş Cr ă ciun nu î nseamn ă mare lucru pentru copii, cadourile fiind aduse de cei trei magi, de doua ori pe an, pe 26 decembrie ş i pe 6 ianuarie, î n Italia, Babbo Natale are nevoie de ajutor: b ă trana vr ă jitoare Befana care se strecoar ă pe hornuri ş i las ă cadourile l â ng ă bradul î mpodobit, ea iubind foarte mult copiii.
  15. 28. Christklots , î n Germania, reprezint ă obiceiul de a arde un butuc î n noaptea de Cr ă ciun, care, conform tradi ţ iei, ar ap ă ra casa de nenorociri tot anul urm ă tor. Î n Elve ţ ia, butucul este cunoscut sub numele de Buche de Noel , iar î n Anglia, Yule Iog . In multe biserici catolice , sunt expuse iesle cu pruncul Iisus ş i magi în m ă rime natural ă . Î n Austria, Pia ţ a de Cr ă ciun din Viena este atrac ţ ia principal ă a s ă rb ă torilor, de ş i Cr ă ciunul este celebrat de obicei acas ă , cu o mas ă festiv ă ş i cadouri. Bisericile ş i catedralele germane sunt ne î nc ă p ă toare î n seara de Ajun, c â nd slujba religioas ă este urmat ă de concerte de org ă . La britanici, cadourile se î mpart pe 26 decembrie. Danezii au un ritual de î mp ă r ţ ire a cadourilor: se adun ă to ţ i ai casei î n jurul bradului ş i cel mai î n v â rst ă membru ia un cadou pe care î l d ă persoanei destinate. Aceasta ia , la r â ndul s ă u , un alt cadou ş i-l d ă persoanei pentru care a fost preg ă tit ş i a ş a mai departe. Î n Norvegia, cadourile sunt ascunse de că tre cei care le d ă ruiesc î ntr-un sac cu paie care este apoi pus deasupra u ş ii destinatarului , î n a ş a fe l î nc â t , c â nd acesta deschide u ş a, cadourile s ă cad ă peste el.
  16. 30. Î n Grecia, tradi ţ ia spune c ă masa de Cr ă ciun nu se str â nge seara pentru ca Iisus, care va trece pe acolo noaptea, s ă nu r ă m â n ă fl ă m â nd ş i s ă poat ă gusta din bucatele preg ă tite. Î n Cuba, “ N ochebuena" se caracterizeaz ă prin osp ăţ uri cu friptur ă de porc, fasole neagr ă, servit ă cu orez ş i plante tradi ţ ionale sub form ă de piure, preparate î ntr-o groap ă s ă pat ă î n p ă m â nt ş i umplut ă cu c ă rbuni ş i frunze de bananier. Î n Noua Zeeland ă nu lipse ş te de la mas ă budinca de stafide ş i nici pr ă jitura Pavlova, preparat ă din bezea ş i decorat ă cu kiwi, c ă p ş uni ş i fri ş c ă , f ă r ă care Cr ă ciunul ar fi incomplet. De altfel, î n Noua Zeeland ă , a devenit o obi ş nuin ţă s ă se serbeze Cr ă ciunul de dou ă ori î ntr-un an, pe 25 Decembrie ş i î n iulie, atunci c â nd este mijlocul iernii. Î n Jamaica, colindele pe ritm de raggae î nso ţ esc pr â nzul de Cr ă ciun, format din orez, pui, carne de bou ş i carne picant ă de capr ă . Î n Italia se obi ş nuie ş te s ă se m ă n â nce , î n seara de Ajun, ş apte feluri de pe ş te, al ă turi de broccoli, spagetti ş i fructe de mare. La australieni, cina se serve ş te , de obicei , î n aer liber, fiind urmat ă de un meci de cricket.
  17. 32. Î n Elve ţ ia, Samichlaus are sarcina grea de a aduce ş i bradul de Cr ă ciun î n casele oamenilor, o bicei care se p ă streaz ă al ă turi de o alt ă tradi ţ ie elve ţ ian ă , "Parada ridichilor luminate". Conform tradi ţ iei, p ă rin ţ ii ş i copiii se î nt â lnesc î n diverse locuri din sat ş i pleac ă , cu ridichile luminate, spre curtea ş colii, unde se c â nt ă, î n cor , colinde. Î n Slovacia , se spune c ă, dup ă ce ai ţ inut cele patru s ă pt ă m â ni de post, î n Ajunul Cr ă ciunului este bine s ă ajunezi, adic ă s ă nu m ă n â nci nimic î ntreaga zi. Cei care rezist ă p â n ă la sf â r ş it , vor vedea un spiridu ş din aur. Î n Lituania, din b ă tr â ni se spune c ă la miezul nop ţ ii , apa din fântâni se transform ă î n vin iar animalele pot s ă vorbeasc ă . Acelea ş i tradi ţ ii spun c ă, dac ă reu ş e ş ti s ă gu ş ti din ap ă î n momentul î n care se preface î n vin, vei avea un a n n ou foarte bun.
  18. 34. Î n timp ce Mo ş ul ajunge î n alte col ţ uri ale lumii noaptea, copiii din Finlanda î l a ş teapt ă pe b ă tr â n î n timpul zilei. Mo ş ul bate la u şă ş i î ntreab ă : "Copiii din aceast ă cas ă au fost cumin ţ i?", iar r ă spunsul este afirmativ de fiecare dat ă ş i Mo ş ul este invitat s ă poposeasc ă ş i s ă îş i goleasc ă sacul. Seara, lumea se str â nge î n curtea bisericii pentru a participa la slujba special ă de Cr ă ciun, iar apoi fiecare familie aprinde lum â n ă ri pe morm â ntul rudelor. Tot aici, dac ă vrei s ă - ţ i mearg ă bine, se recomand ă s ă ai o provizie considerabil ă de pr ă jituri ş i s ă nu la ş i pe nici unul dintre musafirii care îţ i trec pragul casei s ă plece p â n ă ce nu a gustat din ele. Din budinca de orez cu migdale se p ă streaz ă o por ţ ie ş i pentru spiridu ş ul care tr ă ie ş te î n pod. Dac ă el va servi din pr ă jitur ă , î nseamn ă c ă va veghea î n continuare asupra prosperit ăţ ii casei respective. Î n Islanda, nu vine un singur Mo ş Cr ă ciun, vin 13 Mo ş i Cr ă ciuni! Cu 13 zile î nainte de Cr ă ciun, primul Mo ş Cr ă ciun coboar ă din mun ţ i, ocole ş te fiecare cas ă ş i pune dulciuri î n ghetu ţ ele copiilor. Dac ă au fost cumin ţ i, copiii primesc dulciuri ş i fructe, iar dac ă au fost obraznici, un cartof. A doua zi, cel de-al doilea Mo ş vine din mun ţ i î n ora ş ş i tot a ş a p â n ă pe 25 decembrie , c â nd primul Mo ş se î ntoarce la casa lui din mun ţ i, pe 26 cel de - al doilea … p â n ă pe 6 ianuarie , c â nd ce l de-al 13-lea Mo ş se î ntoarce î n mun ţ i. Ziua de 6 ianuarie mai este numit ă "Al treisprezecelea" ş i este considerat ă de islandezi ultima zi de Cr ă ciun pentru c ă , î n aceast ă zi, ultimul Mo ş se î ntoarce la casa lui.
  19. 36. "C â te bordeie, at â tea obiceie"! Î ns ă, fie el Santa Claus, Joulupukki, Jizo, Jultomte, Pere Noel, Sinterklaas, Babbo Natale sau Mo ş Cr ă ciunul nostru, b ă tr â nul rotofei cu barba alb ă poart ă î n spate un sac plin de daruri ş i î n fiecare an, î n noaptea de 24 spre 25 decembrie, aprinde î n fiecare din tre noi flac ă ra vie a copil ă riei, a iubirii, a jocului, a bucuriei d ă ruite. Mo ş Cr ă ciun î n lume Afghanistan - Baba Chaghaloo Albania – Babadimri Anglia - Father Christmas Africa de Sud - Vader Kersfees Armenia - Gaghant Baba Brazilia - Papai Noel Bulgaria - Dyado Koleda Chile - Viejo Pascuero Danemarca – Julemanden Egipt - Papa Noël Finlanda - Joulupukki Franta - Père Noël Germania - Weihnachtsmann sau Nikolaus Grecia - Άγιος Βασίλης-Άyos Vasílis Ungaria - Mikulás Iran - Baba Noel Irlanda - Daidí na Nollaig Italia - Babbo Natale Lituania - Kalėdų Senelis Malta - San Niklaw Mexic - El Niñito Dios Norvegia - Julenissen Polonia - ¦więty Mikołaj Portugalia - Pai Natal Rusia - Ded Moroz Scotia - Daidaín na Nollaig Serbia si Bosnia si Hertegovina - Deda Mraz Spania - Papá Noel si San Nicolás Suedia - Jultomten Statele Unite ale Americii – Santa Claus Turcia - Noel Baba
  20. 38. Colindat ul Colindatul sau uratul pe la case constituie un obicei str ă vechi, desigur precre şt in, dar care, î n timp, a ajuns s ă fac ă , s-ar zice, cas ă bun ă cu cre ş tinismul. C â ntecelele respective atrag norocul sau binecuv â ntarea asupra oamenilor ş i gospod ă ri i lor pentru tot anul care urmeaz ă . Î n vechime, colindele erau "specializate" (de preot, de pastor, de fata mare etc.). O categorie important ă de colinde este strict legat ă de Cr ă ciunul bisericesc, evoc â nd î nchinarea magilor (Viflaimul sau Vicleimul - s tâ lcire a numelui Betleem) sau panica si viclenia lui Irod (Irozii), culmin â nd cu t ă ierea pruncilor (cei 14000, pe care Biserica î i pomene ş te pe 29 decembrie). Scenariile sunt simple, cuceritoare î n naivitatea lor. Cam î n acela ş i timp, fl ă c ă ii umbl ă cu “ Capra ” (Turca, Brezaia) sau cu “ Ursul ” , î n cete pestri ţ e ş i g ă l ă gioase (reminiscenţă păgână). C â ntecele de stea cu care suntem familiariza ţ i ast ă zi (mai ales "Steaua sus r ă sare...") sunt de origine cult ă , adeseori chiar bisericeasc ă . “ Plugu ş orul ” ş i “ Sorcova ” sunt legate de î nnoirea anului, nea vâ nd nici o leg ă tur ă cu ciclul religios al Cr ă ciunului.
  21. 40. Moşul a terminat treaba şi e obosit. Se odihneşte! Linişte! LA MULŢI ANI! înv. Cârstea Rodica
  1. A particular slide catching your eye?

    Clipping is a handy way to collect important slides you want to go back to later.

×