1. c Un mozaic din
Pompei, reprezen-
tandu-1 pe Alexandru
(stanga) in batalia de
la Issus. Darius, in
centru, este pe punc-
tul de a-~i parasi
carul de lupta ~i de a
fugi de pe campul de
batalie. Dupa aceasta
batalie, Alexandru a
respins ofertele de
pace ale lui Darius.
O Planul de lupta
de la Granicus in
care macedonenii au
cucerit vestul Asiei
Mici, in mai 334 i.Hr,
Alexandru a condus
atacul cavaleriei, ve-
nind dinspre dreapta
pentru a lovi in plin
armata persana.
Cuceririle spectaculoase ale lui
Alexandru cel Mare i-au fiicut
pe greci stiipiini ai Orientului
Apropiat. De~i imperiullui
Alexandru s-a destriimat dupii
moartea sa, domnia lui a schim-
bat ~storia intregii regiuni
~ exandru cel Mare a fost, fara lndoiala,
un geniu, lnsa a fost ()i norocos,
eoarece a mo()tenit de la tatal sau, Filip
al Il-lea al Macedoniei, tronul ()i o pozitie care
ii conferea o mare putere. Filip crease o armata
putemica de cavalerle grea ()i sulita()i, ceea ce
facea ca Macedonia sa fie puterea suprema
Grecia. Dupa victoria pe care a obtinut-o
Chaeronea (338 l.Hr.), asupra locuitorllor j
Atenei ()i ai Tebei, majorltatea ora()elor impor- ~
tante ale Greciei au fost ocupate de Macedonia,
()i au devenit astfel baze de pregatire in pla- O in 326 i.Hr., trupele lui Alexandru au
nurlle regelui de a invada Persia (Iranul de azi.) traversat raul Indus spre India, pe un pod de
cateva deta()amente se aflau deja pe drum cand barci similar cu cel prezentat aici.
Filip a fost asasinat in anul 336 l.Hr.
Sperand ca moartea regelui va slabi decat a sugera suprafata sa, facand mari efor- Alexandru a obtinut prima victorie asupra
Macedonia, locuitorli ora()elor marl s-au revoltat turi de a se mentine unit. Mai mult decat at:1t, unei forte persane, la Granicus. Ora~ele gre-
imediat. insa, urma()ul lui Filip, Alexandru, in calitatile superioare de luptatori ale grecilor ce~ti din Asia Mica, subjugate pana la acea data
varsta de 20 de ani, i-a zdrobit cu cruzime. La erau recunoscute de per$i, care doreau Intot- .de Persia, l-au lntampinat. Continuandu-~i
opozitia lncapatanata a locuitorllor Tebei, deauna sa-i angajeze ca mercenari. mar~ul, Alexandru a ajuns la Gordium, unde i
.ora()ul a fost distrus eana la teplelii, iar cetatenii Prin invadarea Persiei, Alexandru punea In s-a aratat un nod foarte complicat. Secredea ca
p sai au fost lnrobi1;i. In 334 tHr. Alexandru s-a aplicare un proiect mai vechi al grecilor. Viteza cel care va desface "nodul gordian" va deveni
lndreptat catre Asia Mica (Turcia de azi), cu o cu care se mi$cau era esentiala, deoarece stapanul ASiei. Exista variante diverse despre
armata puternica, de 35000 de solda1;i. suportarea cheltuielilor pentru lntreaga armata ce a facut Alexandru in continuare, lnsa,
Riscuri mari , macedoneana era a adevarata povar;l. Filip potrivit celei .mai populare legende, acesta ~i-a
murise, lasand In urma datorii $i, In ciuda scos pur ~i simplu sabia ~i a taiat nodul.
Invazfa a fost perlculoasa -Imperlul Persan lmprumuturilor recente, Alexandru n-a putut Strategia initiala a lui Alexandru a fost sa
era vast, iar armata sa era mult mai mare decat mentine flota greaca In ~tare de functionare. Era se lndrepte spre sud, sa ocupe ora~ele cu un
cea a lui Alexandru. Imperiul era mai slab nevoie disperata de victorie $i prada de r;lzboi. comert lnfloritor din Fenicia ~i sa distruga
19

2. ALEXANDRU CEL MARE
stil ~i nici includerea multor persani In guvem
~i In armat.i. Dar cand ace~tiaau amenintat c~
se vor Intoarce acas~,Alexandru i-a convins
s~ rnman~, ei luand parte la ceremonia prin
care se s~rb~torea"Mariajul dintre Est ~i Vest",
In cadrul c~reia se spune c~ 9000 de macedo-
neni s-au c~s~torit cu femei din Asia.
incercarea lui Alexandru de a uni Grecia ~i
Persia este uneori considerat~ un act de ide-
alism vizionar, dar se poate s~ fi fost simplu
realism: era nevoie de ambele popoare pen-
tru a mentine irnperiullntreg.
Alexandru a murit brusc, In 323 I.Hr. inc~
nu Implinise 33 de ani. Imperiul a fost
Impartit Intre generalii s~i, dar limba ~i cultura
La Issus, persanii Fiind mai numeroasa, ar- greaca s-au pastrat doar In ora,5elefostului
le-au t.3iat calea mata lui Alexandru a ie,"it imperiu. De-a lungul perioadei romane ~i
macedonenilor, dar au victorioasa in lupta de la mult timp dupa aceea Estul avea sa apartin~
fost infrcinti (sus). Gaugamela (dreapta). grecilor. Alexandru a fost considerat, atat In
istorie cat ~i 1n folclor, cel mai mare cuceritor
tan~r.
flota inamic~. Armata sa a fost blocat~ de o Darius, iar cand Imp~ratul a fost asasinat de
arma~ persan~ mult mai mare, condu~ de propriii s~i sustiru1toii.Alexandru l-a detronat
imp~ratul Darius, ins~ persanii au fost atra~iin pe uzurpatorul Bessus.succesorul lui Darius.
capcan~ ~i in final cople~iti de atacul cava- Au urmat campanii lungi ~i grele pentru
leriei. Darius insu~i a fugit, l~sandu-~ifamilia cucerirea regiunilor Intinse din estul imperiu-
in mainile lui Alexandru. Ca de obicei, lui persan. Dar Persia nu li era de ajuns:
Alexandru a condus atacul. Alexandru ~i-a condus armata prin Hindu
jndreptandu-se spre sud, Alexandru a fost Kush ~i In valea Indus (Pakistanul de azi).
silit s~ asedieze faimosul ora~ de la malul Macedonienii l-au Invins pe regele Porus (326
Irulrii, Tyr, timp de ~apte luni. Dup~ aceasta, I.Hr.). Alexandru intentionand s~ ajung~ In
avansarea a devenit mai u~oara, iar in 332 India. Razboinici Inver~unati, indienii au opus
i.Hr., Alexandru a ocupat Egiptul, atunci rezistent:l, iar Alexandru s-a hot~rat cu greu s~
provincie persan~. Acolo a fost incoronat se Intoarc~ din drum.
faraon ~i a fost condus la oaza Siwa, unde a Acum Rege al Regilor ~i St~pan al Asiei,
fost numit fiu al zeului Amon. Alexandru a adoptat ve~minte persane ~i a
insistat s~ i se aduc~ onoruri divine. Aceasta
Obsesia putea fi considerat~ megalomanie, sau
Apetitul pentru cuceriri al lui Alexandru a adoptarea unei politici con~tiente. care era
devenit evident prin modul in care a respins cea mai bun~ metod~ de guvemare a unui
ofertele de pace ale lui Darius, care i-a oferit imens imperiu cosmopolit. Trupele mace-
teritorii imense. Alexandru a continuat lupta, donene ale lui Alexandru nu agreau noul s~u
indreptandu-se spre nord ~i nord-est ~i tintind
spre inima imperiului. Lupta decisiv~ a avut 00 Un manuscris
loc la Gaugamela (Arbela), unde persanii au persan (jos) il pre-
fost inc~ o da~ invin~i. Marele ora~ Babylon zinta pe Alexandru
a fost ocupat, iar capitala persan~,Persepolis, ca ..Iskander.., unul
a fost jefui~ ~i incendiat~. Alexandru ~i-a dintre eroii legendari
insu~it tezaurul regal persan, punand astfel ai Islamului. O rep-
cap~t dificul~tilor financiare care raIrulsesera rezentare europeana
in urma domniei ta~lui s~u. din secolul XVI a vic-
jn ciuda acestor triumfuri, r~zboiu.J nu toriei lui Alexandru.
luase inc~ sfa~it. Alexandru l-a urm~rit pe de la Issus (dreapta).
20 ..If'f.~.'~. Istorie universal:t 6 -IMPERIUL PERSAN I