2. Orice variaţie energetică din mediul înconjurător
(mecanică, electrică, termică, chimică etc.) poate constitui
un stimul sau un excitant. Acţiunea stimulilor externi
asupra membranei celulare determină modificări fizico –
chimice, care generează excitaţia.
3. Aplicarea unui stimul duce la modificarea permeabilităţii
membranei celulare la ionii de Na+, iar la ionii de K+
rămâne neschimbată. Astfel, ionii de Na+, care în repaus se
aflau în cantitate mare în exteriorul celulei, pătrund prin
canalele ionofore din peretele membranei spre interiorul
celulei, fenomen denumit depolarizarea membranei
celulare.
4. Postpotentialul negativ (PPN):
reprezinta partea finala a repolarizarii
se desfasoara lent fata de perioada initiala, rapida.
dureaza cateva milisecunde.
se datoreaza excesului de sodiu intracelular. Acest
exces, este mentinut prin permeabilitatea scazuta a
membranei pentru acest ion, care nu poate fi compensat
de iesirea K+.
5. Postpotentialul pozitiv (PPP):
durata 20 ms
Cauza: Activarea pompei ionice de Na+/K+ care scoate 3
Na+ si introduce 2 K+, urmarea fiind: hiperpolarizarea
membranei la exterior si cresterea negativitatii la
interior.
PA se supune Legii „tot sau nimic”: stimulii
supraliminali produc PA cu aceeasi amplitudine si
durata indiferent de intensitatea lor.
6. Potenţialul de repaus celular reprezintă diferenţa de
potenţial între faţa internă şi cea externă a membranei
celulare, ca efect al concentraţiilor diferite de ioni şi se
calculează pentru fiecare tip de ion cu relaţia lui Nerst:
VK
[c K ]int .cel.
61,6 lg
[mV ]
[c K ]int .cel.
7. Potentialele in fibrele cardiace
În funţie de tipul de răspuns, există două tipuri de fibre
cardiace:
Fibre cu raspuns lent:
Celulele Pacemaker
Fibre cu raspuns rapid:
Fibre contractile(atriale si ventriculare)
Reteaua Purkinje
8. Fazele PA in fibrele cardiace
Faza 0 : Depolarizarea rapida
Stimulare⇒ ↑rapid conductanta membranei pentru Na
⇒PR se modifica la Pprag(-55mV)
⇒cand se atinge Pprag ⇒↑ ↑influx de Na
Depolarizarea foarte rapida (1-2msec) ⇒fibre cu raspuns
rapid
Blocantele canalelor de Na(tetrodotoxin,anestezice locale)
⇒↓ duratei fazei 0 si scurteaza PA
9. Faza 1 : Repolarizarea rapida initiala
Aceasta apare prin inactivarea influxului de Na si
activarea efluxului tranzitoriu de K .
Membrana se repolarizează rapid şi tranzitoriu până la≈0
mV ⇒“incizura”.
Rolul acestei repolarizăr ide scurtă durată:aduce
potenţialul la o valoare optimă,în vederea activării
canalelor de Ca++.
↑influxul de Ca++⇒efect inotroppozitiv(catecolamine, βagonişti, teofilina)
↓influxul de Ca++⇒efect inotropnegativ(acetilcolina, βblocante,blocanteale canalelor de Ca++).
10. Faza 2 : Repolarizarea rapidă finală
Datorată celor2 curenţi de K+:
Eflux de K+(IKsaudelayed rectifier)-principalul curent de
repolarizare.Pmembranar scade de la 0 mV →-90 mV.
Influx de K+: rectificator“anomal”.La sfârşitul fazei
3,datorită Δelectrostatic⇒K+ este atras în celulă mai
repede decât tinde să treacă afară.
11. Faza 3 :Repaus
Prin influxul/efluxul K+⇒se menţine Pr la potenţialul de
echilibru al K+.
Pr constant(≅-90 mV).
Refacerea echilibrului ionic:
Pompa Na+/K+funcţionează în continuu ⇒induce
hiperpolarizare ⇒menţine Pr
Pompa de Ca++ ⇒elimină excesul de Ca++
Antiporter-ul Na+/Ca++ cuplat cu pompa Na+/K+.
12.
13. PA in fibra nervoasa
Din conul axonal → ia naştere PA , conducerea impulsului
este celulifugă si transport de material citosolic –
anterograd si retrograd
POTENŢIALUL DE REPAUS (PR)
Membrana neuronala în condiţii de repaus funcţional, are
valoarea - 60 mV → - 90 mV cauza → repartiţia
neuniformă a ionilor de o parte şi de alta a
membr., permeabilitatea selectivă a membr. ( K+ > Na+ )
, prezenţa ATP-azei Na+ / K+
14. POTENŢIALUL LOCAL se realizează prin stimularea
unei zone limitate a membranei celulare si se manifestă
prin: depolarizare - influx de ioni de Na+ sau Ca2+
hiperpolarizare - creşterea efluxului de K+, influx de Cl- –
caracteristici: sunt gradate - stimuli mai puternici
determină o depol. mai mare, se însumează temporospaţial si dacă prin însumare ating un nivel critic (prag) →
la nivelul conului axonal va fi generat un potenţial de
acţiune propagat.
15. POTENŢIALUL DE ACŢIUNE NEURONAL (PA)
reprezintă inversarea rapidă şi complet reversibilă a
polarităţii membranei neuronale, care devine electric
pozitivă la interior şi electric negativă la exterior, fazele:
perioada de latenţă = 0,1 ms depolarizarea - până la +30
mV, influx de Na+→ canale rapide voltaj depend.
repolarizarea - revenire la valoarea potenţialului de
repaus, sistarea influxului ionilor de Na+, efluxul ionilor
de K+ postpotenţialul pozitiv - ATP - aza Na+/K+
, restabilirea echilibrului ionic pe pp
16. PERIOADELE EXCITABILITĂŢII NEURONULUI
Perioada refractară absolută cuprinde faza de depolarizare
şi o parte din repolarizare, neuronul nu răspunde la alţi
stimuli, importanţă funcţională → fixează un maxim de
frecvenţă a impulsului nervos
17. CONDUCEREA POTENŢIALULUI DE ACŢIUNE ÎN FIBRELE
NERVOASE În fibrele nervoase amielinice : depolarizarea unei zone
membranare produce activarea canalelor de Na+ adiacente, PA se
propagă – secvenţial din aproape în aproape, cu viteză mica În fibrele
nervoase mielinice conducerea este saltatorie de la un nod Ranvier la
altul (explicaţia - densitatea foarte mare a canalelor de Na+ la nivelul
nodurilor Ranvier si teaca de mielină Þ permeab. ↓ a membr.
Internodale).Viteza de conducere depinde de:grosimea fibrei nervoase
si de distanţa dintre nodurile Ranvier.
