Brosura Eficienta Energetica - MENATWORK ENERGY

1. EFICIEN}A SURSE DE ENERGIE CLIMATIZARE {I
ENERGETIC| ALTERNATIV| VENTILA}IE

2. 2
EFICIEN}A
ENERGETIC|

3. 3

4. 4
EFICIEN}A ENERGETIC| este un concept care
grupeaz metodele [i mijloacele prin care, `n urma unei
analize tehnico-economice, pot fi reduse consumurile
de energie pstrând acela[i confort ini]ial.
?
De ce s
economisim
energia
Economisind energie, vom tri `n armonie cu natura [i
vom proteja viitorul genera]iilor urmtoare.
Existen]a planetei noastre este amenin]at de tot felul reziduurilor, smogului, efectului de ser, eutrofizarea
de fenomene specifice civiliza]iei moderne, care în apelor, aciditatea ploilor, topirea ghe]arilor [i
înaintarea lor ctre progres, produc efecte nocive vie]ii accentuarea secetei. MENATWORK se implic `n
[i viitorului nostru. Nivelul polurii este astzi extrem prezervarea mediului `nconjurtor, ac]ion>nd `ntr-o
de ridicat. De aceea ne confruntm cu problema manier responsabil.

5. 5
Cel mai mare beneficiu al tehnologiilor moderne [i Din pcate, exist o serie de motive care impiedic
eficiente `n iluminat este reducerea consumului de accelerarea ritmului de `nlocuire a tehnologiilor de
energie electric, ceea ce duce la reduceri de costuri [i iluminat `nvechite:
la combaterea modificrilor climatice. n iluminatul nu reprezint, de cele mai multe ori, un
Statisticile arat c 14% din consumul total de energie subiect de interes major;
la nivel european este dat de consumul destinat n majoritatea operatorilor nu au o imagine clar a
iluminatului. Din acest consum aproximativ dou costurilor cu consumul de energie electric
treimi este format din sisteme cu tehnologii vechi, din destinat iluminatului;
anii 1970. Datorit evolu]iei tehnologice, `n acest n operatorii nu cunosc solu]iile inovative;
moment putem economisi cu pân la 40% din n de cele mai multe ori deciden]ii nu au cuno[tin]e
consumul de energie electric destinat iluminatului despre iluminat;
prin `nlocuirea surselor de lumin [i a balasturilor n deciden]ii iau `n considerare numai costurile
vechi cu solu]ii tehnologice moderne. `nlocuirii tehnologiei, nu [i economia rezultat `n
timp din reducerea consumului.
~n ultimii ani, departamentul Instala]ii Electrice al
GRUPULUI MENATWORK a promovat pe pia]a de
materiale electrice din România, produse [i sisteme
destinate reducerii consumului de energie electric.
Integrate `ntr-un concept unitar, toate solu]iile
dezvoltate `n acest sens sunt destinate at>t
consumatorilor casnici c>t [i celor de tip comercial,
industrial [i exterior.
Exemple de reducere a consumului `n iluminat:
DESTINA}IE TIP SURSA ECONOMIE TIP SURSA ANUAL|
CO2/LAMP|
Iluminat exterior [i
Mercur 57% CosmoPolis 132kg
stradal
Iluminat comercial Halogen 80% Ioduri metalice 140kg
Iluminat industrial
Fluorescent T8 61% Fluorescent T5 93kg
[I pentru birouri
Iluminat casnic Incandescent 80% Fluorescent-compact 41kg
General Incandescent 80% LED 41kg

6. 6
EFICIEN}A ENERGETIC|
~N ILUMINATUL CASNIC
Statisticile arat c `n anul 2005 au fost vândute `n
Uniunea European peste 2 miliarde de lmpi cu
incandescen]. Dintre acestea, peste trei sferturi au fost
destinate iluminatului casnic, iar 550 de milioane
aplica]iilor comerciale [i profesionale (184 mil.
iluminatului pentru birouri, 168 mil. iluminatului pentru
hoteluri, iar 66 mil. iluminatului exterior).
Directivele CE [i Prin simpla `nlocuire a acestor lmpi cu altele care de 10.000h putem ob]ine:
deciziile la nivel utilizeaz o tehnologie modern ce reduce consumul - costuri mai mici de achizi]ie (o lamp economic
european vor duce de energie electric cu aproximativ 50%, s-ar putea cost mai pu]in decât zece lmpi standard cu
la eliminarea economisi `ntre 5 [i 8 miliarde EURO, echivalentul a 20 incandescen]a);
treptat a lmpilor de tone de dioxid de carbon, a consumului a 75 de - mai pu]in material consumat `n procesul de produc]ie
cu incandescen] milioane de barili de petrol sau puterea a 25 de sta]ii - mai pu]in energie consumat `n procesul de
[i halogen pân `n electrice de 2TWh/an. fabrica]ie;
Luând ca exemplu compara]ia `ntre o lamp standard
anul 2012. - costuri de transport reduse [i deci emisii mai mici de
cu incandescen] [i una economic cu durata de via]
CO2.
L|MPI FLUORESCENTE
Lmpile fluorescente reprezint, sau ar trebui cel pu]in Lampile fluorescente compacte pot fi caracterizate ca
pentru moment s reprezinte, sursa de lumin cu cel †economice [i ecologice‡ datorit consumului mult
mai bun raport consum/performan]/pre] pentru mai redus de energie `n compara]ie cu lmpile cu
iluminatul casnic. incandescen] [i a duratei de func]ionare mult mai
~n timp ce design-ul modern are ca scop reducerea mari. Aceste †eco-minuni‡ sunt alimentate la un singur
dimensiunilor corpurilor de iluminat, eficien]a capt, au `n componen]a luminoforului un strat tri-
energetic [i protec]ia mediului reprezint, sau ar fosfor [i consum `ntre 5 [i 120W, iar datorit
trebui s reprezinte, principalele preocupri ale dimensiunilor reduse pot substitui lmpile cu
societ]ii contemporane. incandescen].

7. 7
Lmpile economice consum cu 80% mai pu]in energie economisind energie.
decât lmpile standard cu incandescen] [i au o durat Lampile economice prezinta si inconveniente, in
de func]ionare de 10-20 de ori mai mare. comparatie cu lampile cu incandescenta: in compozitia
Sunt disponibile [i lmpi economice cu cu senzor luminoforului sunt prezenti vapori de mercur, in cantitati
crepuscular, DULUX EL SENSOR de la OSRAM, astfel de pana la 5mg, ceea ce duce la poluarea mediului in
`ncât senzorul detecteaz lumina diurn `n baza cazul unei reciclari incorecte. De asemenea, in cazul
distribu]iei spectrale [i comut automat la lumina lampilor economice, lumina este stroboscopica, ceea ce
crepusculara seara [i diminea]a; astfel lampa nu mai genereaza senzatia de oboseala. In plus, redarea culorilor
rmâne aprins `n mod accidental pe tot parcursul zilei, este mult mai slaba decat in cazul lampilor incandescente
L|MPI CU HALOGEN
Lmpile cu halogen, de[i mari consumatoare de
energie electric, asigur un iluminat strlucitor,
contrastant, contribuind la crearea ambian]ei dorite.
Sunt disponibile `ntr-o multitudine de versiuni, `n
func]ie de tipul de corp de iluminat pe care `l
echipeaz: cu raza larg sau `ngust, cu sau fr
umbr.
Un avantaj major `l constituie posibilitatea reglrii
intensit]ii prin varia]ia tensiunii de intrare.
Lmpile cu halogen pot fi alimentate direct de la
tensiunea de 220V sau la 12V prin intermediul unui
transformator de tensiune.
~n cazul utilizrii unui transformator electronic `n locul
unuia electromagnetic, consumul de energie electric
scade, datorit reducerii pierderilor interne, rezultând
astfel o economie de energie de pân la 20%.

8. 8
Majoritatea productorilor de surse de lumin au este nevoie de energie suplimentar pentru a ]ine
perfec]ionat tehnologia lmpilor cu halogen, fiind filamentul "cald".
disponibile `n acest moment lmpi cu o reducere a ? Xenonul fiind un gaz inert, are conductivitate
consumului `ntre 40% [i 60%. termic redus ceea ce duce la reducerea
Lmpile HALOGEN ECO utilizeaz dou tehnologii pierderii de energie termic prin gaz, deci este
revolu]ionare: nevoie de mai pu]in energie pentru a `nclzi
? IRC reduce emisia termic datorit unui strat filamentul
special `n interiorul balonului care reflect cldura In acela[i timp s-a reu[it [i cre[terea duratei de
`napoi ctre filament. Ceea ce `nseamn c nu mai func]ionare a acestor lmpi.
L|MPI CU TEHNOLOGIE LED
Potrivite pentru utilizarea atât `n interior, cât [i `n al altor surse de lumin, focalizeaz lumina `n
exterior, lmpile cu tehnologie LED pot contribui la mod eficient ctre obiectul de iluminat
economisirea energiei cu pan la 80%, fiind `n acela[i ? iluminat de siguran]/veghe: datorit
timp fiabile [i sigure. Durata de via] a lmpilor este dimensiunilor mici pot fi create corpuri de iluminat
extrem de mare `n compara]ie cu cele cu miniaturale pentru siguran], veghe sau ghidaj
incandescen], rezistând pan la 20.000 de ore. ? iluminat de fa]ade; dimensiunile reduse [i
Prin urmare, acestea reprezint o alternativ viabil la densitatea luminoas deosebit, ale LED-urilor
lmpile cu incandescen] [i halogen. fac posibil iluminarea fa]adelor cu corpuri de
iluminat de putere mult mai mic decât cea a unui
Ceea ce putea fi iluminat pân acum cu alte surse de corp de iluminat cu surse de lumin cu descrcri
lumin poate fi iluminat acum cu LED cu mult mai `n halogenuri metalice sau sodiu. Astfel aceste
pu]in energie consumat: corpuri de iluminat pot fi dispuse `n imediata
? iluminat de accent: surse de lumin concentrate apropiere a cldirii †splând‡ peretele cladirii.
cu LED cu un unghi de radia]ie mult mai mic decât

9. 9
Lmpile cu tehnologie LED pot avea diferite culori,
contribuind la realizarea unui iluminat decorativ cu
efecte speciale.
Cu toate acestea, exist [i dezavantaje:
? cantitatea de lumina emis este foarte redus
? performan]a maxim este de 60-80 lumeni/watt
? componentele electronice ajung la temperaturi
`nalte, ceea ce duce la diminuarea duratei de
via].

10. 10
EFICIEN}A ENERGETIC|
~N ILUMINATUL BIROURILOR
Datorit experien]ei acumulate, a implicrii active `n educarea pie]ei [i orientarea consumatorilor ctre produse
cu consum mic de energie, am lansat conceptul ALMALUX Energy Saving, `mpreun cu productorul de corpuri
de iluminat ALMALUX LIGHTING, parte a GRUPULUI MENATWORK.
Din constatrile noastre, datorit lipsei acute de
informare a consumatorilor, majoritatea corpurilor de
iluminat care utilizeaz lmpi fluorescente instalate `n
România sunt echipate cu balasturi electromagnetice,
rezultând un consum mai mare de energie electric
pentru performan]e identice, sau chiar inferioare din
punct de vedere al fluxului luminos.
~n cele ce urmeaz, vom `ncerca s exemplificm metodele cele mai utilizate pentru eficientizarea consumului
de energie electrica `n iluminat.
Cazul I. Proiecte noi
BALASTURILE ELECTROMAGNETICE sunt are un aport redus de lumina natural.
recomandate `n cazul `n care bugetul de investi]ii ~n acest caz, investi]ia suplimentar `n corpurile de
alocat corpurilor de iluminat este foarte redus, sau `n iluminat echipate cu balasturi electronice se va
cazul `n care durata de utilizare a acestor corpuri este amortiza `n aproximativ 8 luni (având ca baz de
mai mic de 8 luni. calcul durata de utilizare a corpurilor de iluminat de 8
ore/zi [i 5 zile/sptmâna).
BALASTURILE ELECTRONICE sunt recomandate `n In plus, corpul de iluminat echipat cu balasturi
cazul `n care imobilul ce urmeaz a fi iluminat este electronice se amortizeaz complet numai datorit
destinat utilizrii de ctre proprietar sau `nchirerii [i consumului redus de energie electric `n aproximativ

11. 11
5 ani, dar trebuie luat `n calcul [i reducerea de costuri utilizare a corpurilor de iluminat de 8 ore/zi [i 5
datorat prelungirii duratei de via] a lmpilor de pân zile/saptamana, iar aportul de lumina natural de
la 3 ori. 40%).
BALASTURILE ELECTRONICE dimabile sunt ~n cazul `n care personalul din cldire nu este prezent
recomandate `n cazul `n care imobilul ce urmeaz a fi pe tot parcursul zilei (birourile agen]ilor comerciali,
iluminat este destinat utilizrii de ctre proprietar sau etc.) se recomand utilizarea balasturilor electronice
`nchirerii [i are un aport important de lumin natural dimabile `mpreun cu un sistem de control format din
(peste 30%). senzori crepusculari [i senzori de mi[care.
Investi]ia suplimentar se va amortiza `n aproximativ 5
~n cazul utilizrii balasturilor electronice dimabile ani (având ca baza de calcul durata de utilizare a
`mpreun cu un sistem de control format din senzori corpurilor de iluminat de 8 ore/zi [i 5 zile/sptamân,
crepusculari, investi]ia suplimentar se va amortiza `n aportul de lumin natural de 40%, iar prezen]a `n
aproximativ 5 ani (având ca baz de calcul durata de birou de 80%).
Exemplu
Consum de energie Corp 418 Consum de energie Corp 418
Cu balast electromagnetic Cu balast electronic
Puterea lmpii 4x18W = 72W Puterea lmpii 4x16W = 64W
Pierderi `n balast + condensator = 20W Pierderi `n balast = 5,5W
Consum total 92W Consum total 69,5W = 25% Economie
Cazul II. Proiecte existente
Pentru a cre[te eficien]a energetic a corpurilor de iluminat existente trebuie s
efectum o analiza a proiectului, `n urma creia vom alege tipul de interven]ie
necesar.
Interven]iile pot fi de tip:
? Retrofit - `nlocuirea corpurilor de iluminat sau a componentelor acestora
? Renovare - reproiectarea instala]iei de iluminat
Având `n vedere costurile ini]iale mari, majoritatea clien]ilor aleg interven]iile de tip retrofit.

12. 12
Pasul 1 Pasul 2
Adunarea informa]iilor despre proiect: Analiza informa]iilor `n conformitate cu standardele de
? Tip corp iluminat, nr. lmpi/corp [i tip lmpi (T5, eficien].
T8, TC-D, etc.) Valorile nivelului de iluminat pentru diverse aplica]ii
? Tip sistem optic (dispersor) Aplica]ia Putere E-standard* Putere
? Tip balast existent pentru fiecare corp /100 lux total
Birouri 3 W/m2 400 lux 12 W/m2
(electromagnetic, electronic, el. dimabil)
Sli de sport 3 W/m2 500 lux 15 W/m2
? Durata de utilizare lunar (nr. de ore/lun)
Industrie 2 W/m2 200 lux 4 W/m2
? Aport lumin naturala (procentual)
? Grad de prezen] (procentual) Consumuri pt. corpurile de iluminat cu balast
electromagnetic
Tip lamp Consum max.
TLD18W 25W/lamp
TLD36W 45W/lamp
TLD58W 75W/lamp
Exemplu S exemplificm cazul unui birou cu urmtoarele ~nlocuirea unui corp de iluminat 3x36W cu balasturi
caracteristici ale sistemului de iluminat: electromagnetice (A) [i lmpi standard cu un corp
privind ? Corpuri de iluminat: 4x18W cu balast 2x36W cu balast electronic [i lmpi performante (B)
analiza [i electromagnetic conduce la o performan] mult `mbunt]it a
? Cantitate: 50 de corpuri sistemului de iluminat (cre[tere a nivelului de
eficien]a ? Consum actual: 88W/corp, consum total: 4.4kW iluminare cu 100lux) [i o economie de energie de 50%.
proiectului ? Pret energie: 0.1EUR/kWh
A ( 500 lux)
? Timp func]ionare: 160ore/luna
? Cost energie/an: 845euro
Dac am utiliza acelea[i corpuri de iluminat, dar
echipate cu balasturi electronice:
? Consum dup retrofit: 66W/corp, consum total: Lmpi: 3 x TLD36W
Balasturi: 3 x EM (clasa de consum C)
3.3kW
Sistem optic clasic
? Cost energie/an: 634euro Putere total: 138 Watt
? Rezulta o reducere de costuri de 211EUR/an
Dac am `nlocui balasturile electromagnetice B (600 lux)
existente cu balasturi electronice, considerând un cost
de materiale [i manoper de 10EUR/corp, deci
500EUR `n total, rezult o perioad de amortizare de
maxim 2,5ani. Lmpi: 2 x TLD36W super 80
~n concluzie, se justific investi]ia `n cazul `n care Balast: 1 x HF electronic
Sistem optic nou
perioada de `nchiriere a birourilor dep[e[te durata de
Putere total: 68 Watt = 50 % Economie
amortizare a investi]iei.

13. 13
Pasul 3
~n urma analizei, pot rezulta urmtoarele decizii: ? ~nlocuirea balasturilor electronice pentru lmpi T8
? ~nlocuirea lmpilor fluorescente standard cu cu balasturi electronice pentru lmpi T5, care
lmpi performante cu temperaturi de culoare 830 poate aduce o reducere a consumului de pân la
sau 840 [i cu grad de redare a culorilor > 8, poate 20%;
duce la o `mbunt]ire substan]ial a ? ~nlocuirea balasturilor electronice cu balasturi
randamentului corpurilor; electronice dimabile controlate de ctre senzori
? ~nlocuirea complet a corpurilor de iluminat, `n crepusculari poate aduce o reducere a
cazul `n care cele existente utilizeaz sisteme consumului de pân la 40%;
optice cu randament foarte sczut [i balasturi ? Introducerea unui sistem de control automat al
electromagnetice, ceea ce poate conduce la o iluminatului, cu senzori crepusculari [i senzori de
reducere a consumului cu pân la 70%; mi[care, poate aduce o reducere a consumului de
? ~nlocuirea balasturilor electromagnetice cu pân la 20%.
balasturi electronice poate aduce o reducere a
consumului de pân la 30%;
~nlocuirea unui corp de iluminat 4x18W cu balasturi Inlocuirea unui corp de iluminat 2x40W cu balasturi ~n concluzie, `nlocuirea
electromagnetice [i lmpi standard (A) cu un corp electromagnetice si lampi standard cu un corp 54W corpurilor de iluminat
3x14W cu balast electronic [i lmpi T5 (B) conduce la o cu balast electronic si lampa T5 conduce la o sau a componentelor
performan] imbunt]it a sistemului de iluminat performanta mult imbunatatita a sistemului de acestora (balasturi,
(cre[tere a nivelului de iluminare cu 50 lux) [i o iluminat (crestere a nivelului de iluminare cu 100lux) si lmpi) pot duce la
economie de energie de 45%. o economie de energie de 40%. performan]e
superioare [i la
A ( 500 lux) A ( 500 lux) economii de energie
considerabile.
De asemenea, poate fi
`mbunt]it indicele de
Lmpi: 4 x TLD18W Lmpi: 2 x TLD40W redare a culorilor [i
Balasturi: 2 x EM 36W (clasa de consum C) Balasturi: 2 x EM 36W (clasa de consum C) confortul vizual, prin
Sistem optic clasic Sistem optic clasic
men]inerea constant
Putere total: 93 Watt Putere total: 101 Watt
a nivelului de iluminat.
B (550 lux) B (550 lux) ~n plus, poate fi
eliminat efectul de
pâlpâire la amorsarea
lmpilor, care duce la
Lmpi: 3 x TLD14W super 80 Lamp: TLD14W super 80 prelungirea duratei de
Balast: 1 x HF electronic Balast: 1 x HF electronic func]ionare a acestora.
Sistem optic nou Sistem optic nou
Putere total: 52 Watt = 45 % Economie Putere total: 60Watt = 40 % Economie

14. 14
L|MPI FLUORESCENTE
Lmpile fluorescente reprezint, cel pu]in pentru
moment, sursa de iluminat cu cel mai bun raport
consum/performan]/pre]
consum/performan]a/pre] pentru iluminatul casnic,
comercial [i reziden]ial.
Directivele CE [i deciziile la nivel european vor duce la
eliminarea pân `n aprilie 2010 a tuburilor flurescente
cu indice inferior de redare a culorilor.

15. 15
Lmpi fluorescente tubulare (lampi T) satisfacerea acestor cereri.
Lmpile fluorescente compacte pot fi caracterizate ca
~n ciuda dezvoltrii tehnologiei care a produs noi †economice [i ecologice‡ datorit consumului mult
modele, lmpile fluorescente tubulare sunt cele mai mai redus de energie `n compara]ie cu lmpile cu
utilizate `n cadrul corpurilor pentru iluminatul incandescen] [i a duratei de via] mult mai mari.
comercial. Aceste †eco-minuni‡ sunt alimentate la un singur
Deoarece sunt caracterizate de un nivel `nalt al fluxului capt, au `n componen]a luminoforului un strat de tri-
luminos [i de durata mare de via], aceste lmpi sunt fosfor [i consum `ntre 5 [i 120W, iar datorit
utilizate predominant `n aplica]ii industriale [i `n dimensiunilor reduse pot substitui lmpile cu
cldirile de birouri. incandescen].
~n ultimii ani, dezvoltarea lmpilor T5 a generat un Modelele compacte cu puteri mai mari pot `nlocui cu
efect pozitiv asupra reducerii consumului de energie succes lmpile fluorescente cu conexiune la ambele
electric, deoarece consum mai pu]in energie [i capete, rezultând astfel corpuri de iluminat cu
produc mai mult lumin decât tuburile T8 (14-21- dimensiuni reduse, dar cu acelea[i performan]e
28W ) T5 `n loc de (18-36-58W T8). lumino-tehnice.
Lmpi fluorescente compacte cu Lampile fluorescente compacte se impart in doua
alimentare la un singur capt (lampi TC) categorii:
? Lmpi cu balast electronic integrat (cunoscute ca
~n timp ce design-ul modern are ca scop reducerea †lmpi economice‡), care pot inlocui lmpile cu
dimensiunilor corpurilor de iluminat, eficien]a incandescen]
energetic [i protec]ia mediului reprezint, sau ar ? Lmpi cu balast extern, electromagnetic sau
trebui sa reprezinte, principalele preocupri ale electronic
societ]ii contemporane. Performan]a [i durata de via] a lmpilor cu balast
Lmpile fluorescente compacte, proiectate la extern, `n special a celor cu balast electronic sunt net
`nceputul anilor 1980, constituie primul pas ctre superioare celor cu balast electronic integrat.
BALASTURI ELECTROMAGNETICE {I
ELECTRONICE pentru lmpi fluorescente
BALASTUL electromagnetic este
dispozitivul care stabilizeaz curentul de pre-`nclzire
al lmpilor dup conectarea la tensiune [i, `mpreun
cu starter-ul, asigur tensiunea necesar de amorsare
dup pre-`nclzire.
Dup amorsare, balastul serve[te la limitarea
curentului lmpii. Deoarece lmpile fluorescente sunt
caracterizate de o curb curent-tensiune negativ, func]ionare a lmpii.
stabilizarea curentului lmpilor este esen]ial pentru Balasturile electromagnetice (inductive) trebuiesc
stabilitatea utilizrii [i cre[tera duratei de func]ionare, utilizate `mpreun cu un starter [i un condensator
care este dependent de condi]iile aprinderii (curentul pentru compensarea energiei reactive.
[i tensiunea de pre-`nclzire). Pentru anumite circuite sunt necesare condensatoare
Condi]iile improprii de amorsare pot conduce la cu supresie RFI, pentru eliminarea interferen]elor
scurtarea duratei de via] a electrozilor de fiecare dat electromagnetice.
când lampa este aprins [i deci la scurtarea duratei de Datorit pierderilor de energie prin caldur, pentru

16. 16
balastul electromagnetic consumurile se `nsumeaz, `ncepând de la cea mai ridicat eficien] (A1, A2, A3,
respectiv consumul lmpii [i cel al balastului, B1, B2, C si D).
rezultând un consum de energie mai mare decât ? Clasele A1-A2-A3 corespund balastului electronic
suma puterilor lampilor. pentru o func]ionare a lmpilor fluorescente la
Comunitatea Europeana, dup analizarea acestor aproximativ 36 kHz.
date a emis Directiva 2000/55/EC `n ceea ce prive[te ? Clasele B1-B2 corespund balasturilor
normele de eficien] energetic a balasturilor pentru electromagnetice cu pierderi mici, din bobine de
lmpile fluorescente. Aceast directiv introduce o cupru de `nalt calitate rulate pe nuclee de
restric]ie, adresându-se atât productorilor cât [i aluminiu.
vânztorilor, instalatorilor [i designerilor care trebuie ? Clasa C corespunde balasturilor conven]ionale pe
s decid tipul de cablare a corpurilor de iluminat. care Directiva Europeana le-a retras de pe pia]
~n consecin], Federa]ia European a Productorilor din 20.11.2005.
de Corpuri de Iluminat (CELMA) a creat 7 clase de ? Clasa D, scoas de pe pia] din 21.05.2002.
eficien] pentru balasturile lmpilor fluorescente,
Scade BALASTUL electronic este dispozitivul care 10% [i scade consumul de energie cu aproximativ
face posibila func]ionarea lmpilor fluorescente fr 10%.
consumul ajutorul starterului [i nu necesit compensarea Cu aceste caracteristici, balasturile electronice
factorului de putere deoarece acesta este > 0,95. asigur o economie de energie de pân la 30%
de energie cu Categoria balasturilor electronice se afl sub inciden]a comparativ cu balasturile electromagnetice
Directivei Europene 2002/95/EC – RoHS, care conven]ionale.
aproximativ restric]ioneaz folosirea anumitor substan]e In plus, datorit structurii interne, puterea transmis
10% periculoase `n produsele electronice introduse pe lmpilor rmâne constant `n cazul fluctua]iei
pia] dup 01 iulie 2006. tensiunii de alimentare a balastului, asigurând astfel
Consumul redus al balasturilor electronice este un consum constant de energie [i o protec]ie
datorat faptului c lmpile consum mai pu]in suplimentar a lmpilor `mpotriva socurilor de
energie pentru atingerea aceluiasi flux luminos, iar tensiune.
balastul electronic are o pierdere intern de numai 8- Balasturile electronice permit alimentarea mai multor
10% din puterea lmpii. lmpi concomitent (de ex. 2x18W, 3x18W, 4x18W)
Balasturile electronice alimenteaz lmpile sau a mai multor tipuri de lmpi (de ex. balastul 2x18-
fluorescente la frecven]e `nalte (20–50 kHz), 2x36W poate alimenta concomitent o lamp de 18W
asigurând un nivel ridicat al confortului vizual [i una de 36W), asigurând o mare flexibilitate
deoarece func]ionarea lmpilor fluorescente la constructorilor de corpuri de iluminat.
frecven]e `nalte cre[te fluxul luminos cu aproximativ

17. 17
Avantajele balasturilor electronice:
? Reducerea consumului de energie cu pan la ? Aprinderea lmpilor fr pâlpâire
30% la fr a reduce fluxul luminos al lampii ? Eliminarea starterului [i a condensatorului
? Durata de func]ionare cu pân la 50% mai mare ? Cantit]i mai mici de cabluri pentru conexiuni
decât `n cazul balasturilor electromagnetice ? Eliminarea interferen]ei electromagnetice
? Stablizarea puterii de ie[ire ? Temperaturi mai reduse datorit pierderilor mici
? Protec]ie la supratensiune ? Oprirea automat a lmpilor defecte
? Eliminarea efectului stroboscopic ? Repornire automat dup `nlocuirea lmpii
Balasturile electronice ELX reprezint o alternativ la
balasturile electromagnetice, deoarece sunt prevzute
cu acelea[i orificii de fixare. Lmpile sunt aprinse dup o
perioad de pre`nclzire (warm-start) de 1.5 secunde.
Aceste balasturi au un factor de putere de aproximativ
0.6 [i o durat de via] de pân la 30.000 de ore de
func]ionare. ~n func]ie de necesit]i furnizm:
ELXe (instant start) ELXc (warm start) ELXd (electronice dimabile)
Acest tip de balast amorseaz In contrast cu seria ELX, balasturile Balasturile electronice dimabile
imediat lmpile datorit tensiunii de ELXc au un factor de putere reprezint o solu]ie la cererea tot
1500V aplicat la bornele lmpilor. superior valorii de 0.95 [i acoper mai mare a utilizatorilor de a ajusta
Timpul de amorsare este de 0.5 `ntregul interval de capacitate. intensitatea lmpilor fluorescente,
secunde, dar datorit tensiunii mari, Perioada de pre`nclzire este de 1- deoarece sistemul tradi]ional nu
duarata de func]ionare a lmpii este 2.5 secunde utilizând o tensiune de este de ajuns pentru satisfacerea
de maximum 10.000 de aprinderi. amorsare fix. Acest tip de cerin]elor actuale: economia de
Din acest motiv, balasturile ELXe aprindere prelunge[te durata de energie [i cresterea confortului
sunt destinate aplica]iilor care func]ionare a lmpilor pân la vizual.
necesit un numr redus de 20.000 de amorsari. Factorul de putere este > 0.95
amorsri pe zi (maximum 5). Balasturile din seria ELXc sunt atunci când lampa este amorsat
Factorul de putere este de destinate utilizrii `n aplica]ii ce la 100% din capacitate.
aproximativ 0.98. Deoarece nu este necesit amorsri repetate, Utilizând balasturi ELXd se poate
nevoie de pre`nclzire, aceste precum hotelurile sau birourile, realiza o economie de energie de
balasturi necesit o singur unde sunt cerute costuri [i pân la 75% dac sunt sunt
conexiune pe electrod, ceea ce le mentenan] reduse. cuplate cu senzori de mi[care [i
permite utilizarea pentru corpuri de Durata medie de func]ionare a senzori crepusculari.
iluminat speciale pentru medii acestor balasturilor este de 50.000 Durata medie de func]ionare a
explozive. de ore. balasturilor este de 50.000 de ore.
Durata medie de func]ionare a
balasturilor este de 50.000 de ore.

18. 18
Sisteme pentru controlul balasturilor
electronice dimabile
Atunci când se utilizeaz sisteme dimabile, lmpile fluorescente noi trebuie s func]ioneze minimum 100 de ore
la intensitate maxim `nainte de a fi reglate. Acest proces este necesar [i atunci când lmpile au fost demontate
din corpuri [i transportate. Balasturile electronice folosesc dou sisteme pentru controlul fluxului luminos al
lmpilor:
SISTEMELE ANALOGICE
cu control `n 1-10V
Pentru acest tip de balasturi controlul intensit]ii Prin utilizarea acestor dispozitive se pot realiza
lmpilor se face prin modificarea continu a tensiunii economii importante de enegie [i un nivel ridicat al
`n intervalul 1-10V (nivel minim-maxim). confortului vizual.
Pentru optimizarea sistemului se pot utiliza trei tipuri
de dispozitive:
? Variatorul – poate controla mai multe dispozitive
`n paralel; reglarea fluxului luminos se face
manual
? Senzorul crepuscular – poate controla mai multe
dispozitive `n paralel; se seteaz un nivel de
iluminare, iar senzorul cre[te sau scade fluxul
luminos al lmpilor `n func]ie de aportul de lumin
natural

19. 19
SISTEMELE DALI / PUSH PUSH reprezint o funcie a balasturilor electronice ce
permite reglarea sistemului prin intermediul unui
Este foarte important faptul ca sistemele DALI [i PUSH buton.
nu trebuiesc operate `mpreun, ci numai separat,
deoarece de[i rezultatul controlului este similar, Semnalele de control PUSH:
mijloacele tehnice prin intermediul crora se ? Apsarea scurt a butonului (timp: 80 ms - 460
realizeaz este diferit. ms) este utilizat pentru func]ia PORNIT/OPRIT.
La pornire, nivelul de iluminat va fi ultimul
Avantajele DALI/PUSH: memorat, iar directia de reglare va fi crescatoare;
? Conexiune prin doi conectori polariza]i, liberi de ? Apasarea lung a butonului (timp: 460 ms - 10 s)
poten]ial; este utilizat pentru func]ia de reglare
? Curba de reglare este similar sensibilit]ii cresctoare/descresctoare. O apsare lung va
luminoase a ochiului uman; schimba direc]ia de reglare pân la limita
? Op]iuni de adresare: sistem complet, grupuri de superioar sau inferioar;
balasturi, balast individual; ? Apasarea foarte lung a butonului (timp >10s)
? Reac]ie `n cazul lmpilor defecte; duce la resetarea nivelului de iluminat la cel setat
? Memorarea scenariilor. din fabric, iar direc]ia de reglare va fi cresctoare.
DALI (Digital Adressable Lighting Interface) permite Caracteristicile sistemelor PUSH:
ajustarea intensit]ii lmpilor fluorescente prin ? Un singur buton pentru reglare este
intermediul unei interfe]e digitale [i reprezint o PORNIT/OPRIT
dezvoltare ulterioar a celei analogice †1-10V‡. ? Control independent al polarit]ii [i fazei
Aceast interfa], functionând prin controlerul ? Controlul intrrii cu o gam larg de tensiuni
programat manual sau cu ajutorul computerului [i ? Potrivit pentru control multi-layer
prin telecomand, a fost adoptat de cei mai importan]i ? Complet compatibil CC – nu exist restric]ii
productori de balasturi electronice, constituind un func]ionale
standard comun al sistemelor dimabile digitale. ? Dup deconectare, balastul va reproduce ultimul
nivel de iluminare setat
Avantajele DALI: ? Soft-start
? Nu este necesar cablarea pe grupuri de balasturi
? Fiecare balast DALI poate fi adresat individual
? Nu sunt necesare module de memorie pentru
scenarii
? Sincronizarea tranzi]iei scenariilor
? Raportarea strii lmpilor
? Integrare simpl `n sistemele de management al
iluminatului
? Convenien]a unui sistem bus u[or de instalat [i
operat

20. 20
EFICIEN}A ENERGETIC| ~N
ILUMINATUL COMERCIAL
Iluminatul comercial se realizeaz pe dou niveluri: BALASTURI ELECTROMAGNETICE SI
? Iluminatul general sau de ambient, ce utilizeaz `n ELECTRONICE pentru lmpi cu descrcri `n
general lmpi fluorescente pentru definirea unui gaze (HID)
nivel mediu de iluminare
? Iluminatul de accent, care urmre[te punerea `n BALASTUL electromagnetic este dispozitivul care
eviden] a produselor expuse `n magazine, stabilizeaz curentul de pre-înclzire al lmpilor dup
utilizând `n acest scop lmpi cu halogen [i lmpi conectarea la tensiune [i, împreun cu igniter-ul,
cu descrcri `n gaze asigur tensiunea necesar de aprindere dup pre-
înclzire.
LAMPI CU DESC|RC|RI ~N GAZE Dup aprindere, balastul serve[te la limitarea
(HID) curentului lmpii. Pentru compensarea factorului de
Lmpile cu descrcare `n gaze reprezint solu]ia
putere se folosesc condensatoare cu montaj în paralel.
optim pentru iluminatul magazinelor [i al show-
room-urilor.
BALASTUL electronic este dispozitivul care face
posibil func]ionarea lmpilor cu descrcri în gaze
Iluminatul este crucial pentru crearea unei atmosfere
fr ajutorul igniter-ului [i nu necesit compensarea
potrivite fiecrui ambient, `n special `n iluminatul
factorului de putere.
comercial, deoarece comportamentul cumprtorilor
Avantajele balasturilor HID electronice (DHID):
este diferit de la caz la caz. Astfel, poate fi pur
? eficien] mrit, ceea ce duce la reducerea
func]ional `n cazul cumprturilor zilnice, dar poate fi
consumului de energie electric
[i impulsiv, determinat de starea emotional curent.
? costuri de mentenan] reduse datorita prelungirii
Crearea ambian]ei potrivite pentru clien]i [i
duratei de via]a a lmpilor
prezentarea produselor `n cea mai bun lumin
? dimensiuni [i greut]i reduse, ideale pentru
posibil aduce cre[teri ale vânzãrilor [i profitului,
corpuri de iluminat compacte
deoarece magazinele [i show-room-urile iluminate `n
? putere constant transmis lmpii datorit
mod corect atrag mai multi clienti [i `i conving s
anulrii fluctua]iilor de tensiune din re]ea,
petreac mai mult timp `n aceste ambiente.
prelungind cu pân la 30% durata de via] a
Lmpile compacte cu descrcri `n gaze (ioduri
lmpilor
metalice [i sodiu) se potrivesc perfect pentru
? nu necesit condensatoare pentru compensarea
iluminarea spa]iilor comerciale [i a show-room-urilor,
factorului de putere
asigurând un nivel optim de iluminare [i reducerea
consumurilor de energie electric.

21. 21

22. 22
EFICIEN}A ENERGETIC| ~N ILUMINATUL
INDUSTRIAL {I EXTERIOR
Scopul iluminatului Iluminatul exterior a devenit, în ultima perioad, mult
mai mult decât posibilitatea de a vedea pe timpul
arhitectural urban nop]ii. Astfel, iluminatul a devenit o unealt tot mai
folosit pentru creerea unui ambient familiar, având
un rol func]ional, dar în acela[i timp [i un rol decorativ.
al cldirilor, ~n plus, gama larg de lmpi disponibile a dus la o
multitudine de solu]ii pentru fiecare aplica]ie.
podurilor, statuilor Iluminatul arhitectural modern nu implic în mod
special un nivel înalt al iluminatului, ci modelri
[i grdinilor este arhitecturale cu lumini [i umbre. Lmpile cu
descrcare în gaze sunt cele mai potrivite pentru acest
acela de a scote `n gen de aplica]ie.
Centrele sportive [i stadioanele reprezint o alt
eviden] detalii ce aplica]ie pentru lmpile cu descrcri în gaze, datorit
duratei mari de via], fluxului luminos extins [i a
pot trece indicelui bun de redare a culorilor.
~n cazul iluminatului industrial [i stradal, cele mai
neobservate în utilizate lmpi sunt cele cu vapori de sodiu, care
asigur un flux luminos mare [i au un consum redus
timpul zilei. de energie electric.
Lmpi cu
descrcare
în gaze
pentru
aplica]ii
exterioare [i
industriale

23. 23

24. 24
~n cazul iluminatului industrial se estimeaz c la nivel cu vapori de mercur, care au avantajul costului redus
european peste 75% din totalul corpurilor de iluminat al lmpii [i al aparatajului, dar au un consum foarte
utilizeaz tehnologii învechite. mare raportat la cantitatea de lumina produs, iar
~n cazul în care aceste corpuri ar fi înlocuite cu altele calitatea luminii este mult inferioar lmpilor cu vapori
care utilizeaz tehnologii noi, economia anual ar fi de de sodiu sau ioduri metalice (HID).
aproximativ 650 milioane euro, echivalentul a 2.7 Se estimeaz ca în acest moment în Europa
milioane de tone de dioxid de carbon, 9.5 milioane de functioneaz peste 35 de milioane de lmpi cu vapori
barili de petrol sau echivalentul produc]iei anuale a 3 de mercur, iar rata de înlocuire a acestora este foarte
sta]ii electrice de 2TWh/an. mic: 3% pe an. Astfel, va dura peste 30 de ani pân
când toate aceste lmpi ineficiente vor fi eliminate.
O alt metod eficient de reducere a consumului de ~n cazul României lucrurile stau [i mai ru, deoarece
energie electric pentru iluminatul industrial [I stradal autoritatile publice locale incurajeaz instalarea de
o reprezint dispozitivele de reducere a intensit]ii corpuri de iluminat ce folosesc lmpi cu vapori de
curentului. Aceste dispozitive reduc consumul de mercur în peste 30% din proiectele noi de iluminat, în
energie electric cu circa 25-30% [i prelungesc durata special în cazul comunelor [i satelor, fiind atra[i de
de func[ionare a lmpilor cu pân la 50%. costurile mici de achizi]ie [i fr a face în prealabil un
studiu comparativ.
Lmpile utilizate pentru iluminatul stradal trebuie s Astfel, dac ar fi înlocuite toate corpurile de iluminat
asigure o bun orientare, cerin]ele principale fiind bazate pe tehnologii învechite, consiliile locale ar
func]ionalitatea [i eficien]a, dar [i o durat de economisi, la nivel european, peste 1.7 miliarde de
func]ionare cât mai mare, deoarece înlocuirea unei euro pe an, echivalentul a 3.5 milioane de tone de
lmpi care se defecteaz înainte de durata minim dioxid de carbon, 14 milioane de barili de petrol sau
deînlocuire conduce la costuri suplimentare mari. echivalentul produc]iei anuale a 5 sta]ii electrice de
Din pcate, peste o treime din corpurile de iluminat din 2TWh/an.
Europa sunt bazate pe tehnologia anilor 1960: lmpi
Reducerea consumului de energie
electric pentru iluminatul stradal este
posibil cu ajutorul igniterelor cu
programare sau †power switch‡
(sistem individual) sau a actuatoarelor
electronice (sistem centralizat).
Datorit faptului c traficul nu este
constant pe perioada nop]ii, în
concordan] cu directiva DIN 5044
pentru iluminatul stradal, lmpile pot fi
setate la un nivel minim de iluminat,
deci [i de consum.

25. 25
Producatorul Vossloh-Schwabe propune o solu]ie Un exemplu de sistem centralizat de control al
viabil de kit-uri pentru înlocuirea alimentatoarelor iluminatului stradal este Lixos de la Vossloh-Schwabe,
corpurilor de iluminat stradal existente care folosesc care permite controlul [i monitorizarea corpurilor de
lmpi cu vapori de mercur, pentru a putea func]iona iluminat în mod individual sau centralizat.
cu lmpi cu vapori de sodiu, acestea din urm având o Acest sistem permite economii de energie electric de
eficien] sporit. pân la 40% [i poate fi aplicat atât instala]iilor noi cât [i
Func]ionarea igniterului programabil este foarte a celor existente datorit faptului c nu necesit un
simpl, acesta având un cadran programabil care conductor pentru transmiterea datelor [i a comenzilor,
seteaz perioada de reducere a intensit]ii lmpii. aceasta fcându-se prin intermediul liniei electrice.
Aceasta perioad poate varia între 6 [i 10 ore. ~n varianta de baz, fiecare corp de iluminat este
echipat cu un modul slave care este programat cu
ajutorul unui echipament de codare, astfel fiecare corp
fiind programat individual.
~n varianta avansat, Lixos func]ioneaz pe principul
master-slave, modulul master fiind interconectat cu
linia de alimentare, pe care o folose[te pentru
transmiterea comenzilor ctre modulele slave, care
convertesc semnalele primite în ac]iuni asupra
sistemului de alimentare a corpurilor de iluminat.

26. 26
SURSE DE
ENERGIE
ALTERNATIV|

27. 27
ENERGIE EOLIAN|
Vântul reprezint mi[carea datorat maselor de aer Un sistem modern ce alimenteaza o locuin] folosind
cu temperaturi diferite, cauzate de masele de ap [i energie eolian functioneaz dup urmtorul
pmânt care absorb diferit cldura soarelui. La scar principiu: o turbin este instalat în vârful unui turn
global mi[crile masive de aer sunt cauzate de înalt (pentru a avea acces direct la curentii de aer, fr
diferen]a de temperatur între pmântul de la ecuator interferen]e din partea cladirilor de la sol), colecteaz
[i cel apropiat de poli. energie cinetic de la vânt, pe care o transform în
electricitate folosind un sistem de conversie.
V>ntul este o surs de O locuin] tipic este deservit de o turbin eolian [i
energie regenerabil de un furnizor de electricitate local.
Dac viteza vântului este mai mic decât o valoare
deoarece va bate atâta constructiv de la care turbina eolian produce curent
timp cât soarele va înclzi atunci locuin]a este alimentat de la re]eaua electric.
Pe msur ce viteza vântului cre[te, energia electric
Pmântul. furnizat de turbina eolian alimenteaz locuin]a.
Cel mai mare dezavantaj al energiei eoliene este faptul Dac nu exist consumatori pentru aceasta energie ea
ca nu se ob]ine electricitate atunci când vântul nu bate este introdusa în re]eaua electric [i vândutã
sau bate prea slab, motiv pentru care trebuie furnizorului local.
asigurat o surs secundar de alimentare sau ~n situa]ia în care nu exist un furnizor local de
stocarea energiei electrice produse de ctre turbina electricitate sau nu se poate introduce curentul produs
eolian în acumulatori. de turbina eolian în re]eaua electric exist op]iunea
Turbinele eoliene functioneaz pe acela[i principiu ca înmagazinrii curentului suplimentar în baterii pentru
[i morile de vânt din antichitate: palele unei elice utilizarea ulterioar. Bateriile (de 12V, 24V, 48V etc)
adun energia cinetic a vântului pe care o sunt conectate la un invertor care transform curentul
transform în electricitate prin intermediul unui la voltajul electronicelor [i electrocasnicelor din cas,
generator. adic 220V.
Valorificarea energiei eoliene a început în anii '70, ~n func]ie de complexitatea sistemului mai putem
odat cu prima criz mondial a petrolului. ~n anii '90 a aduga un controller, un contor (pentru a vedea
revenit în prim plan din cauza îngrijorarilor generate produc]ia instantanee de curent sau produc]ia pe o
de impactul asupra mediului a polurii generate de perioad predefinit) [i un circuit ce intrerupe
combustibilii fosili. transferul de curent de la turbin când bateriile sunt
O centrala eolian este format din generator, pale, pline [i nu exist consum în locuin]. ~n zonele cu
tablou de control, redresor de curent, transformatoare vânturi puternice este necesar [i un sistem de oprire a
[i corector al factorului de putere al curentului. turbinei, pentru a preveni deteriorarea acesteia.

28. 28
Tipuri de turbine eoliene
Turbine cu axa orizontal
(HAWT = Horizontal Axis Wind Turbine)
Turbine cu axa vertical
(VAWT = Vertical Axis Wind Turbine)
Turbine cu axa orizontal (HAWT)
Pentru acest tip de de turbin, rotorul [i generatorul de MODELE DISPONIBILE
curent sunt pozi]ionate în vârful turnului [i trebuie
Model FD2.1-200 FD2.5-300
aliniate pe direc]ia vântului. Turbinele mici sunt
PUTERE [W] 200 300
orientate cu ajutorul unei aripioare, iar cele mari
TENSIUNE [V] 24 24
folosesc senzori [i servomotoare pentru a se alinia pe
DIAM. ROTOR [mm] 2.2 2.5
direc]ia vântului. Majoritatea turbinelor cu ax
VITEZA DE PORNIRE [m/s] 3 2.5
orizontal au [i o cutie de viteze care transform
VITEZA NOMINALA [m/s] 6 7
mi[carea de rota]ie lent a palelor într-una mai rapidã,
BATERII 12V100AH*2 12V150AH*2
necesarã pentru a cre[te eficien]a generatorului de
curent.
Turbine cu axa vertical (VAWT)
Pentru acest tip de de turbin, generatorul [i toate Avantaje
componentele mai sofisticate sunt plasate la baza ? Sunt mai u[or de între]inut deoarece pr]ile în
turnului, u[urând astfel instalarea [i mentenan]a. mi[care sunt plasate mai aproape de pmânt
? Palele elicei sunt verticale, deci nu mai este nevoie
Model WP300 -3B WP1000-3B
de o †cârm‡ pentru orientarea elicei
PUTERE [W ] 300 1000
? Prin construc]ie turbinele verticale au o eficien]
TENSIUNE [V] 24 48
aerodinamic crescut la presiuni înalte [i joase
LUNGIME [m] 2 3.5 ? Pentru acela[i diametru al elicei, palele unei
~N|L}IME [m] 0.3 0.5 turbine cu axa vertical au o sec]iune mai mare
DIAMETRU [m] 1.35 2.45 decât cele ale unei turbine cu ax orizontal
VITEZA DE PORNIRE [m/s] 1 1.2 ? Turbinele VAWT sunt mai eficiente în zonele cu
VITEZA NOMINAL| [m/s] 10 12.5 turbulen]e ale vântului datorit faptului ca palele
elicei sunt plasate mai aproape de pmânt
Dezavantaje
? ~nl]imea redus permit instalarea în zonele în
? Pre] mai ridicat
care legisla]ia nu permite cldiri prea înalte
? Eficien]a turbinelor VAWT se situeaz în medie la
? Vârful palelor elicei au o vitez unghiular mai
50% din cea a modelelor HAWT
mic, deci rezist la vânturi mai puternice decât
? Trebuiesc instalate pe o suprafa] plan
turbinele cu ax orizontal
? Turbinele VAWT ancorate prin cablu creeaz
? Nu trebuie orientate în direc]ia vântului, fiind
stres mecanic pe mecanismul de prindere a elicei
astfel mai eficiente în zone cu turbulen]e ale
de ax în partea de jos
vântului
? Majoritatea pieselor unei turbine VAWT sunt
plasate în partea de jos, deci schimbarea lor
presupune dezmembrarea întregii structuri

29. 29
Dezavantaje Avantaje
? Eficien]a turbinelor HAWT scade cu înal]imea ? Elicea se afla aproape de centrul de greutate al
turnului unde sunt instalate din cauza turbinei, crescând stabilitatea
turbulen]elor vântului ? Alinierea elicei cu direc]ia vântului ofer cel mai
? Turnurile înalte [i elicele cu pale lungi sunt greu de bun unghi de atac pentru pale, maximizând
transportat energia electric rezultat
? Turbinele HAWT necesit macarale [i personal ? Palele elicei pot fi pliate pentru a preveni
calificat pentru instalare distrugerea turbinei în cazul vânturilor puternice
? Din cauza înl]imii turbinele cu ax orizontal au ? Turnurile înalte permit accesul la vânturi mai
un impact negativ asupra peisajului rural puternice, rezultânt o cre[tere a curentului
produs de turbin
Aeolus 300 FD2.7-500 FD3.0-1000 FD3.6-2000 FD4.0-3000 FD6.4-5000 FD8.0-10000 -
FD12.0 20000
300 500 1000 2000 3000 4000 10000 20000
24 24 48 120 240 240 240 380
1.5 2.5 2.7 3.2 4.5 6.4 8 10
4 2 2 2 2 2 2 2
12 8 9 9 10 10 10 12
12V150AH*2 12V200AH*2 12V200AH*4 12V200AH*10 12V200AH*20 12V300AH*20 12V400AH*20 12V600AH*30

30. 30
Solu]ii de conectare
Func]ionare insularizat Func]ionare în re]ea
~n acest caz turbina produce energie electrica [i o ~n acest caz turbina produce energie electric pe care
stocheaz în baterii, de unde va fi consumat atunci o injectreaza în re]eaua electric.
când este nevoie. Instala]ia con]ine un contor dublu-sens care msoar
Controller-ul porne[te turbina atunci când bateriile atât energia electric injectat în sistem cât [i cea
sunt descrcate sub un anumit nivel ([i viteza vântului consumat, iar la sfâr[itul perioadei de consum se
este mai mare de 2m/s) [i o opre[te atunci când face bilan]ul [i se emite factura.
bateriile sunt complet încarcte. Din pcate, în România, de[i legislatia permite,
Acest mod de func]ionare este utilizat în zonele în care distribuitorii de energie electric nu permit injectarea
nu exist re]ea electric. în re]ea a energiei electrice produse de ctre
~n cazul în care exist o re]ea electric, dar parametrii consumatorii casnici, care nu primesc nici certificate
acesteia nu sunt optimi pentru func]ionarea verzi pentru producerea de energie electric din surse
consumatorilor (varia]ii de tensiune, intreruperi regenerabile.
frecvente), se adaug un dispozitiv de declan[are
automata (AAR) care comut func]ionarea de pe un
sistem pe celalalt în func]ie de setri.
Exemplul 1: atunci când bateriile sunt încarcate se
consum energia stocat de acestea, iar când
bateriile se descarc [i turbina nu mai functioneaza
din cauza lipsei vântului, AAR-ul comut pe re]ea.
Exemplul 2: atunci când parametrii re]elei nu sunt
optimi (varia]ii sau lipsa tensiunii) [i bateriile sunt
încarcate, AAR-ul comut func]ionarea pe baterii.
Func]ionare insularizat Functionare în re]ea
Vânt
Generator Generator
Contor dublusens
Controller/inverter Controller/inverter
+ +
+ + +
Consumator Consumator
+
+ - + -
Acumulatori

31. 31
ENERGIE FOTOVOLTAIC|
Panourile solare sunt dispozitive formate din una sau
mai multe celule care absorb o parte din particulele de
lumin (fotoni) ce cad pe acestea. Fiecare foton
con]ine o cantitate mic de energie, iar atunci când
este absorbit elibereaz un electron din materialul
celulei solare. Deoarece fiecare parte a celulei solare
este conectat la un cablu, un curent va trece prin
acesta. Celula va produce electricitate ce poate fi
folosit instantaneu sau înmagazinat în acumulatori.
Energia electric este produs atât timp cât celula este
expus la lumina. Materialele din care sunt fabricate
celulele solare sunt semiconductoare [i au o durat de
via] de cel pu]in 20 de ani. Randamentul celulelor
solare va scdea în timp, fiind legata de mediul
înconjurator [i modalitatea de montaj.
Tipuri de celule fotovoltaice
Celulele solare poti fi: monocristaline, policristaline, multitudinea de celule solare comerciale existente pe
amorfe, film sub]ire, CIS (copper indium diselenide) [i pia].
CdTe (cadmium telluride), CIGS, etc. ~n ultimul timp, celulele solare CIS [i CdTe au început
Diferen]ele constau în structura [i modul cum sunt s fie disponibile pe pia] în cantit]i reprezentative.
aranja]i atomii, fiecare celul solar având un aspect
specific. Eficien]a celulor solare
Eficien]a celulei se masoar în procentul de energie Monocristaline: 15-18 %
luminoas transformat în energie electric. Celulele Policristaline: 13-15 %
solare monocristaline [i policristaline au aproape Amorfe: 5-8 %
acea[i eficien], fiind [i cele mai utilizate din Cadmium telluride: 6-9 %

32. 32
Panourile fotovoltaice sunt alctuite din celule solare. eficienta foarte mare este costul de productie ridicat.
Deoarece o celul fotovoltaic nu produce suficient Acest lucru a dus la dezvoltarea panourilor thin film
energie ca s poat fi folosit eficient, este nevoie de (film subtire) ce au un randament mai scazut, dar
mai multe celule, acestea fiind legate in serie sau costul lor este mic.
paralel, formând astfel un panou fotovoltaic. Investi]ia ini]ial este marele dezavantaj al tuturor
Panourile fotovoltaice sunt produse în diferite sistemelor energetice alternative, [i astfel [i a celor
dimensiuni având puteri variate. Cele mai folosite bazate pe panouri fotovoltaice. ~ns aceasta se
panouri în gama reziden]ial sunt cele de 50 [i 75 W, amortizeaza în timp, astfel încat pe mai mul]i ani,
iar pentru centrale fotovoltaice de puteri mari, panouri instalarea unui astfel de sistem este un lucru
solare de 220-250W. recomandat.
Panourile solare se pot conecta [i ele la randul lor în ~n ciuda pre]ului [i a dependen]ei de factorii externi,
serie sau paralel formând sisteme de puteri mai mari. panourile solare sunt o solu]ie pentru viitor. Acest lucru
Un sistem solar ce va fi contectat la un singur charger este dovedit [i de cre[terea de aprope 50%
trebuie s aib panouri solare de acelasi tip, acela[i înregistrat în numarul de astfel de sisteme folosite pe
producator, acea[i orientare [i înclinare [i s nu fie glob, în fiecare an din 2002 încoace. Procentul utilizrii
umbrit par]ial. Dac acest lucru nu este posibil, se vor energiei solare este în continuare minuscul, estimând
folosi mai multe chargere. ca va ajunge la 0,40% în 2010. ~ns pe viitor, odat cu
Panourile solare disponibile comercial au o eficien] dezvoltarea tehnologiei [i mic[orarea costurilor
cuprins între 5 - 15%. Acest lucru înseamna c 5- ini]iale, panourile fotovoltaice vor deveni cu siguran]
15% din energia luminoas va fi transformat în din ce în ce mai utilizate.
energie electric.
Laboratoare din toata lumea dezvolta tehnologii de SOLU}II DE CONECTARE
panouri solare cu randament mult mai mare (aproape Ca [i în cazul turbinelor eoliene, panourile fotovoltaice
30%). Dezavantajul acestor panouri solare cu pot func]iona insularizat sau în re]ea.
APLICA}II
ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRIC| A LOCUIN}ELOR
Una din cele mai comune aplica]ii a energiei Lumina solar
alternative este alimentarea cu energie electric a
unei locuin]e aflata într-o zon fr access la re]eaua
public sau conectat la o re]ea electric care nu
func]ioneza în parametri standard. Pentru aceasta
aplica]ie se poate opta pentru alimentare folosind
panouri fotovolatice sau generatoare eoliene.
Folosirea lor combinat este întodeauna posibil.
Controller/inverter
+
+
Consumator
+
+ - + -
Acumulatori

33. 33
SIGNALECTICA STRADALA CU
PANOURI FOTOVOLTAICE
Panourile fotovoltaice pot fi utilizate cu succes în
instala]iile noi pentru semaforizari [i signalectica
stradal. Având in vedere faptul c majoritatea
semafoarelor [i a indicatoarelor stradale utilizeaz
surse LED, nu mai este necesar invertorul de tensiune,
LED-urile fiind alimentate direct din bateriile de 12 sau
24V.
ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA
A ILUMINATULUI STRADAL
O aplicatie foarte interesant este iluminatul stradal
insularizat, care grupeaz într-un singur produs un
stâlp metalic, un corp de iluminat, panouri fotovoltaice
[i/sau o turbin eolian, un inverter [i baterii pentru
stocarea energiei electrice.
Astfel pot fi create re]ele de iluminat stradal în zone în
care nu exist re]ele electrice.
~n cazul instalrii a patru baterii de 48Ah, corpul de
iluminat poate func]iona pân la 5 zile cu o medie de
8ore/zi.
Model WP410HB
LANCE
PUTERE EOLIAN [W] 300
PUTERE SOLAR [W] 110
TENSIUNE [V] 24
LUNGIME turbin [m] 2
~N|L}IME turbin [m] 0.3
DIAMETRU turbin [m] 1.35
~N|L}IME stâlp [m] 7
GREUTATE TOTAL| [kg] 340
VITEZ| DE PORNIRE [m/s] 1
VITEZ| NOMINAL| [m/s] 10
PUTERE ILUMINAT [W] 24

34. 34
CLIMATIZARE {I
VENTILA}IE

35. 35
R|CITOARE EVAPORATIVE - BREEZAIR
Aceste rcitoare con]in filtre de rcire cu ap, cu Usor [i ieftin de instalat
suprafa] mare de schimb, a cror umiditate se Toate rcitoarele Breezair sunt concepute pentru o
men]ine constant. Aerul cald este aspirat în aparat instalare facil, indiferent de aplica]ie. Fiind u[oare,
prin intermediul unui ventilator puternic [i silen]ios. echipamentele nu au nevoie de supor]i speciali. Sunt
Acest aer traverseaza filtrele umede [i apa absoarbe necesare doar alimentarile cu apa [i electricitate; fr
cldura din aer prin fenomenul natural de evaporare, ]evi suplimentare.
rezultand o briza rcoroas [i proaspt.
Dintre toate sistemele de control al temperaturii, Ecologice
Breezair reprezint o alegere ideal. Unii spun ca ar fi Sistemele de rcire Breezair sunt 100% naturale. ~n
chiar unica alegere luand în considerare anumi]i comparatie cu sistemele de aer condi]ionat, nu exist
factori. Breezair consum pân la 80% mai pu]in gaze duntoare care pot polua atmosfera.
energie decât un sistem conventional de aer
condi]ionat. U[ile [i ferestrele pot fi lsate deschise U[or de `ntretinut
fr nici cea mai mica pierdere din eficien]a rcirii. Un sistem Breezair are doar foarte pu]ine pr]i
Aerul este 100% proaspat, fr riscul de a recircula componente care se pot defecta. Filtrele de rcire [i
germeni, gaze sau mirosuri. Cu cât temperatura sistemul de distribu]ie al apei sunt foare u[or de
exterioar cre[te, cu atât mai mult poate cre[te între]inut.
randamentul rcirii în interior, acesta fiind un avantaj
fundamental al procesului evaporativ. Inventat de natura
Concepute dintr-un principiu pur natural pentru a
Economie de energie furniza cea mai economic, eficient [i avansat
Breezair consum pân la 80% mai pu]in energie tehnologie de climatizare, sistemele Breezair ofer
decât un sistem clasic de aer condi]ionat. De fapt, performante superioare [i eficien] maxim.
neavând compresor care s consume energie,
costurile sunt cam acelea[i cu cele ale ventila]iei
obi[nuite.
Aer mai curat [i sntos
Deoarece aerul este 100% proaspat, gazele toxice,
praful [I alte noxe sunt evacuate din `ncpere,
realiz>ndu-se astfel un ambient mai sntos [i sigur.
Cre[terea productivitatii
Studiile NASA au demonstrat ca productivitatea
omului scade cu 3.6% la fiecare grad peste 220C [i cu
4.7% peste 320C. Productivitatea muncii se
îmbunt]e[te, atunci când se asigura condi]ii de
lucru corespunzatoare, respectiv aport de aer
proaspat [i rcoros.
Spot cooling (rcirea pe puncte)
O tubulatur rigid vertical conectata la un
echipament Breezair poate furniza o cantitate de aer
rece într-un punct de lucru independent de condi]iile
înconjuratoare.

36. 36
NOILE POMPE DE C|LDUR|
ZUBADAN-MITSUBISHI ELECTRIC
Energie Energia de care avem nevoie pentru înclzirea Aparatele ZUBADAN se bazeaz pe cea mai modern
gratuit locuintei [i producerea apei calde menajere se afla, tehnologie de invertere, procedeul de reglare liniar a
din putem spune, chiar la u[a casei, caci natura ne pune la consumului pentru a ob]ine temperatura intern
dispozitie, gratuit, energia care este înmagazinat în dorit, ducând la mic[orarea consumului de energie [I,
mediul
sol, în apele subterane [i în aerul din exterior. de asemeni, compresorul cu injec]ie rapid, asigur
`nconjurator
Pompa de cldur realizeaz ceea ce aparent este performan]ele atât de ridicate ale acestei pompe de
imposibil: prin alimentarea cu energie electric de cldur.
numai 1kw ia na[tere de patru ori mai multa putere de
încalzire, cci aproximativ 75% din puterea necesar Chiar [i la temperaturi de -15 C pompa de cldur
este preluat, prin aceast pomp, din mediul ZUBADAN lucreaz la capacitate/eficien] maxim
înconjurtor, unde cldura este înmagazinata [i ne st comparativ cu pompele de cldur ale concuren]ei
la dispozitie pe tot parcursul anului, în mod nelimitat. care reusesc s lucreze doar la 60% din capacitate,
Aceasta numim noi consum redus de energie [i temperatura minim de func]ionare garantat de
protectia mediului. productor fiind de -25 C.
100% Zubadan de Mitsubishi Electric
Capacitatea/Eficien]a
rente
oncu
75%
ld ur c
de ca
50% pele
pom
25%
Temperatura exterioar
0%
-25 -20 -15 -10 0 +7
Pompa de caldura ZUBADAN
Schimbtor de cldur (în plci)
Vas tampon (montat în interior)
~nclzire în pardoseal
Terminal (ventiloconvector)
Radiator sau ventiloconvector
Du[
Chiuvet

37. 37
POMPE DE C|LDUR|
GEOTERMALE MASTERTHERM
Pompele MasterTherm sunt echipamente foarte ? Recuperarea investi]iei într-o perioad de 3-8 ani,
economice [i cu eficien] ridicat care extrag energie chiar în lipsa existen]ei subven]iei de la stat.
din sol (pompele sol-ap) sau din ap (pompele tip Pot deservi cldiri reziden]iale sau comerciale: locuin]e
ap-ap) [i o transform în surs de caldur sau aer private, hoteluri, magazine, centre comerciale,
condi]ionat. benzinrii, cldiri de birouri, spitale, etc.
Avantajele utilizrii pompelor de cldur
geotermale:
? Consum energetic foarte redus, în compara]ie cu
alte surse de cldur, costurile de înclzire
putând fi reduse chiar [i cu 80%!
? Cre[terea pre]ului energiei are un impact minim
deoarece o mare parte a energiei utilizate se afl
gratis în mediul înconjurtor
? Extrem de prietenoase cu mediul înconjurtor,
emisiile nocive în atmosfera fiind foarte reduse
? U[or de utilizat nefiind, practic, necesar
interven]ia utilizatorului.
? Costuri pentru ob]inerea aerului condi]ionat
reduse pân la jumtate în compara]ie cu
sistemele clasice
? Siguran], neexistând risc de explozie, foc sau
intoxicare cu monoxid de carbon.
Compresie
For]
motoare
Cldura (electricitate)
mediu Caldur
înconjurtor acumulat
Expansiune
Vaporizator Condensator

38. 38
PANOURI SOLARE CU TUBURI
VIDATE SUPERCONDUCTOARE
PANOURILE SOLARE PRESURIZATE, echipate cu ? tuburile vidate TECHNOSOLAR rezist la grindin
tuburi vidate superconductoare 58x1800 [i 70x2000 cu diametrul de pana la 3,5 cm;
sunt realizate pe baza celor mai noi [i moderne ? eficien] energetic foarte bun tot timpul anului;
tehnologii, au un transfer energetic foarte eficient [i ? u[or de montat, fr costuri de între]inere;
produc energie termic gratuit tot timpul anului. ? func]ioneaz chiar dac se sparge un tub sau
Se folosesc pentru producerea apei calde menajere [i chiar mai multe, dar cu eficien] redus;
ca ajutor pentru înclzirea locuin]elor [i institu]iilor ? NU POLUEAZ| mediul.
publice sau private, înclzirea apei din piscin, etc.
Sunt compuse din:
Avantaje: ? tuburi vidate de sticl (borosilicat 3.3), care au
? fiecare metru ptrat de panou solar economise[te dou func]ii importante: asigur izola]ia termic a
550 Š 850 m3 gaz metan pe an; sistemului, pierderile fiind eliminate aproape `n
? costuri ZERO cu combustibilii conven]ionali totalitate [i mresc puterea de absorb]ie a
minim 9 luni dintr-un an; radia]iilor infraro[ii solare;
? cel mai bun raport pre] / calitate de pe pia]; ? pipe termice (tuburi superconductoare) din cupru,
? sistemul solar func]ioneaz pân la temperaturi în interiorul crora, prin intermediul agentului de
de Š350C [i în condi]ii de eficien] maxim pân vaporizare, are loc fenomenul de transformare a
0
la temperaturi de Š20 C (tuburile sunt garantate radia]iilor infraro[ii solare în energie termic;
pâna la Š 500C ) ? schimbtor de cldur din cupru : un rezervor
? temperatura apei calde din martie-octombrie 65- izolat termic situat la partea superioara a tuburilor;
900C, din noiembrie-februarie 40- 65 0C; ? suportul metalic confec]ionat din duraluminiu.
Pip termic
Energia solar absorbit
de recipientul din interiorul
tubului de sticl
r
to
uc
at nd
vid rco
lul a
cla pe
cic rte
sti su
ta pa
de ru
pe n
re r `
nt [i oar
ub up
se a
c
a bo
ri
T in
lui ea upe
ru co
td
s
ien
ien nde tea
z
cip
r
re i c e pa
ic
ns
Re
pe
ox
et
r
jos rii r sp
n
cip o
tu
id
de po idic
h
a ci]
lic
r
se
]i
bin
Va
fier
rii
po
Va

39. 39
Instala]ie PREPARARE A.C.M. cu PANOURI SOLARE + CENTRAL| TERMIC|
RECUPERATOR DE CALDUR| PROMETEO-VORTICE
EFICIEN}| TERMIC| P<N| LA 92%
VORT PROMETEO HR 400 este o unitate centralizat
de ventilare continu, introducere [i evacuare aer, cu
grad extrem de ridicat al recuperrii de cldur.
Aerul, vehiculat de un ventilator ac]ionat de un motor
DC-EC cu consum energetic foarte redus [i
performan]e ridicate, traverseaz schimbtorul de
cldur de mare eficien] unde, cldura din aerul
evacuat este tranferat aerului proaspt `nainte ca
acesta s ajung `n `ncpere. Cele dou fluxuri de aer
sunt separate [i filtrate.
~n cazul func]ionrii `n mod automat, parametrii
aerului sunt men]inu]i constan]i `n timp ce consumul
de energie se reduce.
Senzorii de temperatur, umiditate [i CO2 asigur
func]ionarea la vitez optim, iar telecomanda, pe
l>ng faptul c permite interven]ia utilizatorului,
prime[te [i afiseaz datele nivelulului de comfort
transmise de aparat.
? Instalare orizontal sau verical
? Silen]ios
? Func]ie automat anti-`nghe]
? By-pass 100% `n perioada verii
? Dotat cu 2 filtre F5
? Control prin intermediul telecomenzii RF (radio
frecven])
? Semnalizare acustic [i vizual a saturrii filtrelor
? Func]ie timer (10', 20', 30' sau continuu)

40. 40
FLUX DE AER CAZAN ARTEL CU
INTELIGENT FUNC}IONARE CU PELE}I
Aeroterma cu func]ionare pe ap cald Cazanul func]ioneaz cu brichete din lemn tip pelet
FLOWAIR LEO FB (cilindri ob]inu]i din rumegusul uscat [i presat, rezultat
prin prelucrarea lemnului), acest lucru `nsemn>nd c
Aceste aeroterme, cu aplica]ii `n cldiri industriale, utilizeaza energie regenerabil [i nu polueaz mediul
magazine, depozite, sli de sport, sunt prevzute cu `nconjurator.
un ventilator al crui motor †salveaz energie‡,
deoarece motorul este construit `n variant inverter! Ac]iunea combinat a energiei solare, dioxidului de
carbon, apei [i sarurilor minerale, permite lemnului s
Pot fi dotate cu un sistem de operare †M TYPE se regenereze natural.
CONTROL‡ prin intermediul caruia se minimizeaz Impactul ambiental al combustiei pele]ilor este practic
consumul de energie termic, electric [i nivelul de inexistent, deoarece nu se mreste cantitatea
zgomot, ob]in>nd astfel controlul confortului. normal de anhidride carbonice `n atmosfer:
cantitatea de emisii de CO2 este complet reabsorbit
Acest sistem se bazeaz pe modularea func]ionrii de copaci pentru a produce oxigen.
ventilatorului, puterea termic a aerotermei fiind Este solu]ia ideal pentru alimentarea instala]iei de
ajustat `n func]ie de cerin]ele de temperatur ale `nclzire cu ap cald, utiliz>nd calorifere [i conducte
mediului, viteza ventilatorului put>nd varia liniar de la deja existente. Cazanul ARTEL produce ap cald
0-100%. pentru instala]ia de `ncalzire, ap cald menajer [i
Poate fi conectat la sistemul domotic †casa
inteligent‡. SISTEM ELECTRIC PERFORMANT DE
~NC|LZIRE ~N
PARDOSEAL| AHT
CU BENZI DIN ALIAJE DE METALE AMORFE
Acest sistem de `nclzire este eficient, sigur, simplu,
ecologic, sntos [i asigur un confort termic superior
altor sisteme similare. Se poate utiliza sub orice tip de
pardoseal.
Aplica]ii: locuinte civile, cldiri comerciale [i industriale,
at>t pentru interior c>t [i pentru exterior (trotuare, alei,
strzi, terenuri de sport, sere, jgheaburi, burlane, tevi
etc.).
Particularitatile [i avantajele sistemului:
? eficien]a energetic ridicat cu consum electric
redus
? integrare `n cadrul solu]iilor moderne de
management energetic [i valorificare a surselor
de energie regenerabil
? suprafa] mare de transfer termic

41. 41
aer cald [i pentru ambiente de mari dimensiuni tip
hoteluri, restaurante, etc.
Pele]ii sunt un combustibil optim deoarece au o putere
caloric ridicat, au pre] sczut [i sunt mult mai
practici `n utilizare, fa] de combustibilii tradi]ionali.
De exemplu, puterea necesar pentru `nclzirea unui
spa]iu de 200 mc este aprox.15 KW.
Puterea caloric a unui pelet de bun calitate este de
5,5-6KW (1 kg), rezult>nd un consum `n regim nominal
de 2,6 kg/h, iar costul este de 0,5-0,6 euro/h
aproximativ pre] care nu depinde de varia]iile continue
a costului petrolului [i gazelor naturale, pele]ii fiind o
resurs energetic local.
ENERGIE NATURAL|, REGENERABIL| {I CURAT|
CONVENABILITATE {I ECONOMIE ENERGETIC|
? cerin]e reduse de izolare Caracterisitici tehnice [i de exploatare
? mas mic a benzii ? Destina]ie: comand-controlul temperaturii `n
? instalare rapid [i u[oar (nu se ingroap `n [ap) incinte [i suprafe]e deschise
? u[or accesibil `n cazul eventualelor repara]ii ? Alimentare: 230 V/50 Hz
? func]ionare silen]ioasa [i aplicare discret ? Putere: 150 W/mp
? exploatare sigur `n medii umede (dubl izola]ie) ? Grosime: 2 mm
? nu necesit intre]inere ? Temperatur maxim de lucru: 30-400C
C|LDUR| CU CONSUM
C<T UN BEC!
GARAN}IE 15 ANI Sob/[emineu Calorifer ~nclzire `n pardoseal

42. 42
~NC|LZIREA ~N TAVAN RADIALIGHT
Panourile radiante Quadro [i Thermo ofer avantajele deschiderilor exterioare si de asemeni in situatiile in
unice ale tehnologiei DHS †Diffused Heating System‡ care se cere o incalzire zonala. Astfel, panoul Thermo
produc>nd o cldur uniform radiat pe suprafe]e avand dimensiunile 60x180 cm si un consum de 1250
mari, la temperaturi de confort, cu un consum W la 230 V, poate fi instalat direct pe tavan sau
energetic sczut [I nivel ridicat de eficien] [i suspendat la inaltimi de maxim 5m fata de pardoseala
rapiditate, iar cldura perceput de corpul uman este in spatii de maxim 8m inaltime. Temperatura
foarte placut. suprafetei este de 1100C (pentru o temperatura a
Cldura produs de aceste panouri nu usuc aerul [i ambientului de 200 C).
se pot `nclzi doar zonele de lucru.
Quadro poate fi montat `n plafonul fals av>nd
dimensiunile de 595x595x20mm, la o `nl]ime de 2,5-
3 m de pardoseala, fiind o solu]ie perfect `ntr-o
cldire unde se folose[te acest tip de tavan. ~n timpul
functionarii temperatura suprafetei este de 950C
(pentru o temperatur a ambientului de 200 C) cu un
consum de 250 W la 230 V.
Thermo rezolv problema `nclzirii spa]iilor cu volume
[i `nl]imi mari unde de multe ori pierderile de cldur
sunt greu de controlat datorit dimensiunii mari a
SOLU}II UNICE, MODERNE {I EFICIENTE
DE ~NC|LZIRE ELECTRIC| RADIALIGHT
Consum mic de Seria PLANO [i DEKO Timp foarte redus de atingere a temperaturii de regim
electricitate, (5-6 min).
adaptabilitate Aceste radiatoare cu montaj pe perete dispun de o Design deosebit, silentiozitate [i siguran] `n
tehnologie modern, fiind foarte sub]iri (5 [i 7 cm exploatare.
pentru orice tip de
grosime) [i av>nd sistem dual de `nclzire:
cldire (civil,
? radia]ie (pentru men]inerea temperaturii cu
comercial, industrial)
consum minim de energie [i confort deosebit);
? convec]ie (pentru `nclzirea rapid a `ncperii).
Func]ionarea lor este gestionat printr-un software
rezult>nd o `nclzire inteligent a `ncperii cu un
consum redus de energie.
Seria ACANTO [i HELISEA
Nou, ecologic, tehnologie de difuzie a cldurii cu un
consum electric foarte sczut.
Calorifere pentru baie cu port prosop pe una sau pe
ambele fe]e.
Difuzie excelent a cldurii datorita efectului de
radia]ie.

43. 43
VORTICE - SOLU}II DE VENTILA}IE
VORT QUADRO ES - ENERGY SAVING
Ventilator extractor intermitent, centrifugal, pentru
instalare pe perete sau tavan.
Acest nou produs de eficien] foarte ridicat [i
performan]e optime, asigur un consum sczut de
energie electric.
O alta caracteristic important este nivelul redus de
zgomot la aplicarea pe conducte.
Aerul este aspirat prin cele 4 deschideri laterale, iar
posibilele depozite de praf sunt invizibile din exterior,
capacul rm>n>d in permanen] curat.
LINEO ES - ENERGY SAVING
Ventilator axial centrifugal pentru instalare `n
conducte de ventilare, echipat cu motor cu eficien]
ridicat capabil s asigure un consum energetic
extrem de redus.
Este prevzut cu dou trepte de vitez obtin>nd astfel
dou niveluri de debit, presiune zgomot [i consum de
energie electric, acest aspect asigur>nd flexibilitate
`n func]ionare [i reducerea consumului prin urmrirea
necesit]ilor mediului de ventilat.

44. Pope[ti Leordeni, {os. de Centur a Municiupiului Bucure[ti 103, 077160, Jude] Ilfov
Tel.: (004) 021.52.96.200; Fax: (004) 021.52.96.201
www.menatwork.ro
electrice@menatwork.ro; hvac@menatwork.ro
o o
Coordonate GPS: long=26 10'48'' E; latitudine=44 20'53'' N