misterul-mortii-lumea-cealalta-si-nemurirea-sufletului

1. Dr.Aurel ~opescu-Bilce~ti 1
MISTERUL MORTII,
. LiJMEACEALALTA
~I NEM~REA
SUFLETULUI
:.,.
Editors 'Iriumf
'------

2. MOTTO:
Nu mil tem privind groapa eu umbrele-i eterne
Caei daea ~tiu eii trupul e aeaolo lntr-o lnehisoare
in ea sujletu-~i ajla aeolo aripa spre-nal(are.
./
VICTOR HUGO
--

3. - -- -- - -- --- - -
PREFATA,
In eartea "Misterul mortii, lumea""cealalta #
nemurirea sufletului" am deseris aleatuirea fiintei umane
eu eele trei eorpuriale"sale: fizic, eterie ~iastral, in care se
aila inchis spiritul sau. Aeeste trei corpuri sunt create de" -
spirit odata eu intruparea sa, dupa legi spirituale, divine,
conform karmei fiecaruia.
Corpul fizie alcatuit din tesuturi, organe ~iaparate, are
rplul de a mentine stabil mediul intern al organismului
reprezentat prin sange, in a~afel incat el sa contina in mod
permanent, toate substantele necesare intretinerii vietH.
Cine este in ultima instanta beneficiarul acestor
activitati con~tiente ~i incon~tiente ale organismului? Cel
ce beneficiazii ~e toate aeestea este con~tientul omului,
3

4. - . --
Misterul mortii, lumea cealaltl ,I nemurlrea suOetului
prin care.el se bucura ca ffiananCaroai bine, ca are conditii
de confort mai bune ~i ca simte anuinite placeri prin
organelesalede simt. .
Tot con~tientul este acela prin care omul dore~te sa-."
evite suferintele vietii. Dar cine este acest co~tient? S-ar
putea interpreta ca acesta. este reprezentat de creieriJl
uman, acest organ care este format din 14 mjliarde de
celule munite neuroni ~icare sunt ~te intre ele prin sute
de miliardede conexiuni. "'
Aceste conexiuni sunt puse sau nu in functiune in
raport de cablajul cu care se n~e fiecare dintre noi, cablaj
specific speciei umane, dar care nu este identic pentru toti
oarnenii, caci fiecare om are 0 anumita karma ~itocmai din
aceasta cauza spiritul i~icreeaza corpul eteric ce va forma
creierul in scopul indepliniiii acestei karme. De aici rezulta
diferentele dintre oarneni ce se datoreaza treptei de
dezvoltare spirituaUi diferit~ a spiritului ce vine la
reincarnare.
Daca creierul ar fi in ultima instanta beneficiarur
intregii activitap a corpul~ fizic, acesta.odata cu moartea
dispare caci el este format din materie organica ~iaceasta
este supusadescompunerii.
Atunei eu ce se alege omul in viata, caci indiferent
dac~ pri~ creierul sau inco~tientul sau in timpul vietH
percepe satisfaetii sau suferinte, odata cu moartea nu mai
ramane mmic din toate aceste per~epfjj.
Rostul vietH este ca omul sa manance bine ~i sa aiba
4
- --- -

5. _.- ------.--.
Dr. Aurel Popescu-Bllce~ti
tot confortul, saUdimpotrivd, sd sufere?
Dupd moarte nu mai mmane nimic, cine i~i mai
aminte~tecd a existat 0 fiintd omeneascd sau alta, toml este
o iluzie, astazi ne privim unii pe aItii iar maine unii dintre
noi yom fi morp.
Ce mmane din viata ~or~ia noasW, a tuturora?
Rdmane un timp amintirea ~i apoi totul dispare ca ~i
cand ar fi fost un vis.
Din sutele de ~ilioane de spermatozoizi apti sd ducd
viata mai departe, ~ansa.o are 'numai unul, celelalte
miliarde se pierd in timpul vietii tard sd aibd aceasm ~ansd,
de~i fiecare dintre ei poartd informatia specificd fiintei
umane. Ce avantaj ii aduce viata acestui unic spermatozoid
saula 2-3 in .timpulunei vieti care sd dea na~tere la 2-3
urm~i in corp fizic?
Daca indiferent de modul cum percepem viata, aceasta
este trecatoare §i0 iluzie de ce ne n~tem daca toti trebuie
sa murim?
Riispunsul la aceste intrebari trebuie sa fie aItul ~i
acest riispunsil da ~tiintaspiritua1a.Ea ne descrie cele trei
corpuri: fizic, eteric §i astral, ca instrumente pe care ~i Ie
creeaza 0 alta entitate, care ~ste nemuritoare ~i
transcendenta ~i aceasta este reprezentata de spiritul
omului.
Numai. spiritul omului este acela ce poate beneficia
sau nu de viata fizied,dici toate amintirile vietii pamante~ti
Taman inregistrate in amintirea spiritului ~i in arhiva
5

6. --...........
Misterul morfii, lumea cealaltli ~inemurir~a suOetului
cereasca, dupa care yom fijudecafi.dupa moarte.
Suferinfele sau nesuferinfele sunt ~colipe care trebuie
sa Ie unneze spiritul confonn destinului fiecaruia.
Spiritul omului nu se n~te odata cu n~terea copilului
~a cum se fonneaza cele trei corpuri, fizic, eteric ~iastral,
caci el vine deja fonnat din lumea spiritelor ~iel reprezinta
un spirit care a mai avut ~i alteintrupari, in_~te vieff
pamante~ti anterioare. Dar de ce;trebuie sa traiasca spiritul
in plan fizic, de ce nu a rarnas in lumea astrala, in oamenii
astrali -adica ingeri -pe care i-a creat Dumnezeu, de ce fel
de impuri~fi trebuie sa se debaraseze pentru a cobon in
materie ~iasuferi?
Totul se datoreza pacatului Luciferic pe care il poartii
aceste spirite, pe care Ie purtiim fiecare dintre noi, caci ele
au fost odata in plan astral $inu cuno~teau nici suferinfa ~i
nici moartea, ele erau tara sex ca ~i ingerii a~a cum pot
deveni sfintii care traiesc pe Parnant.
Lucifer a dorit sa traiasca in pl~ fizic caci el
prefigurand .chipulfemeii fizice a dorit sa cunoasca place-
rea vietii sexuale. Dorind sa paraseasca' planul de crea1ie
divina~i-acreat0 planetafizi~apentrua-~iindepliniacest .
.plan, dar aceasta planeta a fost distrusa de Dumnezeu,
resturile ei fizice, constituindu-Ie meteoritii, asteroizii ~i
cometele de astazi, care se gasesc in spatiul astral ~ise
rotesc :peun inel ce se afla intre planetele Marte ~iJupiter,
adica chiar ~colo unde Lucifer i~i crease planeta sa.
Dumnezeu a creat Pamantul ~iI-a blestemat capeel sa
6
~ -- ----.....
.
j
I

7. Dr. Aurel Popescu-BAlce~ti
duca viata aceste. spirite luciferice razvratite care au
reprezentat Qtreime din ingerii creati de Dumnezeu.
Odata cu crearea omului fizic a venit ~imoartea, ca.o
pedeapsa data de Dumnezeu, dici aceste spirite razvratite
trebuie sa moara, sa se nasca din nou ~idin nou sa moara
pana cand prin suferinta el~ se vor putea purifica ~i odata
cu aceasta purificare sa poata parasi detinitiv aceasta
planeta blestemata de Dumnezeu, Pamantul.
Acest pacat numit stramo~esceste cauza mortii omului
~icel care ne fac~ sa ne n~tem pentru suferinta: Din acest
punct de vedere nu este intfunplatoare manifestarea mamei
. la n~tere careppa de durere~inici ppatul copiluluinou
nascut, de indata ce ia contact cu lumea exterioara,caci atAt
muritorul de mai t8rziu cat ~inascutul ce va continua vlata,
sunt tacuti in pacatul sexual, care este luciferic. .
De ce mama odata cu n~terea ,copilului nu are 0
senzat~ede placere ~i de fericire, c~i ~a ar fi normal de
indata ce ea da n~tere unei vieti care sa perpetueze specia
'umana.
Aceasta doctrina a cosmogoniei -ezoterice, este
cunoscuta de toate religiile, dar nu este tacut1icunoscuta.
De ce oare a fost necesar ca Fecioara Maria sa se nasca
din Dub la fel cum s-a nascut din Dub ~i Isus Hristos?
Fecioara Maria a retacut-o pe Eva astrala cea tara de pacat
, ~inemuritoare,iarIsusHristosI-aretacutpeAdamCelest;
pe Feciorul Fecioar~ din .1umeaastrala, ambii ocolind .
pacatul Iuciferic.
7
'--

8. -- ---- .- -- ------
Misterul martii, lumea ceidaltA ~inemurirea suOetului
Odata cu moartea fIzica are loc 0 ~tere spirituala,
caci spiritul, care s-a aflat inchis caintr-o inchisoare in cele
trei corpuri care alcatuiesc cam~Ue sale, se elibereaza
. odata cu distrugerea lor ~ise va inalta in lumea spiritelor..
Odata eliberat, acest spirit va fi judecat de spjptele
angelice ~iluciferice ~iva fi retrimis din nou la reincarnate,
la noi suferinte, atunci cand in viata sa pamanteana nu 'a
beneficiat de purlficare sau. nu se Na mai reincarna
niciodata, ~a luind ~tere sOOtiice au trait pe Parnant.
Ace~a, daca vor fi.trimi~i inapoi pe P4m8nt, vor avea 0
misiune speciala, aceea de a amta oamenilor puterea §i.. ..
vointa lui DUmnezeu.
In a,ceastacarte voi descrie fenomenul mortii, etapele
prin care trece corpul iman pam se instaleaza moartea, din
punctul de vedere al aspectelor fiziologice ~i
fiziopatologice. Pe de alta parte, yom constata ce se
intfunplacu spiritul omului dupa moarte, in lumea cealalta,
care exista in paralel cu lumea noastra fizica.
Pentru a intelege aceasta lume spirituala trebuie sa
.intelegem ca existenta ei se afla in alte dimensiuni, in care
noi, ca fiinte ~ateriale, nu putein patrunde. Numai spiritele
noastre potpatrunde in aceste dimensiuni, carese supra-
pun notiunii de ceruri, iar daca exista ~apte ceruri, atunci
trebuie sa existe ~apte dimensiuni, dar aceasta trecere a
spiritului uman intr-o altadimensiune are loc numai dupa
moartea fizica.
in ~ceste ceruri ajung gandurile oamenilor ~i, in
8
--
.'
II
I

9. Dr. Aurel Popescti-BjUce~tJ
funcpe de gradul de puriflcare at spiritelor ce Ie emanA,
acestea pot parcurge aceste ceruri, care formeazAco~tiinta
cosmica, ace~ DEVACHAN, .denumit astfel de Rudolf
Steiner sau NIRVANA,din religia budistA.
Fenomenul morpi a preocupat mintea omeneascAdin
toate timpurile, datoritAfaptul~i cAnu exista un om care sA
poatAevita acest ultim moment al existenteisale flzice.
Acest fenomen ne face pe fiecare dintre noi sA ne
cutremurmn, atunci cand ne gandim la .el cAci,dacAviata
este 0 stare de con~tienta.prin care ne putem da seama de
existenta ei, moartea nu mai este insoptAde nicio forma de
co~tienta. AceastAteama de necunoscut ne inspwmantA
cel mai mult, cAciniciun om nu s-a intors la viatAdupa ce
a murit, sAne poatArelata ceea ce urmeaza dupa star~itul
vietii..
VAzandun om mort, te intristezi, iar dacAel iti este
rucla sau prieten, te afecteazAmai mult decdt oricare alt
eveniment al vietii.
Priviti taOOsau mama care ~i-au pierdut flul, sau
copilul care ~i-apierdut parintii ~iyeti vedea pe chipullor
cea mai profunda tristete ~isuferintA.
Pentru mult timp, fata lor este transflguratAde durere,
aceasta pentru ca dispare pentru totdeauna flinta pe care au
iubit-o sau omul pe care-l cuno~teau. Viata este trecatoare
~inimeni mi se n~te nem~tor, indiferent de gradullui de
cultura sau de conditia sa sociaUisau materiala, caci toti,
mai devreme sau mai tfuziu, suntem supu~i aceluia~i
9

10. .-- --.---
Misterul mortii, lumea cealaltli ~inemurirea suOetului
deznodamant - moartea.
Cel ce da na~tere unei alte vieti, da, de fapt, n~tere
unei alte morti, caci dupa fiecare viataurmeaza, in mod
inevitabil, moartea. Numa{ spiritul, eliberat dupa moarte,
l~i continua existep.ta sa astrala, pastrandindividualitatea
omului pamantean, a carui viata ramane inregistrata sub
fonna de imagini in co~tHnta spiritului. .
Spiritele oamenilor, aflate in spati~, se pot manifesta ~i
i~ipot dovedi existenta prin mediumuri, materializandu-se
prin aparitia, spontana, sub forma de fantome, care
reprezintapersonalitatea corpului fizic in care au trait.
Spi~iteledin spatiu ne influenteaza permanent, in mod
incdn~tient,prin telepatie, atat in stare de veghe..cat ~i in
timpul somnului, atunci cand spiritul, imbtacat in corpul
astral,parase~tecorpul fizie ~iia contact direct cu celelalte
spirite.Spiritele din lumea cealalta se manifesta in timpul
~edintelorde spiritism, cand ne comunica aspecte ale vietH
de acolo sau anumite evenimente pe care Ie-au trait in
. timpul vietii pamante~ti sau pe care Ie vor trai oamenii
prezentila aceste ~edinte.
Existenta spiritului nemuritor ~i transcendent este
dovedita ~i in ~edintele de hipnoza, prin regresia in timp,
cand spiritul din om se manifesta prin toate vietile pe care
le-atrait pe Pamant, in intruparile lui anterioare.
Descrierea lumii celeilalte ~i a nemuririi spiritului
reprezinta tema acestei carti.
10
I
1
i
1

11. FENOMENUL MORTII.
Numai omul, dintre toate speciile create de
Dumnezeu, are in co~tiinta sa convingerea di intr-o zi va
moo. Aeeasta 0 ~tie,nu din experienta sa proprie, eaei omul
moare 0 singura data, iar odatii eu moartea intervine
neantul ~i el nu se mai poate intoarce la viata in corpul
aceleia~i persoane. El nu din prezenta propriei moqi
cunoa~teacest fenomen, ci din experienta ce ~i-ofonneaza
asis~d la moartea semenilor sm.. .
Numai specia umana ~tie ca trebuie sa moara ~i
aceasta, 0 ~tie numai datorita experientei, omul ~ind
con~tientca trebuie ~ipoate sa moara in fiecare clipa. Spre
deosebire de om, animalele nu sunt eon~tienteea trebuie sa
moara, eIeavdnd numaiun presentiment aImoqii ~iaeeasta
11
-

12. - -- - . -- ..- ~-
-
Misterulmortii,lumeacealaltl,I oemurireasuOetulul
numai atunci cand arhenintarea mortii este imediata, iar
atunci se resemnew cu demnitate ~ise culca la pamant in
~teptarea ei. Ele nu cunosc 0 necesitate a moI1ii~a cum 0
cuno~te omul.
Acest mister al moqii a preocupat mintea omului dm
toate timpurile.
Max Scheler, in 1933, a scris 0 carte dedicata mortii,
dar pentru el moartea apare numai ca punct limita,
previzibil, care urmeaza, in mod implacabil, batranepi.
Prin procesul de imbatranire, omul pierde sentimentul
libertatii sale ~i chiar libertatea ins~i. Dar moartea nu
survine numai ca punct terminus al procesului de
imbatramre, caciin majoritatea cazurilor ea survine cu mult
inainte de batranete.
La ~atranete' rezistenta organismului uman scade,
astfel in~at constanta mediului intern, homeostazi~, este
zdruncindta de foqele de distrugere ale entropiei. Din acest
punct de vedere omul are nu numai certitudinea ca odata
trebuie sa moara atwici cand punctullimita al vietii fizice
este atins, la finele batranetii, dar ~i certitudinea ca in. ~
fiecareclipaviatasa se afta in posibilitateamoqii. .
Astazi ca intotdeauna, moartea poate surveni in orice
clipa a vietii ~ide aceea clipa este singura existentii sigura
a vietii.
In evolutia vietii numai copiii ~ioamenii primitivi nu
realizeazanecesitateamoqii.Acestecategoriiconsideraea .
moartea se datoreaza unei cauze exterioare ~i are un
12

13. Dr. Aurel Popescu-Bllcqti
caracter intampl~tor.Oamenii priInitivi au mai mare team~
de moI1i decat de moarte. in sine, ~ci pentru ei, mortul
reprezinm un posibil $trigoi, ce poate face mu celor r~~i
in viata, iar pentru a evita aceasta, moqii trebuie satistacup
~ifermecap prin ritualuri.
De~i omul cuno~te f~nomenul moI1iidin experienta
celorlalti semeni, de multe ori are ~i el presentimentul
acesteia.
Multi sfinp §i-auprevazut ceasul mortii prin meditape,
ins~ §i oamenii obi§nuip pot avea acest presentiment, care
se at1~ intipmt in subco~tient, adic~ in locul unde
actioneaza spiritul nostru. Orice spirit care vine la
remcarnare are un destin a1~u atat din punct de vedere a1
evenimentelor vietii cat ~i al momentului moqii ~i naturii
acesteia.
Acest destin rnmane m subcon§tient §i, datorim unei
bariere, formam din elemente subatorirlce,ce separ! corpul
astral de corpul eteric, el nu poate fi con~tientizat.
In anumite situatii se formeaza 0 fisure m aceasta
bariera ~iaceste informapi se co~tientizeaza. Dar in afam
de spiritul ce se aft! m subco~tientul oinului, destinul mai
este cunoscut de spiritul protector care ne urmare~te toat!
viata ~i c~e ne influenteaza activitatea, prin telepatie,
actionand asupra subcon§tientului.El poate sa-l influenteze
~isa-l in~tiintezedespre.apropierea moI1iifizice, caci acest
moment este cunoscut inca din lumea astrala, inainte de
intrupare.
13
-- ---

14. . _._ __ __ _ _ u_ .- ------
Misterul mortii, lumea cealaltli ~inemurirea suOetului
Aspectul omului mort ne impresioneaza ~i ne da 0
stare de fri£a. Privind ochii desehi~iai mortului, observam
sfar~itu1vietii lui ~i disparitia persoanei sale spirituale, eu
care nu mai putem eomunica. Trairea fenomenului moqii .~~
intensitatea lui depind de propria noastra persoana ~i de
earaeterul relatiei eu persoana mortului. Traind experienta
moqii aproapelui nostru, traim de fapt experienta pe care (,
vom euno~te noi in~ine.
Din acest punet de vedere, moartea nu este 0 durere a
deftmetului~ide aceea nu exista 0 mila pentru moarte, mila
o traie~tenumai eel ce asista la moartea aproapelui sau.
intreaga noastra viata este 0 lupta continua cu factorii
de mediu extemi ~i interni pentru mentinerea metabolis-
mului norma~al organismului ~i_a constantei lui de mediu
intem, cunoscuta sub nume1ede homeostazie.
Caracteristiea moqii. este deseompunerea organica a
corpului fizic, care desfigureaza ehipul omului ~i, eu cat
iubim mai !J1ult.persoana care a murit, cu atilt mai mult
uram moartea ~i ne infrico~am de ea. Dar moartea fiind
inevitabila, orice lupta impotriya ei este dinainte pierdum,
caci viata pamanteasca este 0 iluzie ~i 0 de~ertaeiune.
Lumea se degradeaza eu fiecare clipa, iar clipa moare pe
masura ce se na~te,ea fiind singurulloc ~isingura ~ansa a
unei existente posibile, caci ea aluneca in timp ~idin cauza
.timpului.
"
14
----
,I

15. .
CRITERIILE DE CONFIRMARE
ALE MORTII.
..
Cfuldputem spune ca un om este mort?
Din acest punct de vedere sunt citate cazuri celebre,.. .
cand oanieni considerat1a fi morti, in realitate nu murisera.
Astfel, e~tecunoscut cazullui Andreas Vesaliucare, in timp
ce facea autopsia cadavrului unui nobil spaniol, acesta a
revenit la viata.
Pastorul Schwart s-a de~teptat la Delhi, cand era in
co~ciug~ii se celebrau funeraliile. Situatii asemanatoare au
fost semnalate de Platon, in cartea sa Dialogurile, de
Plutarh, in Vietile ~i.de Plinius cel mitran, in cartea sa
. Istoria naturalii.
In timpul.unei autopsii la New York, cand medicul a
facut incizia pentru disectia cadavrului, omu!, presupus
mort, s-a trezit ~il-a apucat pe doctor de gat, acesta murind
15
, .

16. Misterul mortii, lumea cealalti ~ioemurirea suOetului
pe loc ?e ~oculpsihic produs.
Cares~t criteriiledupacaresepoateapreciacaunom .
a murit? In acest sens sunt mai multe probe pe care Ie
putem efec1ua.Astfel, daca se atinge pielea cu flacacaUl1ei
lumanari, in caZul unei moqi autentice, cand circulatia
sangelui a incetat, nu se mai produc b~ici. Se mai poate
injecta 0 solutie diluata de fluoresceina pe comee. Normai,
la omul viu se produce 0 colorare in verde a acest~a, dar
nu mai are niciun efect in cazurile de moarte autentica.
In acela~i scop, se poate folosi atrophia care, aplicata
pe comee, produce 0 dilatare a pupilei,omului viu ~ina are
. efectla mort
Viata se organizeaza din materie o~ganica, alcatuita
din compu~i ai carbonului, acesta fiind singurul element
capabil sa se combine cu el jns~i pentru a forma
macromolecule de proteine, adica textura fiecacei forme de
viata.
Pentru a se mentine un echilibru stabil, organismul
uman produce celule noi, cu acee~i viteza cu care cele
batrane mor~
In fiecare secunda,ceva din corpul nostru moare ~i
ceva nou se na~te. Moartea acestor celule este programata
~iare un scop anume, sa lase loc altor celule tinere, care sa
duca mai departe functionalitatea organismului uman.
Din acest punct de vedere, moartea consolideaza viafa
in cadrul aceluia~i organism. Moartea celulelor menfine
echilibrul necesar $i impiedica proliferarea haotica a
16

17. Dr. Aurel Popescu-Bilcqti
populatiei globului ~iputem spune ca viata se hrane~te cu
viaf8,intr-un proces ciclic, iar acest proces este tara sfiir~it
atata timp cat nu intervine moartea omului. Acest proces a
fost numit de Joseph Hoffman" Vtirfejulatomic al vie/WI.
EI afmna di alimentele pe care Ie ingeram, emu integrate
C4putin inainte in alte organisme vii.
Corpul omului adult contine 60 miliarde de celule, iar
in 24 de ore se pierd atatea celule cat s-ar umple 0 farfurie
de supa. in 24 de ore intreaga cap~eala a gurii este
inghitita ~i ~gerata in stomac, iar bolul alimentar trecand
prin intestin descuameaza 70 000 de milioane de celule pe
zi de pe mucoasa intestinala.
Dupa maturitate, organismul pierde constant din
numiirul total de celule, iar dupa pubertate, celulele
creierului ce se distrug, nu mai sunt inlocuite. Dupa vdrsta
de 30 de ani se pierd in medie pe an, unu la suta din
numiirul neuronilor, care la adult sunt in numar tie 14
riUliarde. Moartea celulelor continua, astfel echilibrul
celular nu mai este mentiflut, intervenind dezordinea ~i
batranetea. .
Dupa batranete.urmeazain mod inevitabil moartea, ~i
~a cum'am aratat, uneon autenticitatea moqti nu.este u~or
de stabilit. Pentru a ne convinge de instalareamortii, un alt
mijloc de verificare este controlarea respir.apei; astfel,
pentru aceasta, se pune la gum 0 oglinda ce se va aburi
atunci cdnd omul este inca viu.
Un alt semn al mortii clinice este absenta pulsului, dar
17

18. Misterul mortii, lurgea cealaltii ~inenlUrirea suOetdlui
din acest punct de vedere, trebuie sa cunoa~tem ca sunt
anumite telmici de control al~ subcon~tientului a~a cum
este.yoga, cand, prin .concentrarea vointei se pot opri
respiratiao~ibataile inimii tara ca omul sa fie mort.
Un I;1ltsemn al moqii este scaderea temperaturii, to~i
neexistand un consens asupra nivelului constant normal al
temperaturii. In mod normal temperatura omului este
scazuta cand ne trezim din somn ~i este erescuta cand
dormim.
.. Femeilein timpuloVulatieiau cu un gradmai ridicata
temperatura corpului ~iacesta este un testpentru a ~tidadl
un ciclumenstrualesteovulatoriusaunu. . .
o baie rece poate reduce temperatura corpului pana la
32 de gradeCelsius. . I
In ceea ee prive~te moartea, dupa instalarea ei
temperaturacorpului scade cu un grad pe ora; dar ar trebui
sa tin~m cont ca in moartea subita aceasta seadere nu se
produce, iar pe de alta parte, in erizele de astm. bron~ic
temp'eratura corpului scade pana la valori specifice moqii.
Sunt ~i exceptii cand temperatura cre~te imediat dupa
moarte, a~a cum se intfunpia in caz de deces prin: tetanos,
holera ~i''Variceia.Dar viata este posibila ~i Ia temperaturi
foarte scazute. Este citata readucerea la viata a unui baietel
din Suedia, care surprins de 0 avaIan~a~i-arevenit complet
la viata, de~itemperatura lui ajunsese la 10 grade Celsius.
In natura exista animale cum este ariciul, care. in
timpul hibemarii are 0 temperatura de 6 grade Celsius, iar
18

19. Dr. Aurel Popescu-BAlce~ti
in chirurgia hipotenna se reduce temperatura pana la 15
grade Celsius.
In ceea ce prive~temodificanle oculare, se cupoa~teca .
in momentul moqii se produce 0 dilatare a pupilei,jar dupa
20 de ore pupilele se contracta.
La .'catva timp dupa .moarte,to? ochii au culoare
verzui-caprui, se produce 0 inceto~are ~i uscare a corneei,
iar dupa 10 ore, globul ocular se afunda in orbite ~idevine
flasc. ·
Cands-a instalat cu adevarat moartea, celulele ro~ii
din sange se separa sub actiunea gravitatiei, lasand un ser
incolor care da 0 culoare caracteristica pieHi, 0 paloare ..
specifica moqilor. Sangele se strange in partea interioara a
corpului lasand 0 pata intunecata. La diteva ore dupa
moarte, se produce 0 coagulare a sangelui, iar dupa cateva
zile poate deveni din nou fluid.
Rigiditatea cadaverica, specifica mortului, dispare
dupa 36 de ore de la deces.
Trebuie sa deosebim moartea adevarata de moartea
clinica, in moarte clinica fiind absente con~tienta,reflexele
respiratiei $i activitatea cardiaca, dar organismul ca intreg,
nu a' murit, caci un anumit metabolism se continua.
S~~itul mortii clinice, care poate dura pana la 6 minute, se
poatedescoperiprinelectro-encefalograma,.
Singurul indiciu de moarte sigura, este putrefactia,
careincepein intestin, sub aCfiuneaflorei microbiene §i se
evidentiazaprintr-o colorarea abdomenului in pete cenU§u
19
---

20. Misterul mortii, lumea cealalUi ~i nemurirea sufletului
ce apoi devin verzui ~i emana un miros respingator.
Din punct de vedere fiziopatologic, cauzele directe ale
unei moqi sunt urmatoarele:
-asfixia sau stopul respirator, a~a cum se inmmpIB:
in sufocare sau inecare;
. - sincopa sau stopul circulator, cum se observa In
bolile de inima, in ~oc sau hemoragii.
De remarcat ca, dupa moarte, parul ~i unghiile
continua sa creaseR, ficatul mai produce glucoza, iar
primele organe care mor sunt creierul ~iochiul.
Din punct de vedere al evolutiei vietii, daca omul adult
~este con~tient de inevitabilitatea mortii, copHi capata
con~tiintamoqii de-a lungul unui proces evolutiv. Sub 5
ani,ei mi acc~ptamoartea, pentru eitot ce Iiinconjoara este
viu ~inu reu~esc sa diferentieze obiectele neinsufletite. de
celeinsufletite. Mai tarziu, catre 9 ani, copiii i~i dau seama
ca moartea mseamna 0 intrerupere permanenta a tuturor
functiilorvitale.
Dar cum se comporta animalele In fata mortii
semenilorlor?
Observand cimpanzeii din captivitate, in timp ce 0
femela murea in pare, perechea sa, care se afla in afara
parcului,a Inceputsa urle. Mascululse uita injurul sau ca .
~icand ar fi existat ceva, invizibil pentru ochiul omului.
De regula, animalele de prada nu mai incearca sa-~i
ucida captivii in clipa cand ace~tia inceteaza sa se mai
zbata.
20

21. Dr. Aurel P~pescu-BAlce~ti
Fenomenul moqii este insa perceput ~ide plante, care
sunt capabile sa reactioneze atunci cand se produce
. moarteaaltorspecii.De exemplu,planteleau produsni~te
descarcari electrice in ~omentul in care ni§te creveti au
fost aruncati in apa c1ocotita.Ele reacponeaza la orice fel
de agresiune.asupra formelor.de viatii, chiar la spargerea
unuiou. .
Chiar ~i celulele reactioneaza atunci cand percep
moartea altora.
S-auintrodusni~e electroziintr-oprobade spermaumana
prelevatarecent,donatorulafldndu-sela 50 de metridepartare.
Acestaa spart0 fiolade azotHde amil~ii-amirositcontinutul.
La douasecundedupapercepereamirosuluispennatozoiziiau
inceputsareacponezein semnde solidaritate.Daracesttestnu
estepezitivla spenna altorspecii.
Chiar un ou care se sparge in preajma altuia, produce
in acestadinurmamodificanelectrice..
Existenta acestor fenomene se datoreaza prezentei
corpuluielectric, corpului de energie al tuturor acestora
care este specific fiecarei specii in parte, corp cu memorie
§i inteligenta, iar comunicarea dintre ele este de ordin
telepatic, ele avand aceea§i lungime de unda eterica.
Existii un limbaj spirJtual universal al viepi care se
poate realiza prin gand, decodificarea gandului poate fi
facuta atat de oameni cat ~ide animale §iplante.
21

22. ___n_
CAUZELE DIRECTE,
ALE MORTII,
Speciaumana are 0 longevitate corelata de factori
biologici cOaredetermina imbatranirea ~iapoi moartea. Dar
moartea poate surveni in mod accidental in orice moment
al vietH,de exemplu prin caderi accidentale de la inaltime
sauprininec. Ceiaftatiin situatiade a muriprin caderide -
la inaltime de pe munte ~i care au fost salvati, declara ca
~i-au vazut in timpul caderii, tot trecutul vietii lor in
imagini vizuale ~i de cele mai multe ori declara ca s-au
deta~at ~i-~i priveau trupul in cadere. Aceste clipe le
provocau un'fel de transa placuta pe care nu ar fi dori~sa 0
paraseasca. .
22
----
I

23. Dr. Aurel Popescu-Bilce~ti
I
Aceea~i stare de fericire 0 au sinuciga~ii c.areau dat
gre~ in tentativa lor~esteo stare asemanatoare cu cea pe
care 0 percep cei ce folosesc drogurile. Explicatia este
aceea ca~in ambele situatii~corpul astral se desprinde de
corpul fizic ~icu vederea astrala i~iprive~tecorpul. Aceasta
traireastralaIeda 0 starede fericire. .
Sunt foarte interesante cercetarile facute de Elisabeth
Kubler-Ross .in cartea sa Drumu/ spre omega. Ea, a
interogat peste 200 ge pacienti muribunzi ~i a descris in
drumul lor spre moarte mai multe etape: in prima etapa
convingerea bolnavului este ca nu traie~te un pericol real~
aceasta este 0 respingere pornita din instinctul de
conservare. Urmeaza 0 perioada de furie ~i de frustrare~
cand se intreaba de ce tocmai lui sa i se intfunple~iar dupa
aceasta~. urmeaza 0 alta perioada de spaima. ~i de
depresiune.
Raymond Moody a studiat bolnavii care au fost in
moarte clinica ~ia publicat observatiile sale in c~ea Via/a
dupa via/a. Bolnavii aflatiin moarte clinica au la inceput
senzatia ca aud un zgomot neplacut~ca 0 sonerie pu~ernica~
apoi au senzatia ca aluneca printr-un tunel intunecos~apol
ca sUiltin afaratrupului~observand eforturile pe care Ie fac
cei ce ,doresc sa-i readuca la viata. Urmeaza aparitia
chipurilor. unor.rude sau priete,ni decedati, sau 0 fiinta
stralucitoare facuta di~ lumina pura ~i0 trecere in revista a
vietii lor~lnsotita de 0 stare de fericire ~ipace interioara.. .
Descrieri asemanatoare gasim in visul de agonie allui
23

24. Misterul mortii, lumea cealalJii ~inemurirea sufletului
Scipio, din tratatullui Cicero De Republica ~ide asemenea;
ill viziuriea Sf. Pavel, precum ~i ill d~scrierile de traditie
zoroastrica ~ibudista din Cartea tibetana a moqilor.
In t~ate aceste descrieri exista experimente prin Cafe.'
se observa parasirea trupului de catre spirit ~iintalnirea lui
cu prietenii ~irudele decedate. .
Michel Sabom, cardiolog din Florida, a constatat ca ,
la 61 din bolnavii care au revenit din moarte clinica,
dintr-un total de 116 cazuri, se regase~te senzatia de a fi
separati de trup ~i relatarea despre dilatoria in a patia
dimensiune a spatiului. .
Aceste cazuri se constata indiferent de varsta, sex,
rasa, stare de cultura, religie, conditii sociale sau localitati
geografice.
Etapele finale ale cicfului care prevad moartea clinica,
sunt asemanatoare la moqile subite, cat ~ila cele lente.
~ercetarile biochimice ale celor atlati in agonie au
determina~ prezenta a patru etape: starea de ~oc, starea
preagonica, agonia propriu-zisa ~imoartea clinica.
In prima etapa se mob.ilizeaza sangele din. periferie
spre creier, printr-o splenocontractie care trimite in
circulatie sangele din splina. A doua etapa, preagonica,
cunoa~te modificiiri biochimice deosebite ill creier. Se
produc unde beta rapide ~i se consuma rapid glucozadin
sange. Aceste modificari Ie gasim ~i in perioada de
meditatie intensa. Urmeaza agonia propriu-zisa, Can?
respirafia se opre~te~iretlexele oculare dispar.
24

25. -...--..-
Dr. Aurel Popescu-BAlc~ti
Prin stop cardiac se produce moartea ~iin cazurile de
vrajitorie Voodo,tara a se putea decela nicio Ieziune orga-
nica, c~uza mOI1ii fiind dezechilibrul hemodinamic ~i
talticardiaparoxisticaventriculara. .
Moartea prin magie neagra sau vrajitorie se explica
prin actiunea telepatica a vrajitorului asupra subcon~tien-
tului victimei. Acesta receptioneaza mesajul telepatic
transmis, dici exista un cod universal spiritual, care are la
baza decodificarea gandului. ..
Transmitandu-i-se subcon~tientului un mesaj de
moarte subitii, acesta neavand Iogica ~i discernamant,
produce in organism modifican biochimice ~i functionale
pe care Ieprime~teprin telecomanda. In acel~i iimp inter-~
vine ~i actiunea gandului asupra corpului eteric al orga-
. nismului,celresponsabilde functionalitateaorganismelor,
caci ~iel decodifica gandul ~iface sa se actioneze conform
comenzii primite.
Este foarte posibil ca actiunea asupra immii, a actului
de mag~eneagra.sa se exercite asupra ~odului atrial cardio-
nector care pare sa actioneze ca un adeviirat cristal de cuart
capabil sa primeasca mesaje telepatice ~i sa Ie execute.
Aceasta ar explica oprirea cordului prin fibrilatie sau
tahicardieparoxisticaventriculara. .
S-au facut experiente telepatice in acest sens, astfel,
atunci cand i s-a transmis receptorului sa-~i imagineze ca
este Ingrop~tde viu, acesta a a':lt un atac violent de astm.
Astfel se mai produc modifican ale tensiunii arteriale ~iale
25
---

26. r
Misterul mortii, lumea cealaltl ~i nemurirea sufletului
volurnului sanguin prin comenzi telepatice !acute prin
gand.
In general moartea prin magie neagra se produce prin
~oc. Prin magie se poate produce un fel de -le~innumit
catalexie, PrIDcare omul cade lent la pamant, cu ochii
inchi~i,rara a face nicio mi~care sau sa'scoata vreun sunet,
de~iramane con~tient ~ii~i da seama ce se petrece in jurul.
sau. Tot prin magie se poate produce 0 alta stare numita
catalepsie, 0 brusca anulare a sensibilitatii ~i a mobilitatii
voluntare asociata cu 0 rigiditate ceroasa a membrelor.
Prin magie se pot produce ~icrize de epilepsie, aceasta
. stare fiind considerata de unii a fi de fapt.o substituire a
spiritului victimei cu un alt spirit diavolar-satanic. Atat
somnul cat ~i epilepsia sunt legate de moarte fiind privite
ca moqi simbolice.
Echilibrul dintre viata ~imoarte in timpul vietH omu-
lui este mentinut prin intermediul subcon~tientului ~i in-
con~tientului.
Acesta din urma este format de evolutia in timp a
corpului et~ric. Evolut1ainco~tientului este ins~i evolutia
corpuluid~ energie.al organismelorin tot regnul animal._
. Incon~tienfulmentine homeostazia sangelui ca mediu
intern al organismului ~itot el, adresandu-se subcon~tien-
tului, in speta substantei reticulare din trunchiul cerebral,
con~tientizeazalupta noastra Cllagentii nocivi ai mediului
extern.
In cazul moqii, intervine inactivitatea acestui
26

27. -
Dr. Antel Popescu-B4Ice~ti
incon~tient,deCia cOrPuluide energie car.eparase~tecorpul
fizic.
La oamenii aflati ih situatia de privare senzoriala,
creierul functioneaza priri semnalele trimise de
subcon~tient, adica de trunchiul, c~rebral, iaracesta i~i
mentine tonusul datorita inf~rmatiilor provenite de la
celelalte orgime-de simt. Daca semnalele sunt prea
monotone sau lnceteaza, creierul incepe sa se comporte
anormal, cu modificari de personalitat~ ~i de perceptie ce
produc tulburari in gandire ~iapoi apar halucinatii.. -
Se ~tie cadaca toateexcitatiilesenzoriale dispar,
creierul i~i inc~teaza activitatea,.astfel Cristpher Byemey
afnma ca varietatea stimulilor nu este numai sarea vietii,
este insa~isubstantaei.
In agonie ace~tistimuli senzoriali dispar pe masura ce
in organism dezordihea devine predominanta. Cand
stimulii senzoriali care actioneaza asupra organelor de simt
se reduc, avem tendinla s~ adormim, iar cand se reduc ~i
stimulii din interior somnul devine lipsit de vise.
in moartea clinica stimulii din afara sunt redu~i la
minimum ~i deasemenea se reduc ~i stimulii interni pana
inceteazaoomplet. .
In ceea ce prive~te moartea e 0 mare deosebire intre
suferinta ~imoarte, caci suferinta este apanajul vietii, este
calea prin care spiritul nostru se poate purifica, de aceea
suferim inai mult pentru a ne vindeca decat pentru a mun.
Dar chiartariia-iproduce durere moartea n iDspaimantape
i
27
-- --

28. Misterul mortii, lumea cealaltA ~i nemurirea suOetului
om caci ea reprezinta un salt spre n~cunoscut.
Cu toata aceasta spaima de moarte, comportamentuI
omului in preajma ei, este diferit dupa rasa, dupa gradul de
cultur~ sau dupa convingerea sa religioasa.
Chine7;iireprezinta poporul care moare in lini~te ~i
rara agitatie.
in agooia ce precede moartea, simtui tactil dispare eel
dintai, apoi vederea, urmeaza pierderea gustului ~i a
mirosului, numai auzul persistii, dar in loc sa fie diminuat,
dimpotriva, el este foarte mult sporit ~iaceasta se datore~te
desprinderii corpului sau astral in aceasta stare preagonica
~i calatoriei lui in afara corpului; astfel pumnd auzi 0
conversatie ce are loc la depiirtare de el.
In majoritatea cazurilor moartea survine tara ca
bolnavii sa-~i dea seama; caci pentru muribund aceasta
stare este euforidi ~iplacuta.
Teama de moarte este totu~i prezenta la toti oamenii,
cu cat ne temem mai mult de ea cu amt este mai de temut.
Cel mai mult pe oamenii care asista un muribund, Ii
inspaimanta lupta dintre viata ~imoarte in timpul agoniei.
Cu cat se dezvolta ~tiinta,cu amt mai mult cre~te in dura~
agonia. .
Mari] initiati ~i antichitatii nu se temeau de moarte
caci prin actul initierii ei reu~eau sa-~i desparta corpul
astral de cel fizic ~isa calatoreasca prin el in lumea astrala,
dandu-~i astfel seama ca moartea fizica nu este altceva,
decat 0 na~tere spirituala ~i de aceea Seneca sau Platon
28
-

29. ..-------... -. -. - --- -- -
Dr.Aurel Popescu-Bllcqti
priveau venirea moqii cu curaj ~iiubire.
Schoppenhauer afirma chiar ca moartea este scopul
vietH.
Robert Mac-Kenne asismnd foarte multi muribunzi,
declara ca indiferent de gradul in care barbatul sau femeia
se pot gasi in plina vigoare. a sanatatii, atunci cand se
apropie clipa mortii, tempa se transforma invariabil in
lini~te,star~itulvenind cu calm ~iseninatate sufleteasca.
Dr. Viovenal trage concluzia ca in toate bolile ~i la
toate varstele, ultimile clipe ale viatii sunt mai putin
infrico~atoaredecat se crede. La sffir~itulunei boli, apare 0
epuizare ~iun fel de anestezie, suferinta fiind inca un semn
ca organismul mai lupta cu moartea.
La acee~i concluzie ajunge ~i William Osler, care,
supraveghind muribunzii, constata ca moartea pentru ei
este 0 resemnare, un somn ~i0 uitare. Qar ~a cum se va
vedea in capitolele urmatoare, exista un paralelism intre
plecarea.spremoarte ~iplecarea spre viata fizica a spiritului
din lumea astrala, caci in ambeie situatii avem doua stari
incon~tiente.
Ce este de fapt moartea?
Dupa Larrousse, moartea este incetarea vietii. Moartea
este un somn definitiv al co~iintei ~iabolirea perceptiilor
creierului.
In generalteama de moarte este data de spectrul care
insofe~teagonia mortH.Agonia ~te 0 lupmmtremoarte$i
viafa, iar durata ei este in functie de natura bolii ~i de
29

30. Misterul mortii, lumea cealaWi ~inemurirea sunetului
rezistenta bolnavului, ea variind de la 0 elipa la eateva zile.
In eazurile obi~nuite, faciesul de.vine palid, aripile
nasului se subtiaza, privirea devine tulbure ~i ~tearsa,
pulsul slabe~te, respiratia se modifiea, putand apare
horcaitul. Alteori faciesul celor aflati in agonie se
inaspre~te, mu~ehii se ineordeaza, agonieul prezentiind
mi~caride greblare a ceareeaful!lipatului. Starea de agonie
a muribt!n~uluieste la fel de impresionanta ea ~i0'criza de
epilepsie. Criza epilepticilor ii face pe ace~tialivizi, cad pe
podea rara cuno~tinta, mu~chii se'crispeaza, membrele se
rasucesc, fata se contracta de parca ar.fi torturati, fac spume
la gura, ochii se dau peste cap, apare incontinenta de scaun
~i urina. Accesul se termina printr-o prostratie asema-
natoare eu starea de coma, iar de toate aceste manifestari
epilepticul nu i~iaminte~tenimic.
La fel se intampla ~iin criza de eelampsie, care apare. .
la gravide in timpul travaliului, urmata de aceea~i amnezie.
Agonia muribundului ne impresioneaza pentru ca ~tim ca
dupa ea urmeaza moartea. In agonie cel mai impresionant
aspect este horcaitul, care este greu de suportat de cei care
asista; el se datoreaza fie unei paralizii a cerului gurii, fie.
unei ~ontractii a limbii, fie prezentei mucozitatilor din
bronhii ~iI}.as.EI se~ana cu sforaitul din timpul somnului,
agonia este ultimul conflict dintre fortele vietii ~i puterea
care Ie stinge, ca 0 ultima palpaire a Iumanapi.
Muribundul nu este con$tient de starea In care se afla,
el nu percepe in acel moment nicio suferinta. Multi oameni
30
-- ----

31. Dr. Aurel Popescu-BiUce~ti
care au fost in agonie ~i au revenit la viata, afmna ca au-
zeau tot ceea ce se discuta despre ei, inclusiv problemele
legate de inmormantarea ce urma sa Ii se faca.
Oricare ar fi cauza mortii, in actulinsu~i al mortii nu
exista nici 0 suferinta fizica ~i nici in momentele care 0
preced. Grice individ il1 pr~gul mortii are perceptiile
diminuate. In gene;al oamenilor Ie este teama de moarte,
considerandcain acelecIipeei simtca nu mai au aer ~ise .
sufoca, dar moartea survine intr-o stare de narcoza perfecta,
tara suferintil, indiferent daca aceasta apare la star~itul
vietii prin procesul de imbatranire sau se datoreaza unui
traumatism, unei boIi sau unui accident.
De cemuribundulnu percepenici 0 durere?.
Explicatia 0 gasim in doctrina oculta ~i teozofica
asupra vietH care explica durerea ca pe un atribut al
corpului astraL Tocmai de aceea nu se mai afla In corpul
fizic al muribundului,caci el .se desprinde de acesta ~i
calatore~e la distanta de el; tocmai din aceasta cauza
moartea nu este un sentiment, ci dimpotriva, este lipsa
oricarui .sentiment.
Foarte multi autori spun ca moartea nu este altceva
decdt separareaspirituluide trup: Planpius, Varigny,Rysc~.
Platon aseamana, din aceasta cauza, moartea cu
somnul, caci ~i In somn are loc separarea spiritului de
corpul fizic. Moartea, din punct de vedere subiectiv, nu
prive~te decdt con~tiinta,.dar ea nu este apanajul corpului
fizic~ci al corpului astral ~i,CuInacesta nu mai este unit cu
31

32. Misterul mortii, lumea cealaltl ,i nemurirea sutletului
corpul fizic, co~iinta lipse~te muribundului. Aceasta
disparitie este tara durere, caci durerea este perceputa
numai atat timp cat corpul astral este unit cu cOfpuleteric.
In general, in afara de medicii ~i de oamenii instruitt.
care cunosc fenomenul mortii ~i~tiuca unneaza sa moara,
ceilalti oameni nu-~i dau seama de iminenta apropiere a!" -.
mortii.
Din punct de yedere fiziologic fenomenele mortii sunt
unnatoarele::
* su{!rimareafunctiei cerebrale;
* incetarea subita a senzatiilor ~i a locomotiei vo-
"luntare;
* paralizia stimulata a diafragmului ~i a m~chilor
intercostali;
* intreruperea fenomenelor mecanice ale respiratiei
~ivocii;
* anihilarea fenomenelor chimice;
* oprjrea inimii ~ia circulatiei sangelui;
* intreruperea metabolismului celular;
* oprirea proceselor de.termogenezii.
Ultima lupta intre viata ~i moarte se petrece in afara
con~tiinteimuribundului ~i:taradurere, a~acum au cercetat
numero~i autori: Romain Cools, Oswald WIrth, Andre
Lebay,Andre de Maison, A. Baillot, Francis Thomas.
Sunt a.utori, cum este Boucher de Perthrs care in
lucrarea s~ La Creation spune ca in momentul in care
spiritul se desprinde de corp, pe care il parase~te, ar trebui
32
- --

33. Dr. Au~1 Popescu-Bilcqti
sa incercam o'suferinta wi~ dar aceasta suferinta este de
ordin spiritual.
Hufeland spunea ca nimeni nu a simpt niciodata
moartea ~i noi murim tara sa fim mai co~tienti deca!
'atunci cand am venit pe lume. .
Omul nu-~i poate simp. moartea sa, caci moartea
inseamna pierderea corpului eteric care este tocmai
mijlocul prin care sufletul i~i simte trupul. Top oamenii
care ~i-au revenit din moartea clinicR, au spus ca nu au
simtit ca mor ~ica i~ipierdusera cuno~tinta.
Convulsiile, spasmele ~ihorcaitul, Ii fac sa sufere pe
cei care' asista muclbundul ~i n~ pe acesta, care nu mai
simte nimic.
In apropierea moqii apar tulburan ale functiilor
intelectuale, pierderea facultaplor afective, a instinctelor ~i
a facultatiior senzoriale.
Exista trei categoriide b!>licare pot duce la moarte. 0
prima categorie 0 formeaza bolile in care delirul nu apare
nici in pragul moqii.
A doua categorie 0 reprezinta bolile extracerebrale
care nu afecteaza decat in mod secundar creierul ~i care
prezinta Unsemidelir.
A treia categorie ~i ultima, cuprinde bolile cerebrale
care sunt insotite intotdeauna de delir.
Din prima categorie fac parte urmatoarele boli: tuber-
culoza pulmonara, bolile cardiace.$ihepatice, cancerul sto-
macului ~iintestinului,bemoragiile, pIeureziile, peritonite-
33

34. Misterol mortU,lumea ceal8ltJ ,I nemurlrea suOetulul
Ie ~iafectiunile chirurgicale. In aceste situatii moartea sur-
yine prin insuficienta respiratorie sau insuficientii cardiaca.
Foarte mulp dintre bolnavi, nu simt ca mor ~i adoIm
plini de iluzii; dar somnullor este cel din urma.
Din acest punct de vedere amintim ca .lmparatulroman
Adrian, in ultimile clipe ale viepi sale a compus versuri in-
cantatoare, iar Ronsard, a compus versuri pentrUiubita sa.
G boala care se vindeca,provoaca mai multa suferinta
decat 0 boala din care se moare. De remarcat ca tuber-
culo~iise despart de viata cu 0 ~urinta impresionanta: "ei
se sting ca o:lampa tara ulei", ~a cum a descris Voivenel
.incartea sa Medicu/ inJala durerii ~i a morlii.. .
Moqile dramatice sunt cele mai impresionante ~a
cum se intampla in pancreatita acuta ~iedemul pulmonar.
In moqile prin anemie, muribundul are crize convulsi-
ve impresionante dar ~a cum afirma Mac Kenna, bolnavul
nu este con§tient de ele ~inu are nici 0 suferinta.
34
- -- - - - - - ---

35. -- -- -- -- - - d_ __ --
MOARTEACA LINIE DREAPTA.
"
DUPA.BA TRANETE
-
Organismul uman are 0 evolutie precisa in tirnpul
vietii. Dupa 0 perioada de cre~tere ~i de dezvoltare a
copilariei ~i adolescentei; urmeazA varsta omului adult,
urmata invariabil de batranete, daca nu intervine moartea
din alte cauze de boaUsau accidente.
Varsta batranetii este intrerupta tara nicio exceptie de
.moarte,ultimul act al existentei corpului omenesc.
. In mod normal dupa 70 de ani, se poate aprecia 'ca
omul i~iincepe perioada batranetii sale, de~i nu .trebuie sa
confundamvarsta cronologica a anilor ell vdrsta biologica,
care nu sunt intotdeauna paralele, caci biologic organismul
35

36. Misterul mortii, lumea cealaltil~inemurirea suOetului
poate fi imbatrfuUtmai devreme ca urmare a unei imHol-
naviri survenite in timpul vietii sau unor conditii precare de
viatii.
Dupa perioada adulta, in intreg organismul are 19c.un
proces de scleroza care intereseaza vasele sangvine, acestea
ducand la reducerea fluxului sangvin necesar functionarii
bune a organismului, diferitelor aparate ~i organe care in
ultima- instanta deregleaza constanta mediului intern a
sangelui, homeostazia. Se instaleaza lent 0 insuficienta
functionalij.pentru toate funcpile organismului.
Dereglarea functiilor ventilatorii la batrani se
manifesta sub trei aspecte:
.*restrictiv, obstructiv sau mixt.
Prin reducerea capacitatii toraco '- pulmonare ~i prin
ingustarea bronhiilor, intervine ~i ~educerea capacitatii de
adaptare functionala a aparatului cardiovascular, prin
_ scadereaprogresivaa posibilitatilorde adaptare la efort.
Cea mai mare parte din cordurile senile prezinta 0 scleroza
coroniana cu leziuni ateromatoase. Arterele; in general,
prezinta 0 ateromatoza eu ingro~area intimei, prin depuneri
de lipide, calciu ~i colesterol, care conduc 1a 0 sc1eroza -
generalizata.
Venele nu mai sunt elastice, ele devin dure ~irigide.
C~pilarele se reduc, calibrul lor este neregulat, far
circulapa sangvina este incetinita.
Arteriosc1eroza duce la 0 insuficienta renala printr-o
nefrita interstitialifeu atrofia parenehimului renal.
36
---

37. --..-.-.
-- -_..-
Dr. Aurel Popescu-Bilce~ti
Metabolismul celular la batrc1nieste caracterizat prin
predominanta proceselor' de dezasimilare. Consumul
energetic.de fond scade progresiv ~i paralel cu varsta se
produce 0 carenta nutritiva complexa de proteine, vitamine
~i siiruri minerale. Rezervele energetice sunt limitate ~i
consumate rapid la cele mai mici .agresiuni. Fractiunile
proteice sunt modificate prin scaderea albuminelor ill
raportul albumine/globuline, care de la cifra normala de 1,5
ajunge la 0,70-0,90. Scaderea albuminelor se datoreaza
scad~rii sintezei hepatice,. deficitului de absotbtie intesti-
nala ~iscaderii functiei organelor genitale. La batrc1niscad
rezervele de glicogen hepatic ~i muscular, apa totala din
organism seade odata cu illaintarea in varsta. Daca la copil
apa reprezinta 75% din greutatea corpului, la adult este de
60%, la batrc1niscade la 50%. Apa extracelulara cre~te ill
dauna celei intracelulare, proces specific batranetii prin
sciiderea proceselor metabolice ce duc la 0 mai mica
eliberare de apa metabolica.
Dintre electroliti, sodiul, clorul ~i calciul cresc, iar ill
schimb, potasiul, magneziul ~ifosforul scad.
peshidratarea, hipoxia ~i acidoza produc tulburari
metaboiice celulare ~i deplasiiri anarhice de ioni, carac-
terizate in general prin trecerea potasiului ~i magneziului
din celule in spatiul extracelular ~ipatrunderea ill celule a
sodiului. Se produc leziuni ireversibile in parenchimurile
cu ~olvital: tesut nervos, cord,.ficat ~i rinichi, expIicand,
mecanismul mortii. Cele mai impresionante modifican ale
37
- -- --

38. . - - _.-
Misterulmortli,lumeacealaltl,I nemurireasuOetulul
batranefii sunt cele psihice. inainte de 'aparifia mortH,
. batranii, ajun~ila vw-stefoarte inaintate, i~ipierd memoria,
nu mai recunosc persoanele din anturajul familial,
amintirile din viafa lor sunt eronate ~i distorsionate, se
instaleaza 0 apatie progresivii,insotita de 0 emaciere grava,
adesea tesutul gras disparand in totalitate, greutatea
ponderala ajungand la 40-45 kg, cu tulburari sfipcteriene,
prin insuficienfa sfincteriana pentru materii fecale ~iurina.
Asistand astfel de batram, de cele mai multe ori
constatam conversafii imaginare ale acestora cu. rudele
decedate, pfu-infii,frafii sau copiii. Aceste tulburari caracte-
. ristice batrftnefii inaintate se datoreaza unor pierderi
continue de corp astral, cel care este responsabil de pro-
ducerea proceselor psihice. Aceasta caracteristica este
similara cu cOlistatareace 0 facem la bolnavii ce se afla in
agonie, indiferent de cauza ei, observafii facute de
Elisabeth Koubler-Ross, in cartea sa Drumu/ spre omega
~i care se explica prin de~area corpului astral de corpul.
. fizic. '"..
In moqile naturale sau senile majoritatea mortilor sunt
tara suferinta. Moartea prin batranete este deci rezultatul
unei scaderi gradate, pe nesimtite a forfei fizice.
Majoritatea autorilor considera batranetea ca fiind datorata
inlocuirii tesuturilor nobile ale organismului printr-o
invazie a tesutului conjunctiv, care este lipsit de
funcfionalitate.
Unii autori sustin ca celulele macrofage ~i fagocitele
t
I
I
1
I
38
- ------

39. Dr. Aurel Popescu-BAlce~ti
tesutului conjunctiv ar distruge tesuturile nobile ale
organelort producand 0 tulburare a structurilor.histologice
care ar duce la scleroza senila.
Exista batrani care se sting u~or ~i tara boala.
Dumnezeu a tacut ca omult trecand printr-o stareavansata
de senilitatet sa-~i piarda cuno~tintat sa hu mai fie lucid,
pentru a nu-~ida seama de apropierea moqii lui.
Eduard Thiandiere afmna in cartea sa Mdndria. .
renunfarii, ca vine 0 vreme in viata celui mai activ dintre
oamenit in care sufletul, nemaiavand nici ragazul, nici
pofta, niciputerea de a raspunde la tot ceea ce il solicita din
. afara ~iaspira el nis~i la nimicire ~i transfigurare, altfel
spus, imbatranireainseamnaobi~nuireacu gandulmoqii.
De~i toti batfanii sunt impresionati cand asista la
inmormantareaaltora, ei devin resemnap ~i indiferenp
atuncicandse apropieproprialormoarte.
39

40. MOARTEA SURVENITA
"
IN URMA UNOR CAUZE
ACCIDENTALE
Moartea prin asflXie
in ac~asta situatie, moartea se produce fie prin
blocarea plamanilor, fie prin"oprirea inimii, care duce la
insuficient~pulmonara.Fenomenulasfixieiesteconstant~i.
aproape ireversibil ~i face moartea nedureroasa caci
anesteziaza centrii nervo~i.
De~i, in primul moment, scaderea concentratiei de
oxigen din sange ~icre~tereabioxidului de carbon produc 0
hiperactivitate respiratorie, in a doua faza se produce 0
40
I
I
. I

41. Dr. Aurel Popescu-BAlcqti
deprimare a respiratiei.
In procesul agoniei se trezesc amintiri foarte vechi,
exista 0 surescitare cu 0 exagerare a fenomenelor reflexe, 0
agitatie intelectuala, delir ~ihalucinafii.
In evolutie agonicul devine calm ~i lini~tit, cu 0
logoree incoerenta ~ide neinteles pentru cei din jur. Cei ce
mor prin asfixie nu percep durerea, ei sunt ca ~ianesteziati.
Asfixiile care produc moartea se intdlnesc in
urmatoarele cazuri:
* asfixia prin inec;
* asfi~a prin electroeutare;
* asfixia eu gaze toxiee;
* asfixia prin lipsa de aer.
La moartea prin inec, subiectii i~i revad intreaga lor
viata. ce se desfa~oaraprin imagini eare se sueeed in fata
oehilor lor. Aceste amintiri se pare ca se produe in aeela~i'
timp ~inu sueeesiv, ei sunt intr-o stare de semicori~tienta,
asistand la propria lor viata ee se desf'~oara in imagini.
. Inecatul obi~nuitnu ajunge aproape niciodata la
fundul apei din cauza densitatii eorpului sau; de remarcat
ca, atunci eand cineva se ineaca in apa sarata, moartea se
produce ell suferinta.
In majoritateacazurilor,glota se opune patrunderii apei
in plamani, dar se poate intiimpla totu~i ca picaturi de apa
sarata sa fie inghitite ~i sa patrunda in arbore1erespirator,
detenninand0 senzatiedearsura~idesfa~iere,careslabe~te
progresiv,astfel ca, ill fmal, el moare tot tara durere.
41
-- -

42. - - ___nO' '__________ -- -, -- ,---
Misterulmortii,lumeacealalti,I nemurtreasuOetulul
Majoritatea inecatilor au fata congestionatli, pielea
violeta, ~ ales la buze ~i urechi, ochii deschi~i, cu 0
privire ce pare a fi vie, gura este intredeschisa, limba ie~ita
in afara, 0 ciuperca de spuma alba iese dintre buze ~i din
nan. Ace~tiasunt inecatii de tip vdnat.
Alti inecati aucu totul alta intati~are, fata lor este
palida, 0 paloare cadaverica, nu prezintli niciun feI. de
spuma la gum sau la nas, ace~tia sunt inecati de tlp alb,
sincopati sau inhibiti.
Pentru.inecatii vineti sau asfixici,nu patrunderea apei
in arborele respirator este cauza martii, caci lichidul nu
patrunde inaintea fazei de agonie. Pentru un timp, se
produce un spasm al glotei, iar ridicarea valului palatin
interzice intrarea apei in trahee prin nan.
Se produce 0 fuga a sangelui din periferie in capilare
~i vene, mai ales in. creier ~i plamani. Cre~terea
concentratei acidului carbonic in sange determina reluarea
brusca a. respiratiei, care fusese opritli la inceput, se
produce o' aspiratie toracica puternica, cu 0 diminuare a
presiunii, iar cum glota contmua sa fie inchisa, nici aerul ~i
nici apa nu pot patrunde, astfel ca sangele arterei ~i.
capilarelor pulmonare este cel aspirat prin peretele vaselor
~i patrunde in plamani, se amesteca cu aerul rezidual
alveolar ~i formeaza spuma ce a acoperit. intregul arbore
pulmonar ~i care apare la gura ~i niirile inecatului; se
produce de [apt un edem pulmonar supraacut, care
I
detennina mecanismul morfii prin mecare.
42
---

43. Dr. Aurel Popesc:u-Bllc:~ti
La inecatfi.albi, sincopap sau inhibip, nu giisim leziuni-
nici pulmonare, nici cardiace, contactul cu apa provocand 0
sincopa, cu oprirea cardiaca, al carui mecanism este
urmatorul: venele se golesc tiimitand sangele in interiorul
capilar, astfel ca el nu mai' ajunge in cavitatea dreapta a
- inimii,-in cantitateasuficientapentru a face functionala
mica circulatie, care la randul ei sa alimenteze cu sange
inima stanga.
In aceas~ situatie, inima i~i inceteaza acpunea de
pompa ~ise opre~te;Reducerea brusca a fluxului de sange
sprecreier_ producepierdereacuno~tintei.
In asfixia prin electrocutare se produce un tetanos
muscular violent, cu pierderea cuno~tintei, tara niciun fel
de durere, subiectii murlnd de fapt inco~enti, dureros
_ fiindnumaitetanosulmuscular.
Moartea prin intoxicatie cu gaze_ prezinta acele~i
caracteristici ca ~imoartea prin asfixiere, fiind 0 intoxicape
lenta cu oxid de carbon, de~i,uneori, poate fi ~ibrusca. In-
producerea lenta a intoxicatiei, bolnavul are 0 indispozitie
generala, tendinta la greturi, stan de v0!lla, dureri de cap,
ce intervin pe nesimtite, cu pierderea cuno~tei, apare un
somn care se adance~te.Cand cantitatea de gaz este mare,
se produce pierderea brusca a cuno~tintei,ca ~iin cazurile
de inee,producandu-se0 p~e totala. -
o astfel de moarte au avut-o locuitorii or~ului roman
Pompei, caci ill afar! de lava vulcanica care a erupt, era ~i
oxid de carbon In cantitate foarte mare. Survenind bruse,
43

44. Misterul mOrfii,lumea cealaltA,I nemurirea suOetulul
moartea acestora s-a produs tara durere.
Ih cazurile de intoxicatii cu oxid de carbon, primele
simptome; survin cdnd aproximaiiv jumatate din
hemoglobina a fost blocata de gaz; apare 0 indlspozitie,
apoi 0 durere violenta de cap, senzatia de cere d~ fier care
strange tamplele; urmeaza anieteli ~i vdjaituri in urechi,
halucinatii ~i tendinta irezistibila de a dormi. Mu~chii i~i
pierd progresiv puterea, mai ales m~chii extensori ai
picioarelor, ceea~ceface ca victimele sa nu mai poata fugi
de la locul accidentului.
In asfixiile prin lipsa de aer, a~a cum se intdmpla la
scafandri ~i la cei ce sunt surprin~i sub daramaturi sau
ingropati sub avalan~e, moartea survine lara cuno~tinta,
decitara dureri. .
Desprinderea corpului astral de corpul fizic este
prezenta ~iin cazurile de caderi in gol de la inaItime.
In aceste situatii, cei ce cad, in. timpul caderii, i~i
retraiesc intreaga lor viata, moartea fiind lara durere, caci
corpul astl:alse desprinde inainte de a lua contact cu solul.
Subiectul.aude zgo.motulfacut de corpul sau cand acesta se
izbe~te de'pamant, dar nu simte durere.
~i moartea care survine prin atacul fiarelor salbatice
este lara durere, de~iomul este con~tient.La fel se intdmpla
~iin moartea prin decapitare, in momentul fatal condamna-
tul fiind in sincopa, calaul decapitand, de fapt; un'cadavru,
omasa de came inerta, tara forta ~itara sentimente.
In moartea prin spanzuratoare are loc 0 dizlocare
44

45. Dr. Aurel Popescu-Bilcqti
brutala a vertebrelor ~i este, de fapt, tot 0 moarte prin
asfIxiere.Ea incepe printr-o senzape neplacuta ~ise incheie
printr-o senzape placuta, de ordin vizual,olfactiv ~i
~~ti~ .
Emisiunea seminala este prezenm la moI1ii prin
spanzurare, dar ea este privita ca una din primele conse-
cinte ale rigiditatii cadaverice ~ise produce la toate cazurile
de moarte in care cadavrul se afla intr-o pozitie verticala.
in cazul de otl'avirecu cianura de potasiu, moartea este
fulgeratoare, subiectul cade, scotfuld un strigat. Cand
stomacul este plin, pierderea cuno~tintei se produce mai
tarziu, iar in acest interval respiratia ~i contracpile inimii
sunt accelerate, apare 0 senzatie de sufocare, apar greturi,
dureri in piept, anxietate, intunecarea vederii, ameteli
puternice ~i0 indispozipe generala.
Moartea care apare in intoxicafia cu ciuperci este
pr~cedatade 0 facire a corpului, foarte intensa ~iuneori, de
fenomene convulsive.
'In general, moqile ce se produc prin otl'aviri, sunt
moqi dureroase.
Moartea care se produce prin infometare se instaleaza
incet ~i"tara durere, fIind precedata de 0 senzatie de
slabiciune ~ide pierdere a cuno~tintei.
45
-- - --

46. MOARTEA PRODUSA
PRIN SINUCIDERE
Sinuciderea este considemta un plicat de moart~.de
toate religiile, neadmitandu-se- niciun fel de justifi-
care.Acest fel de a se intrerupe cursul firesc al vietH este
impotrlva. vointei lui Dumnezeu, din aceasta cauzli §i
religia cre~tinaconsidera sinuciderea ~ plicat de moarte. .
Cu toate.acestea nu se cunoa§te niciun filosof cre§tin
care sa vada in sinucidere 0 crima.
De§ievreii din Vechiul Testament, budi§tii §iorlicHau
avut oroare fata de sinucidere, §iin cazul acestom existau
unii care 0 acceptau ~i 0 justificau. O{oarea sacra faJAde
sinucidere este un fenomen propriu §i exclusiv cre§tin.
46
- - - ---
,
I
I
I
I
I
I
I

47. - -- ---
Dr. Aurel Popescu-Bilcqti
Moartea prin sinucidere ogasim la toate popoarele ~i
in toate epocile, chiar ~ila oamenii primitivi ~i, din acest
PllD;ctde vedere, nu se poate trage concIuzia ca omul
iube~teviata in mod necondiponat.
Trairea suferintei in materie a spiritului uman face sa
apara ispita ca omul sa-~idoreasca moartea, din acest motiv
sinuciderea 0 intalnim in Iume ca un fapt.cotidian. Se poate
pune intrebarea daca sinucig~ii pot fi considerati ni~te
oameni l~i. Prin sinucidere au murit oameni il~tri ca
HanibaI, Cato, Brutus, Mitridate, Seneca ~iDecebal.
Putem sa-i consideram pe ace~tial~i sau mai degraba
. amputeasa-iapreciemcaoamenicurajo~i?. .
Pentru popoarele razboinice, spartani, romani sau
japonezi, sinuciderea era un act de curaj ~i0 datorie. Eroul
pagan prefera moartea decat dezonoarea invinsului.
" Cre~smul vedeinsinucidereunpa.catluciferic~inu0
l~itate obi~nuita,nu se poate spune ca sinuciderea este 0
slabirea vointeicaci,~a cum exism0 vointa de a trill,exista
~io.vointade a muri,caretrebuie sa fie extremde puternica.
Daca ar fi sa defmim sinuciderea, atunci sa ne referim
la felul cum a definit-o Durkheim: "orice cauza de moarte
rezultand direct sau indirect dintr-un act pozitiv sau"
negativ, executat de ins~i victima con~tienmde rezultatul"
actiunii sale". Aceasm definitie nu face 0 deosebire intre
actul de a fugi de moarte ~i"actul sinuciderii, aceasta
distincpe trebuie insa facuta pentru ca multi oameni se
sinucid pentru a evita un alt fel de moarte, dezonoranta.
47
-- --

48. - -__00--____.
Misterul Iitortii, lumea cealaltA ~inemurirea sufletului
o alm definitie a moqii prin sinucidere a fost data de
Landsberg in felul urmator: "actul prin care 0 flinta ome-
neasca creeaza, in mod voluntar, ceea ce ~rede a fi 0 cauza
eficienm §isuficienta a propriei sale moqi".
Apo.stolul Pavel, adresandu-se credincio§ilor, a spus:
"frati ~ifli, nl,ltrebuie sa fugiti de ~uferinteleintru Hristos,
pentru ca El.insu§i s-a daruit de buna voie moqii, 'pentru
mantuireanoastra". '
In contrast cu acesta, Sf. Au~ afirma urmatorul
principiu: "sa te omori inseamna sa omori un om, sinucide-
rea este omucidere, iar aceasta este de neiertat ~ipedepsita
de 1egile1uiMoise".
Traditia cre~tina admite doua exceptii, ~i anume
t:azboiuldrept ~ipedepsa cu moartea, pe care Ie accepta.
Sinuciderea este contrara inclinatiei naturale a omului,
contrara legii naturale ~icontrara milei, dar in ace1a~itimp,
dorinta de viata a omului, nu este nici nelimitata, nici
neconditionata. Acest bun, care este viata, din punct de
vedere cre§tin,este'un bun indoielnic, nefiind bunul eel mai
de pret: ca sa te lipse~tide un bun relativ pentru a evita un
rau mai mare, ca pierderea onoarei sau a libertatii, nu este
un act cafe seJndreapta impotriva propriei noastre persoane
§i,de foarte niulte ori, eel ce se sinucide este intr-o astfel de
situatie.
In antichitate, la marii filosofi greci, moartea prin
sinucidere era aproape 0 regula. Foarte ftecvent, sinucide-
rea este intaInita la tineri din cauza consumului de droguri
48
--

49. - -------- --- --- --- -- - ---
Dr. Aurel Popescu-Balce~ti
~i,nu de putine ori, indragostitii mor impreuna.
Sfantul Toma eonsidera ea omul este proprietatea lui
Dumnezeu ~inumai EItrebuie sa ia 0 hotarare cu privire la
viata sau moartea oamenilor. Daea omul se n~te pentru a
suferi ~iastfel sa-~ipurifice spiritul, ca singura posibilitate
de a realiza aceasta, sinueiderea,-intrerupand viata, nu mai
lasa spiritului aeeasta posibilitate ~idin aeeasta eauza acest
act este condamnat de religie. Cu toate acestea, se admit
doua exceptii: daca sinuciderea a fost fiicutaintr-o stare de
slabiciune mintala sau daca in sinucidere se gase~te un act
de cainta.
Am seris deja ca in actul mortii are loc desprinderea
corpului astral, care imbraca spiritul omului ~icare cwato-
re~tedupa moarte in lumea astrala.
In cartea l~ Elisabeth Kubler-Ross, Drumu/ spre
omega, se descrie tocmai acest fenomen pe care I-a intalnit
la muribunzi. Ea descrie marturiile tacute de oamenii care
ajung in pragul mortii, omega reprezentdnd sf'ar~itul
alfabetului grec ~i, prin analogie, moartea ca sf8r~it al
vietH, omega fiind scopul evolutiei umane, ultima
destinatie catre csu-etinde, inexorabil, umanitatea.
Relatarlle acestor oameni, aj~i in praguI moqii, sunt
identice, indiferent de rasa, religie, nationalitate ~i de
gradul de cultura.
Este foarte serimificativ faptul ca, ace~ti oameni
reveniti la viata, ~i.auschimbat profund viafa lor moralii ~i
spirituala, deveniJ?d fiinte mai iubitoare ~i mai
49
-- ------

50. Misterul mOrfii,lumea cealaltli,i nemurirea suOetului
compatimito"are,prototipuri ale unei noi rase, mai avansate,
a speciei umane, omul spiritualizat, omul viitorului, omul
con~tiinfei, care se bazeaza pe iubire ~i infelepciune.
Aceasta remarca a fost fiicuta ~ide alp autori, printre care:
John White, R. M. Buke, Aurobindo, Ken Wilbar, Nancy
Clark, T. Robinson. Ace~tia descriu noua stare a 'existenfei
spirituiui, p.ecare 0 numesc faza a patra, in care con~tiinfa
va fi pe primul plan fatAde corpul fizic, pentru care nu mai
reprezinta"'o preocupare apartc;:.Aceasta stare evolutiva a
viitorului om s-ar datora trezirii energiei primordiale din
om, numita energia Kundalini, ~a cum descrie Gopi
Krishna, in cartea sa, Energia evo/utivii a omu/ui.
Trezirea energiei Kundalini este un drum spre. ,
iluminare, 0 cale ce face sa avanseze specia umana spre 0
stare de con~tiintAmai mare.
Concluziile starii la care ajung muribunzii sunt
urmatoarele: experienfa mortii iminente este 0 experienfii
transcendenta a con~tiinfeiumane schimbata in bine.
Aceasta experienfa este sau poate fi lnsotita de trezirea
unei energii subtile, numita Kundalini.
Aceasta energie poate sa transforme sistemul nervos,-
in mod permanent, pentru a activa potentele spirituale
latente ale omului. Aceasta trezire a energiei Kundalini
poate sa genereze un nou tip de fiinta, care se caracterizeza
printr-o inJelegere spirituala a universului. .
Concluzionand, se poate spune cd activitatea acestei
energii poate duce la 0 noua rasa de fiinfe umane, care ar
50
-- - ---'

51. Dr. Aurel Popescu-Bilce~ti
putea sa transfonne planeta. Experinta trairii unei stari de
moarte iminenta schimba modul de viata al omulili
respectiv, care incearca 0 iubire mai mare fata de tot ce Ie
inconjoara, fiintele ~ilucrurile cu care la contact. Se obtine
o mai mare co~tiinta a faptului ca facem parte top din
conitiinta cosmica, tot ce ne inconjoara este viiz11tin
~ceastastarepreagonicain a patradimensiunea spatiului..
Ia ~tere 0 spirituaUtate marita, o' credinta ferma in
Dumnezeu, ca unic creator a.tot ce ne inconjoara.
Religia este numai 0 scara pe care putem urca spre a
obtine gradul superior de spiritualitate.
Reveniti din aceasta stare preagonica, oamenii au un
mai mare grad de spiritualizare, scopul lor in viata fiind
iubirea fata de altii, un altruism deosebit; Ie dispare teama
de moarte pe care, chiar 0 doresc pentru a se reintaJ.nicu -
sursa de lumina dumnezeiasca pe care au cunoscut-o in
experienta mortii iminente, caci ei au descris' ca au loot
contact cu 0 lumina orbitoare, 'ce Ie inunda spiritul, ei se
scalda in emotii de bucurie, de indintare, de triumf, de
maretie, de renuntari ~ide fericire, un extaz irezistibil.
Se descrie <>iluminare intelectuala, 0 iluminare prin
care se vede evolutia universala, se de~teaptaun sentiment
de iubire ~i de compasiune pentru toate creaturile vii ale
pamantului. Se produce ocre~tere a fortei ~i a activitatii
mintale, 0 intinerire ~i0 prelungire a vietii, 0 schimbare a
, personalitafiilor,devenindmai caritabili.Ei capata0 fOI1a
magnetica care atrage ~i inspira celorla1ti0 fidelitate ~i 0
51
-- -- - - -

52. Misterul mortii, lumea cealalti'i ~i nemurirea sufietului
credinta de nezdruncinat. Se produce 0 dezvoltare apilte-
. rilor paranormale in clarviziune, perceptie extrasenzoriala,
preziceri ~ivindecarl psihice.
Cum se explica aeeasta schimbare pe care 0 ...obtin
oamenii ee ajung in pragul mortii?
In aceasta stare, prin corpul astral desprins de.corpul
fIzie, spiritul ealatore~te~iia contact cu co~tiinta cosmiea,
cu Divinitatea, de unde ob~e ac~te. informatii, proprii
spiritelor angelice, ~itoate acestea piin activitatea energiei
Kundalini. :
In sa!!8erita, Kundalini inseamna fncalcitii, ea un
~arpe; aceasta este 0 forma de bioenergk subtila, care se
afla intr-o forma latenta, ca un ~arpe adormit la baza
coloanei vertebrale, in osul numit sacru, care inseamna de
fapt osul stant.
In anumite oeazii particulare, aceasm energie poate fI
activata, ea mergand pritr-un canal special de-a lungul
coloanei vertebrale. Circuland, ea afeeteaza unele centre de
energie, de. absorbtie a corpului eterie ~i astral ~i poate
provoca transformari energetice explozive ~i destabili-
zatoare, ce se fac simtite atat pe plan fIzic, cat ~ipe plan .
psihic, efectele sale variaza de la individ la individ, iar
manifesmrile lor tipice sunt extrem de tulburatoare pentru
echilibrul personal.
Trezirea acestei forme speciale de energie 11aduce pe
om intr-o .stare de con~tiinta mai inalta, iar cand este
complet "t!ezita, omul poate atinge co~tiinta cosmica.
52

53. Dr. Aurel Popescu-BAlce~ti
Aceasta energieactiveaza sistemul nervos, potentialele sale
latente, permitind omului sa faca 0 experienta cosmica ~isa
realizeze performante uimitoare. Activarea acestei energii
ar fi prezenta la geniile umane ~i la cei cu experiente
mistice ~i religioase, ea fiind de provenienta divina.
Aceasta energie este 0 supozipe pana in momentul de fata,
caci nu s-a re~it testarea ei, de~i unii autori au conceput
aparate pentru a 0 masura, prlntre care Itzhok Benton ~i
HiroshiMotoyama. .
Un argument in fav<,:?areaacestei energii este afmnatia
celor ce se trezesc din starea de moarte iminenta, care spun
ca sunt-con~tienti ca in ei s-a trezit 0 energie speciala.
Aceasta energie Kundalini oartrezi al cincilea centru de
absorbtie astrala de la nivelul gatului ~i astfel se obtine
posibilitatea de a se vedea trecutul, prezentul ~iviitorul, in
acee~i dimensiune. Ciindse activeaza ~icentrul al ~aselea
de absorbtieastrala, situat intre spriincene,respiratia devine
mai rara ~i mai u~oara, a~a incat se poate trai tara a mai
respira, atingiindu-se astfel con~tiinta cosmica unde nu
exista trecut ~iviitor, caci toate fenomenele se desfa~oarain
aceea~idimensiune, in afara spatiului tridimensional.
Este'de retinut ca ace~ti oameni care revin la viata,
dupa ce au trecut prin aceste trairi astrale, afirma ca se
reintorc in corpul fizic, intriind prin cre~tetul capului,
sp~iind ca i~i dau seama cum se umple corpul fizic cu
energiape care 0 poarta spiritullor.
Se concluzioneaza ca trezirea energiei Kundalini este
53

54. Misterul mortii, lumea cealalti ~ine~urirea suDetului
analoga cu starea pe care 0 traiesc persoanele aflate in
pragul mort:ii.De asemenea, aceasta energie este trezita ~i
. prin diferite procedee de concentrare a gandirii, cum sunt in
Yoga ~imeditatia Zen.
. Marii initiatiai antichltatii,prin concentrariale gan-
dirii, au luat contact cu con~tiinta cosmica, tre~ind tocmai
aceasta energie.
Desprinderea spiritului de corp~ fiiic a fost studiata
din fenomenul mort:ii clinice, de R~ymond Moo.dy. El a
studiat.aproximativ 150de cazuri ~leunor persoane care au
fost readust?la viata.dupa ce au fost socotite ~idecIarate in
moarte clinica de catre doctorii lor, sau experiente ale unor
persoane care, dupa accidente, rani ~i imbolnaviri foarte
grave, au ajuns foarte aproape de moarte flZica,precum ~i
experiente ale unor persoane care, in timp ce mureau, au
povestit altor persoane prezente aceste fenomene. Ace~ii
bolnavi, care ajung in pragul mort:ii,in momentul in care se
ajunge in situatia de a fi considerati mort:i,aud medicii care
. ii decIara ca fiind decedati ~idupa acest moment ei aild un'
zgomot puternic ~iau impresia ca ,treeprintr-un tunellung
~i intunecos.Dar toti constata ca sunt in afara corpului-
fizic, pe care ~i-lvad de la distanta, 'observandcum medicii
incearca sa-i readuca la viata.
In aceasta stare ei constata ca au un trup, dar un altfel
de trup, nu unul fizic, ~iin acest trup vad ~i alte persoane
pe care le cuno$teau Inainte de aceastii stare, dar de care
~tiaucd Sm;ttmort:i,acestea fiind rude sau prieteni.
54
-- -- --- -

55. Dr. Aurel Popescu.BAlce~ti
Mai tarziu, Ie apare 0 ~inta de lumina-iubitoare ~i
"calda.Aeeasta fiinta de lum.ina 1(;(arare toata viata In
irnaginile cele mai importante ale acesteia, ei traiese 0 stare" .
de fericire ~ide bucurie de care nu ar vrea sa se desparta.
, lata cum relateaza aeeasta stare 0 femeie care ~i-a
revenit din moartea clinica: "credeam ca eram rnoarta ~i
imi parea diu, dar nu puteam sa-mi dau seama unde urma
"sarnerg. Gandul ~ico~tiintamea erau ca atunci cand e~tiIn
viata, dar ilUputeam sa inteleg toate acestea, ma gandeam
niunai unde"voi merge". I~idadea seama ca se afla intr-un
trup spiritual, care nu are 0 soliditate, obiectele din jurul
. sau pareausa se rni~teprin el ~i,de~iin .aceastastarese
adresa oamenilor fizici, ace~tia n-o auzeau ~i n-o vedeau." "
Acest corp spiritual nu are greutate, el pa~e~tepe tavanul
eamerei sau piute~te in aer. In ceea ce prive~te fiinta de
lumina, majoritatea 0 considera ca fiind Inger, iar comu-
nicarea cu ea se face prin traducerea ganduluL
Revenind la viata flzica, ace~ti oameni care au trait
experienta morti~ clin.iee,eonstata ea au un alt spirit, ei
devenind mai altrui~tifata de suferinta altora ~imulti dintre
ei ~u puterea de a eunoa~tegandurile oamenilor. Dar, eeea
ee este' rnai important, ei nu se mai tern de moarte,
cunoscand locuI"unde vor merge, ei nu mai au dubii in
legatura cu supravietuirea spiritului dupa rnoarte.
Asemanarea flintej de lumina cu ingerii sEmcu Hristos,
prin analogie, 0 gasim descrisa in faptele apostolilor. Cand
apostolul Pavel rnergea spre Damase, unde trebuia sa
55

56. Misterul mortii, lumea eealaltA ~inemurirea sufletului
participe la judecarea a doicre~tini pe care unna 2sa-i
condamne la moarte, 0 lumina din cer i s-a aratat, iar el
descrie astfel aceasta Infati~are: "Am. vazut pe drum
stralucind 0 lumina din cer, a carei stralucire emmai
_ puternicaca a soarelui,iaraceastaluminastraluceainjurul
meu ~i a celor ce calatoreau cu mine ~i cazand Clltotii la
pamant, eu am auzit un glas care imi zicea in limba ebraica:
,,saule, Saule de ce ma prigone~ti? Este greu sa izbe~ti cu
piciorul intr-un tepu~!" Cine e~ti,Doamne? am zis eu ~iEI
a zis: "Sunt Isus, pe care tu il prigone~ti, 'dar scoala-te ~i
stai in picioare pentru ca m-am aratat tie, ca sa te pun
, sJujitoroJimartor atat a lucrurilor pe' care le-ai vazut, cat
oJia lucruri/orpe care ma vei vedeaflicandu-Ie".
Fiinta aceea de lumina are 0 personalitate, de~inu i se
poate vedea.nici ,0forma fizica ~iea are 0 voce.
Acea viziune a lui Pavel i-a schimbat complet viata,
cad din prigonitor devine un aparator al cre~tinilor ~i un
propovaduitor frunt~ al cre~tinismului.
Pavel spunea in pelerinajele sale ca "exista trupuri
cere~ti ~i trupuri pamante~ti., dar una este ~tralucirea
trupurilor cere~ti ~i alta a celor pamante~ti, a~a este ~i
-invierea mortHor, trupul este, semanat in putrezire ~i
invierea in neputrezire, este semanat in ocara ~i invie in
marire, este semanat in neputinta ~i invie in putere, este
semanat trup fizic sau firesc ~i invie trup spiritual, caci
exista un trup ceresc ~i-existaun trup spiritual!" Existenfa
spiritului nemuritor ~i transcendent este descrisa ~i de
.
J
56

57. .- '- --. -.- -
Dr. Aurel Popescu-Bilcqti
Pl,aton,care de asemenea face §iremarca ca spiritul trme§te
in alte dimensiuni, in afara timpului, caci timpul nu se mai
gase~tein spatiul as~aI de dincolo de lumea fizica, iar ceea
ce noi numim timp, nu este altceva decdt reflexia
mi~catoare,nereala a ve~niciei.EI descrie calatoria astrala
a spiritului §i convorbirile lui cu alte spirite, considerand
trupul fizic ca fiind inchisoarea_spiritului, iar moartea ~ste
o evadare a acestuia.
~piritul trece dintr-o stare de mare cOD§tii!1tape care 0
are inainte de n~tere, la una mai putin con~tienta,cand este
lntrupat in om §iuita, in acela§itimp, adevarurile pe care Ie
eunoseuse in starea sa din afara trupului. Acest aspect este
eel mai bine descris de Platon in eartea a X-a a sa,
Republica, unde poveste§te mitul soldatului grec R.
Spiritul, ca entitate.separam de trup ~itranscendenta, este
aratat ~iin Carfea tibefana a mor{ilor,unde se mentioneaza-
ca mintea sau sufletul persoanei muribunde pleaca din trup.
La un moment dat, sufletul (spiritul), intra ~ntr-unle~in §i
se descopera in gol, dar nu in gol fizie, ci lIDUlin care ii
persista con§tiinta,el poate sa auda ni§te sunete alarmante
~i deranjante, dupa care se afla inveIit intr-o iluminare,
fiind surprlns ca se afl~in afara trupului fizic, vede ~iaude
rudele ~i prietenii sai cum ii jelesc trupul ~i il pregatesc
pentru inmormantare, dar cand Ii se adreseaza,_ace~tianu-l
vad ~inu-l aud. Se intreaba pe sine daca este mort sau nu ~i
cand, in final, i~i da seama ca este mort, se intreaba unde
trebuie sa mearga. EI constata cd are un trup, dar nu
57
- ----

58. -- - -.- - -- -- -- -- - - -.. ----.--------
Misterulmortil,lumeacealalti,I nemurlreasufletulul
material ~i ca poate trece prin stanci ~i pereti tara sa
intalneasca nici 0 rezistenta. Calatoria lui este aproape
instantanee ~i se poate intalni cu alte trupuri spirituale, in
aceasta stare el i~ivede toata viata pamanteasca in imagini,
un fel de oglinda, in care este reflectata intreaga lui viata
trupeasca.
.Spiritele converseaza intre ele intr-o limba universala
care este limb.agandului, iar timpul ~i.spatiul nu mai opun
obstacolele pe care Ie opun in viata fizica.
Aceasta viata din lumea cealalta este descrisa ~i.in
Biblie, astfel Isaia 26:1 spune: "Sa invie dar, mortii !ai, sa
invie cu trupul unui mort, treziti-va ~icantati voi ce stati in
tarana, pentru ca pamantul va scoate iar~i afara pe cei
morti", jar Daniel J2:2 spune: "Multi din cei ce dorm in
taI'ana pamantului se vor trezi, uniispre viata ve~nica, iar
altii pentru ocara ~i~ine ve~nica".
Initiere~ in timpul vietii, are ca scop / intelegerea
fenomenului mortii ~i convingerea de supravietuire a
spiritului. Dupa ce a pierrlut nemurirea, omul este sortit
mortii. Daca pe pamant omul nu re~e~te, prin respectarea
legilor divine pe care Ie recomanda biserica, sa fie mantuit,
el va trebui sa se reincarneze de nenumarate ori pentru a
.reu~isa obtina ispa~irea.
Australienii considera ca timpul care separa moartea
de reincamare este scurt.
In general,spiritul bunicilor sau stabunicilor este acela
care se reincameaza, dar la alte popoare credinta in acest
58
--

59. Dr. Aurel Popescu-Bilce~ti.
interval de timp este foarte diferita.
Rolul initierii efectuate in. timpul vietii este foarte
important, caci initiatuI este mai bine pregatit pentru a
cunoa~te viata spirituIui dupa moarte ~i pentru a infrunta
acea.sta perioada diferita ca 1imp, care incepe odata cu
moartea ~ise sfar~e~tefie cu reincarnarea la 0 noua viata.
fie cu ascensiun~ain lurneaspiritelor angelice, care nu mai
au nevoie de 0 alta reincarnare, caci ele au devenit pure ~i
au intrat in con~tiintaco~mica.de aceea misterul mortii nu
consta in ceea ce sf'ar~~te ea, ci in ceea ce incepe odata cu
ea.
i
I
I
I
L
Omul vede, de nenurnarateori, murind un semen de al
sau, il vede'in agonie, fiecare.cunoscand moartea in acest
sens, dar nimeni nu cuno~te insa inceputuI de dupa
moarte, caci atunci incepe ceva cu desavar~ire deosebit,
ceva ce nu ne inchipuim curnva fi, ceva ce !luputem vedea
cu ochii in timpul vietii.
Moartea po~te fi cunoscuta inca din timpul vietii, mai
precis inceputul ei, trecerea imediata de la viata la moarte,
trecerea intr-o alta lurne, unde incepe cu totuI altceva ~i
unde valorile vietii fizice nu mai sunt recunoscute.
Scara valorilor, dupa moarte, estecu totul de alta
factura, ea depinde de puritatea morala a spiritelor noastre
pentru a ne piltea reintoarce in santil' familiei lui
Dumnezeu, sau sa -ne intoarcem din nou in vartejul
remcarmlrilor~ila suferinta.,
Din aceea~icauza, viMaspiritului unui cer§etorpoate
59
-----

60. - u .__ ______.
Misterul mortii, lumea cealaltA ~inemurirea sufletului
trece, dupa moarte, in co~tiintaangelica, pe cand spiiitul
unui savant impur mora1ice~tese reintoarce la suferinte, fie
ca este allui Bergson, Einstein sau allui Robin, Dante sau
Goethe.
Daca privim moartea din punct de vedere filosofic,ea
ne apare ca un fenomen natural sau ca un mister, in ~bele
cazuri nu se ajunge la realitatea mortii, ci numai la
COnstatareaei. De aceea moartea trebuie invatata inca din
timpuFvietii, de~i la incep1;1teste foarte greu de inteles, de
altfel ~a ~iintrai'eain viata. ea se invata de la oamenii care
au cunoscut-o tara sa moar~ ~iace~tia sunt oamenii initiati
in tainele cerurilor ~i ale pamantului, caci ace~tia cunosc
fenomenele ezoterice ale vietti ~iale mortii.
in ceea ce prive~te. existenta vietii spiritului dupa
moarte, un sondaj GALLUP, a aratat ca 94% din oamenii
interogati in America, cred in existenta lui Dumnezeu, 67%
cred in existenta paradisului, 53% cred in existenta
infernului, 23% cred in reincarnare, 46o/Q.cred in existenta
fiintelor inteligente de pe alte planete, 24% cred ca putem
comunica cu mortii, 50% cred in perceppa extrasenzoriala
~i 15% cred ca au avut experiente la limita mortii.
Existenta spiritelor dupa moarte se datoreaza unor uni-
versuri mentale paralele. Spatiu1nostru mental este limitat
la trei dimensiuni, ~a cum este universul fizic. care ne
inconjoara, dar exista ~i alte universuri mentale cu 4, 5, 6
sau 7 dimensiuni.
Aceste lumi mentale paralele sunt interdependente,
60
-------

61. Dr. Aurel Popescu-Bllcefti
caci lumea exterioara nu ar putea exista tara universul
mental care 0 percepe, iar universul mental i~i imprumum
imaginile de la perceptii.
Aceasm relatie dintre lumea ex~erioara ~i lumea
inte~ioara, a preocupat toate filosofiile, de la Platon ~i
Aristotel. Cei mai mulp au ajuns la concluzia ca exista 0
alta lume, ca aceasta lume,este locaIizata in cer, ca exista
un trup fizic ~iun suflet (spirit), ca in timp ce trupul moare,
spiritul se duce pe lumea cealalta. Aceasta posibilitate a
existentei unei lumi paraIele cu cea fizica ~ia caIatoriilor in
aIm lume este sustinuta, din ce in ce mai mult, de ~tiintele
. exacte,fizica~imatematica,care au deschisnoi perspec-
tive aratand ca, aIaturi de lumea universului vizibil, exista
o aim lume, ascunsa in particule minuscule, invizibile cu
vederea flZica.
Exp1lcapaexistentei acestor lurni se afla in existenta
unor spapi ~u mai mult de trei dimensiuni, ~ cum a aratat
. AlbertEinstein.Datoritafaptuluicanoitraimintr-unspapu
tridimensional, nu putem comunica cu alte lumi invizibile,
ce traiesc in alte dimensiuni. Con~tiinta cosmica, in care
asced spiritele pure dupa moarte? se afl~ in a pa~a
dimensiune. In aceasta dimensiune, vederea astrala este
sferica, simultanatotperceptiva. Se pot vedea lucruri amtin
fatiicat ~iin spate, amt la dreapta cat ~ila stanga, in a patra
dimensiune obiectul focalizat se plaseaZiiin centru, el fiind
privit din toatepaqile, privindu-l ~iin interior, ca ~icand'ar
. fi transparent.
61

62. Misterul mortii, lumea cealaltA ~i nemurirea sufletului
Experientele in afara corpului, din moartea clinica din.,
starile preagonice, dm somnul eu vise, din Yoga' ~i alte
procedee de meditatie, se des~oara, toate, in a patra
dimensiune.
In acest sens, sa citam cazu11uiRobert Monroe, un om
de afaceri din Virginia, care a descoperit in 1958 ca se
putea desprinde pe sine de corpul sau fizic ~i cu eel de-al
doilea corp al sau putea vizita prieteni aflati la mare
distanta ~iputea relata evenimente petrecute acolo. Dar in
afara de explorarea campului fizic, el puteavedea ~io'lume
intermediara, populata de fantome imprevizibile, pe care 0
putem v€.deanumai In stare de vis.
Cel mai important fapt descris de acesta este existenfa
unei alte lumi, paralele cu a noastra, in care exista totceea
ce exista pe pamant, 0 reflectare ca intr-o oglinda a
existentei pamante~ti:
Monroe spune ca, In vederea lui astraHi,a descoperit
ca trupul sau fizie se transformase in propria-i imagine in
oglinda, dreapta corpului devenind partea stanga, iar partea
stanga devenind partea dreapta, 0 lume deci r~sturnata, era
de fapt corpul sau rasucit prin cea de a patra dimensiune ~i
careIi dadeaimagineain oglinda. .
Experientein afaracorpului,foarteimportante,a facut .
~i scriitorul american de origine peruviana, Carlos
Castaneda.Constatarilesuntasemanatoarecu relatarilelui
Raymond1100dyprivind viziunile celor care au fost in
moartec1inica~icarese des:m$oara,evident,tot in a patra .
62
- -- -

63. [-
t
f
Dr. Aurel P0J!eS~u-Bllcqti
dimensiune. Ei spun ca au intaInit rude ~iprieteni decedap,
caauintaInit0 fiinta de lumina care Ieprezinta 0 retrospec-
tivain panoramica vietHlor. _
Locuitorii din Oceania, China ~iAmerica de Nord fac
distinctie intre un spirit liber sau separat de corpul fizic din
tjmpul visului sau a transei ~ispiritul corporal care asigura
functiile vitale ale vietH. .
Tarfunul mortilor poate fi un #nut al fericirii sau al
suferinJei,in functie de gradul de moralitate al spiritului.
In lumea cealalta, de dupa-viata, toate lucrurile de
acolo prezintii0 simetrie inversa, cand pe pamant este ziua,
acolo este noapte ~i invers; altii considera ca acolo nu
ex,istanoapte ~inici somn, pentru ca nu exista oboseala.
In stare de transa, ~amanul~tra in a patra dimensiune
~iinaceastii stare el manifesta indiferentAla dureri ~irani
autoproouse. in stare' de transa, ~aman~l comumca cu
spiritul ~icalatore~tein lumea spiritelor ~ipoate fi posedat
de alte spirite care vorbesc prin gura lui. In unele cazuri,
~amanuleste le~at cu 0 sfoara, intr-un cort inchis, care este
zguduit violent de catre spirite ~icare se crede ca dezleaga
sforilecu careestelegai~amanul. _
Transa ~amanuluieste echivalata cu moartea, de catre
Hultkrantz, caci el apare ca ~i mort, nu are mi~cari ~i are
tendinta spre apnee (absenta respiratiei).
63
- -~--

64. -
ACTUL PROPRIU-ZIS
AL MORTII .DIN PUNCT
DE VEDERE SPIRITUAL
..
Senzatiile care preced ~i urmeaza dupa moarte sunt
foarte variate ~i ele depind de puritatea morala a spiritului
pe care I-a purtat omul in.timpul vietii pamante~ti.
Privind actul moqii din punct de vedere sphitua1; se
poate spune ca moartea se datoreaza separarii spiritului de
corp, iar aceasta separare se desfa~oaraincet, incet, in mod
gradat. Cu dit legaturile dintre corpul fizic ~ispirit sunt mai
puternice, cu atat mai lunga va fi agonia. lmediat dupa
desprinderea de corpuZfizic, spiritul1§i revede intreaga sa.
64

65. ..
Dr. AurJ,1 Popeseu-BAle~ti
viata m mod fulgerator; in imagini, ca ~i cand corpul sau
fizic in care a trait a fost fotografiat permanent de catre
altcineva, el se vede deci pe sine dinafara. Dupa aceasta
retraire, spiritul intra intr-o stare de adormire, de semnalat
ca parasirea 'corpului.fizic, spiritul 0 face prin al ~aptelea
centro de absorbtie eterica ~i astrala care se gase~te in
cre~tetul capului, el este imbracat de perispirit, adica de
fluidele ce formeaza corpul astral, solar, cosmic ~i
m¥versic. .
. Parasireacorpuluifizicse facesubformaunuifumde
tigara, a unei cete alburii, care se inalta spre tavanul
camerei ~icare are forma corpului fizic, la inceput dispus
sub forma orizontala, iar apoi dispus in plan vertical.
Aceasta desprindere a spiritului a putut fi surprinsa pe
pelicula fotografica. De mentionat ca parasirea corpului de
catre spirit, la spiritele inferioare se fac~prin gura, odata cu
ultimul suspin. Ie~it din corpul fizic, perispiritul avand in
interior spiritul, ia forma corpulw uman, identica cu acela
care moare; iar cordonul de legatura cu corpul eteric se
rupe, el pleaca in spatiul astral, trecand prin tavanul
camerei ~i prin pereti, tara ca ace~tiasa constituie un
obstacol mecanic. inainte d~ a se rope acest cordon, corpul
astral fiind partial desprins ~iomul aflandu-se in agonie, el
vede injurullui spiritele rudelor ~iprietenilor lui decedate
m~ inainte cu care de obicei poarm conversatii.
Spiritele acestor morti vin in preajma muribundului
pentru a-I ajuta la destrupare ~ipentni a-I insoti in calatoria
65
---

66. Misterul mortii, IUlDeacealaltl ,I nemurirea sufletulul
lui asttaHi,unul dintre ace~tiafiind calauza in noua sa viata.
Pentru a ajuta spiritul sa se desprinda de corp~i sa se
poata elibera mai ~or este nevoie de mull! lini~te injt.1rul
muribundului, caci plansetele ~imanifestarile de jale il pot
determina sa se intoarca in corpul fizic pentru scurt timp ~i
o aIm desprindere se face cu marl eforturi ~i suferinte
pentru spirit.
In ceea ce prive~te spiritul omuluicare se sinucide,
acesta intrerupand drumul fi2;ic de purificare morala,
incalcand legea divina a nedistrugerii corptiluifizic, i~i .
provoaca marl suferinte in vietile sale pamante~ti.viitoare.
El va ramane pe langa cadavrul sau;pana in ziua cfuld
el trebuie sa-l paraseasca conform destinului predestinat
inainte de. reincarnare de catre spiritele angelice. In tot
acest timp el repeta actul sinuciderii cu marl suferinte
spirituale:. .
Sfantul Mina, prin spiritul sau, a relatat ca in
momentul mortii sosesc trei spirite, trei mesageri
destrupatori, cel mai mic in grad face demagnetizarea ~i
deselectizarea corpului, pentru ca acesta sa nu mai poata
avea nici 0 putere de atractie fata de spirit. Un alt spirit
mesager are menirea de a tara toate firicelele fluidice ce
patrund in toate celulele corpului fizic ~i care nu este
altceva decat corpul eteric. Al treilea spirit absoarbe spiritul
~i perispiritul care formeaza haina spiritului pornit in
calatoria astrala. In aceste inve1i~uriale perispiritului se va
prezenta spiritul in fafa spiritelor superioare. lata cum reda
66
Ij
j
J

67. Dr. Aurel Popescu~Bllce§ti
acest lucru , lucrarea The Morrow of Death by Amicus in
care' spiritul preotului N. A. Stokwell comunica prin
mediumul sau, Ernest H. Pekam, actul moqii sale: "Cand
ma gaseam in lumea panianteana nu mi-am tacut nielo idee
de existenta omului dincolo ~e mormant. in timpul meu nu
se cuno~tea posibilitatea de a ~e comunica cu spiritele
moqilor. in lumea spiritelor, ma vazui primit ~i ajutat de
.persoane pe care Ie-am cunoscut pe pamant ~i care
murisera inaintea mea. Cea mai mare bueurle a mea, am
. avut-o eand am intalnit-o pe scumpa mea tovar~a. Primii
:p~i in lumea spiritelor au fost indrumap de ghidul meu".
Procesul moqii fiziee ea ~iea ~ieel al re~erii in lu-
mea spiritelor, este interesant. Dupa moarte se trece la o.
noua existenta, imediat dupa moarte spiritul nu realizeaza
moartea corpului fizic in c.area stat in viata pamanteasca.
Spiritele dupa moarte sunt intfunpinate ~i conduse de
conducatori experimentati ~ivor merge in lumea spiritelor
conform gradului lor de spiritualizare ~ipurificare morala,
ele nu se pot ridica in planurile superioare astrale daca
vibratiile fluidice ale spiritului sunt mai grosolane, de aeeea
ele graviteaza pe un plan spiritual corespunzator meritelor
din.viata pamanteasca. .
Lumea noastra spirituala este lumea gandului, tot ceea
ce se vede ~ise aude aici este .creatiagandului, chiareorpul
nostru spiritual este 0 creatiune a gandului, noi suntem -
fiinte construite din gandire, existand intr-o lwne creata
prin gandire.
67
--- -

68. ___ u. .__ _..---
Misterul mortii, lumea cealaltA,I nemurlrea suOetulul
Ace~e adevaruri sunt una dintre numeroasele tame'pe
care Isus Hristos nu le-a dezvaluit generapei lui, pentru ca
aceasta nu era coapta pentru a Ie inteIegt. Cei mai puPn
increzatori in lumea cealalta ar putea intreba de unde-~tim
noi ca ceea ce comunica spiritele moqilor sunt Iucruri
adevarate. Raspunsul vine din faptul ca mult~ din
comunicarile £acute de spirit in ~edintele de spiritism
despre faptele Iui din lumea pamanteasca, necunoscute de
mediumuri sau asistenp, se dovedesc a fi exacte dupa
verificarileulterioare. ..
Facand 0 sinteza a miilor de comunicari spirituale cu
spiritele moqilor se poate spune ca sunt faze fundamentale
care, indiferent de gradul evolutiv al decedatului, se
reproduc in mod constant, iar alte fenomene secundare se
intalQescin functie de 'gradulde purificare a1spiritului care
a murit. .
Dintreaspectele fundamentale se pot cita urmatoarele:
-Spiritul nu crede la inceput ca a murit, caci se vede
un om ca ~imai inainte ~ii~iaduce aminte de toata viata lui
pamanteasca.
- Spiritul este primit de rude ~i de prieteni ~i
relateaza ca a cazut intr-un somn, iar lumea in care a ajuns
este frumoasa sau intunecata, in functie de faptele savar~ite
pe pamant.
- Spiritele din spapu comunica prln gandire, care
este limbaJul spiritual universal.
-Gandirea este foqa creatoare de lucruri ~iaspecte
i
I
I.
I
f
68
- --

69. .-'- ---------
. Dr. Aurel Popescu-Bilcefti
in lumea astraliL
- Spiritele strabat spapui in sus ~i in jos, in jurul
pamantului.
- Potrivit eonditiilor lor morale, spiritele graviteaza
automat catre nivelul s.,iritual eorespunzAtorlor.
Aeeste aspeete sunt deseri~e~ide persoanele aflate in
moarte eliniea. Dupa. ee-~i revin la starea normala a
con~tientului, . ele povestese fenomenul desprinderii
spiritului de eorPul fizie, de~andu-se ~i privind de pe
tavanul.camerei unde se afla, tot eeea ee seintanipla eu
corpullor fizie, ce manevre de .reanimare s-au faeut ~i de
eatre cine, toate aeestea fiind vazute ~iauzite eu vederea ~i
auzul astrale.
. Spiritulnu parase~ imediat eorpul fizie, aflandu-se in
primele zile alaturi de eadavrul sau ~i asistand la
inmonniintarea acestuia~
Dupa 42 de zile, spiritul se inalta in lumea astrala, este
ceea ee biseriea ere~ sarbatore~e de Ziua InaItarii
Domnului.
. Ajunse in lumea astrala, spiritele inferioare sunt
judeeate de spiriteleevoluate ~iin funetie de moralitatea lor
sunt trimise la 0 noua reinearnare eu un nou destin.
Ciindspiritele sunt mai evoluate, ele singure i~ipot da
seama de faptele lor imorale din lumea pamanteasca ~ii~i
pot alege planul unei noi reincarnari, aceasta hotariire a lor
fiind aprobata sau nu de ea~ spiritele superioare.
. 0 atreiafonnadejudeeataa spirituluiesteaeeeaeese
69
- - - -- -

70. -_.----
Misterulmortii,lumeacealaltl,i nemurireasuOetului
face. dupil un ciclu de 26.000 de ani de existentil in
atmosfera spiritualil a planetei, aceasta 0 va face spiritul
solar. Astfel spiritul va fi supus la trei' judecilti: cea din
timpul unei intrupilri, cea de dupilfiecare reincamare ~icea
de la sffirtitul~coliispirituale planetare.
Spiritele inferioare ~egatede plilcerile lume~ti,timp de
I~pte ani coboaril mereu suprafata pilmantului~ii~iprivesc,
prin pilmantul ce it acoperi, propriul cadavru.
Din aceastil cauzil nueste permis sil se deshumeze un
cadavru inainte de ~apte ani, cild persistil in-acest timp 0
atractiemagneticilpentruspirit. .
Cilderea intr-un somn adanc a spiritului dupa moarte
este de cateva zile, luni sau ani ~iin acest timp spirituli~i
reface foqele pierdute, in efortul desprinderii lui de corpul
fizic. In lumea ceatalta unele spirite sunt ajutate de alte
spirite ca sa inteleaga noua forma de existenta, altele nu
sunt Iljutate !1inU-!1idau seama ce s-a intfunplat cu ele. In
aceasm si~tie legatura lor cu corpul eteric al cadavrului
nu s-a l~pt complet. Pe flrul acesta reprezentat de un
cordon ornbilical astral,spiri~elecoboarilpe fata pamantului
unde Ii vildpe cei lilsati ~iele se cred vii printre oamenii de
pe pamant cilrora Ii se adreseaza, dar nu sunt auzite, caci
vocea lor nu este sonori, ci este 0 voce spiritualil. EI
dore~te sa rea!1ezeunele lucruri din casa, dar observa cil
mana lui trece prin aceste obiecte, caci toate acestea sunt
realitilti eterice, constituite cu puterea gandului ~i din
materialul eteric ce umple universul.
70
-- --

71. Dr. Aurel Popescu-Bllc~ti
'In lumea astralAspiritele nu se gAseescintr-un anumit
loc, ele se gAsescin jurul pmnantului in diferite zone de
vibratii dupAveehimea ~imeritu11or.
Cu cat spiritul este mai putin pur, eu atat el se va afla
mai aproape de pAmantin zona cea m~ inferioarA,el va
simti setea, foamea ~ialte dorinte ale piAcerilorlume~ti,.dar
cum nu mai are corp fizie nu Ie poate indeplini ~i din
aceasta cauzAva suferi foarte multo
Coborand pe pAmatlt,spiritele sugestioneazAtelepatic
oamenii, simtind satisfactie in sAv~irea unor fapte rele de
catre ace~tia. In zona spiritualA inferioarA se gAsesc ~i
spiritele animalelor. Oandul fiind codul universal de
comunicare intre spirite, fie ele intrupate sau nu, fac ca ceea
ce gandim despre moqi sAfie interceptat ~idecodificat. In
felul acesta spiritelemoqilor ~tiuceea cevorbim ~iceea ce
gandimdespreele. .
Ele. coboam pe pmnant dar nu pot fi viizute cAei
existenta lor este in altiidimensiune decat eea in care trAim
noi. Prezenta spiritelor moqilor in jurul nostru poate fi
perceputii ca 0 stare de frig sau de cald pe care 0 simtim in
special pe partea dreaptii a corpului. Cand acestea au mai
mult fluid eterie il pot condensa ~i astfelgA realizeze un
deget aproape materializat ~ieu el sAproducAeioeAnituriin
obiecte din camera in care locuim, ciocAnituriin mobilA,in
geam, in oglindA,ele pot sparge un geam, un pahar, un bee,
pot trantijos.WIobiect, iar in camero se simte un curent, un
vant, 0 mi~care de aer. Alteori poate sAse materializeze
71
----

72. Misterul mortii,.lumea c:ealaltA,I Demuri~ suOetului
intr-o flacara sau un punct luminos.
.Spiritul este forma~dim-o forma de energie care are la
bazii alte.elemente subatomice, probabil neutrini. Aceastll
forma de energie este inzestrata cu memorie, inteligebfA~i
vointa. 0.
Puterea de ~ropagare a spiritului este pute~a de
propagare a gandului, adica 10 Ia puterea 10, "pana la
puterea 20, adici1mai mare decat viteza "de propagare a
luminii, WJacum a putut coristataw. T.Tiller. Pi1trunz4ndin
con~tiintacosmica, acolo unde dispare nopunea de timp ~i
spapu, ele se pot deplasa amt in trecut cat ~iin viitor.
Frederich Jurgenson in Suedia ~i Konstantin Raudive
in Germania, au .reu~itsa inregistreze pe benzi magnetice
vocile astrale ale spiritelor unor oameni morti. Aceste
realizari au mai fost mcute de Attila yon Szalay ~i
Raymond in America. Doctorul Dougall cantarind
muribundul inainte de ie~irea spiritului ~i dupa aceea a
constatat di greutatea spiritului este in jur de 20 de grame.
Doctor Baraduc fotografiindu-l pe flul sau An~ in
momentul mortii, developand apoi filmul, a constatat
prezenta. unor vfu1ejuri deasupra capului cadavruIuL. '
Acela~iautor fotografiind-o ~ipe sopa sa in timpul mortii
a observat prezenta unor sfere luminoase plutind deasupra
capuluimuribundei. .
A~a cum pentru nWJtereaunui copil este nevoie de 0
mo~a care sa-i taie cordonul ombilical, tot asfel ~i la
nWJtereanoastra spirituala este nevoie de 0 mOWJaspirituala
72 I
J- -------

73. ....--.-.------
Dr. Aurel Popeseu-BI1e~ti
care sa we cordonulombilicalce leaga corpul astral de
corpul eteric al organismului.
Din punct de vedere spiritual exista trei cadavre: unul
fizic, unul eteric ~i altul astral, adica acela§i numar de
corpuri care Ie are ~iomul:fizic, eteric ~iastral.
Cdnd spiritul revine la. reincarnare, el singur i~i
formeaza un nou corp astral, un nou corp eteric ~iun corp
fizic. Tot ce a creat Dumnezeu pe pammt, este destinat
pieirii amt in regnul animal cat ~ieel vegetal sau om.
Pentru astrofIzicienisfl11itulvietii pe pamdnt va fI .
atins cdnd Soarelei~iva termina rezervele sale de hidrogen.. .
La fiecare generatie numarul moqilor cre~te in
progr~sie geometrica, tot ~a cum ~ipopulapa globului se
inmulte~te in progresie geometrica. Intr-un secol mor
aproximativ5 miliardede oameni. #
In fata moftii suntem cu topi egali, iar aceasta se vede
foarte bine cand privim alinierea crocHor intr-un cimitir
militar.
~ cum am aratat fenomenul moqii cuprinde trei
etape: agonia, actul moqii ca moment ireversibil ~ietapade
dupa moarte.
Simptomele pe care Ie simte un om cdnd moare sunt
urmatoarele:
-0 senzape fizica de apasare ca ~icand pamdntul se
scufunda in apa;
-0 senzape de fiig c~ ~i cand cotpul ar Ii aruncat
mtr-o apa; senzafie care se transforma in fIerbinfeala ca ~i
73

74. Misterulmortii,lumeacealaltl,I nemurlreasuOetului
cumapas-ar scufundain foc; .
-0 senzatie de explozie a atomilor corpului ~a cum
o denwnesc tibetanii; adica senzatia focului care se scu-
fulld~in aer.
Pent~u fiecare din aceste etape sunt forme de
manifest~e caracteristice ale corpului fizic: pierderea
controlului m~chilor faciali, pierderea auzului, pierderea
vederii, respiratia care devine spasmodica ~iapoi se pierde
cuno~tinta.
In timpul actului moqii corpul eteric se scurge din
corpul fizic prin cinci ie~iri, dar deobicei punctul cel mai
important de ie~ireeste ~el din cre~tetul capului.
Din aceasta cauza pentru a se ~ura moartea este blne
sa nu atingem acest loc. A doua regiune importanta pe unde
se scurge.corpul-. eteric este regiunea situata imediat
deasupra ombilicului. Dupa moarte spiritul este imbracat
un timp in perispirit aflandu-se alaturi d~ el un anumit timp
~icorpul eteric.
Primul care se desparte in lum~a astrala de spirit este
corpul eteric, iar apoi se desparte ~ide corpul astral.
triiir~a spiritului in lumea astralii ar cunoa~te ~apte
dimensiurii, ~apte sfere cere~ti, care. ald1tuiesc con~tiinta
cosmica "$auDevachanul, descris de Rudolf Steiner. In
lumea astralii spiritele fac studil in diversespecialitati iar
rezultatele studiilor lor sunt transmise telepatic oamenilor
sub forma de intuitii, care reprezinta factorul principal at
progresului in lumea fizica.
74
-- - - -

75. ~. -- - -- - --.
-- .-.
MARTURII
DESPRE NEMURIRE.
Sustinerea ideii de nemurire a spiritului ~i de
continuare a existentei de dupa moartea fizica se bazeaza
pe mai multi faetori. Unul din aceste argumente il
constituie aparitia celor decedati cu aceea~iinfati~arefizica
pe care au avut-o in viata lor pamanteasca. Din acest punct .
de vedere trebuie sa deosebim doua feluri de aparitii: prima
este constituita de aparitia celor decedati imediat dupa
moarte sau chiar in momentul mortii, aparitii ee au loe la
distanta de locul clecesului~i care-apar unor rude sau
prieteni care I-au cunoscut pe acel om in timpul vietii. A
doua categorie de aparlfii a eelor moqi, sunt acelea care
75