2. Istoria localitații
Prima atestare documentară a localităţii Cimişlia datează din 4 iulie 1620.
Se presupune că datorită conlocuirii cu tătarii ciumecili, denumirea localităţii a luat forma “Cimişlia”. Tribul ciumecililor avea ca
semn distinctiv o figură în formă de căuş. Cuvîntul tătăresc “cimişia”, potrivit unei legende, înseamnă “bogăţie, bogat”.
În anul 1809 la Cimişlia a fost ridicată o biserică din lemn.
Recensămîntul din anul 1817 fixa la Cimişlia 165 de gospodării.
Localitatea creşte şi peste zece ani (1827) aici trăiesc 187 de familii
În anul 1840 Cimişlia capătă statut de tîrg, fiind fixate 2 iarmaroace mari pe an şi zile de piaţă în fiecare săptămînă.
În 1923 în Cimişlia erau 1100 de case cu o populaţie de 4922 de oameni, lucra fabrica de cărămidă, două mori cu aburi, o moară de
vînt, 18 circiumi, 3 restaurante, un spital, primăria, şcoala primară. În anul 1927 începe electrificarea Cimișliei.
După cel de-al doilea război mondial se dezvoltă potenţialul economic al oraşului în baza înfiinţării industriei de prelucrare a
produselor agricole. Combinatul de producţie “Cimişlia” fabrica anual 18 mln. borcane convenţionale. Activau doua întreprinderi de
construcţie-montaj şi de reparaţii: pentru prestarea serviciilor tehnico-sanitare şi repararea drumurilor.
3. Stemă și drapel
Stema orașului Cimișlia reprezintă: Pe albastru, o balanță romană de
argint ieșind din flancul senestru al scutului, pe talgerul căreia este
pus un spic de aur, și însoțită în cantonul scutului de dangaua
Ciumeci, de asemenea de aur. Scutul timbrat de o coroană murală
de aur cu trei turnuri.
Semn în forma unui inel cu coadă dreaptă sau întoarsă reprezintă
tamgala/dangala denumită „ciumeci” – căuș, provenită de la numle
un trib de tătari. Această danga a fost preluată în calitate de
emblemă grăitoare în stema orașului Cimișlia, fiind mobila cea mai
individualizatoare pentru localitatea dată. Importanța ei primordială
a fost marcată prin colorarea în aur și plasarea în cantonul scutului –
un loc de maximă onoare. Culoarea albastră este culoarea cadrului
natural: albastrulazur este culoarea cerului, a infinitului, a visului, a
vieții pașnice și libere. În heraldică, albastrul este un simbol al
fidelității și perseverenței. Albastrul este, totodată, culoarea
identitară a civilizației europene, culoarea Europei unite. Coroana
murală de aur cu trei turnuri, care timbrează scutul stemei, arată
statutul de oraș-reședință de raion pe care îl deține orașul Cimișlia
în ierarhia localităților Republicii Moldova.
4. Economia locală
Economia oraşului Cimişlia este reprezentată prin întreprinderile de
prelucrare a produselor agricole. Întreprinderile industriale agrofirma
“Cimislia” SA (capacitatea de prelucrare a strugurilor – 53 mii tone pe sezon;
2 fabrici de vin cu capacitatea de 10 și, respectiv, 40 mii tone, două secții
moderne pentru îmbutelierea vinului), fabrica de bere, fabrica de produse
lactate, combinatul de carne “Roma”, combinatul de panificatie s.a.,
prelucrează produsele animaliere, produsele pomicole, viticole, lactate.
În oraș sînt peste 1.000 de agenți economici dintre care 512 gospodării
țărănești. În oraș sînt înregistrate 320 de întreprinderi individuale, 24 de
societăți pe acțiuni, 107 societăți cu răspundere limitată, 2 întreprinderi de
stat, etc.
6. Sfera socială
Sistemul educaţional al oraşului cuprinde 7 instituții preșcolare, o şcoală
primara, 2 gimnazii, 4 licee, o şcoală polivalentă profesională. Sistemul de
ocrotire a sănătății include de un centru al medicilor de familie, un spital, o
stație de salvare, 6 farmacii, 2 farmacii veterinare.
Instituţiile de cultură din oraş sînt reprezentate de cele 3 biblioteci publice și
casa de cultură din oraș. Manifestările culturale din oraș, printre Festivalul
regional „Făt Frumos și Ileana Cosânzeana”, Festivalul Fanfarelor adună un
mare număr de localnici şi oaspeţi ai oraşului.
Oraşul Cimişlia este înfrăţit cu oraşele Vălenii de Munte, Hîrlău, şi Nowgorod
Bobrzanski (Polonia).
8. Resurse naturale
Fondul funciar al orașului Cimișlia este 11.920 ha datorită faptului că în
componența orașului intră cîteva sate. Din acest motiv prevalează terenurile cu
destinație agricolă, care constituie 62,4%. Fondul acvatic al orașului este format
din suprafața rîului Cogîlnic, care intersectează orașul, și iazurile cu o suprafață
totală de 134,4 ha.
9. Monumente
Monument in memoria
persoanelor deportate, victimelor
regimului totalitar communist
1940-1949.
Din raionul Cimișlia au fost
deportați în Siberia circa 1200 de
oameni vrednici.
10. Monumentul
domnitorului moldovean
Ştefan cel Mare şi Sfânt.
Ca şi întreg poporul românesc,
cimişlienii, până în ziua de astăzi
păstrează cu pietate amintirea
celui care a fost şi este Ştefan cel
Mare, marele bărbat, adevăratul
întemeietor al statului
moldovenesc, apărătorul ţării şi
al credinţei strămoşeşti, cel care
a aşezat puterea Moldovei pe
temelii pe care veacuri de urgie
nu le-au putut surpa.
11. Demografie -
Cimislia
Majoritatea absolută a
populației constituie – moldovenii
(mai mult de 3/4),
restul fiind ucraineni, ruși,
gagauzi, bulgari, români și țigani.
Anterior în oraș au locuit mulți
evrei, în anul 1897 – 750 din 4350
(17%).
12. Infrastructură
Lungimea totală a drumurilor este de 70,8 km dintre care 12 km. sunt
drumuri de importanță națională, restul locale. Din lungimea totală a
drumurilor 26,5 km au acoperire rigidă. Orașul dispune de stație de cale
ferată, care are o rețea vastă de drumuri și raze spre depozite și
întreprinderile industriale și de comerț din oraș. În oraș sunt 4.167 case și
apartamente. Din numărul lor total 2.271 sau 54,5% sunt conectate la rețeaua
de aprovizionare cu apă, care se alimentează din 10 fântâni arteziene. Restul
caselor se alimentează din cele 195 fântâni publice din localitate. La sistemul
centralizat de aprovizionare cu energie termică sunt conectate 29 case și 277
apartamente. Gazificarea orașului Cimișlia este în proporție de 85%.