Download as PDF, PPTX
Zona subecuatorială (1).pdf clasa a 9-a V
- 1. ZONA SUBECUATORIALĂ realizat de: Kivu Laura,Burdușel Daria și Olteanu Alessya
- 2. LOCALIZARE PE GLOB Pozițiefață de ecuator • Zona subecuatorială este situată pe ambele emisfere, la nord și la sud de ecuator. • Se extinde aproximativ între paralelele de 5° și 15° latitudine nordică și sudică, formând o centură în jurul globului, aflată între zona ecuatorială (0–5°) și zona tropicală uscată (15–30°).
- 3. I.LOCALIZARE PE CONTINENTE A.Africa • Părți din Republica Democrată Congo, Angola, Camerun, Nigeria sudică. • Se întinde între pădurea ecuatorială din Congo și savanele tropicale B. America de Sud: • Nordul Braziliei, Venezuela, Columbia (la sud de climatul ecuatorial amazonian). • Zona de tranziție între jungla amazoniană și regiunile mai uscate din sud.
- 4. LOCALIZARE PE CONTINENTE D.Australia de Nord: • Zona nordică a Australiei (ex: Darwin, Teritoriul de Nord). • Are un sezon umed (vară) și unul secetos (iarna). C. Asia de Sud-Est: • Părți din India de sud, Sri Lanka, Indonezia (de sud). • Aici, clima este influențată și de musoni, provocând alternanța anotimpurilor.
- 5. II. FACTORI GENETICI• Factorii genetici ai unei zone biopedogeografice se referă la totalitatea elementelor care au contribuit la formarea și evoluția în timp a caracteristicilor biologice (biocenoze) și pedologice (soluri) ale unei regiuni geografice. Acești factori sunt strâns legați de istoria geologică, climatică și ecologică a zonei respective • Zona subecuatorială se caracterizează printr-un climat cald cu două sezoane (umed și uscat), o vegetație luxuriantă (dar mai puțin densă decât cea ecuatorială), soluri lateritice, și o biodiversitate bogată. • Principalii factori genetici ai zonei subecuatoriale:
- 6. 1.ORIGINEA GEOLOGICĂ SI CLIMA • Reliefulpredominant este format din podisuri vechi, peneplane, câmpii joase și masive muntoase izolate. • Rocile de bază (granite, bazalte, șisturi) influențează tipurile de sol formate (ex: soluri ferralitice). • Alternanța dintre sezonul ploios (cu influențe ecuatoriale) și sezonul secetos (cu influențe tropicale) influențează: ritmul de creștere a vegetaṭiei, tipurile de plante (de ex. vegetație de tip savană în locuri mai uscate), formarea și evoluția solurilor, prin spălare intensă în sezonul umed.
- 7. ISTORIA BIOGEOGRAFICA Zona subecuatorialăa fost influențată de: mișcările continentale (ex: deriva continentelor – separarea Africii și Americii de Sud), schimbări climatice globale, interacțiuni între zonele ecuatoriale, tropicale și chiar aride, favorizând o mare diversitate genetică.
- 8. III. ELEMENTE CLIMATICE •Temperatura medie anuală: • Valori: între 24°C și 28°C • Temperaturile sunt ridicate tot timpul anului, cu variații sezoniere mici. • În general, diferențele între lunile cele mai reci și cele mai calde nu depășesc 5°C. • Precipitații medii anuale: • Valori: între 1000 mm și 2000 mm, dar pot ajunge și la 2500 mm în zonele mai umede. • Distribuție: sezonieră – există două anotimpuri: • a) Sezon ploios (vara locală, când soarele este la zenit) • b)Sezon secetos (iarna locală) • Precipitațiile cad mai ales sub formă de averse convective, însoțite de descărcări electrice. • Vânturi predominante: • Vara: predomină alizeele umede, care aduc precipitații abundente. • Iarna: zona este influențată de anticiclonii tropicali, vânturile sunt mai uscate și aduc sezonul secetos. • În unele regiuni (ex: Asia de Sud-Est), se manifestă și musonii, care determină variații sezoniere mai accentuate ale vânturilor și ploilor.
- 9. IV. FLORA Pădurea subecuatorială(semievergreenă) -Se întâlnește în zonele cu precipitații mai mari, aproape de zona ecuatorială. • Caracteristici: -Frunzele cad parțial în sezonul uscat. -Pădure mai rară decât cea ecuatorială, dar cu copaci înalți (20–30 m). -Exemplu: teak, mahagon, sal, eucalipt. 2. Savana Apare în zonele cu precipitații moderate (1000–1500 mm) și sezon secetos pronunțat. • Caracteristici: -Dominată de ierburi înalte (ex. iarbă elefant) și copaci răzleți (ex. salcâmi, baobabi). -Soluri acide sau sărace, dar relativ fertile pentru ierburi. -Exemplu de regiune: savanele africane (ex. Serengeti)
- 10. IV. FLORA 3. Tufișuriși vegetație xerofită (în zonele mai aride) În zonele marginale ale climatului subecuatorial. • Caracteristici: -Vegetație de tufișuri spinoase, arbuști cu frunze mici sau suculente. -Rezistență la secetă și soluri sărace. Exemple regionale: • Africa (zona sudică a bazinului Congo, Zambia, Angola): -Alternanță între pădure semideciduă și savană. • America de Sud (nordul Braziliei, Venezuela): -Savana braziliană numită cerrado – bogată în ierburi și copaci rezistenți la foc. • Asia de Sud-Est (India centrală, Myanmar): -Păduri de teak și sal, tufișuri în sezonul uscat. • Australia de Nord: -Savane cu eucalipți, acacia, și ierburi înalte.
- 11. V. FAUNA Africa subecuatorială: Rinocerulnegru occidental (Diceros bicornis longipes) • Specie declarată extinctă în sălbăticie (2011), odinioară prezentă în savanele din Camerun și Ciad. • Era o subspecie a rinocerului negru, cu cornuri foarte lungi. Hipopotamul pitic (Choeropsis liberiensis) • Trăiește în pădurile tropicale din Liberia, mult mai mic decât hipopotamul comun. • Nocturn și solitar, foarte rar văzut în habitat natural. • Furnica Matabele (Megaponera analis) • Furnică războinică din savanele africane. • Organizează raiduri militare asupra coloniilor de termite și își transportă rănitele înapoi în cuib — comportament extrem de rar la insecte.
- 12. V. FAUNA America deSud (zona subecuatorială): Jaguarul melanistic (Panthera onca) • „Pantera neagră” din pădurile și savanele din nordul Braziliei și Venezuela. • Are o mutație genetică care îi face blana neagră, dar petele sunt vizibile în lumină puternică. Gândacul-bombardier Amazonian (Brachinus spp.) • Se apără ejectând un jet fierbinte și toxic la 100°C din abdomen. • Sistem chimic intern extrem de sofisticat pentru un insect. Broasca săgeată otrăvitoare (Dendrobates tinctorius) • Colorată intens, trăiește în zonele umede din nordul Americii de Sud. • Pielea ei secretă toxine periculoase pentru prădători.
- 13. V. FAUNA Asia deSud (India, Myanmar, sudul Asiei de Est) Tigrul de Bengal alb (Panthera tigris tigris) • Nu este o specie separată, ci o variație genetică rară (leucism) a tigrului de Bengal. • Extrem de rar în sălbăticie, cunoscut mai ales din grădini zoologice. ️ Liliacul zburător indian (Pteropus giganteus) • Cea mai mare specie de liliac din Asia, cu anvergura aripilor de până la 1,5 metri. • Trăiește în pădurile din India și Sri Lanka.
- 14. V. FAUNA • Australiade Nord (zona subecuatorială) • Broasca “plângătoare” (Litoria infrafrenata) • Cea mai mare broască arboricolă din lume, poate ajunge la 13–14 cm. • Emite sunete asemănătoare unui miorlăit trist, de unde și numele popular. • Păsarea Lyra superbă (Menura novaehollandiae) • Trăiește în pădurile din nordul Australiei. • Remarcabilă prin abilitatea de a imita perfect alte sunete: alte păsări, camere foto, alarme etc.
- 15. VI. SOLURILE 1. Solurilateritice (ferralsoluri / latosoluri) • Clasă FAO/WRB: Ferralsols • Distribuție: zonele mai umede ale climatului subecuatorial (marginea pădurilor ecuatoriale) • Culoare: roșu-brun intens – datorită oxizilor de fier (Fe) și aluminiu (Al) • Proprietăți: • Foarte profunde și puternic spălate de nutrienți • Structură fino-granulară, dar compactă când se usucă • Infertilitate naturală fără îngrășăminte
- 16. VI. SOLURILE • 2.Soluri ferruginoluviale (luvisoluri tropicale) • Clasă FAO/WRB: Luvisols (în sens tropical) • Distribuție: în savanele și zonele de tranziție pădure–savane • Proprietăți: -Conțin un orizont argilos acumulativ (iluvial) • Mai fertile decât ferralsolurile • Prezintă aciditate moderată
- 17. VI. SOLURILE • 3.Soluri vertisolice (vertisols) • Clasă FAO/WRB: Vertisols • Distribuție: în zonele de savană cu sezon secetos lung, soluri argiloase grele • Proprietăți: • Formează crăpături adânci în sezonul uscat • Relativ fertile, dar dificile de lucrat (se întăresc la uscare, devin lipicioase la udare) • Bogate în argilă expansivă (montmorillonit)
- 18.
- 19.