ZIARUL COMUNEI BOCSIG AUGUST 2017

1. CMYK
Bocsigului
VOCEA
Publicația locală a comunei Bocsig
Numărul
76Anul 2017
AUGUST
Apare lunar şi se distribuie gratuit în localitățile Bocsig, Răpsig, Mânerău, Bocsig Cartier
VOCEA BOCSIGULUI
Biserica Ortodoxă din
Bocsig Cartier și-a sărbă-
torit Hramul, acesta fiind
„Sfântul Ilie”!
Cu această ocazie de mare
cinstire pentru biserică, pre-
otul paroh, alături de Consi-
liul Parohial și întreaga co-
munitate creștină ortodoxă
din Bocsig Cartier au sărbă-
torit Hramul Bisericii într-
un mod deosebit, aducând
cinstire bisericii, așa cum
șade bine la o astfel de mare
sărbătoare.
>>> pag.4
Sărbătoarea Hramului
Bisericii Ortodoxe din Bocsig Cartier
„Țărinuța”-participare meritorie
la concursul de folclor interjudețean „La Izvoare”
Comuna Bocsig a fost, este și va
fi un centru al culturii, păstrării și
promovării valorilor și tradițiilor
locale. Este dovedit acest lucru prin
pleiada de personalități pe care
le-a dat comuna de-alungul timpu-
lui, prin varietatea și autenticitatea
tradițiilor locale, prin modul cum
acestea sunt păstrate și transmise
din generație în generație.
Avem din acest punct de vedere
o salbă frumoasă și inegalabilă de
tradiții care fac din comuna Bocsig
un adevărat centru cultural popular.
Ne referim aici la zestrea dansuri-
lor și obiceiurilor populare, zestre
păstrată încă vie prin ansamblul fol-
cloric al comunei, „Țărinuța”.
Prin acest ansamblu ne putem bu-
cura azi de frumusețea tradițiilor lo-
cale, ele existând prin devotamentul
și pasiunea unor oameni deosebiți,
fără de care nu am putea vorbi acum
despre formația folclorică a comunei.
Este un ansamblu recunoscut ca
valoare de către toată lumea, dovadă
a acestui lucru fiind invitațiile pe
care „Țărinița” le primește pen-
tru a participa la diverse eveni-
mente cultural artistice din județ
și nu numai, exemplu fiind și par-
ticiparea ansamblului la concursul
interjudețean de folclor intitulat
sugestiv „La Izvoare”
Ne luăm rămas bun
de la preotul Oneț Bogdan
>>> pag.2
Cu durere în suflet, trebuie să
ne luăm rămas bun de la preo-
tulparoh al Bisericii Ortodoxe
din Bocsig, părintele Oneț Bog-
dan, care a fost unit preot paroh
la Biserica Ortodoxă din Mân-
druloc.
Spunem cu durere în sufșet,
deoarece părintele Oneț Bogdan
și-a pus amprenta într-un mod
deosebit asupra vieții bisericești
din Boc sig, în anii în care a slu-
jit aici reușind să unească comu-
nitatea, să reabiliteze biserica,
implicându-se nu doar în viața
religioasă bocsigană, ci în cea
socială. >>> pag.2

2. VOCEA BOCSIGULUI pag. 2
VOCEA BOCSIGULUI
PRIMĂRIA COMUNEI
BOCSIG organizează li-
citaţie publică deschisă
în data de 16.08.2017,
ora 10.00, la sediul său
din loc. Bocsig, nr. 591,
jud. Arad, pentru vânza-
rea a doi armăsari aflați
în proprietatea privată a
Comunei Bocsig.
Prețul de pornire al li-
citaţiei este de 5000 de
lei pentru fiecare armă-
sar, pasul de supralici-
tare este de 10%, taxa
de participare este de 50
lei, iar garanţia de par-
ticipare este de 500 de
lei, reprezentând 10%
din prețul de pornire al
licitației, pentru fiecare
armăsar.
Documentele afe-
rente licitaţiei pot fi
achiziționate începand
cu data de 01.08.2017
de la sediul Primăriei
comunei Bocsig. Cererea
de participare insoţită
de documentele necesa-
re, precum si de dovada
achitarii taxei de parti-
cipare și a garantiei de
participare se vor de-
pune pâna cel tarziu în
data de 11.08.2017, ora
11.00 la sediul primari-
ei.
Informaţii suplimenta-
re : tel. 0257/325100.
Sărbătoarea Hramului
Bisericii Ortodoxe din Bocsig Cartier
Un moment
marcant pentru comunitatea
ortodoxă din Bocsig Cartier a
fost reprezentat de Sărbătoarea
Hramului Bisericii.
Având hramul „Sfântul Ilie”
Biserica constitue un fundament
al comunității din Bocsig Car-
tier, având un preot paroh care
a adus cu el un suflu nou, plin
deprospețime și înclinare către
cele sfinte, păstorind cu mare iu-
bire și înțelepciune comunitatea
ortodoxă din ac eastă frumoasă
localitate a comunei Bocsig.
Noi nu am putut fi prezenți la
Biserică în ziua Hramului, dar,
pentru a marca importanța săr-
bătorii, vă aducem în prim plan
câteva imagini dela Biserică,
imagini surprinse duminică, 23
iulie.
>>> pag.1
ANUNȚ
PUBLIC
Vorbe din bătrâni - August
Negura de pe livezi și râuri, de se arată după apunerea soarelui, înseam-
nă timp bun și statornic. Ploaia din august subție vinul. Vânturile de mia-
ză-noapte aduc timp statornic. Daca timpul în ziua de Fotie va fi frumos,
și toamna va fi frumoasă. Dacă braza(cocostârcul) ciocăne, plouă. Când
sunt alune multe va fi iarnă grea.
Zodia Fecioarei (13 aug.- 12 sept.)
Aduce femei ispititoare. Sunt soții credincioase, mame bune și gospo-
dine neîntrecute.Bărbații sunt veseli, cu fața luminoasă. Și ei sunt buni
gospodari, buni soți. Au un cusur: lesne sunt trași pe sfoară, fiind de bună
credință.
Sursa: După calendarul pe 140 de ani, editat în anul 1947.

3. VOCEA BOCSIGULUIpag. 3
VOCEA BOCSIGULUI
Ne luăm rămas bun
de la preotul Oneț Bogdan
Putem spune că
preotul Oneț Bogdan a reîm-
prospătat viața bisericii ortodo-
xe bocsigane, pe care a păsto-
rit-o cu mult har, iubire față de
enoriași și implicare totală.
Cât l-am avut preot paroh, am
primit la Bocsig de două ori vi-
zita Înaltpreasfințitului Timotei
Seviciu, arhiepiscop al Aradului,
ca semn demuțumire așă deac-
tivitatea preotului Oneț Bogda,
care a lăsat în urma sa lucrări
mărețe pentru Bocsig, pentru
comunitatea noastră locală: o bi-
serică pusă la punct, cu acoperiș
schimbat, cu mobiler nou, reno-
vată total pe interior, cu o casă
parohială de toată frumusețea,
cu sală pentru tineri, cu o nouă
troiță construită etc.
Este un preot care mereu va ră-
mâne în inimile noastre, un preot
fără de care nu am putea vorbi as-
tăzi nici de existența ansamblului
„Țărinuța”.
Părinte paroh Oneț Bogdan, co-
muna Bocsig nu te va uita nicio-
dată și vei fi bineprimit lanoi ori
decâte ori pașii te vor călăuzi din
nou pe meleagurile bocsigane.
Imaginile pe care vi le prezen-
tăm sunt la laultima liturghie
săvârșită de preotul Oneț Bogdan
la Bocsig, duminică 23 iulie.
>>> pag.1

4. CMYK
VOCEA BOCSIGULUI
VOCEA BOCSIGULUI pag. 4
Ne-am în-
tâlnit cu ansamblul nostru
bocsigan la Ineu, în cadrul
concursului județean de
folclor intitulat La Izvoare.
Acolo, la aceast concurs
unde au ajuns doar cele mai
pregătite ansambluri din
județ, reprezentanții noștri
au făcut spectacol, au pro-
movat comuna Bocsig, au
adunat aplauze, ne-au re-
prezentat cu onoare!
Este un ansamblu care
deja reprezintă un nume
rostit cu respect pe scena
folclorică! Un nume care
apare tot mai des în progra-
mul pregătit la sărbătorile
din județ!
Faptul că ansamblul este
invitatla asemenea mani-
festări arată că are valoare,
arată că oamenilor le pla-
ce ceea ce oferă: spectacol
folcloric autentic, complex,
în care pe lângă dans, se
promovează și cântecul
popular. Dacă astăzi acest
nume a ajuns cunoscut, se
datorează muncii tinerilor
care fac parte din ansam-
blu, tineri ce și-au dedicat
mare parte din timpul liber
perfecționării și repetiției.
Rezultatele s-au văzut din
plin pe scenă, unde ansam-
blul reușește să impresione-
ze, să prezinte un program
artistic complet.
Trebuie felicitați și părinții
care-i susțin pe acești copii,
fiindu-le alături de fiecare
dată, încurajându-i și insu-
flându-le dragostea pentru
folclor, tradiții, precum și
instructorii, dar și cei care au
fost mereu lângă ansamblu,
exemplu fiind preotul Oneț
Bogdan, care a pus multă pa-
siune pentru ca formația să
existe și să ajungă la nivelul
de azi.
„Țărinuța”-participare meritorie
la concursul de folclor interjudețean „La Izvoare”
>>> pag. 1
>>> pag. 5

5. CMYK
VOCEA BOCSIGULUI
VOCEA BOCSIGULUIpag. 5
Profesionalism, eleganță, atitudine,
prestanță scenică și mai presus de orice, spetacol fol-
cloric unic!-astfel arată acum „Țărinuța”.
Ansamblul nostru s-a prezentat în formație completă,
așa cu știm, concentrați asupra spectacolului, pregătiți
pentru ceea ce aveau să prezinte publicului. Toată lu-
mea a felicitat evoluția
lor, programul artistic
oferit privitorilor.
Au arătat că sunt o
formație autentică
pe scena folclorică
a județului Arad, cu
această ocazie fiind
prezentate în pre-
mieră noile dansuri
autentice de Bocsig,
însoțite de strigăturile
specifice tradiției co-
munei noastre.
„Țărinuța”-participare meritorie
la concursul de folclor interjudețean „La Izvoare”
>>> pag. 4
În fiecare an, în 15 august, creștinii ortodocși și cei
catolici serbează una dintre cele mai mari sărbători
ale bisericii creștine, Adormirea Maicii Domnului,
cunoscută în popor ca Sfânta Maria Mare sau Sân-
tămăria Mare.
Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului este con-
siderată și sărbătoarea care desparte lunile de vară
de cele de iarnă iar în această zi se sărbătorește și
Ziua Marinei deoarece Maica Domnului este con-
siderată ocrotitoarea marinarilor.
Adormirea Maicii Domnului este sărbătoarea în
amintirea zilei în care Fecioara Maria și-a dat ob-
ștescul sfârșit iar informaţii despre această sărbă-
toare nu se găsesc în Sfintele Evanghelii, decât în
tradiţia Bisericii.
A primit vestea morții sale de la un înger
În scrierile părinţilor orientali se spune că Maica
Domnului a fost înștiinţată printr-un înger de mu-
tarea ei din această viaţă. De asemenea, se spune
că apostolii aflaţi în acel moment în zone diferite
ale lumii au fost aduși pe nori pentru a fi prezenţi
la acest eveniment. Deoarece Apostolul Toma nu
a putut fi prezent la înmormântare, când a ajuns
după 3 zile acesta a cerut să fie deschis mormântul
pentru a putea săruta mâinile Născătoarei, dar in-
trând el a găsit mormântul gol.
De-a lungul timpului în cuvântările Părinţilor
Bisericii s-a afirmat faptul că Fecioara Maria a fost
înviată de Fiul Său și luată cu trupul în Împărăţa
Cerurilor.
Pe de altă parte, tradiţia mai spune că după ce și-a
săvârșit misiunea apostolică ce i-a fost încredinţată,
de a duce credinţa pe Muntele Athos, Maica Dom-
nului dorea să se mute la Fiul Său. Această cerere
i-a fost îndeplinită și astfel a fost săvârșită și dorinţa
creștinilor ca trupul Maicii Domnului să nu fie su-
pus puteziciunii și să fie luat la cer.
15 AUGUST-MARE SĂRBĂTOARE!
Sfânta Marie Cu ocazia zilei de
sărbătoare a Sfintei Marii
din data de 15 august, urăm
încă de pe acum tuturor
cetățenilor care la acea dată
își vor sărbători onomastica
un călduros
La Mulți Ani,
Multă bucurie și fericire!
Primar, Viceprimar,
Consiliul Local
LA MULȚI ANI!

6. VOCEA BOCSIGULUI pag. 6
VOCEA BOCSIGULUI
Viaţa ţăranului bocsigan în perioa-
da Revoluţiei de la 1848
Viaţa ţăranilor era destul de grea.
Setea după pământ era departe
de a fi potolită. Dat fiind faptul că
orânduirea capitalistă susţinea pe
moşieri şi impila pe muncitori şi
ţărani, în toamna anului 1918 sub
influenţa Marii Revoluţii din oc-
tombrie din Uniunea Sovietică,
ţărănimea din Bocsig se răscoală
din nou. Devastează arhiva
primăriei cu registrele de impunere
la dare. Atacă postul de jandarmi şi
mai ales depozitul de cereale din
magazia comunei şi din pivniţă de
la castelul lui Caragheorghevici
pe care le golesc. Nu s- a săvârşit
nici o crimă sau vreun omor. La fel
în timpul acesta taie pădurile şi le
devastează. Păşunează după bunul
plac pe moşiile lui Kiles, Cristian
şi Chîra Ionele. Încep să apară zo-
rii împlinirii visului şi a zilei mult
dorite de a pune mâna pe pămîntul
atît de mănos şi darnic din Pusta
Tămandului.
Odată cu alipirea Transilvaniei la
Patria Mamă, acest vis a devenit
realitate. Îndată după instaurarea
României Mari, ca haita de lupi care
atacă o turmă, aşa s- au năpustit boc-
siganii asupra Tămandului , ocupân-
du- l cu forţa până aproape de Cer-
mei. Fiecare a ocupat o suprafaţă cât a
dorit el. La fel s- au năpustit şi asupra
celorlalte moşii care aparţineau altor
streini în partea dinspre Contratău.
Există în arhiva parohiei din aceste
vremi un act care aruncă lumină asu-
pra acelor împrejurări. Astfel la 11
iunie 1921, o comisie aleasă de către
locuitorii comunei , redactează o
jalbă către comisia agrară judeţeană
în care raportează:
Că locuitorii din Bocsig, aren-
da pămînturilor luate în arendă
forţată din domeniile pusta Rox-
in, Tămandul Mare şi Tămandul
de Mijloc o plătesc regulat. Ar-
enda pământurilor după Pusta
Roxin s- a plătit în proporţie de ½
la an, iar acum se solveşte arenda
pămînturilor din Tămandul Mare şi
de mijloc. Pămînturile exarendate se
lucrează cu strădanie însămînţăndu-
se cu grîu de toamnă.
Poporul s- a molcomit acum chiar
cînd comisia agrară i- a designat
pentru arenda forţată pămînturile
cele mai păcătoase şi îndepărtate
din Pusta Roxin, mărind nădejdea
că cu împămîntenirea definitivă
toată Pusta Roxin va fi dată ţăranilor
îndreptăţiţi ca să fie odată tot hotarul
Bocsigului al bocsiganilor şi astfel
să fie răsplătite sudorile şi lacrimile
părinţilor lor.
Vă mai rugăm ca de pe pămînturile
din tămandul mare şi de mijloc, să
nu fie tăiaţi arborii de către dom-
nul Török ca bieţii muncitori la
amiazăzi să aibă umbră şi să aibă
unde- şi scuti băieţaşii sugători
pînă ce mamele muncesc pe ogor.
Aceasta vă rugăm pentru că comuna
Bocsigului a fost stegarul idealuri-
lor noastre naţionale în plasa Ineu-
lui. Vrednicii preşedinţi ai comisiei
agrare comunale Marcea Nicolae a
lui Chioscău şi Palcu Toma aveau
de luptat cu moşierii expropriaţi
care căutau prin tot felul de mi-
jloace să- i corupă. În toiul luptei
cînd bocsiganii au intrat cu forţa în
pămîntul moşierului Török, admin-
istratorul acestui moşier un neamţ
cu numele Sepi a strigat. Vin boc-
siganii să ia pămîntul de la domnul
Török, dar nu- l vor putea lua! Altă
dată baronul Şoimoş, prin avocatul
său a vrut să cumpere pe primarul
comunei care a fost Palcu Teodor a
lui Beşa oferindu- i 50.000 de lei ca
numai să nu semneze actul de ex-
propriere sau să nu se prezinte să
semneze. Încercarea s- a făcut de
două ori, la care primarul a răspuns:
Poporul m- a ales primar, şi cinstea
mea de primar n- o vînd cu nici o
sumă oricît de mare ar fi ea!
Moşierii au fost expropriaţi de moşii,
lupta de aproape două veacuri pent-
ru ocuparea pămînturilor moşiereşti
s- a împlinit, fiecare bocsigan fără
pămînt a fost împroprietărit cu atî-
ta pămînt ca să aibă cel puţin cinci
jugăre cadastrale. Prin acest act al
împroprietăriri lupta pentru pămînt
nu a încetat
Vrednica asociaţie a urbariariştilor
a reuşit să împroprietărească co-
muna cu o nouă păşune, cea de la
Teuz. Acum vitele bocsiganilor
aveau păşuni bogate şi ei se puteau
dedica creşterii vitelor. Frumoase
erau cirezile de vite ale bocsigan-
ilor: două cirezi de boi, una albă
alta roşie, o cireadă de tuluci, două
cirezi de vaci cu lapte şi o herghelie
de cai şi mînji. Turme de porci şi ei.
Cu cîtă dragoste le îngrijeau şi le
priveau. Fiecare gospodar se năsuia
ca tot la doi ani să vîndă o pereche
de boi, crescînd în locul lor tuluci,
ca să poată cumpăra tot la doi ani o
holdă de pămînt în rîturi. Credinţa
lor era că pămîntul din clipa cînd îl
cumperi este un izvor de venit, de
viaţă tihnită şi îmbelşugată. Pentru
ei pămîntul şi vitele erau totul. Din
cauza acestei mentalităţi bocsiganii
au ocolit meseriile şi şcolile. Fiec-
are bocsigan năzuia să aibă podurile
pline de bucate şi grajdul de vite.
Avînd vite bune, îngrăşînd pămîntul
şi lucrîndu- l bine şi la timp potrivit,
aveau şi obţineau recolte bogate.
Cu cîtă dragoste priveau holdele de
grîu date î spic şi unduindu- se în
valuri, în ziua Rusaliilor cînd ieşeau
cu procesiune pentru binecuvîntarea
lor!
Fericirea jinduită după care au suspi-
nat şi s- au luptat secole, n- a venit.
Datorită unei politici agraregreşită,
impozitelor excesive către stat şi
comună, datorită diferenţelor de
preţuri între produsele agrare şi
cele industriale, crizei economice,
,lipsei de sprijin şi îndrumare din
partea statului, ,precum şi politica
greşită a partidelor care s- au per-
indat la cîrma ţării pînă în 1944,
care au înfeudat ţara capitalismului
apusean, precum şi datorită fap-
tului că prin mijloacele de atunci,
fără mecanizare, nu se putea face
cu adevărat o agricultură modernă,
viaţa ţărănimii nu s- a dezvoltat pe
măsura aspiraţiilor lumii de la sate.
Au fost ani, ca anii 1930- 1931 cînd
ţăranii au aruncat în piaţa din Brad
grîul pe kos pentru că nu-l cumpăra
nimeni. Din lipsă de credite din
partea statului ţărănimea săracă a
fost nevoită să- şi vîndă pămîntul cu
care a fost împroprietărită , neavînd
mijloacele cu care să- l lucreze. Din
sînul ţărănimii s- a ridicat atunci
o nouă clasă a chiaburilor care a
acaparat pămîntul celor săraci. În
arhiva parohiei sunt nu puţine acte,
din care se poate vedea cum oame-
nii săraci erau nevoiţi să împrumute
bucate din fondul de bucate al bi-
sericilor pe dobîndă. Mulţi oameni
săraci din comună au fost nevoiţi să
ia drumul pribegiei şi să se angajeze
pe la moşierii din Vechiul Regat
sau să preswteze diferite munci pe
la Bucureşti pentru a cîştiga banii
necesari pentru a- şi face o casă în
sat. Aşa a fost familia lui Moţ Ghe-
orghe care a robotit pe la moşierii
din jurul Bucureştilor din anii 1925-
1930. Ca el, au mai fost Marcea Te-
odor, Palcu Simion, etc. Toate aces-
tea au făcut ca lupta pentru pămînt
să continue. Pînă astăzi povestesc
oamenii mai în vîrstă cum plecau cu
căruţele încărcate cu bucate pînă pe
la Lipova şi Brad şi că de multe ori
se întorceau cu bucatele nevîndute.
Cu 23 august 1944, soarele mîn-
tuirii a răsărit şi pentru ţărani,
aduşi la sapă de lemn şi din cauza
războiului şi a anilor neprielnici.
Prin reforma agrară din 1945 au fost
expropriaţi ultimii moşieri şi au fost
împroprietărite peste 100 de familii.
Abia acum pămîntul a devenit al ce-
lor ce- l muncesc şi s- a desfiinţat
pentru totdeauna exploatarea omu-
lui de către om.
Pămîntul parcelat şi lucrat cu mi-
jloace rudimentare, nu putea să dea
recolta scontată. De aceea plenara
partidului din 3 martie 1949 a de-
cis colectivizarea agriculturii căreia
i- a premers întovărăşirea din 1954
urmată de colectivizarea din 1958.
Această acţiune a partidului a fost
actul cel mai revoluţionar dintre
toate acţiunile sale.
Odată cu colectivizarea, ţărănimea
satelor a intrat într- o nouă eră de
viaţă, era urbanizării. Începutul
urbanizării s- a făcut prin electrifi-
carea satelor, dotarea căminelor cul-
turale cu aparate de radio, coborîrea
şcolii secundare în lumea satelor,
întemeierea dispensarelor şi înzes-
trarea lor cu ustensile şi medica-
mente, etc.
Dacă privim retrospectiv schimbările
care s- au produs în comuna Bocsig
în timp de 17 ani de la colectivizare
este de observat că viaţa ţăranului s-
a schimbat radical. A dispărut de pe
masa lui mălaiul, din casa lui opin-
cile şi mizeria de altă dată. Acum
nu se poate vorbi de subnutriţie
ci, dimpotrivă, de o supraalimen-
tare. Cel puţin 50 la sută din casele
colectiviştilor din Bocsig au atins
traiul şi confortul moşierilor de altă
dată. Nu departe este ziua cînd de-
osebirea dintre oraş şi sat va dispărea.
Pentru prima dată au început şi în
Bocsig să se construiască case cu
două nivele. Prima casă de acest gen
a fost a prof. Lăpujan Petru, apoi a
lui Găluţ Gheorghe din Bugeac şi a
învăţătorului Torsin Ioan.
Odată însă cu urbanizarea satelor
a început şi procesul de dispariţie
a clasei tărăneşti. Mulţi locuitori,
după colectivizare, s- au calificat în
diverse meserii şi au părăsit agri-
cultura. La fel aproape tot tineretul,
după terminarea şcolilor, lua dru-
mul meseriilor devenind muncitori
sau tehnicieni. Odată cu colectiv-
izarea lupta pentru pămînt s- a ter-
minat. Colectivistul de mîine va fi
şi el calificat într- un fel de muncă
agricolă la nivelul muncitorului
din fabrică. Odată cu urbanizarea
se vor construi în lumea satelor fa-
brici sau deschide diferite coopera-
tive meşteşugăreşti. Agricultura va
fi complet mecanizată şi numai un
procent mic de muncitori calificaţi
vor mai lucra în agricultură.
Bocsig, file de istorie
Spicuiri din monografia localității Bocsig,
lucrare realizată de cel care a fost cândva preotul Frențiu Vasile

7. VOCEA BOCSIGULUIpag. 7
VOCEA BOCSIGULUI
Tabără social-educativă pentru tinerii din Bocsig
Cu binecuvântarea Înaltpreasfinți-
tului Părinte Timotei, Arhiepiscopul
Aradului, în perioada 10-13 iulie
2017, Parohia Ortodoxă Română
Bocsig având ca parteneri Centrul
Cultural Județean Arad și Primăria
Bocsig, a organziat prin pr. paroh
Bogdan Oneț o tabără social-educa-
tivă în Stațiunea Moneasa din jud.
Arad.
Această tabără a fost un dar bine-
meritat pentru 25 de tineri din pa-
rohie ce în mod constant se implică
și participă la activitățile catehetice
ale parohiei dar și la alte activități
cultural-artistice din localitate, ma-
joritatea copiilor fiind și membri ai
Ansamblului de dansuri „Țărinuța”
din Bocsig, ansamblu înființat de pr.
Bogdan în decembrie 2015 și coor-
donat până în prezent de instructo-
rii-coregrafi Faur Marinel și Pop Va-
lentina, prezenți și ei alături de copii
în tabără.
Dintre activităţile desfășurate în
tabăra amintim: drumeţiile, vizi-
tarea diferitelor obiective turistice
din zonă, participare la cateheze și
la activități cultural-artistice; toate
acestea având ca scop promovarea
valorilor sociale, morale și creștine
în rândul tinerilor.
Pr. Bogdan Oneț
COMERŢUL
În trecut comerţul era slab dezvoltat.
Fiecare familie de ţăran şi iobagi îşi
producea în casă toată îmbrăcămintea
de care avea nevoie. La fel toate
uneltele de lucru se produceau în
comună unde erau mai mulţi fierari şi
rotari. Doar cizmele, cojoacele, cârpa
de dălin, plugul, grapa şi secera erau
cumpărate de la oraş. În anii 1848-
1849 în comună era un singur birt
proprietatea moşierului care era aren-
dat la evreul Ransburg Morics.
Pentru vânzarea vitelor, cerealelor şi a
altor produse agricole ca ouă, păsări,
brânzeturi şi fructe locuitorii comunei
mergeau la târguri care se ţineau la Ineu
şi Beliu, distanţă de nouă kilometri de
fiecare localitate. De cele mai multe
ori femeile cu coşurile şi coşările pe
cap cărau produsele pe care le duceau
la târg. La Beliu era târg miercurea, la
Ineu vinerea. Aici în pieţe, la şetre, îşi
desfăşurau spre vânzare mărfurile tot
felul de breslaşi ca: subarii, cojocarii,
opincarii, pănurarii.Aici erau şetrele cu
fripturi şi alte mâncăruri şi băuturi. Tot
în piaţă aşezate în rând pe jos îşi vin-
deau femeile de la sate produsele aduse
spre vânzare. La târgul Sânjeorjului
se angajau servitorii şi servitoarele la
diferiţi stăpâni pe timp de un an pentru
îmbrăcăminte şi mâncare. Târgul acesta
în vechime se chema târgul slujilor.
Bocsiganii îşi vindeau la târguri în
primul rând produsele lor agricole:
grâu, ovăz, orz şi mai ales porumb.
La fel vindeau şi- şi cumpărau la târ-
guri vite, oi, porci, etc. Fiecare fată de
măritat şi fecior de însurat jinduiau să
aibă la căsătorie cojoc ţiromat, cizme
cu foi de cârpă de dălin, pălărie sau
căciulă.De multe ori femeile din Boc-
sig pentru a face faţă acestor chel-
tuieli vindeau pe piaţă: lipideie, saci,
ştergări, pânză şi alte produse din in
şi cânepă. La fel se vindeau sumani
şesuţi în şteze sau piuă. La fel se
vindeau fructe mai ales struguri. Co-
voiele cu căruţe încărcate cu cereale
mergeau până la Brad şi Lipova unde
preţul lor era mai mare.
În comună începând cu anii 1870 au
apărut birturile pe lângă care erau mici
prăvălii numite bolduri cu mărfuri
mărunte ca tutun, sare, petrol, pânze-
turi, etc. Birturi şi bolduri puteau ţine
numaiceceposedaubani.Deaceeacei
mai mulţi comercianţi au fost evrei şi
străini. Înainte de întâiul război mon-
dial cea mai mare comerciantă a fost
o evreică poreclită Cărtonoaia care a
avut birtul şi prăvălia unde locuieşte
astăzi Mîneran Teodor, faţă- n faţă cu
casa parohială. Vestit a fost birtul unui
român poreclit Gheorghici în care a
fost împuşcat Popa Ioan fost primar
20 de ani de către adversarii lui. La
fel a fost vestit birtul altui evreu numit
Soacsi care a fost prădat în revoluţia
din toamna anului 1918. Unde este
astăzi chioşcul gostatului Ineu a fost
birtul şi prăvălia altui evreu numit
Krauss Rudolf. Dintre români birt
şi prăvălie au avut Cristea Marian şi
Lupău Constantin, care fiind sărac şi
cu o droaie de copii, lipsit de capital a
dat faliment. Tot birt şi prăvălie a avut
Cheresteş Francisc.
Prin anii 1908- 1912 s- a înfiinţat în
Bocsig prima cooperativă. Mai mulţi
oameni s- au asociat şi au pus acţii
de o sumă oarecare şi s- a înfiinţat o
cooperativă de către Bulzan Iulian
care a locuit unde stă astăzi Bulzan
Nicolae, care însă a dat faliment. Prin
anii 1925 societatea corală ortodoxă a
înfiinţat şi ea o cooperativă care a avut
aceeaşi soartă, faliment.
În anul 1947 s- a înfiinţat cooperativa
de desfacere a mărfurilor pentru care s-
a construit în 1965 un edificiu modern,
corespunzător destinaţiei cooperaţiei
în noua orânduire a societăţii sociali-
ste. Cooperativa are un local destinat
pentru bufet. Are o secţie alimentară,
una textilă, încălţăminte şi alta metal
şi ustensile metalice şi într- alt local
una secţie librărie şi tutungerie. Tot în
cadrul cooperativei mai funcţionează
şi o cofetărie în acelaşi local cu librăria.
Prin cooperativă se fac şi achiziţii şi se
procură materiale pentru construcţia
caselor. Cooperativa este bine
aprovizionată cu tot felul de mărfuri
necesare populaţiei. Centrul de con-
ducere a cooperativei este la Beliu iar
responsabil cu procurarea mărfurilor şi
bunul mers al cooperativei în Bocsig
este însărcinat Ponta Ioan.
Prinosul de produse agricole, brânze-
turi, fructe, etc. se desface şi astăzi
pe pieţele din Ineu şi Beliu dar chiar
şi pe piaţa Aradului. În fiecare vineri
cursa locală Ineu transportă alături de
cele peste 15 curse de autobuse care
trec prin Bocsig către oraşe produse
agricole, cartofi şi alte mărfuri spre
vânzare.
FABRICA DE CHERESTEA
GARA BOCSIG
Îndată după formarea României Mari
anumiţi comercianţi de lemn au în-
ceput exploatarea pădurilor bogate
din ţinutul Beliului. Pentru transportul
lor s- a înfiinţat un depozit de lemne
în gara Bocsig. În anul 1927 fostul
impegat de mişcare din gara Sântana
Solcz Aloisius, cu bani împrumutaţi
din bancă, în luna noiembrie 1927 a în-
ceput producţia cu trei gatere acţionate
de un cazan cu aburi Lanz. La doi ani,
1929, venind criza financiară fabrica
a dat faliment devenind proprietatea
Băncii Victoria din Arad care îl cre-
ditase pe Solcz Aloisius. De la bancă,
prin 1930, fabrica a fost răscumpărată
de evreii fraţii Grunstein şi Szekely.
Pentru transportul materialului lem-
nos din pădure a fost construită o linie
ferată forestieră de la satul Urvişul de
Beliu până la gara Bocsig. Două lo-
comotive mici forestiere şi vagonete
transportau zilnic lemnele tăiate şi fa-
sonate. Materialul lemnos era prefăcut
în traverse de cale ferată, scânduri de
stejar, fag, etc.
Înainte de al doilea război mondial
fabrica s- a transformat în societate pe
acţii cu numele Fabrica de Cherestea
Bihoreana. În acest răstimp până la
naţionalizare a avut director pe Plo-
pianu Ioan. Cu anul 1946 pădurile
devenind proprietatea statului fabrica
a trecut sub conducerea CAPS ( Casa
Autonomă a Pădurilor Statului) care a
condus- o timp de doi ani până la 11
iunie 1948 când a fost naţionalizată.
Odată cu naţionalizarea fabrica a
luat o mare dezvoltare. În prezent are
următoarele secţii: hala gatere cu şase
gatere. Circulare acţionate cu motoare
electrice, din anul 1965 când s- a con-
struit linia de înaltă tensiune în fabrică
lucrau peste 1000 de muncitori. Pentru
aceştia, în jurul fabricii se află colo-
nia de muncitori, proprietatea fabricii.
În colonie există dispensar medical
cu doi medici şi trei surori. Tot de la
naţionalizare s- a mai înfiinţat o creşă şi
un cămin pentru copiii de la trei la şase
ani. Există o şcoală cu clasele I- IV el-
ementare. În anul 1965 a fost pusă la la
dispoziţiamuncitorilorcooperativacea
nouă unde există o secţie alimentară,
ferărie, textile- încălţăminte şi un apro-
zar. Fabrica mai are şi o secţie aburi-
toare pentru scânduri şi parchet.
Bocsig, file de istorie
Spicuiri din monografia localității Bocsig,
lucrare realizată de cel care a fost cândva preotul Frențiu Vasile

8. CMYK
VOCEA BOCSIGULUI
VOCEA BOCSIGULUI pag. 8
Extras
din Articolul 3 Lege 50/1991:
(1) Construcţiile civile, industri-
ale, agricole, cele pentru susţinerea
instalaţiilor și utilajelor tehnologi-
ce, pentru infrastructură de orice
fel sau de oricare altă natură se pot
realiza numai cu respectarea auto-
rizaţiei de construire, precum și a
reglementărilor privind proiectarea
și executarea construcţiilor, pentru:
a) lucrări de construire, reconstrui-
re, consolidare, modificare, extinde-
re, reabilitare, schimbare de destina-
ţie sau de reparare a construcţiilor
de orice fel, precum și a instalaţiilor
aferente acestora, cu excepţia ce-
lor prevăzute la art. 11 (din Legea
50/1991 n.r.);
b) lucrări de construire, reconstru-
ire, extindere, reparare, consolidare,
protejare, restaurare, conservare,
precum și orice alte lucrări, indife-
rent de valoarea lor, care urmează
să fie efectuate la toate categoriile
de monumente istorice prevăzute
de lege - monumente, ansambluri,
situri - inclusiv la anexele acestora,
identificate în același imobil - teren
și/sau construcţii, la construcţii am-
plasate în zone de protecţie a monu-
mentelor și în zone construite pro-
tejate, stabilite potrivit legii, ori la
construcţii cu valoare arhitecturală
sau istorică deosebită, stabilite prin
documentaţii de urbanism aprobate;
c) lucrări de construire, reconstru-
ire, modificare, extindere, reparare,
modernizare și reabilitare privind
căile de comunicaţie de orice fel,
lucrările de artă, reţelele și dotările
tehnico-edilitare, branșamente și ra-
corduri la reţele de utilităţi, lucrările
hidrotehnice, amenajările de albii,
lucrările de îmbunătăţiri funciare,
lucrările de instalaţii de infrastruc-
tură, lucrările pentru noi capacităţi
de producere, transport, distribuţie
a energiei electrice și/sau termice,
precum și de reabilitare și retehno-
logizare a celor existente;
d) împrejmuiri și mobilier urban,
amenajări de spaţii verzi, parcuri,
locuri de joacă și agrement, pieţe și
alte lucrări de amenajare a spaţiilor
publice;
e) lucrări de foraje și excavări ne-
cesare pentru efectuarea studiilor
geotehnice și a prospecţiunilor ge-
ologice, proiectarea și deschiderea
exploatărilor de cariere și balastiere,
a sondelor de gaze și petrol, precum
și a altor exploatări de suprafaţă,
subterane sau subacvatice;
f) lucrări, amenajări și construcţii
cu caracter provizoriu necesare în
vederea organizării executării lucră-
rilor, în condiţiile prevăzute la art. 7
alin. (1) și (1^3); g) organizarea de
tabere de corturi, căsuţe sau de ru-
lote;
h) lucrări de construcţii cu caracter
provizoriu: chioșcuri, tonete, cabi-
ne, spaţii de expunere, corpuri și pa-
nouri de afișaj, firme și reclame, co-
pertine și pergole situate pe căile și
spaţiile publice, anexe gospodărești,
precum și anexele gospodărești ale
exploataţiilor agricole situate în ex-
travilan;
i) cimitire - noi și extinderi.
(2) În vederea simplificării pro-
cedurii de autorizare a executării
lucrărilor de construcţii provizorii
prevăzute la alin. (1) lit. d), g) și h),
precum și pentru instalarea reţelelor
de comunicaţii electronice, inclusiv
a echipamentelor componente, în
măsura în care pentru acestea nu
sunt necesare și lucrări asupra infra-
structurilor fizice de susţinere, auto-
rizaţia de construire se emite în baza
documentaţiei pentru autorizarea
executării lucrărilor de construcţii.
Extras din Articolul 8 Legea
50/1991:
(1) Demolarea, dezafectarea ori
dezmembrarea, parţială sau totală,
a construcţiilor și instalaţiilor afe-
rente construcţiilor, a instalaţiilor și
utilajelor tehnologice, inclusiv ele-
mentele de construcţii de susţinere
a acestora, închiderea de cariere și
exploatări de suprafaţă și subtera-
ne, precum și a oricăror amenajări
se fac numai pe baza autorizaţiei de
desfiinţare obţinute în prealabil de
la autorităţile prevăzute la art. 4.
(2) Autorizaţia de desfiinţare se
emite în aceleași condiţii ca și auto-
rizaţia de construire, în conformita-
te cu prevederile planurilor urbanis-
tice și ale regulamentelor aferente
acestora, potrivit legii, cu excepţiile
prevăzute la art. 11.
Primăria Comunei Bocsig
14 AUGUST
MARE ZI DE SĂRBĂTOARE
BOCSIG CARTIER
BALUL ȘOMERILOR
TOATĂ LUMEA ESTE INVITATĂ
O ZI DE SPECTACOL,
SĂRBĂTOARE ȘI VOIE BUNĂ,
CU MULTE SURPTIZE
ÎN PROGRAM
VĂ AȘTEPTĂM CU DRAG
ÎNPARCULDINBOCSIGCARTIER
EVENIMENT -TRADIȚIE
Proiecte investiționale în execuție!
Amenajarea dispensarului uman continuă!
Sunt în execuție lucrările dea menajare
a dispensarului uman din Bocsig, după
ce s-a lucrat la ridicarea unui nou etaj
prin mansardare s-a trecut la a doua fază
a proiectului, respectiv amenajarea inte-
rioară, lucrări prin care actul medical din
Bocsig are doar de câștigat, prin oferirea
cetățenilor a unor condiții deosebite la ca-
binetele medicale prevăzute a funcționa în
incinta dispenasrului.
Extinderea rețelei de apă la Răpsig
Printre lucrările administrației
locale din acestă perioadă s-a
aflat și cele deextindere a rețelei
de apă de la Răpsig, lucrări im-
portante, prin care rețeaua de
apă a fost extinsă la noi gospodă-
rii din localitate.
Reparații la căminul cultural din Mânerău
S-a lucrat la repararea acoperișului că-
minului cultural din Mânerău, deoarece,
în urma vijeliei ce a avut loc pe 29 iunie,
acoperișul căminului cultural a avut de su-
ferit, prin luc rările recent încheiate fiind
remediate problemele apărute ca urmare a
vântului puternic ce s-a abătut asupra co-
munei la data mai sus menționată.
Informații
Utile
Documente necesare pentru obținerea
autorizației de construire:
Serviciul Public Comunitar
de Evidență a Persoanelor
Face apel către toţi cetăţenii pentru a verifica termenul de valabili-
tate al actului de identitate , astfel încât să nu devină contravenienţi
ai legii.
Titularii actelor de identitate a căror valabilitate expiră au obligaţia
de a solicita eliberarea unui nou document, înainte cu maxim 180
zile și minim 15 zile înainte de expirarea acestuia.
Primăria Comunei Bocsig