2. În vechime, timpul a fost măsurat prin comparaţie
cu un interval de timp necesar desfăşurării unor
fenomene care se repetă cu regularitate, ca de
exemplu:
- durata unei zile şi a unei nopţi
- durata unui anotimp
3. Instrumente folosite pentruInstrumente folosite pentru
măsurarea timpuluimăsurarea timpului
1. Cadranul solar
Este un dispozitiv care măsoară timpul în funcţie de poziţia Soarelui
7. 6. Ceasul electronic – apărut datorită dezvoltării ştiinţei şi tehnicii
Foloseşte un oscilator electronic reglat de un cristal de cuarţ
pentru a măsura timpul.
Primul ceas cu cuarţ
8. 7. Cronometrul
Cronometrul este un ceas special,
care are func iuni specifice, de măsurat cuț
mare exactitate doar intervale de timp. Acest
mecanism a devenit indispensabil în întrecerile
sportive i în stabilirea recordurilor pe o duratăș
fixă de timp.
9. 8. Ceasul atomic
Este ceasul care utilizează tranziţia
frecvenţei electronice în zona microundelor,
opticii sau a ultravioletelor.
Este cel mai exact ceas dintre toate
ceasurile descoperite de om.
10. Unitatea de măsură a timpului este SECUNDA
(prescurtat “s”)
O secundă este reprezentată
de fiecare pâlpâire galbenă.
Pentru exprimarea timpului
se folosesc multipli ai
secundei:
•MINUTUL (prescurtat
“min”)
•1 min=60s
•ORA (prescurtat “h”)
•1h=60min=3600s
11. Ceas cu interval de timp de 12 ore
Este un sistem de măsură a
timpului în care orele unei zile sunt
împărţite în două intervale orare de
12 ore fiecare.
Orele din primul interval,
între miezul nopţii (ora 12 noaptea)
şi prânz (ora 12 ziua), sunt notate cu
“am” (prescurtare de la expresia
latină “ante meridiem” = “înainte de
amiază”).
Orele din al doilea interval,
între prânz şi miezul nopţii, sunt
notate cu “pm” (prescurtare de la
expresia latină “post meridiem” =
“după amiază”).
12. Ceas cu interval de timp de 24 de ore
Este un sistem de măsură a timpului în care cele 24 de
ore ale unei zile nu sunt împărţite în două intervale de câte 12 ore,
am şi pm, ci sunt numerotate de la 0 la 23.
Ceasurile digitale folosesc intervalul de 24 de ore.
13. ZIUA (prescurtat “d”) exprimă timpul necesar ca
Pământul să facă o rotaţie completă în jurul axei sale.
Această perioadă de rotaţie este împărţită în 24 de
ore care se pot împărţi în unităţi de timp mai mici: minute
şi secunde.
1d=24h
1d=1440min
1d=86400s
Rotaţia Pământului în jurul axei
sale
14. SĂPTĂMÂNA este o unitate de timp mai lungă
decât o zi i mai scurtă decât o lună.ș
Zilele săptămânii sunt:
1. LUNI (lat. Lunae dies)=Ziua lunii
2. MARŢI (lat. Martis dies)=Ziua zeului roman Marte, zeul
războiului
3. MIERCURI (lat. Mercurii dies)=Ziua zeului roman Mercur, zeul
comerţului
4. JOI (lat. Jovis dies)=Ziua zeului roman Jupiter, zeul care are
în grijă legile şi ordinea socială
Zeul Marte Zeul Mercur Zeul Jupiter
15. 5. VINERI (lat. Veneris dies)=Ziua zeiţei Venus, zeiţa dragostei,
frumuseţii şi fertilităţii
6. SÂMBĂTĂ (lat. Saturni dies)=Ziua zeului Saturn, zeul care
patrona muncile agricole şi roadele pământului
7. DUMINICĂ (lat. Dies Dominus)=Ziua Soarelui
Zeiţa Venus
Zeul Saturn
16. LUNA este unitatea de timp care are de regulă 30 sau
31 de zile cu excepţia lunii februarie care are 28 sau 29 de zile.
Cele douăsprezece luni sunt:
1. Luna IANUARIE (lat. Ianuaris)=numele vine de la
zeul Ianus, zeul cu două feţe: una orientată spre anul
care se încheie şi alta spre anul care vine
Are o durată de 31 de zile.
În România, luna ianuarie, popular, se
nume teș Gerar. Sărbătorile din luna ianuarie cuprind
obiceiuri i practici specifice începutului de an prinș
care oamenii speră să ob ină, prin diferite practiciț
magice, prosperitate, sănătate, lini te i pace.ș ș
17. 2. Luna FEBRUARIE (lat. Februaris)=purificare,
cură ireț , legat de ritualul cură irii ce se făcea anual laț
15 februarie. Această lună era închinată zeului
împără iei subpământene Februs.ț
Luna are 29 de zile în anii bisec iț , în ceilal iț
ani, luna februarie are 28 de zile.
În România, luna februarie, popular, se
nume teș Făurar.
18. 3. Luna MARTIE (lat. Martius)=zeul Marte, zeul
războiului din mitologia romană, era considerată o
lună favorabilă începerii războiului.
Are o durată de 31 de zile.
În România, luna martie, popular, se
nume teș Măr i orț ș . În luna martie începe aratul iș
semănatul, se curăță livezile i grădinile, se scotș
stupii de la iernat i se "reteaza" fagurii de miereș
utiliza i ca leac în medicina populară etc.ț
Echinoc iul de primăvară (data când ziua este egalăț
cu noaptea), este o data care variaza de la 19 martie
la 21 martie.
19. 4. Luna APRILIE (lat. Aprilis)=numele vine de la
cuvântul latinesc aperio, ire = a deschide, deoarece
în aprilie se deschid mugurii plantelor.
Are o durată de 30 de zile.
În România, luna aprilie, popular, se
nume teș Prier. În aprilie continuă semănăturile de
primăvară, se formează turmele, se tund oile înainte
de a fi urcate la munte, se construiesc sau se repară
arcurile i oboarele pentru vite etc.ț ș
20. 5. Luna MAI (lat. Maius)=numele vine de la
denumirea majores dată de Romulus senatorilor
romani.
Are o durată de 31 de zile.
În România, luna mai, popular, se nume teș
Florar. Pe ogoare, în livezi, grădini i podgoriiș
activitatea este în toi, iar turmele de oi, cirezile de
vite dau randament maxim.
21. 6. Luna IUNIE (lat. Iunius)=numele vine de la zei aț
Iuno, so ia lui Jupiter i protectoarea femeilorț ș
măritate.
Are o durată de 30 de zile.
În România, luna iunie, popular, se nume teș
Cire arș .
Pe data de 22 iunie este solsti iu de vară,ț
marcând ziua cea mai lungă a anului.
22. 7. Luna IULIE = numele vine de la numele Iulius
Cezar care s-a născut în această lună.
Are o durată de 31 de zile.
În România, luna iulie, popular, se nume teș
Cuptor.
23. 8. Luna AUGUST = numele vine de la numele
primului împărat roman, Cezar August. Luna are 31
de zile, pentru că Cezar August a dorit ca luna
august să aibă tot atâtea zile câte are luna lui Iulius
Cezar, luna iulie.
Are o durată de 31 de zile.
În România, luna august, popular, are mai
multe denumiri zonale: Augustru, Măselar, Gustar,
Secerar.
24. 9. Luna SEPTEMBRIE (lat. September)=numele vine
de la cuvântul latinesc septem, apte, pentru că lunaș
septembrie era a aptea lună în calendarul roman.ș
Are o durată de 30 de zile.
În România, luna septembrie, popular, se
nume teș Răpciune. Luna septembrie este luna cea
mai importantă pentru cei care au trudit pământul,
acum fiind culese roadele muncii de peste an.
Pe 23 septembrie este echinoc iul deț
toamnă, când ziua este egală cu noaptea.
25. 10. Luna OCTOMBRIE (lat. October)=numele vine
de la cuvântul latinesc octo, opt, pentru că luna
octombrie era a opta lună în calendarul roman.
Are o durată de 31 de zile.
În România, luna octombrie, popular, se
nume teș Brumărel. În această lună cad frunzele din
copaci, ăranii se ocupă mai mult de treburileț
gospodăriei, acum se fac însămân ările de toamnă.ț
26. 11. Luna NOIEMBRIE (lat. November)=numele vine
de la cuvântul latinesc novem, nouă, pentru că luna
noiembrie era a noua lună în calendarul roman.
Are o durată de 30 de zile.
În România, luna noiembrie, popular, se
nume teș Brumar. Este timpul brumei, sunt
însămân ate toate grânele de toamnă i totul esteț ș
gata pentru iernat.
27. 12. Luna DECEMBRIE (lat. December)=numele vine
de la cuvântul latinesc decem, zece, pentru că luna
decembrie era a zecea lună în calendarul roman.
Are o durată de 31 de zile.
În România, luna decembrie, popular, se
nume teș Undrea. Denumirea de Undrea sau Andrea
vine de la faptul că încă se păstrează amintirea
Sfântului Andrei, sărbătorit pe 30 noiembrie.
28. Cum să afli imediat câte zile are o lună
Ca să aflaţi imediat câte zile are o lună, vă puneţi mâinile una lângă
alta, închideţi pumnii astfel încât oasele din capul degetelor să se alinieze şi, ca
în poza de mai jos, veţi vedea următorul şir.
Astfel, lunii ianuarie îi corespunde un “deal”, deci are 31 de zile, lunii
februarie îi corespunde o “vale”, deci are 28 sau 29 de zile, lunii martie îi
corespunde un “deal”, are mai multe zile, deci 31, lunii aprilie îi corespunde o
“vale”, are mai puţine zile, deci 30. Mai-31, iunie-30, iulie şi august au
amândouă “dealuri”, deci au câte 31 de zile, septembrie are 30 de zile,
octombrie–31, noiembrie–30, iar decembrie–31.
29. ANUL este unitatea de timp formată din 12 luni sau 365 sau
366 de zile, după cum luna februarie are 28 sau 29 de zile.
Anii care au 366 de zile se numesc ani bisecţi şi se succed
din 4 în 4 ani. Este bisect anul al cărui număr de ordine este divizibil
cu 4.
Exemplu: 1996 este un an bisect pentru că 1996 este
divizibil cu 4, deci luna februarie a avut 29 de zile.
Întrebare: Anul 2012 este un an bisect?
Anul este durata unei revoluţii a
Pământului în jurul Soarelui.
30. DECENIUL este intervalul de timp de 10 ani.
SECOLUL sau VEACUL este intervalul de
timp d 100 de ani.
Anii de la 1 la 100 alcătuiesc secolul I.
Anii de la 101 la 200 alcătuiesc secolul II.
Întrebare: În ce secol ne aflăm?
Anii de la 2001 la 2100 alcătuiesc secolul XXI.
MILENIUL este intervalul de timp de 1000 de
ani.
31. Un submultiplu al
secundei este MILISECUNDA
(prescurtat “ms”), fiecare
secundă având 1000 de
milisecunde.
Milisecundele exprimă
vitezele deosebit de mari, de
exemplu, viteza cu care un
computer procesează
informaţia.
32. Folosindu-vă de toate informaţiile cuprinse în această
prezentare, completaţi următorul ciorchine:
33.
34. HAIDEŢI SĂ REZOLVĂM!!!
1. În ce unităţi de măsură este indicat să măsurăm:
a) Durata vieţii omeneşti;
b) Durata călătoriei cu trenul de la Iaşi la Cluj;
c) Durata unei reclame TV;
d) Sărbătoarea Crăciunului;
e) Durata recreaţiei;
f) Perioada de 10 ani;
g) Durata vacanţei de vară;
h) Durata unei probe de viteză la educaţie fizică;
i) Perioada de 100 de ani;
j) Perioada de 1000 de ani?
2. Câte zile au în total anii 1946, 1947, 1948, 1949, 1950, 1951,
1952?
3. Câte zile au în total lunile ianuarie, februarie, martie ale anului
1872?
35. 4. Scrie ora indicată pe ceas:
De la 0
la 12
ora ora ora ora ora ora ora ora
De la 12
la 24
ora ora ora ora ora ora ora ora
36. 5. Câte secunde sunt într-un an?
6. Dacă o inimă sănătoasă bate cam de 72 ori pe minut,de câte
ori ar bate într-un an?
7.Completeazǎ şi calculeazǎ:
a) Ziua mea de naştere este (ziua,luna, anul)... .
b) Acum am ... ani. Cu 3 ani în urmă aveam ... ani.
c) Peste 8 ani voi avea … ani.
d) 30 de ani voi avea peste ... ani.
8. Ştefan are 10 ani, iar mama sa are 34 de ani.
a) Câţi ani va avea mama, când Ştefan va avea 29 de
ani?
b) Peste câţi ani mama va avea vârsta de 2 ori mai mare
decât Ştefan ?
37. 9. Calculeazǎ:
a) 4 sǎptǎmâni=... zile;
2 secole=... decenii;
3 milenii=... Secole.
b) 13 h 40 min 5 s + 19 h 48 min 56 s;
7 h 35 min 54 s + 9 h 41 min 13 s;
3 h 48 min 7 s + 20 h 8 min 47 s;
2 h 12 min 30 s + 8 h 39 min 54 s;
48 min 27 s + 5 h 56 s;
1 h 3 min + 20 h 59 min;
28 min 35 s + 38 min 27 s;
18 h 39 min 57 s + 3 h 35 s.
10. Pe uşa unui magazin se află următorul anunţ: “Deschis între
orele 8,00 şi 16,30”. Câte ore va sta închis magazinul în cursul unei
zile?
11. Arătaţi că din 13 elevi cel puţin 2 elevi s-au născut în aceeaşi
lună.
