Documentul discută despre compoziția sângelui, grupelor sangvine și rolul acestuia în menținerea homeostaziei organismului. Sângele conține plasmă, eritrocite, leucocite și trombocite, fiecare având funcții specifice în transportul substanțelor, apărarea imunologică și coagularea. De asemenea, sunt abordate sistemul Rh și implicațiile transfuziei de sânge în cazul în care există incompatibilități între sângele mamei și al copilului.

1. Tema: Compozi ţia sîngelui, grupele sangvine Sîngele, limfa şi lichidul interstiţial alcătuiesc mediul intern al organismului, asigurînd homeostazia necesară activităţii celulelor, prin menţinerea constantă a componenţei şi proprietăţilor lor fizico-chimice. Sîngele este un lichid care circulă continuu printr-un sistem închis de vase sangvine, îndeplinind diverse funcţii de transport, de respiraţie, de reglare şi de protecţie. Volumul total al sîngelui din organismul uman constituie circa 5 — 6,5% din masa corpului. Compoziţia chimică a sîngelui: plasma şi elementele figurate

2. S î ngele S î ngele ( latină sanguis ) este o varietate de ţ esut conjunctiv fluid care cu ajutorul sistemului circulator transportă necesarul la nivelul ţesuturilor corpului. S î ngele este format din: -55-60% plasma ( 90% apa ş i 10% substan ţă uscata ) -40-45% elemente figurate eritrocite leucocite trombocite I.Structura ş i propriet ăţ i: Plasma care nu mai conţine factorii de coagulare este numit ser sang v in acesta se obţine prin centrifugarea sângelui după coagulare. Serul conţine 90 % apă, factori de creştere care nu sunt prezenţi în plasmă, 7 % proteine, restul sunt electroliţi şi hormoni.Culoarea galbenă a serului se datorează bilirubinei.

3. Elementele figurate: Numărul pe μ l (milimetru3) s î nge Eritrocite 4,5-5,0 mil. femei; 5,0-5,5 mil. Bărbaţi Leucocite 6.000–8.000 Granulare Bazofile10–100 Eozinophile40–400 Neutrophile2.500–7.500 Agranulare Limfocite 1.500–3.500 Monocite 200–800 Trombocite 300.000 De la stânga la dreapta : globulă roşie de sânge, trombocită, limfocită (globulă albă de sânge)

4. 1.Eritrocitele (globulele ro ş ii; hematiile): -au forma de disc biconcav -sunt anucleate la maturitate -au culoare ro ş ie dat ă de hemoglobin ă -transport ă gaze respiratorii -durata medie de via ţă este de aproximativ 120 de zile -procesul de distrugere se nume ş te hemoliza ş i se realizeaz ă î n: ficat, splin ă , maduva oaselor. -procesul de formare a eritrocitelor se numeste eritropoieza ş i se realizeaza î n maduva ro ş ie. 4,5-5,0 mil. femei; 5,0-5,5 mil. bărbaţi

5. 2.Leucocitele(globulele albe) Neutrofile Sunt î ntre 6000-8000/mm 3 de s î nge Sunt celule nucleate, mobile care emit pseudopode Dupa prezen ţ a sau absen ţ a granula ţ iilor î n citoplasm ă se clasific ă î n : GRANULARE • Bazofile -1%;20-60/mm3 -celule sferice cu nucleu lobat -au in citoplasm ă granula ţ ii care se coloreaz ă î n albastru î n prezen ţ a coloran ţ ilor bazici -intervin î n stadii tardive ale inflama ţ iilor • Eozinofile - 2-4%;100-400/mm3 -celule sferice cu nucleu bilobat -au granula ţ ii ce devin ro ş ii cu coloran ţ i acizi -numarul lor cre ş te la boli alergice ş i parazitare -65%; - 3000-7000/mm3 -au granula ţ ii ce devin roz cu coloran ţ i neutri -ajung primele la ţ esutul afectat ş i fagociteaz ă microbii

6. CLASIFICARE granulocite: neutrofile, eozinofile, bazofile agranulocite : monocite limfocite Formula leucocitară Adult Copil - 1 an Segmentate neutrofile 52 - 74% 25 – 40% eozinofile 0 - 4% 1 – 4% bazofile 0 – 1% 0 - 1% Limfocite 25 – 35% 50 – 70% Monocite 1 – 8% 1 - 8%

7. B. AGRANULARE- Limfocite B- interac ţ ioneaz ă cu antigenele produc 2 linii de celule: unele care produc anticorpi altele sunt limfocite de memorie care prelungesc imunitatea fa ţă de acel antigen.Aceast ă proprietate st ă la baza vaccin ă rii . -Limfocite T- nu produc anticorpii ci recunosc celulele corpului care au fost invadate ş i produc ş i ele 2 linii; o linie stimuleaz ă activitatea altor celule T ş i B ,distrug celulele corpului invadate de agresori ş i o a doua linie reprezentat ă de celule T cu memorie. -Monocite-macrofage de fagocitare; pot par ă si vasul de sange ş i participa la atacul agresorilor. Macrofag Limfocite

8. 3.Trombocitele Sunt î ntre 150.000-300.000/mm3 de s î nge Sunt fragmente citoplasmatice provenite din celule precursoare numite megacariocite. Contin factori ai coagularii

9. Grupele de sange Omul prezint ă 4 grupe de s î nge : Pe supraf ţ a hematiilor se pot afla antigene(a glutinogene ) notate cu A ş i B Î n plasm ă se pot gasi anticorpi (aglutinine)nota ţ i cu α sau β .Aglutininele nu trebuie s ă ajung ă î n contact cu aglutinogenele de acela ş i fel deoarece se produce aglutinarea ş i liza hematiilor. nu da da AB α Da nu B β nu da A α si β nu nu O Aglutinine B Aglutinogene A Grupa

11. Sistemul Rh Sistemul Rhesus factor - prescurtarea Rh provine de la o specie de maimu ţ e ( Rhesus ) la care s-a descris prima dat ă factorul Rh. Pe baza sistemului Rh, globulele ro ş ii umane au fost î mpar ţ ite î n doua tipuri: cele care posed ă antigenul sau factorul Rh (Rh pozitive) ş i cele care nu posed ă acest antigen (Rh negative). Persoanele care au acest factor î n s î nge se numesc Rh pozitive ş i reprezint ă circa 85% din popula ţ ie, iar restul persoanelor de 15% care nu au acest factor se numesc Rh negative. Î n mod normal nu exist ă anticorpi (aglutinine anti-Rh) î n serul uman care s ă aglutinizeze propriile globule ro ş ii ale persoanelor Rh pozitive. Dar î n cazul unei transfuzii cu s î nge de la o persoan ă Rh pozitiv ă , la o persoa nă Rh negativ ă , î n corpul acestei persoane se produc î n mod artificial anticorpi anti-Rh, care cu ocazia unei a doua transfuzii cu s î nge Rh pozitiv, produc aglutinarea globulelor ro ş ii ale donatorului, cu complica ţ ii grave. Acela ş i lucru se poate î ntampla ş i c î nd o femeie Rh negativa este î nsarcinat ă , copilul fiind Rh pozitiv.

12. Cu ocazia sarcinii, a na ş terii, a avortului, s î ngele copilului trece prin placent ă î n sangele mamei d î nd na ş tere la anticorpi anti-Rh. Iar î n timpul celei de-a doua sarcini ace ş ti anticorpi ai mamei se combin ă cu globulele ro ş ii ale f ă tului pe care le distruge ( hemoliza ), provocandu-i icter si anemie grav ă . Daca ş i mama ş i so ţ ul sunt Rh negativi nu este nici un pericol pentru copil. De asemenea, dac ă ambii so ţ i sunt Rh pozitivi nu se produc anticorpi anti-Rh ş i daca nu exista nici un fel de urm ă ri neplacute pentru copil. O mam ă Rh negativ ă care are un so ţ Rh pozitiv poate da nastere unui copil Rh pozitiv î n 85% din cazuri ş i unui copil Rh negativ î n 15% din cazuri. Dac ă copilul este Rh negativ, ca ş i mama, nu are nici o importan ţă pentru na ş terile urmatoare. Dar dac ă copilul este Rh pozitiv (ca ş i tat ă l) atunci el poate cu ocazia primei na ş teri s ă - ş i imunizeze mama (Rh negativ ă ) cu anticorpi anti-Rh ca ş i î n cazul unei transfuzii cu s î nge Rh pozitiv. In acest caz, copiii Rh pozitivi nascu ţ i ulterior vor avea de suferit de complica ţ iile amintite. De aceea, toate femeile gravide trebuie sa- ş i fac ă analiza pentru factorul Rh, iar î n cazul î n care ele sunt Rh negative trebuie sa- ş i fac ă Rh-ul ş i so ţ ii. Daca so ţ ii sunt Rh pozitivi, atunci ele sunt luate î n eviden ţă pentru observa ţ ie ş i tratament î n vederea pre î nt î mpin ă rii complica ţ iilor ce ar putea apare la copii. Tot î n scopul pre î nt î mpin ă rii acestor complica ţ ii se determina Rh-ul la fetele care urmeaz ă sa fac ă transfuzie de s î nge. Dac ă ele sunt Rh negative trebuie s ă primeasc ă un s î nge identic. Pentru c ă dac ă primesc s î nge Rh pozitiv ele vor forma anticorpi anti-Rh, care vor actiona asupra copilului atunci c î nd vor fi gravide. Î n unele situa ţ ii, mama Rh negativ ă cu copil Rh pozitiv poate avea anticorpi anti-Rh nu numai î n s î nge ci ş i chiar î n lapte , î n acest caz se contraindic ă alaptarea . ).