1. & N.A.T.O. Romania Elevi: Sandu Ana SanduFilip Clasa: a XI-a D Pf. Coord. IonescuVasile

2. Cuprins Cronologiarelatiilor Romania - NATO Romania – primii 5 ani in NATO Summit-ul NATO de la Bucuresti ObiectiveleRomaniei, ca stat membru al NATO

3. România a fostinvitatăsăadere la Alianţa Nord-Atlantică la Summit-ul NATO de la Praga din 2002. La acel moment, aliaţii au lansatinvitaţii de aderarepentru 7 state – Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovaciaşi Slovenia. La 29 martie 2004, România a aderatîn mod oficial la NATO prindepunereainstrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al TratatuluiAlianţei Nord-Atlantice. Depunereainstrumentelor de ratificare a fosturmată, la 2 aprilie 2004, de ceremoniaarborăriioficiale a drapeluluiromân la sediul NATO. Pebazauneipropuneri legislative, începând cu anul 2005, "Ziua NATO înRomânia" se celebreazăîn prima duminică a luniiaprilie.

4. Iulie 1990 – PrimulMinistru al României, domnulPetre Roman, adresează, înscris, Secretarului General al NATO, domnul Manfred Worner, invitaţia de a vizitaRomânia. Înscrisoare, propuneşiacreditareaunuiambasadorromân la NATO. Octombrie 1990 – Ambasadorul roman înBelgiaesteautorizatsăiniţiezerelaţiidiplomatice cu NATO Octombrie 1990 – Primulministruromân se întâlneşte, la Bruxelles, cu Secretarul General al NATO Decembrie 1990 – ŞefulStatului Major general românviziteazăCartierul General al NATO de la Bruxellesşi se întâlneşte cu Secretarul general al NATO şi cu reprezentaţiipermanenţimilitariaistatelormembre NATO. Anul 1990

5. Anul Iulie 1991 – Secretarul general al NATO, Manfred Wörner, viziteazăRomânia Octombrie 1991 – Preşedinteleromân, Ion Iliescu, trimitesecretarului general NATO un mesajîn care afirmădisponibilitateaRomâniei de a se angajaîntr-o cooperarestrânsă cu NATO, aceastafiindsinguraorganizaţiecapabilă, din punct de vedere politic şimilitar, săasigurestabilitateaşisecuritateanoilordemocraţiieuropene, aflateîntr-o stare incipientă. Decembrie 1991 – Ministrulromân al afacerilorexterneparticipă la prima întâlnire a Consiliului de Cooperare Nord-Atlantic (NACC). Propuneintensificareacooperării cu NATO 1991

6. Anii 1992 – 1993 – 1994 Februarie 1992 – Secretarul general al NATO, Manfred Wörner, efectuează o vizităînRomânia. Este inauguratCentrul euro-atlantic. Februarie 1993 – Preşedintele Ion Iliescu viziteazăCartierul General al NATO. Este reafirmatădorinţaRomâniei de a se integraînstructurile euro-atlantice. Octombrie 1993 – Adjunctulsecretaruluiapărării al SUA efectuează o vizită la Bucureştişiprezintăpropunereaamericană de stabilire a unuiParteneriatpentru Pace. Ianuarie 1994 – Româniaeste prima ţară post-comunistă care se alăturăprogramuluiParteneriatuluipentru Pace (26 ianuarie 1994); programul individual estesemnatînmai 1995.

7. Anii 1995 – 1996 Octombrie 1995 – RomâniasemneazăAcordulprivindStatutulForţelorîntremembrii NATO şiparticipanţii la PfP. Mai 1996 – Secretarul general al NATO, Javier Solana, efectuează o vizităînRomânia Iunie 1996 – Parlamentulromânadresează un apelparlamentelorstatelormembre NATO în care solicităsprijinpentruaspiraţiileRomâniei de a devenimembru NATO. Apelulsubliniazăconsensul politic intern asupraacestuiobiectiv major al politiciiexterneromâneşti.

8. Anii 1997 - 1998 Februarie 1997 – Preşedinteleromân, Emil Constantinescu, se întâlneşte, la Bruxelles, cu membriiConsiliului Nord-Atlantic şi cu secretarul general al NATO, Javier Solana. Cu acestprilej, subliniazăvoinţafermă a României de a se alăturaAlianţei Nord-Atlantice. Aprilie 1997 – Parlamentulromânadoptă, înunanimitate, un mesajadresatcelor 16 membri NATO, solicitândsprijinpentru o deciziefavorabilăRomâniei, cu prilejul summit-ului de la Madrid. Iulie 1997 – Încadrul summit-ului NATO de la Madrid, RepublicaCehă, UngariaşiPoloniaprimescinvitaţia de a se alăturaAlianţei. Comunicatul final confirmăcontinuareaprocesului de lărgire; textulnominalizeazăRomâniaprintrestatele candidate care au realizatprogresesemnificativeînîndeplinireacriteriilor de aderare la NATO. Aprilie 1998 – Secretarul general al NATO, Javier Solana, efectuează o vizităoficialăînRomânia. Octombrie 1998 – Parlamentulromânaprobăcererea NATO ca avioaneleAlianţeisăpoatăutilizaspaţiulaerian al ţăriinoastrepentruposibileoperaţiunimilitareîmpotrivaIugoslaviei, numaiînsituaţiiexcepţionaleşi de urgenţă.

9. 1999 Anul Februarie 1999 – Militari din RomâniaşiStatele Unite stabilesc un centru de monitorizare a traficuluiaerian care săacopere, înafarateritoriuluiromânesc, şiariileînvecinate. Martie 1999 – Ca urmare a uneisolicitări NATO, Româniaînchidetreiaeroporturiînvestulţării – Timişoara, Arad, Caransebeş – până la sfârşituloperaţiunilorAlianţeiîmpotrivaIugoslaviei. 18 aprilie 1999 – NATO solicităRomânieideschidereaspaţiuluiaerianpentruavioanelealiate. 20 aprilie 1999 – ConsiliulSuprem de Apărare al Ţării (CSAT) şiGuvernulRomânieidau curs acesteisolicitări. 22 aprilie 1999 – Parlamentulautorizeazăavioanele NATO săutilizezespaţiulaerianromânescîntimpuloperaţiunilor din Iugoslavia. 23-25 aprilie 1999 – Summit-ul NATO de la Washington; NATO prezintă MAP (Membership Action Plan) care punebazeleunuimecanism de pregătireşievaluareindividuală a ţărilor candidate. Mai 1999 – MinisterulApărăriiNaţionaleconfirmăfaptulcăforţeleaeriene NATO au dreptulsăutilizezeaeroporturileromâneştipedurataoperaţiunilor din Iugoslavia. Mai 1999 – Reprezentanţiiguvernuluiromânşiceiai NATO semnează un acordreferitor la condiţiileîn care avioanelealiatevorputeautilizaspaţiulaerianromânesc. 17 iunie 1999 – Parlamentulromânaprobă, cu majoritate de voturi, cererea preşedintelui Emil Constantinescu de a permitetranzitulspreIugoslavia via România al contingentelorceheşipoloneze din cadrultrupelorinternaţionale de menţinere a păciipentru Kosovo (KFOR). Iulie 1999 – Secretarul general al NATO, Javier Solana, viziteazăRomânia.

10. 2000 - 2001 Anii Februarie 2000 – Secretarul general al NATO, George Robertson, efectuează o vizită la Bucureşti Iunie 2000 – NoulComandantSuprem al ForţelorAliate din Europa, generalul Joseph Ralston, efectuează o vizităînRomânia. Mai 2001 – Reuniunea NAC – România. Este analizatprogresulrealizatînîndeplinireaobiectivelorPlanuluiNaţional de Aderare la NATO, ciclul II Mai 2001 – Reuniuneaministerială EAPC, Budapesta Septembrie 2001 – Parlamentul decide, cu o majoritatecopleşitoare, participareaRomâniei, ca aliat de facto al NATO, la luptaîmpotrivaterorismuluiinternaţional cu toatemijloacele, inclusivcelemilitare. Româniavaasiguraacces la spaţiulsăuaerian, aeroporturi, facilităţiterestreşi maritime, încazulîn care vaexista o cerere NATO înacestsens. Decembrie 2001 – Reuniuneaministerială EAPC, Bruxelles Decembrie 2001 – Secretarul general al NATO, Lordul George Robertson, efectuează o vizită la Bucureşti.

11. 2002 Anul Ianuarie 2002 – ComandantulSuprem al ForţelorAliate din Europa, generalul Joseph Ralston, face o vizităînRomâniaşiapreciazăprogresulrealizatînreformasectoruluimilitar. Martie 2002 – Are loc la Bucureşti summit-ul "Primăvaranoiloraliaţi" al ţărilor candidate la NATO. Aprilie 2002 – Reuniunea NAC – România. Au fostanalizateultimeleprogrese ale RomânieiînîndeplinireaobiectivelorPlanuluiNaţionalAnual de Aderare la NATO, ciclul III. Delegaţiaromână a fostcondusă de PrimulMinistru, domnul Adrian Năstase. Aprilie 2002 – Întâlnireadintrepreşedintele Ion Iliescu şisecretatul general NATO, Lordul George Robertson, la Bruxelles. Mai 2002 – Reuniuneaministerială EAPC, Reykjavik. 21 noiembrie 2002 – Summit-ul NATO de la Praga – Româniaesteinvitatăsăînceapăconvorbirile de aderare. 22 noiembrie 2002 – Reuniuneaministerială EAPC, Praga 13 decembrie 2002 – S-a desfăşurat, la Bruxelles, prima rundă a convorbirilor de aderare a României la NATO. Delegaţiaromână a fostcondusă de domnulMihneaMotoc, secretar de stat înMinisterulAfacerilorExterne.

12. 2005 - 2006 Anii 9-11 februarie 2005 – Reuniuneainformală a Miniştrilorapărării din statelemembre NATO, Nisa, Franţa. 3 aprilie 2006 – Cu prilejulZilei NATO, MinisterulAfacerilorExterne a organizat, in parteneriat cu Institutul Diplomatic Român, conferinta"NATO înperspectivaSummitului de la Riga". NATO a fostreprezentat la eveniment de domnul Jean Fournet, Asistent al Secretarului General al NATO pentruDiplomatiePublica. 27-28 aprilie 2006 – Reuniunileinformale ale miniştrilor de externe din statelemembre NATO, Sofia 12 mai 2006 – România a semnatdocumentele de lansare a Fondului de Asistenţă NATO/ Parteneriatulpentru Pace - OSCE/ENVSEC (Îniţiativa de MediuşiSecuritate) pentrudistrugerea de substanţechimicepericuloaseşi pesticide din Republica Moldova. România a preluatrolul de ţarăcoordonatoarepentrufaza I a acestuiproiect, împreună cu Belgia, încontextuldeţineriimandatului de AmbasadăPunct de Contact NATO la Chişinău (CPE), înperioada 2005-2006.

13. Anii 26 ianuarie 2007 – Reuniuneaminiştrilor de externeaistatelormembre NATO, Bruxelles 28 martie 2007 – Reuniune a Consiliului Nord-Atlantic la Bruxelles, care adoptădeciziaprivindgăzduirea de cătreRomânia a Summit-ului NATO din 2008 (2-4 aprilie) 26-27 aprilie 2007 – Reuniuneinformală a miniştrilor de externe din ţările NATO, Oslo 29 octombrie 2007 – Vizita la Bucureşti a Secretarului General al NATO, Jaap de Hoop Scheffer 6-7 decembrie 2007 – Reuniuneaminiştrilor de externeai NATO, Bruxelles Ianuarie 2008 - decembrie 2008 – România a deţinut al doileamandat de AmbasadăPunct de Contact NATO la Chişinău; România a avut o contribuţiesubstanţială la finalizareaproiectuluideschideriiunuiCentru de InformareşiDocumentare al NATO la Chişinău. 2007 - 2008

14. Anul 11 ianuarie 2008 – Vizita la Bucureşti a Secretarului General al NATO, Jaap de Hoop Scheffer 31 ianuarie 2008 – Vizita la sediul NATO de la Bruxelles a preşedintelui României, TraianBăsescu 6 martie 2008 – Reuniuneainformală a miniştrilor de externe din ţările NATO, Bruxelles 2-4 aprilie 2008 – Summit-ul NATO de la Bucureşti 12-13 iunie 2008 – Reuniuneaminiştrilorapărăriiaistatelormembre NATO, Bruxelles 18 august - ReuniuneaConsiliului Nord-Atlantic la nivel de miniştriaiafacerilorexterne, Bruxelles 18-19 septembrie 2008 - Reuniuneaminiştrilorapărării din statelemembre NATO, Londra 9-10 octombrie 2008 -Reuniuneainformală a miniştrilorapărării din statelemembre NATO, Budapesta 2-3 decembrie 2008 - Reuniuneaminiştrilor de externeai NATO, Bruxelles 2008

15. Anul 2009 ianuarie 2009 – AmbasadaRomâniei la Baku a preluatmandatul de AmbasadăPunct de Contact NATO în Azerbaijan (pânăîndecembrie 2010). 4-5 martie 2009 – Reuniuneainformală a miniştrilorafacerilorexterneaistatelormembre ale NATO, Bruxelles, Belgia 3-4 aprilie 2009 – Summit-ul NATO de la Strasbourg-Kehl11– 12 iunie 2009 – Reuniuneaministrilorapararii din statelemembre NATO, Bruxelles7 iulie 2009 – Lansareanoului Concept Strategic al NATO 3-4 decembrie 2009 – Reuniuneaminiştrilor de externeai NATO, Bruxelles

16. Anul 2010 14 ianuarie 2010, Oslo – participareasecretarului de stat pentruafaceristrategiceBogdanAurescu la al treilea seminar oficial al NATO petemanoului Concept Strategic „NATO’s Partnerships and beyond” 14-15 ianuarie 2010, Trakai, Lituania – participareaministruluiromân al afacerilorexterne, TeodorBaconschi, la reuniunea“Snow Meeting”,alături de miniştrii de externeaiSuediei, Slovaciei, Ungariei, GrecieişiRepublicii Moldova.

17. Procesul de elaborare a Noului Concept Strategic a începutînlunaseptembrie 2009, cu prima etapă, cea de reflecţie. Termenulfixatpentrufinalizareadocumentuluiesteviitorul Summit al NATO, care se vadesfăşuraînnoiembrie 2010, înPortugalia. Reprezentanţiistatelormembre din cadrulConsiliului Nord – Atlantic vorfiimplicaţi permanent înîntregulproces. Obiectivulprocesului de elaborare a unuiNou Concept Strategic al NATO estemenţionatîn Declaraţia privindSecuritateaAlianţei, adoptată la Summit-ul NATO de la Strasbourg / Kehl, din aprilie 2009, unde se aratăcăstatelemembre NATO sunthotărâtesăreformezeAlianţapentru a îmbunătăţirăspunsulacesteia la actualeleameninţărişicapacitatea de a anticipariscuriviitoare. 2010 esteanullansăriiNoului Concept Strategic al NATO.

18. Încadrulprocesului de elaborare a NCS, Româniavapledapentrureafirmarea, de o manierăneechivocă, a apărăriicolectiveşi a articolului 5 dreptresponsabilităţiprincipale ale NATO, pentruactualizareaşiconsolidareasarcinilorfundamentale ale Alianţei din actualul Concept Strategic adoptatîn 1999 (securitatea, descurajarea, consultarea, managementulcrizelorşiparteneriatele), la care să se adaugerăspunsul la noiletipuri de provocări, cu accent peinsecuritateaenergeticăşipeproliferareatehnologiilor pentrurachete. Româniaardori, totodată, ca în forma finală a Noului Concept Strategic să se regăseascăşialteelementeimportante, cum suntconsolidareainteresului NATO şidezvoltareacooperării cu partenerii din imediatavecinătate a Alianţeişi a României, din Balcanii de Vest şizonaextinsă a MăriiNegre, inclusivCaucazul de Sudşi Asia Centrală, precumşiconsolidareareţelei de parteneriate a NATO şimenţinereapoliticii de extindere a Alianţei („open door policy”), care a avut o contribuţieimportantă la consolidareastabilităţiişisecurităţiiînEuropa.

19. România - primii 5 aniîn NATO La data de 31 martie 2009, ParlamentulRomâniei a adoptat, prinunanimitate, de cătreambelecamere, Declaraţia ocazionată de aniversarea a 60 de ani de existenta a NATO şiîmplinirea a 5 ani de la aderareaRomâniei la Alianţa Nord-Atlantică. Prinaceastădeclaraţiesuntrecunoscuteatâtbeneficiileresimţiteînviaţa de zi cu zi, câtşitransformărilepozitivevizibile la nivel democratic, înceeacepriveşteconsolidareastatului de drept, darşi la progresul economic şi social din ţaranoastră ca urmare a dobândiriicalităţii de stat membru NATO. Peaceastăcaleesteexprimatşirespectulfaţă de muncaşidevotamentul exemplar ale militarilorromâniînmisiunileasumate, darşifaţă de impresionantainvestiţie de încredere a societăţiiromâneşti. De asemenea, esteevidenţiatşifaptulcăsuccesulmarcatacum, la aniversarea a 5 ani de la aderarea la NATO, nu înseamnănumaiconfirmareademnităţiiRomâniei, ca membrurespectat al familiei euro-atlantice, cişioportunitatea ca statutul de membru al NATO şi al UE săînsemnenoibeneficiipentrucetăţeniiRomâniei. Astfel, ajunsă la deplinamaturitate ca membru al Alianţei, Româniaesteconştientă de faptulcă un obiectivprioritar al săuestevalorificarea maxima a acestuistatut, printr-o contribuţiesporită la evoluţia NATO.

20. Summit-ul NATO de la Bucureşti Summit-ul a fost un evenimentunic nu doarpentruRomâniacişipentru NATO. A fostcelmai mare Summit al Alianţei, atât ca număr de participanţi (peste 6500), câtşi ca formate. Pentru prima datăînistoriaAlianţei, pelângăreuniunileconsacrate (Consilul Nord-Atlantic, ConsiliulParteneriatului Euro-Atlantic, Comisia NATO-Ucraina şiConsiliul NATO-Rusia) s-a desfăşurat o reuniuneîn format extins a statelorşiorganizaţiilorparticipante la operaţiuneaAlianţeiînAfganistan, la care au fostprezenţiSecretarul General al ONU, PreşedinteleComisieiEuropene, Secretarul General al Consilului UE, directorulBănciiMondiale, alături de preşedinteleafganHamidKarzaişiînalţioficiali din statele de contact (Australia, Japonia, NouaZeelandă, Iordania). La Summit a fostmarcatărevenireaMalteiîncadrulParteneriatuluipentru Pace. Preşedinteleînexerciţiu al Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, a participat la primul Summit al Consiliului NATO-Rusia de la crearea NRC în 2002. Summit-ul NATO de la Bucureşti s-a desfăşuratînperioada 2-4 aprilie 2008 şi a areprezentatcelmai mare eveniment de politicăexternăorganizat de România, darşi Summit-ul de celemaimaridimensiuni din istoria NATO. La Summit au participat 26 de state membre, 23 de state partenere, înalţireprezentanţiaiorganizaţiilorinternaţionaleşiaistatelorcontributoare la operaţiunile NATO înAfganistan, la nivel de preşedinte (23 de state), prim -ministru (22 de state), ministru al afacerilorexterne (7 state), ministru al apărării (Kazahstan) şi director politic (Irlanda).

21. Şefii De State Şi De Guverne Au AprobatPatruDocumentePublice Declaraţia de la Bucureşti; Decl; araţia comună NATO-Ucraina; Viziunea strategică a ISAF; Declaraţia preşedintelui Consilului NATO-Rusia.

22. Tot cu aceastăocazie, şefii de state şi de guverne au luatnotă/andosatalte 13 documenteclasificate, elaborate la nivelulcomitetelorspecializate ale NATO. Declaraţia finală a Summit-uluireitereazăfaptulcăindivizibilitateasecurităţiistatelorAliatereprezintăunuldintreelementelemajore ale existenţei NATO.Documenteleadoptate la Summit demonstreazărelevanţasporită a NATO pentruprovocărileactuale ale secolului XXI. Înmarja Summit-ului au fostorganizateşievenimente de diplomaţiepublică, menitesăprezinteopinieipublice agenda politică a evenimentului, cum arfi: Conferinţa de la Bucureşti (1-3 aprilie 2008, organizatori: MAE, German Marshall Fund şiChatam House) şi Summit-ulTinerilorAtlantişti (1-4 aprilie, organizatori: Comitetul Atlantic al SUA şiConsiliul Euro-Atlantic România).

23. ObiectiveleRomâniei, ca stat membru al NATO

24. 1. O Alianţărobustăşirelevantă, bazatăpe un parteneriat transatlantic solid Sprijinim o Alianţăputernicăşicapabilăsărăspundăeficientnoilorameninţări la adresasecurităţii. Un parteneriat transatlantic dinamicşi robust reprezintă un factor crucial înarticulareaunorrăspunsurieficiente la noileriscuri de securitate cu care se confruntăcomunitateademocraţiilortransatlantice.

25. 2. Îndeplinirearesponsabilităţilor de membru NATO legate de participarea la operaţiunileşimisiunileAlianţei Româniacontribuie la toatemisiunileşioperaţiunileAlianţei, inclusiv la cele din afaraspaţiului euro-atlantic. Participareaţăriinoastre la operaţiunileşimisiunile NATO oferă o susţinereconcretă a angajamentelorpoliticeasumate de România ca membru al Alianţei Nord-Atlantice, amplificându-icredibilitatea de aliat. Misiunişioperaţiuni NATO la care Româniaparticipă: ForţaInternaţională de AsistenţăpentruSecuritate (ISAF) Misiunea NATO de Pregătire – Irak (NTM-I) Operaţiunea KFOR Operaţiunea Active Endeavour (OAE)

26. 3. Promovarearolului NATO de furnizor de stabilitate, promotor al reformelorşicooperăriiregionaleînvecinătateaimediată a României (BalcaniişiregiuneaMăriiNegre) Româniaconsiderăcăfrontieracomunităţii euro-atlantice, bazatepedemocraţie, libertateşisecuritate nu trebuiesă se oprească la frontieraestică a României. ConsiderămcăEuropa nu poateficompletăfărăintegrareaBalcanilorînstructurileeuropeneşi euro-atlantice. Prinsprjinireafermă a acestei perspective şi a reformelorderulate de statele din regiune, vomputeacontribui la modelareaunuiclimat de stabilitatepetermen lung. România a sprijinitactivşi a salutatinvitaţiaadresatăpentruintegrareaAlbanieişiCroaţieiîn NATO şiestegatasăîmpărtăşeascăpropriaexpertizăpentrususţinereareformelor interne şipregătiriloracestor state pentruaderarea la NATO. IntegrareaSerbiei, a Muntenegruluişi a Bosniei-HerţegovinaînParteneriatulpentru Pace a reprezentat un important pas înaintespre o nouăparadigmă a Balcanilor de Vest: stabilizareprinreconciliere, consolidaredemocraticăşiintegrareîncomunitatea euro-atlantică.

27. La Summitul de la Bucureşti, aliaţii au reafirmatangajamentulfaţă de regiunea de importanţă strategică a Balcanilor, undeintegrarea euro-atlantică, fundamentatăpevaloridemocraticeşicooperareregională, rămânenecesarăpentru o pace şistabilitatedurabilă. La estulAlianţei, România a fostşiva continua să fie un avocatfermşiactiv al consolidăriiparteneriatului cu Republica Moldova, însprijinulevoluţieidemocraticeşivocaţiei sale europene. Parte a Europeişipuntecătre Asia CentralăşiAfganistan, regiuneaMăriiNegreesteimportantăpentrustabilitatea euro-atlantică. Româniavacontribui la dezvoltareamodalităţilorprin care NATO poatesusţineeforturilestatelorriverane de consolidare a securităţiiregionale.

28. 4. Dezvoltareaparteneriatelor NATO cu UE şi ONU Parteneriatele NATO cu UE şi ONU asigurăcooperareaînproblemele de interescomunşicontribuiesemnificativ la contracarareaameninţărilorşiprovocărilor la adresasecurităţiiinternaţionale. România a sprijinit constant dezvoltareadialoguluişicooperării NATO – UE încâtmaimultedomenii de interescomun, cu respectareaspecificităţiişiautonomiei de decizie a fiecăreiadintreceledouăorganizaţii. ZonaBalcanilor de vest reprezintă o zonăîn care cooperareadintreceledouăorganizaţiişi-a demonstrat din plinutilitateaşieficienţa. Experienţadobândităprincooperarea de pânăacumvatrebuivalorificatăîncontinuare. Cooperareadintre NATO şi UE nu trebuie strict limitată la domeniuloperaţional, celedouăorganizaţii au multmaimulte preocupărişiinteresecomune. La Summit-ul NATO de la Bucureşti, aliaţii au recunoscutvaloareape care o aduce o apărareeuropeanămaiputernicăşimaicapabilăşi au exprimathotărârea de a îmbunătăţiparteneriatul strategic NATO-UE, pentru o cooperaremaistrânsăşi o eficienţăsporită.

29. RelaţiaAlianţei cu OrganizaţiaNaţiunilor Unite esteuna de o relevanţădeosebită. Naţiunile Unite se aflăîncentrulcadruluiinstituţionalinternaţionalîn care Alianţaoperează, principiuînscrisîntratatulfondator al NATO. RezoluţiileConsiliului de Securitate au oferitmandatulpentruoperaţiunile NATO din BalcanişiAfganistan, câtşipentrumisiunea din Irak. Înultimaperioadă, cooperarea NATO-ONU s-a dezvoltatpetoateplanurile: operaţional, conceptual, politic şiinstituţional. Susţinemcontinuareacooperăriidintre NATO şi ONU îndomeniulmenţineriipăciişisecurităţiiinternaţionaleşisalutămdecizialiderilorreuninţi la Bucureşti de a reafirmaîncredereaînscopurileşiprincipiileCarteiNaţiunilor Unite, inclusivexercitareadreptuluiinerent la auto-apărareindividualăsaucolectivărecunoscutprinarticolul 51 al CarteiNaţiunilor Unite, după cum esteprevăzutînTratatul de la Washington.

30. 5. Susţinereaprocesului de transformare a NATO Vom continua săcontribuim la procesul de transformare a NATO, menitsăofereAlianţei Nord-Atlanticecapacităţiflexibile, capabilesă se desfăşoare rapid şisărăspundănoilortipuri de ameninţări (terorism, proliferareaarmelor de distrugereînmasă). Transformarea NATO este un procescontinuuşinecesită o atenţieconstantăşisusţinută. Înacestsens, la Summitul de la Bucureşti, aliaţii au decissusţinereaeforturilorminiştrilorapărării de supervizare a gestionăriiaspectelor de apărare ale transformăriiAlianţei, pentru a asiguracă NATO rămâneeficientşieficace, în special princontinuareaeforturilorînurmătoareledomenii: asigurareaforţelorşicapabilităţilornecesarepentruoperaţiunileAlianţei; dezvoltarea de noicapabilităţi care sărăspundănoilorameninţări; adaptareastructurii de comandă a NATO, pentru o mai mare flexibilitateşieficienţă a acesteia.