Download to read offline
Uploaded byVIVA_EAST
Regenerarea centrelor istorice aspecte sociale
Documentul discută despre componenta socială în regenerarea centrelor istorice, subliniind problemele sociale și structurale care afectează aceste zone. Se evidențiază importanța implicării comunității și a planificării participative în procesele de regenerare urbană. Studiile de caz, cum ar fi Bologna și Otranto, oferă exemple de metode de revitalizare culturală și tehnici inovative de planificare urbană.
Regenerarea centrelor istorice aspecte sociale
- 1. COMPONENTA SOCIALA IN PROCESULDE REGENERARE AL CENTRELOR ISTORICE Claudia Piscitelli – Francesco Selicato – Francesco Rotondo- Pierangela Loconte – Claudia Ceppi 11 Octombrie 2012 – Seminar Tematic
- 2. Anii ‘60: • Agravareaproblemelor sociale • Loviturile ideologice • Miscarile sociale si ale tineretului • Dezvoltarea procesului participatv din alte state (de ex. Planificarea participativa in SUA) • Problema locuintelor sociale • Identificarea problemelelor structurale si de igiena a cladirilor • Calitatea scazuta a locuirii De la date la perceptie Experiente anterioare care au influentat aspectele formale si institutionale: - Studii morfologice - Functiunile institutionale din cladirile principale - Dezvoltarea cartierelor rezindentiale in suburbii, departe de centrul istoric - Gentrificarea clasei de jos - Cresterea valorii imobiliare
- 3. De la datela perceptie NOUTATE = atentia indreptata spre nevoile si asteptarile populatiei Analiza social-economica - Implicarea directa a populatiei - Interviuri, chestionare, discutii cu locuitorii STUDIU DE CAZ: BOLOGNA (Cervellati, 1969): REGENARAREA FONDULUI CONSTRUIT + REGENERAREA CULTURALA SI IDEOLOGICA - REVITALIZAREA CENTRULUI ISTORIC - INTERPRETAREA CULTURALA A ARHITECTURII promovarea culturii traditionale adecvarea functiunii la programul de arhitectura
- 4. METODOLOGIA DE CERCETAREA EXPRESIEI CENTRULUI ISTORIC 1. “Interviuri aprofundate” (aprox. 20) in scopul identificarii unor probleme si stabilirea unui cadru de lucru pentru etapele urmatoare 2. Interviuri privind modul de imbunatatire al chestionarelor 3. Chestionare cu mai multe posibilitati de raspuns, adesea si cu imagini In unele cazuri: – Accentul pus exclusiv pe aspectele sociale si ignorarea implicatiilor economice – Efecte negative: rezidentii sunt aproape obligati sa stea in centrul istoric in loc sa se mute in suburbii, in locuinte noi si mai confortabile. De la date la perceptie Locuintele, cladirile, strazile sunt mai vechi in centrul istoric decat in alte cartiere ale orasului Bologna si au caracteristici specifice. Puteti identifica aspectele cel mai des intalnite legate de culoare, structura si elemente arhitecturale? Ce parere aveti despre elemetele identificate cand traversati centrul istoric? -Imi plac -Nu imi plac, ma deranjeaza -Nu ma intereseaza Cetatenii se mandresc cu patrimoniul conservat din centrul istoric. Sunteti de acord? -Da -Nu -Nu stiu Cateva dintre intrebari:
- 5. De la perceptiela actiune REGENERAREA CENTRULUI ISTORIC DIN OTRANTO (Renzo Piano, 1980) “ATELIERUL DE LUCRU DIN CARTIER” Obiective: - Cunoasterea nevoilor si asteptarilor populatiei - Valorificarea mestesugurilor locale - Folosirea tehnologiilor inovative Structuri cubice mobile in centrul istoric Fiecare latura reprezinta un camp: 1. Analiza si diagnostic 2. Informatii si elemente de teorie 3. Open project 4. Implementarea proiectului
- 6. Programe europene Anii ’90– Interesul scazut pentru centru istoric – Tendinte noi de dezvoltare – principii ecologice si sustenabile PROGRAME DE URBANISM IN ITALIA: Genova Salerno Bari VeneziaTrieste Roma Napoli Foggia Cosenza Catanzaro Palermo Reggio Calabria Catania Siracusa Cagliari CENTRE ISTORICE Programe – actiuni ce urmeaza a fi intreprinse: - Sprijinirea IMM-urilor si stimularea dezvoltarii acestui sector - Cresterea numarului de locurilor de munca la nivel local - Imbunatatirea si cresterea numarului de servicii sociale (pentru solutionarea, in primul rand, a problemelor majore, imbunatatirea calitatii vietii si a serviciilor de securitate) - Imbunatatirea infrastructurilor - Implicarea comunitatii Scop Instrumente Planificare participativa
- 7. Salerno: Cooperarea intre administratiapublica locala si locuitori construirea Observatorului Urban, o structura care este strans conectata cu publicul (colectare date direct de la cetateni, gestionare date, campanii de promovare si informare, sprijin tehnic si administrativ) Programe europene Bari: Centrul istoric constituie un punct de atractie pentru investitori si activitatile dezvoltate (restaurant, pub, etc.); o deosebita atentie este acordata sigurantei in spatiul public si a conditiilor de igiena, insa doar in partile cele mai vizibile a acestei zone; cresterea valorii imobiliare, a gentrificarii populatiei, cunoasterea insuficienta a nevoilor primare ale cetatenilor (de ex. infrastructura). Participarea publicului devine parte esentiala in procesul de planificare (de ex. Premiile INU pentru cele mai bune practici care au drept scop implicarea populatiei) DAR exista riscul ca aceasta actiune sa devina doar un pas formal pentru a obtine acordul in vederea implementarii actiunilor Rezultate:
- 8. Planificarea participatva regelementataprin lege Legea Regionala nr. 21, 29 iulie 2008 ART. 3 DOCUMENTO PROGRAMMATICO PER LA RIGENERAZIONE URBANA “I comuni definiscono gli ambiti territoriali che, per le loro caratteristiche di contesti urbani periferici e marginali interessati, rendono necessari interventi di rigenerazione urbana. A tal fine predispongono un documento programmatico per la rigenerazione urbana, da mettere a punto con la partecipazione degli abitanti, tenendo conto anche delle proposte di intervento avanzate da altri soggetti pubblici e da soggetti privati…” DOCUMENTUL DE PLANIFICARE URBANA PENTRU ACTIUNILE DE REGENERARE “Municipalitatea defineste aria geografica care, datorita aspectului sau de zona periferica sau de suburbie, necesita interventii de regenerare. In acest scop, municipalitatea elaboreaza DOCUMENTUL DE PLANIFICARE URBANA PENTRU ACTIUNILE DE REGENERARE in colaborare cu populatia, tinand cont, totodata, de propunerile altor actori interesati (publici si privati)…” INTERVENTIILE DE REGENERAREA URBANA INCEP DIN CENTRUL ISTORIC INTERVENTII DE REGENERARE LA SCARA LARGA: TESTUT URBAN, SUBURBII, ZONE RURALE SI PEISAJ PLANIFICAREA PARTICIPATIVA CA INSTRUMENT PENTRU: CUNOASTERE ACTIUNE Planificarea participativa trebuie sa se desfasoare in paralel cu procesul de planificare “Transactive participation” (Friedmann) Stabilirea prioritatilor si luarea deciziilor (la ce suntem nevoiti sa renuntam) Deciziile finale nu produc invingatori sau invinsi Constientizarea existentei resurselor locale, culturale, istorice Specificul locului
- 9. Implicarea comunitatii Cea maieficient mod de participare = PARTICIPARE SPONTANA - Probleme majore comune de ex. problema legata de sanatatea locuitorilor din apropierea industriei cu azbociment, care a provocat numeroase decese de-a lungul timpului - Pierderea de resurse importante de ex. cazul afacerilor cu maslini ce dureaza de secole – arbori vechi din Monopoli
- 10. Implicarea comunitatii Cea maieficient mod de participare = PARTICIPARE SPONTANA - Asociatii de cetateni aparute spontan - Birouri multidisciplinare (cu arhitecti, urbanisti, politologi, experti in comunicare, facilitatori, designer web, asistenti sociali) care ofera administratiei publice instrumentele necesare pentru realizarea in mod eficient a planificarii participative AVVENTURA URBANA Website
- 11. Implicarea comunitatii Cea maieficient mod de participare = PARTICIPARE SPONTANA Metoda “open space” (Harrison Owen) Este o metoda de lucru simpla bazata pe auto-organizare si capacitatea participantilor de a la face propuneri Este un spatiu in care iau viata ideile, propunerile si viziunile participantilor ‘AVVENTURA URBANA’ – exemplu
- 12. Implicarea comunitatii BENEFICIILE PORTALULUIVIRTUAL - INSTRUMENT PENTRU FUNRNIZAREA DE INFORMATII - INSTRUMENT PENTRU ELABORAREA DE METODE INOVATIVE INTALNIRI COMUNITARE CU RESURE IT – Participantii sunt organizati in grupuri mici, in jurul unei mese. Pentru fiecare grup exista un facilitator specializat care ofera o discutie deschisa si democratica. Observatiile care decurg din discutii sunt transmise, prin intermediul laptopului pus la dispozitie si a internetului, unei echipe care are rolul de a identifica temele cele mai deficile si comune care au aparut la fiecare masa si de a rezuma continutul. Aceste rezumate sunt afisate apoi pe ecrane mari pentru intreaga adunare, in scopul de a vedea in mod direct rezultatele discutiei. PLANIFICARE LA DISTANTA: blog-uri, retele de socializare, aplicatii pe telefonul mobil monitorizate in permanenta
- 13. Activitatile comunitatii STATTE andCRISPIANO RETEAUA DE CENTRELOR ISTORICE DE DIMENSIUNI REDUSE 3 LABORATOARE DE PLANIFICARE URBANA: I. Planificare urbana II. Deplasari blande III. Mestesuguri vechi PARTICIPANTI – STRUCTURA IERARHICA: 1. Comitetul de coordonare 2. Grupuri mixte 3. Experti 4. Persoane specializate in PR 5. Comunitate METODA INTEGRATA SI FLEXIBILA Echipa a identificat metode de consultare specifice locului si a decis ca in urmatoarele etape sa le defineasca si sa le distribuie (actiuni care cer o implicare treptata a partilor care iau parte la proces), extinzand participarea la nivelul de workshop pe masura ce laboratorul ajunge la alt nivel. LABORATORUL DE PLANIFICARE URBANA
- 14. Va multumesc pentruatentie! Claudia Piscitelli – Francesco Selicato – Francesco Rotondo- Pierangela Loconte – Claudia Ceppi
Editor's Notes
- #3 Inhabitated - Democratizzaz del potere, la gente sente di poter parlare, esprimere le proprie idee, cambiare le cose secondo le proprie necessità. Associata a problemi fisici dei centri storici che influenzano la qualità della vita, specie delle classi più povere Analisi di aspetti morfologici (Muratori), attenzione all’aspetto estetico, funzioni formali come pubbliche, rivitalizzazione e nuove funzioni, ma gentrification e expropriation
- #4 Public houses!!!
- #6 Importanza dell’artigianato, popolazione può imparare e operare, scambio di conoscenze,ecc.
- #7 Urban programmes about degraded areas, not only historic centres. Also ex-industrial areas, suburbs, big district of public housing. In Italy the most degraded context were the historic centres urban on historic centres.
- #9 Ad oggi la partecipazione è effettivam parte integrante del planning process a tal punto da diventare legge. Some abstracts of the Apulia Region law about urban regeneration, in which it says that … in this case the participation has to strt for the beginning of the planning process. And it’s more important now because this partecipation and the rigeneration of the historical center manage to start a larger regeneration process, which involve the whole city, ecc. So the participation, now more than in the past, has two roles: On one hand it is a tool of knowledge which include…,sense of place important for movements and actions of the future. On the other hand … and we can talk about a transactive participation because… Patrimonio storico e saperi locali la centro di processi di rigenerazione ben più ampi: urbani, territoriali, campagne, paesaggio.
- #12 AV.URB. Uses often a method which is the nearest one to a spontaneous participation : the OST. It’s almost a auto-organized method and so participants feel free to express theirselves. In order to create the working group whoever can stand up, propose a subject and create a group of discussion. The debates have to be short and at the end all the results ahve to be shared with all the participants.
- #13 remote BECAUSE YOU CAN TAKE PART WHEREVER YOU ARE, ONLY WITH YOUR PC OR SMARTPHONE
- #14 I’ll show you some images which emphasizes the ACTIVE role of the participants in taking decisions. This