Detectoarele de metale sunt dispozitive electronice utilizate pentru a descoperi obiecte metalice îngropate prin modificarea inducției unei bobine. Prima invenție a fost realizată de Alexander Graham Bell în 1881, iar Gerhard Fisher a obținut primul brevet în anii 1930. Aceste dispozitive au aplicații variate, inclusiv în domeniul militar, arheologie, securitate și ca hobby personal.

2. Detectoarele de metale
 Detectoarele de metale sunt dispozitive electronice ce au
rolul de a detecta și semnaliza obiectele metalice aflate
îngropate, pe baza modificării într-un sens sau în altul a
inducției unei bobine.
 Primul dispozitiv pentru detectat metale a fost construit
de Alexander Graham Bell in anul 1881, iar primul brevet
pentru un detector de metale apartine lui Gerhard Fisher în
anii 1930. Cine a fost Alexander Graham Bell??
Născut pe 3 martie 1847, Edinburgh, Scoția - decedat
pe 22 august 1922, insula Cap Breton, Canada. A fost
un om de știință, inventator și, ulterior, industriaș
american. cunoscut în primul rând ca inventatorul
telefonului (1876). Timp de două generaţii, familia sa a
fost recunoscută ca o autoritate în dicţie şi în corectarea
vorbirii, lucrarea Dicţia standard a lui Alexander
Melville Bell având aproape 200 de ediţii în limba
engleză. Alexander Graham Bell este cunoscut întâi de
toate ca fiind inventatorul telefonului. Dar acesta a fost
interesat în mai multe domenii ale tehnologiei. A
realizat cercetări medicale şi a perfecţionat tehnicile de
învăţare a vorbirii destinate persoanelor fără auz. De
asemenea, a inventat grafofonul şi fotofonul.

Detector de metele
modern

3. Acesta a contruit detectorul pentru
a scoate un glonţ din pieptul
preşedintelui american James
Garfield. Detectorul a funcţionat
corect, dar operaţia a fost nereuşită
deoarece Garfield era întins pe un
pat metalic ce a indus aparatul in
eroare.

4.  Detectoarele de metale sunt folositoare pentru a găsi obiecte
metalice ascunse în alte obiecte sau aflate sub pământ. Aparatele
sunt constituite dintr-o unitate portabilă la care este ataşată o
sondă cu senzori ce poate fi trecută peste pământ sau alte obiecte.
Dacă senzorul trece pe lângă un obiect metalic, acest lucru este
indicat printr-un sunet redat in căşti sau de un ac ce se miscă la un
indicator. De obicei, detectoarele oferă indicaţii despre distanţa –
cu cât este mai aproape de obiectul metalic, cu atât sunetul este
mai puternic sau acul urcă mai mult.

5.  Dezvoltarea modernă a detectoarelor de metale au început în anii 1920. Gerard
Fisher a dezvoltat un sistem de ghidaj radio, folosit pentru o navigare precisă.
Sistemul funcţiona foarte bine, dar Fisher a observat că apăreau anomalii în locuri
unde terenul conţinea minereu. El a ajuns la concluzia că dacă o undă radio poate
fi distosionată de un metal, atunci ar fi posibilă construcţia unui aparat ce poate
detecta metale folosind o bobină de căutare rezonînd la o frecvenţă radio. În 1925,
Fisher şi-a depus şi a primit primul brevet pentru un detector de metale.
Gerard Fisher (23 June
1926 – 2 December 2014)
Josef Stanislaw Kosacki, un locotenent polonez, a construit, în perioada
celui de-Al Doilea Razboi Mondial, un detector de metale cu tuburi
electronice si sursa de alimentare separata. Kosacki a folosit detectorul la
deminarea campurilor minate de armata germana in retragere. Fiind o
operatiune militara, detectorul a fost tinut secret timp de cateva decenii,
după care cîteva firme au preluat ideea şi au început fabricarea
detectoarelor de metale. Introducerea tranzistorului, a circuitului integrat, a
procesorului, au dat posibilitatea fabricarii de detectoare de metale mai
mici, şi ca mărime şi ca greutate, mai performante şi mai uşor de utilizat.
Josef
Stanislaw
Kosacki

6.  În prezent, detectorul de metale se foloseşte în mai multe domenii. În domeniul
militar se foloseşte pentru descoperirea minelor şi a proiectilelor neexplodate. În
arheologie este folosit pentru descoperirea obiectelor metalice în siturile
arheologice. În securitate, detectorul de metale este utilizat pentru control
personal, în aeroporturi, instituţii , în scopul de a detecta obiecte metalice ascunse
sau diverse arme ascunse. In industrie se foloseşte pentru detectarea obiectelor
metalice în diverse locaţii, pentru detectarea unor conducte îngropate sau pentru
detectarea metalelor pe banda transportatoare.

7.  Ca hobby, persoanele pasionate de detecţii de metale folosesc
aparatul pentru a descoperi obiecte metalice ascunse, monede,
obiecte de tezaur, comori etc., iar scafandrii folosesc detectorul de
metale pentru căutarea de tezaure subacvatice sau în arheologia
subacvatică. Există o importantă comunitate mondială organizată
în cluburi şi asociaţii de profil.
 Fie ca este vorba de detecţia metalelor în diferite domenii sau doar
ca o placere personală, fără detectorul de metale aceasta activitate
nu era posibilă. Aparatul este un instrument foarte important in
aceste domenii, iar tehnologia în continuă dezvoltare reuşeşte să
creeze noi aparate mai performante.

8.  Very Low Frequency (VLF)
 Aceste detectoare folosesc 2 bobine concentrice. Bobina
exterioară (bobina de transmisie) are rolul de a genera un câmp
electromagnetic care în momentul în care detectează un obiect
magnetic îl încarcă, iar acesta generează la rândul său un câmp
electromagnetic de intensitate slabă ce este în antifază cu
câmpul generat de bobina exterioară (când câmpul generat de
bobină este minim, câmpul generat de obiect este maxim și
invers). Acest câmp electromagnetic este detectat de bobina
interioară (bobina de recepție).
Avantajele detectoarelor VLF sunt:
 detecție foarte bună a obiectelor de mici dimensiuni
 posibilitatea de face discriminare reală pe diverse tipuri de
metale
 consum redus de energie
 preț de achiziție accesibil
Dezavantajele detectoarelor ce folosesc principiu VLF sunt:
 distanța de detecție mică (maxim 70 cm)
 în modul "discriminare" distanța de detecție scade la 20...30 cm
 este influențat de mineralizarea solului
 Acest tip de detector este recomandat pentru căutări de
suprafață a monezilor sau obiectelor mici din metale prețioase
(în arheologie sau pe plaje

9.  Pulse Induction (PI)
 Acestea folosesc pentru detectare o bobină (single pulse technology) sau două bobine concentrice
(double pulse technology). Bobina de căutare generează un câmp electromagnetic ce încarcă obiectul
metalic, acesta la rândul său generând propriul câmp electromagnetic ce face cuplu cu câmpul inițial.
Acest cuplu este analizat în pauza dintre două impulsuri de către detector.
Avantajele detectoarelor ce folosesc principiu PI:
 detecție foarte mare în adâncime (până la 5 m)
 imunitate la mineralizarea solului
 stabilitate în funcționare
Dezavantajele detectoarelor ce folosesc principiu PI:
 consum ridicat de energie
 nu poate face discriminare decât la o distanță mică (20...30 cm) și atunci doar între metale feroase și ne
feroase
 nu detectează obiecte foarte mici
 Acest tip de detector este recomandat pentru căutari în adâncime. Este un detector destinat căutării de
obiecte de dimensiuni medii îngropate la adâncimi mari. Reprezintă în acest moment cea mai indicată
soluție de detecție a comorilor, vase metalice, diverse obiecte.

10.  Beat Frequency Oscillator (BFO)
 Acest detector se bazează pe o bobină de detecție ce oscilează sincron cu aceeași frecvență
cu un oscilator de precizie aflat în interiorul detectorului. În momentul în care un obiect
metalic se află în raza de acțiune a bobinei de căutare, schimbă frecvența de căutare,
realizând astfel un dezechilibru între cele două oscilatoare.
Avantajele detectoarelor ce folosesc principiu BFO:
 ușurință în realizare (poate fi construit de amatori)
 consum redus
Dezavantajele detectoarelor ce folosesc principiu BFO:
 distanța mică de detecție (maxim 40 cm);

11.  Dynamic Pulse 2 este un detector pulse induction de construcţie specială având în
plus faţă de cele clasice un circuit separat şi sincronizat cu cel al detectorului prin
care se aplică un puls alimentat de la o sursă de acumulator extern de 24 sau36
volti astfel se asigură o încărcare mai puternică a obiectelor metalice îngropate şi
un răspuns al semnalului din adâncime la aparat mai consistent. Performanţa la
acest tip de detector este cu 30% mai bună decât un pulse induction clasic. Pe lângă
bobina dubla eliptica se pot folosi bobine cadru de diferite dimensiuni pentru tinte
la adâncimi mari.Pentru căutari în puţuri ,crăpături de stânc sau ziduri ,pe fundul
bălţilor se poate folosi o boboină cilindrica cu un cablu de 10 metri. Aceste tipuri de
detectoare care functioneaza pe principiu pulse induction au avantajul ca
mineralizarea solului nu reduce performantă lor si au o putere de penetrare in
adâncime datorată frecvenţei de lucru foarte joasă de la 100 la 1500hz,în schimb
este mare consumator de energie. Foarte uşor de lucrat cu ele şi stabile în
funcţionare.
De exemplu:

12.  Alte tipuri de detectoare sunt cele de genul Scanmaster care pe lângă calităţile de
radiestezist ale utilizatorului aparatul dispune de posibilitatea de a transmite în sol semnale
electromagnetice,RFinduction, şi gamma pentru a face mai precisa descoperirea si
localizarea obiectelor căutate.
TF 900-TWO BOX este un detector performant în adâncime şi
este potrivit exigentelor căutătorilor de comori, descoperă
comori mari la mare adâncime dar este pretenţios în utilizare şi
necesită experienţă. mult antrenament în teren şi raăbdare dar
merită datorită performanţei sale.

13.  https://ro.wikipedia.org/
 http://www.cineainventat.ro/
 http://www.dafinoiu.ro/