1. OBSERVATOR URBAN
ROMÂNIA 2010
Octombrie 2010

2. Metodologie
Volumul eșantionului: 1.136 indivizi de 18 ani și peste
Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivelul
populației urbane din România ;
Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 3,0%, la o probabilitate
de 95%;
Interviurile s-au desfășurat prin metoda CATI
Ancheta de teren: 22-25 octombrie 2010

3. Despre Observator Urban
 Observator Urban este un demers de cercetare interogativ-descriptiv-
prospectiv care are ca scop determinarea și măsurarea indicatorilor de
calitate a vieții în marile orașe din România
 Datele culese și prelucrate permit descrierea stării actuale a comunității
urbane în funcție de indicatorii de calitate a vieții selectați în vederea
construirii unui management eficient a administrației locale. Finalitatea
datelor obținute se transpune într-o bună guvernare a comunității în sensul
dezvoltării acesteia și co-implicării cetățenilor în viața comunității.
 Studiul a fost construit, în această primă fază, pe dimensiuni esențiale
pentru a determina percepții asupra unui set esențial de indicatori de
calitate a vieții și anume: satisfacția vieții, condițiile de locuire, accesul la
serviciile publice, satisfacția față de utilitățile publice, gradul de participare
socială, percepții asupra nivelului de de ordine publică/siguranță publică,
participarea la cultură, sport, petrecerea timpului liber/loisir, educaţie,
satisfacția față de administrația locală, percepții și opinii asupra taxelor și
impozitelor locale.
 Studiul reprezintă o modalitate complexă și eficientă de obținere a
feedback-ului cetățenilor cu privire la satisfacția lor față de orașul în care
trăiesc și, pentru că are la bază instrumente complexe de evaluare și
monitorizare permanentă a stării comunității, Institutul Român pentru
Evaluare și Strategie îl propune administrațiilor locale din România.
 Pe viitor, proiectul va fi realizat în parteneriat public-privat fiind eligibil
pentru finanțare din fonduri europene.

4. Constatări generale
privind calitatea vieții în mediul urban:
OPTIMISM
 Optimismul locuitorilor din mediu urban este rezervat, dar pare să fie mai ridicat decât cel
perceput în sondajele anterioare la nivel național. Deși 57% de declară nemulțumiți, 43%
sunt totuși mulțumiți de felul în care trăiesc. Pesimismul este clar manifestat când e
vorba de viitor, 61% dintre români considerând că se așteaptă să trăiască mai rău în
următorul an, față de 14% care speră să trăiască mai bine.
PERCEPȚIA ORAȘULUI
 Există o asociere pozitivă a emoțiilor cu orașul în care românii trăiesc. “Respect,
mândrie, acasă, prietenie, căldură” sunt cuvintele cel mai frecvent invocate, chiar dacă
60% din actualii locuitori ai orașelor nu s-au născut în localitățile cu pricina.
 Românii sunt mulțumiți de estetica peisajului urbanistic (72%), curățenia orașului (70%),
administrarea spațiilor verzi (75%), dar sunt nemulțumiți de modul de gestionare a
situației persoanelor fără adăpost (57%) și de modul de reabilitare a clădirilor istorice
(45%).
CONSULTARE. IMPLICARE CIVICĂ
 Asociativitatea și nivelul de implicare civică a românilor sunt în general foarte scăzute.
Doar 4% dintre locuitorii din urban sunt membri ai unei asociații, iar 6%, membri ai unui
partid politic.
 Însă există un potențial civic care, dacă este stimulat, poate deveni manifest. Astfel,
dacă ar exista un comitet consultativ care să identifice problemele cu care se confruntă
orașul, aproape 52% din cetățeni (26% - sigur, 26%- probabil) s-ar implica în rezolvarea
problemelor urbei, în calitate de membru al acestui comitet.
AUTORITĂȚI LOCALE
 Încrederea în autoritățile locale este în general scăzută, fiind situată la un nivel de 25%
pentru primărie, 21% pentru Consiliul Local , 31% pentru Consiliul Județean și 21%
pentru Prefectură. Deși nivelul încrederii în autoritățile locale este într-adevăr foarte
scăzut, fiind definit și conjunctural în raport cu impactul crizei și a măsurilor de
combatere a crizei, el este oricum cu aproape zece puncte mai ridicat față de încrederea
în instituțiile centrale (guvern, parlament, instituția prezidențială), confirmată în sondajele
publice din octombrie 2010.
 Primarii au o vizibilitate ridicată, 87% dintre locuitorii din mediul urban cunoscând numele
acestora. În contrast însă, viceprimarii sunt cunoscuți de numai 35% dintre locuitori.
Presa locală (47%) și televiziunea (45% sunt principalele surse de informare despre
activitatea Primăriei, fiind urmate de Internet (12%) și discuțiile cu prietenii și familia
(17%).
 Activitatea primarilor este preponderent apreciată pozitiv, 68% dintre respondenți
declarându-se mulțumiți de aceștia.
CIRCULAȚIE URBANĂ
 Cele mai importante motive de insatisfacție privind circulația în marile orașe sunt
generate de modul în care administrația locală asigură locuri de parcare (46%),
nerespectarea regulilor de circulație (39%), amenajarea trotuarelor și a spațiilor de
traversare pentru pietoni (39%) și siguranța în mijloacele de transport în comun (26%).
Locuitorii orașelor apreciază politica edililor privind acoperirea zonelor orașului prin rutele
de transport (58%), punctualitatea (52%) și dotarea mijloacelor de transport (47%).

5. Sunt vizibile și apreciate eforturile autorităților locale privind îmbunătățirea siguranței în
mijloacele de transport în comun (45%) și amenajarea trotuarelor și a spațiilor de
traversare pentru pietoni (50%).
SIGURANȚĂ PUBLICĂ
 Unul din șase români din mediul urban a fost victima unui furt, iar unul din zece, victima
unei înșelăciuni. De asemenea, unul din șapte români a fost victima unei insulte sau a
unei calomnii. În aceste condiții, 59% dintre locuitorii orașelor sunt preocupați serios de
starea de nesiguranță generată de infracționalitate. Cu toate acestea, numai 11% dintre
români consideră că infracționalitatea este mai mare în orașul lor decât în alte orașe, iar
53% consideră că infracționalitatea este chiar mai mică, ceea ce ne face să credem că și
percepția mediatică a infracționalității generale este responsabilă de sentimentul de
nesiguranță.
 Polițiștii comunitari, polițiștii și jandarmii se bucură de o apreciere pozitivă din partea a
aproape 60% din populație, în timp ce numai 41% din respondenți sunt mulțumiți de
activitatea judecătorilor și procurorilor.
SĂNĂTATE
 Unul din patru români din mediul urban apelează la medic cel puțin o dată pe lună, iar
unul din cinci români nu a fost niciodată la medic. Profesionalismul medicilor și al
asistentelor medicale, grija acestora față de pacienți sunt apreciate în mod deosebit de
majoritatea respondenților. Românii sunt în general nemulțumiți de dotarea spitalelor,
numărul redus de medici și asistente medicale și, parțial, de indiferența personalului
medical. Lipsa de experiență cu alte sisteme medicale explică favorabilitatea crescută.
LOCUIRE
 Peste 92% din locuitorii mediului urban sunt proprietari ai imobilelor în care locuiesc,
doar 4% dintre aceștia fiind chiriași. Unul din zece români s-a mutat în locuință nouă
după 1990, iar aproape trei sferturi din aceștia locuiesc în imobile construite în perioada
comunistă. Metoda preferată de cumpărare a fost preponderent cu banii jos, doar unul
din cinci români apelând la un credit bancar. Doar 12% dintre respondenți au declarat că
intenționează să își schimbe locuința în următorii doi ani.
FISCALITATE LOCALĂ
 Deși nivelul taxelor este apreciat ca fiind în general ridicat (61%), 41% dintre respondenți
ar fi de acord cu introducerea unor taxe pentru dezvoltarea infrastructurii sau a altor
proiecte comunitare.
POZIȚIONARE SOCIALĂ. LOCUL DE MUNCĂ
 Există o distribuție echilibrată privind autopercepția și poziționarea pe axa sărăcie-
bogăție. Astfel, 35% consideră că se situează undeva în zona de mijloc, 31% apreciază
că se situează în zona celor mai degrabă bogați, în timp ce restul se poziționează sub
medie, în zona celor care se autoidentifică ca fiind mai degrabă săraci.
 Principalele nemulțumiri legate de locul muncă vizează nivelul scăzut al veniturilor (43%)
și posibilitatea redusă de avansare în carieră (26%). Românii din mediul urban sunt în
general mulțumiți de celelalte aspecte care țin de locul de muncă (condiții, colectiv,
program de lucru etc.).

6. Cât de mulțumit sunteți, în general, de modul în care trăiți?
Cum credeți că veți trăi în următorii ani?

7. În ultimul an, cât de des ați apelat la serviciile medicale din
localitate (medic de familie, policlinică, spitale etc.)?

8. Cât de mulțumit sunteți de…?
În general, cât de mulțumit sunteți de…?

9. Dumneavoastră sunteți proprietar sau chiriaș al imobilului în
care locuiți în prezent?
Când a fost construită locuința pe care o detineți?

10. Gândindu-vă la modul în care ați devenit proprietarul locuinței,
în care dintre categoriile de mai jos vă încadrați?
Intenționați să vă schimbați locuința în următorii 2 ani?

11. În orice societate, unii oameni se consideră bogați și altii săraci. Pe o
scală de la 1 la 10, unde 1 înseamnă foarte sărac, iar 10 înseamnă foarte
bogat, unde credeți că vă situați dumneavoastră?

12. Cât de mulțumit sunteți de…?
Gândindu-vă la facilitățile de transport și circulație din
localitate, cât de mulțumit sunteți de…?

13. Pe o scală de la 1 la 10, unde 1 înseamnă foarte proastă activitate și
10 foarte bună activitate, cum evaluați activitatea Primăriei?
Pe o scală de la 1 la 10, unde 1 înseamnă foarte proastă activitate și
10 foarte bună activitate, cum evaluați activitatea Consiliului Local?
MEDIA
5,24
MEDIA
5,15

14. Pe o scală de la 1 la 10, unde 1 înseamnă foarte proastă activitate și
10 foarte bună activitate, cum evaluați activitatea Consiliului
Județean?
Pe o scală de la 1 la 10, unde 1 înseamnă foarte proastă activitate și
10 foarte bună activitate, cum evaluați activitatea Prefecturii?
MEDIA
5,17
MEDIA
5,19

15. Cât de mulțumit sunteți de…?
Câtă încredere aveți în următoarele instituții?

16. Pe o scalã de la 1 la 10, unde 1 înseamnã deloc corupt, iar 10 înseamnã
foarte corupt, unde considerați cã se situeazã profesia/funcția de…?
Pe o scalã de la 1 la 10, unde 1 înseamnã deloc corupt, iar 10 înseamnã
foarte corupt, unde considerați cã se situeazã profesia/funcția de…?

17. Dumneavoastră știți cum se numește actualul primar al
orașului dumneavoastră?
Cât de mulțumit sunteți de activitatea actualului primar?

18. Dumneavoastră știți cum se numește un viceprimar al orașului
dumneavoastră?
Cât de mulțumit sunteți de activitatea viceprimarului cunoscut?

19. Cum apreciați dumneavoastră impozitele din oraș?
Dacă în localitatea dumneavoastră s-ar introduce un impozit
facultativ pentru dezvoltarea rețelei locale de drumuri și
șosele, dumneavoastră ați fi dispus să îl plătiți?

20. De unde vă informați despre activitatea Primarului și a
Consiliului Local în general?
Dumneavoastră sau cineva din familia dvs. a trecut vreodată
printr-un incident de genul…?
Răspuns multiplu
Răspuns multiplu

21. Gândindu-vă la siguranța cetățeanului, în ce măsură sunteți
îngrijorat de infracționalitatea din orașul în care locuiți?
Comparativ cu alte orașe similare din România, credeți că în
orașul dumneavoastră numărul infracțiunilor este mai mare, la
fel sau mai mic?

22. Cât de mulțumit sunteți de modul în care următoarele organe
ale ordinii publice își fac datoria?
Gândindu-vă la mediul înconjurător din localitate, cât de
mulțumit sunteți de…?

23. Dumneavoastră v-ați născut în orasul în care locuiți în
momentul de față?
În ce măsură cuvintele următoare caracterizează ce simțiți
pentru orașul dumneavoastră?

24. Dacă în localitate ar exista un comitet urban cu funcția de a identifica
problemele principale cu care se confruntă orașul, dumneavoastră ați fi
dispus să deveniți membru?
Dumneavoastră sunteți membru al …?
Răspuns multiplu

25. La ultimele alegeri pentru funcția de primar al orașului în care locuiți,
candidatul susținut de dumneavoastră a câștigat sau a pierdut alegerile?
Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri pentru funcția de
primar în orașul dumneavoastră, cu cine ați vota?
Răspuns multiplu

26. La ultimele alegeri pentru funcția de primar al orașului în care
locuiți, candidatul susținut de dumneavoastră a câștigat sau a
pierdut alegerile? * Gender, Vârstă
Sex Vârstă
Masculin Feminin 18 - 35 ani 36 - 50 ani 51 - 65 ani
peste 65
de ani
La ultimele alegeri
pentru functia de
primar al orasului în
care locuiti, candidatul
sustinut de
dumneavoastră a
câstigat sau a pierdut
alegerile?
A câstigat 53,9% 60,5% 42,5% 54,5% 57,7% 75,9%
A pierdut 24,8% 18,7% 21,7% 25,4% 21,7% 13,8%
Nu am votat 12,1% 8,4% 21,7% 8,1% 8,1% 7,8%
Nu răspund 9,3% 12,4% 14,2% 12,0% 12,5% 2,6%
Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%
La ultimele alegeri pentru funcția de primar al orașului în care
locuiti, candidatul susținut de dumneavoastră a câștigat sau a
pierdut alegerile? * Școlaritate, Etnie
Ultima scoală absolvită Nationalitatea
Fără scoală,
scoală
generală
Liceu,
profesională,
postliceală
Colegiu,
facultate,
postunivers
itare
Română
Maghi
ară
Alta
La ultimele alegeri
pentru functia de primar
al orasului în care
locuiti, candidatul
sustinut de
dumneavoastră a
câstigat sau a pierdut
alegerile?
A câstigat 38,2% 60,4% 57,3% 57,8% 50,0%
100,0
%
A pierdut 22,4% 20,1% 26,6% 21,0% 29,2% -
Nu am votat 6,6% 10,7% 9,7% 9,4% 20,8% -
Nu răspund 32,9% 8,7% 6,5% 11,8% - -
Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%
100,0
%
100,0
%

27. La ultimele alegeri pentru funcția de primar al orașului în care
locuiti, candidatul susținut de dumneavoastră a câștigat sau a
pierdut alegerile? * Venit, Regiune
Venitul Regiunea
Fără
venit
1-750
RON
751-1500
RON
1501-
2500
RON
Peste
2500
RON
Transilva
nia
Banat
Sud
Bucuresti
Dobroge
a
Moldova
La ultimele alegeri
pentru functia de
primar al orasului în
care locuiti,
candidatul sustinut
de dumneavoastră
a câstigat sau a
pierdut alegerile?
A câstigat 47,6% 66,7% 62,7% 75,3% 44,8% 58,8% 48,4% 70,2%
A pierdut 17,5% 16,7% 25,0% 19,6% 41,4% 24,3% 23,8% 11,9%
Nu am
votat
17,5% 10,5% 8,3% 5,2% 10,3% 13,2% 10,2% 4,0%
Nu
răspund
17,5% 6,2% 4,0% - 3,4% 3,7% 17,6% 13,9%
Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%

28. Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri pentru funcția de
primar în orașul dumneavoastră, cu cine ați vota? * Gender,
Vârstă
Sex Vârstă
Masculin Feminin 18 - 35 ani 36 - 50 ani 51 - 65 ani
peste 65 de
ani
Dacă duminica
viitoare ar avea
loc alegeri
pentru functia
de primar în
orasul
dumneavoastră
, cu cine ati
vota?
Cu actualul
primar
32,0% 39,9% 35,1% 36,3% 33,6% 44,8%
Nu votez 18,4% 8,2% 27,8% 8,2% 10,5% 11,5%
Indecis 41,2% 38,4% 22,7% 44,0% 44,1% 37,5%
Nu răspund 8,5% 13,5% 14,4% 11,5% 11,8% 6,3%
Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%
Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri pentru funcția de
primar în orașul dumneavoastră, cu cine ați vota? * Școlaritate,
naționalitate
Ultima scoală absolvită Nationalitatea
Fără scoală,
scoală
generală
Liceu,
profesională
, postliceală
Colegiu,
facultate,
postuniversi
tare
Română Maghiară Alta
Dacă duminica
viitoare ar avea loc
alegeri pentru functia
de primar în orasul
dumneavoastră, cu
cine ati vota?
Cu actualul
primar
34,4% 37,9% 30,7% 34,9% 61,5% -
Nu votez 6,3% 12,3% 18,8% 13,0% 10,3% -
Indecis 23,4% 40,6% 45,5% 40,5% 28,2% 33,3%
Nu răspund 35,9% 9,2% 5,0% 11,7% - 66,7%
Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%

29. Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri pentru funcția de
primar în orașul dumneavoastră, cu cine ați vota? Venit,
Regiuni
Venitul Regiunea
Fără
venit
1-750
RON
751-1500
RON
1501-
2500
RON
Peste
2500
RON
Transilva
nia+Bana
t
Sud+Buc
uresti+D
obrogea
Moldova
Dacă
duminica
viitoare ar
avea loc
alegeri
pentru
functia de
primar în
orasul
dumneavoast
ră, cu cine ati
vota?
Cu actualul
primar
35,7% 47,3% 36,0% 40,0% 39,6% 43,1% 26,5% 39,1%
Nu votez 25,0% 5,3% 12,0% 16,7% 20,8% 10,0% 20,9% 5,1%
Indecis 32,1% 41,2% 48,4% 40,0% 39,6% 40,8% 35,8% 43,5%
Nu răspund 7,1% 6,1% 3,6% 3,3% - 6,2% 16,7% 12,3%
Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%

30. Suntem un think tank independent
Funcționăm ca un laborator de idei și cercetare consacrat
problematicilor de interes public
Furnizăm o producție originală de idei, reflecție și
consultanță
Ne menținem autonomia intelectuală și nu ne asociem
grupurilor de interese specifice
Venim cu soluții și propunem politici publice
Suntem o platformă pentru de schimb de idei și comunicare
publică
Urmărim animarea dezbaterii publice pe teme importante
Suntem interesați de impactul public al ideilor și
proiectarea viitorului
Președintele IRES este Prof.univ.dr. Vasile Sebastian Dâncu
Calea Turzii 150, 400495 Cluj Napoca, Tel. 0364.860.001, Fax 0364.860.003,
www.ires.com.ro
office@ires.com.ro