Newsletter Comperur.

1. Mediul rural din România – cursuri și
sprijin prin intermendiul COMPERUR
Zonele rurale dispun de un potenţial de creştere
substanţial şi au un rol social vital. Conform definiţiei din
legislaţia naţională, zonele rurale din România acoperă
87,1% din teritoriul ţării, cuprinzând 44,9% din populaţie
şi anume 9,63 milioane de locuitori. Densitatea medie a
populaţiei din zonele rurale a rămas relativ constantă de-a
lungul anilor (la circa 45,1 locuitori/km2).
Doar 15% din populaţia între 25 şi 34 ani
va avea studii superioare în 2020
ISub aspectul pregătirii pentru învăţămîntul superior, doar
37% din populaţia cu vîrsta cuprinsă între 19 şi 21 de ani
care provine din familii din mediul rural este absolventă a
unei forme de învăţămînt secundar, faţă de 68% din cea de
aceeaşi vîrstă din familiile care locuiesc în urban. Doar 4%
din totalul locuitorilor din mediul rural cu vîrsta între 25 şi
29 de ani au o diplomă de studii superioare.
Măsuri continue pentru mediul rural
Ruralul românesc este, în prezent, un spaţiu social cvasi-
abandonat instituţional, văduvit de servicii esenţiale
unei vieţuiri civilizate. Lipsit de protecţia şi de sprijinul
unor pârghii instituţionale şi legislative care să-şi asume
dezvoltarea sa organică, satul rămâne cel mai sărac loc
social din România, menţinut înafara circuitului economic
şi cultural al ţării, într-o incapacitate de materializare a
potenţialului său de dezvoltare.
Proiect cofinanţat din Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013
POSDRU/135/5.2/S/128912

2. Mediul rural din România – cursuri și sprijin prin
intermendiul COMPERUR –Dezvoltarea capitalului uman
Zonele rurale dispun de un potenţial de creştere
substanţial şi au un rol social vital. Conform definiţiei
din legislaţia naţională, zonele rurale din România
acoperă 87,1% din teritoriul ţării, cuprinzând 44,9%
din populaţie şi anume 9,63 milioane de locuitori.
Densitatea medie a populaţiei din zonele rurale a
rămas relativ constantă de-a lungul anilor (la circa
45,1 locuitori/km2). In conformitate cu metodologia
OCDE pentru noţiunea de ruralitate conduce la
cifre uşor diferite, însă permite comparaţiile pe
plan internaţional. Astfel se constata ca teritoriul
Romaniei este in conformitate cu acesta definitie 59%
predominant rural, 40% regiune intermediara si doar 1%
predominant urbana.
Deşi asemănătoare din punctul de vedere al distribuţiei
în teritoriu, populaţia României are un nivel de
ruralitate mult mai pronunţat, ponderea populaţiei
rurale din România reflectă incidenţa mai mare a
acesteia faţă de alte ţări din UE, unde aşezările
rurale sunt mai puţin populate şi la scară mai redusă,
ca alternativă faţă de concentrările urbane. Multe
dintre aceste comunităţi rurale contribuie, într-o mică
măsură, la creşterea economică, însă îşi păstrează
structura socială şi modul tradiţional de viaţă.
Spatiul rural a evuluat diferit din prisma diversificarii
ocupationale. Romania a contribuit cu o parte
importanta la economia nationala, masurata ca
valoare adaugata bruta. In ceea ce priveste ponderea
economiei rurale in totalul activitatilor economice
acesta reprezinta o treime. Rezervele fortei de munca
din zonele rurale ale Romaniei se micsoreaza, iar
in structura lor calitativa intervin modificari, atat
din punctul de vedere al varstei, cat si al educatiei.
Populatia ocupata ( cu timp de munca intreg ) in
agricultura este, astfel, mai redusa ca numar, iar
redirectionarea unei parti a acesteia dupa eliberarea
din activitati agricole catre alte sectoare poate fi o
problema mai mica daca se estimeaza, desi creste
dependenta de transferuri sociale.
De aceea, proiectul “COMPERUR-Dezvoltarea
capitalului uman din mediul rural”, finanțat din FSE
prin POSDRU 2007-2013 si derulat pe o perioadă 18
luni îşi propune să ofere consiliere gratuită şi cursuri
de formare profesională pentru 1000 de persoane din
mediul rural, și de asemenea să ofere asistență și
consultanță membrilor grupului-țintă care doresc să îşi
deschidă o afacere proprie în domenii non-agricole.
Cursurile vor incepe din ianuarie 2015 si vor include
700 de persoane pentru urmatoarele calificari:
- Zidar-pietrar-tencuitor
- Brutar
- Lucrator instalator pentru constructii
- Manichiurist-pedichiurist
- Croitor
- Ingrijitor batrani la domiciliu
- Operator introducere, prelucrare si validare date
- Lucrator in comert
Cei care doresc să obţină mai multe informaţii sau
să se înscrie pot trimite un email la adresa gabriela.
ciuciula@smeprojects.ro sau îi pot contacta direct
pe experţii de implementare la numărul de telefon
0758.099.666.

3. Dezvoltarea capitalului uman din mediul rural
Doar 15% din populaţia între 25 şi 34 ani va avea studii
superioare în 2020
Sub aspectul pregătirii pentru învăţămîntul superior,
doar 37% din populaţia cu vîrsta cuprinsă între 19 şi 21
de ani care provine din familii din mediul rural este
absolventă a unei forme de învăţămînt secundar, faţă
de 68% din cea de aceeaşi vîrstă din familiile care
locuiesc în urban. Doar 4% din totalul locuitorilor din
mediul rural cu vîrsta între 25 şi 29 de ani au o diplomă
de studii superioare Doar 30% din totalul celor care
urmează o formă de învăţămînt superior sunt studenţi
bugetari, restul plătind între 1.500 şi 3.500 euro pe an
pentru finanţarea studiilor.
Aproape 30% din populaţia UE din grupa de vîrstă 25-34
de ani va avea finalizate studii superioare în 2020, în
timp ce în România ponderea va fi de sub 15%, potrivit
unui studiu al Băncii Mondiale şi Ministerului Educaţiei.
Un motiv pentru care România se situează în
continuare în urma altor ţări membre UE din punct de
vedere al ratelor de participare este numărul mic de
studenţi din familiile cu venituri reduse şi din mediul
rural, potrivit studiului. Probabilitatea este mult mai
mare ca elevii din mediile urbane şi categoriile mai
înstărite ale populaţiei României să urmeze studii
universitare. Aproape jumătate din populaţia din grupa
de vîrstă 24-29 de ani din categoria cu venitul cel
mai ridicat (43%) au absolvit o formă de învăţămînt
superior faţă de doar 2% şi 5% din cele două grupuri cu
cel mai mic venit. În mod asemănător, aproximativ 27%
din populaţia urbană din grupa de vârstă 25-29 ani are
studii superioare, faţă de doar 4% din populaţia rurală
de aceeaşi vîrstă. Studiul arată că aceste inegalităţi
structurale se datorează în parte procentului mare
din populaţia României care locuieşte în mediul rural
unde capul unei familii are în medie mai puţini ani de
şcoală, iar veniturile medii sînt mai mici.
Sub aspectul pregătirii pentru învăţămîntul superior,
studiul arată că doar 37% din populaţia cu vîrsta
cuprinsă între 19-21 de ani care provine din familii
din mediul rural este absolventă a unei forme de
învăţămînt secundar, faţă de 68% din cea de aceiaşi
vîrstă din familiile care locuiesc în urban. În parte,
faptul se datorează numărului foarte mic de licee
din mediul rural, ceea ce face ca aproape toţi elevii
din aceste zone care ar dori să-şi continue studiile
secundare să fie nevoiţi să meargă la un liceu din
urban, acest lucru fiind imposibil din cauza costurilor
foarte mari. Tinerii din mediul rural şi-ar dori să
urmeze cursurile învăţămîntului superior, dar din cauza
veniturilor nu-şi permit acest lucru.
Raportul prezintă şi costurile ridicate din învăţămîntul
superior. Doar 30% din totalul celor care urmează o
formă de învăţămînt superior sînt studenţi bugetari,
restul de 70% (înscrişi în anul 2007-2008) au plătit între
1.500-3.500 euro pe an (în care intră şi cheltuielile de
întreţinere) pentru finanţarea studiilor lor.

4. Ruralul românesc este, în prezent, un spaţiu social
cvasi-abandonat instituţional, văduvit de servicii
esenţiale unei vieţuiri civilizate. Lipsit de protecţia
şi de sprijinul unor pârghii instituţionale şi legislative
care să-şi asume dezvoltarea sa organică, satul
rămâne cel mai sărac loc social din România, menţinut
înafara circuitului economic şi cultural al ţării, într-o
incapacitate de materializare a potenţialului său de
dezvoltare.
Starea comunităţilor rurale din România reflectă,
într-o măsură semnificativă, îndelungatele deficienţe
manageriale şi funcţionale ale administraţiei locale
şi guvernamentale ale statului român, absenţa unor
soluţii colective adecvate care să asiste societatea
românească în procesele inevitabile ale tranziţiei
către cadrele modernităţii. Problemele fundamentale
ale spaţiului rural din România nu sunt numai
problemele ruralităţii româneşti, ci un turnesol social
al insecurităţii întregii societăţi româneşti, ale cărei
persoane, familii, grupuri profesionale şi organizaţii
sunt constrânse să-şi construiască strategii de micro-
supravieţuieţuire pe cont propriu, întrun mediu social
insuficient organizat, din care liniile de dezvoltare
coerentă comună lipsesc.
Satul românesc prezintă indiscutabil semnele
unei structuri sociale ameninţată de crearea unor
dezechilibre demografice durabile. Pierderea
sistematică a populaţiei tinere şi calificată profesional
în faţa centrelor urbane, migrarea unei părţi
semnificative a forţei de muncă pe fondul prăbuşirii
economiei locale, a lipsei accesului pe piaţă a
întreprinzătorilor agricoli, accentuarea îmbătrânirii
populaţiei prin preluarea de la oraş a unei părţi a
pensionarilor ş.a, reprezintă indicatori ai unor forme
de slăbire sau chiar disoluţie a comunităţilor săteşti.
Tot o abordare de abandon instituţional a populaţiei
rurale poate fi observată şi în aceea ce priveşte
infrastructura de educaţie. Într-o societate
competitivă şi din ce în ce mai restrictivă în a oferi
soluţii economice celor fără un anumit prag formal
al studiilor şi fără abilităţi ce ţin de existenţa de tip
modern, soarta a jumătate dintre copiii de astăzi
ai României depinde precumpănitor de mobilizarea
financiară a familiilor de a suporta pe cont propriu
extra-costurile accesului la educaţie.
Privarea comunităţilor locale săteşti de pârghiile
instituţionale minimale pentru a-şi realiza nevoile de
sănătate şi de educaţie – şi prin acestea pe cele de
dezvoltare şi de integrare socială – în condiţiile unei
societăţi care-şi propune alinierea la standardele de
viaţă ale civilizaţiei moderne, este o gravă încălcare a
drepturilor fundamentale ale omului contemporan.
Între elevul urban cu acces la instituţii de suport,
asistat de personal calificat, cu posibilităţi tehnologice
şi de confort superioare şi elevul rural, nevoit să facă
navetă în altă localitate pentru a merge la şcoală,
cu posibilităţi de transport limitate, asistat de cadre
profesorale adesea necalificate, căruia i se refuză
dreptul la un dispensar medical în caz de accident sau
de boală subită, există o discrepanţă de nu doar de
nivel de trai, ci de statut uman recunoscut.
Acelaşi lucru şi în cazul bolnavilor expuşi permanent
riscului de a nu ajunge în timp util la un punct medical
ca să le poată fi acordată asistenţă medicală sau aflaţi
în imposibilitatea de a-şi investiga şi îngriji starea
de sănătate din cauza costurilor şi distanţelor de
deplasare.
Este necesară o strategie responsabilă de politici
sociale trebuie, aşadar, să cuprindă formule de
compensare a acestor costuri sociale inegal distribuite,
pentru echilibrarea decalajelor şi susţinerea populaţiei
rurale, astăzi majoritar marginalizată social.
Proiectul “COMPERUR-Dezvoltarea capitalului uman din
mediul rural”, finanțat din FSE prin POSDRU 2007-2013
se derulează pe o perioadă 18 luni îşi propune să ofere
consiliere gratuită şi cursuri de formare profesională
pentru 1000 de persoane din mediul rural, și de
asemenea să ofere asistență și consultanță membrilor
grupului-țintă care doresc să îşi deschidă o afacere
proprie în domenii non-agricole.
Măsuri continue pentru
mediul rural

5. Consiliul Național al Întreprinderilor private
Mici și Mijlocii din România, implementează
proiectul COMPERUR, cofinanţat din Fondul
Social European prin Programul Operaţional
Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007 – 2013. În cadrul acestui proiect vor
fi organizate cursuri gratuite de formare
profesională pentru locuitorii din mediul rural
din regiunile București-Ilfov, Nord-Est, Sud-
Vest și Centru.
Grupul tinta al proiectului este compus din
1000 de persoane din mediul rural al regiunilor
vizate (București-Ilfov, Centru, Nord-Est,
Sud-Vest), defalcat astfel: 200 persoane
inactive, 300 persoane in cautarea unui loc
de munca, 200 someri (din care 110 someri
tineri intre 16-24 ani si 90 someri de lunga
durata (tineri someri, 16-24 ani, dupa sase
luni de la intrarea in somaj si adulti someri,
25-64 ani, dupa o perioada de peste 12 luni),
300 persoane implicate in agricultura de
subzistenta (inclusiv tineri, femei, membri de
familie dependenti si viitori intreprinzatori).
Toti cei 1000 de membri ai grupului tinta
beneficiază de informare si consiliere
profesionala, din care minim 864 (minim 325
femei) vor participa la programe integrate
de formare profesionala structurate astfel:
dezvoltare competente antreprenoriale - 210
persoane; TIC – 200 persoane; limbi straine
– 125 persoane; calificare - recalificare - 240
persoane in urmatoarele calificari: instalator
lucrator in constructii; operator introducere
validare date; manichiurist-pedichiurist,
frizer; croitor imbracaminte femei. Din cei
700 formati profesional, minim 648 (din care
minim 325 femei) vor primi certificare. Grupul
tinta va fi recrutat din toate cele 3 regiuni in
care se va implementa proiectul, prin actiuni
de informare/comunicare telefonica, fata-in-
fata, electronica si promovare (se va folosi
intreaga retea de membri si contacte ale
solicitantului).
Pentru detalii şi informaţii suplimentare :
Octavia Ionescu – Expert evenimente și
implementare
Tel.: 031.860.04.97
Formare profesională pentru locuitorii din mediul
rural prin intermediul proiectului COMPERUR