SlideShare a Scribd company logo
Proprietăţile
mecanice ale
 metalelor


     2007
PROPRIETĂŢILE
              MECANICE
            indică modul de
        comportare a metalelor
       sub acţiunea diferitelor
           forţe exterioare
Asfel, deosebim:
 rezistenţa mecanică;
 elasticitatea;
 plasticitatea;
 duritatea;
 tenacitatea;
 fluajul etc.


                                  2
1.REZISTENŢA MECANICĂ
  constă în împotrivirea metalelor la
acţiunea forţelor exterioare care tind
              să le rupă.
 Dintre solicitările mecanice la care
  pot fi supuse metalele, deosebim:

  Tracţiunea (întinderea);
  Compresiunea;
  Încovoierea;
  Răsucirea (torsiunea).



                                    3
MODELAREA EXAMINĂRII
            REZISTENŢEI MECANICE
 Examinarea           Examinarea
  rezistenţei la        rezistenţei la
  forfecare:            întindere:


 Examinarea
  rezistenţei la       Examinarea
  răsucire:             rezistenţei la
                        încovoiere:




                                         4
O probă – înainte şi după studiul
 rezistenţei acesteia la rupere:




                                5
2.ELASTICITATEA




este proprietatea metalelor de
       a reveni la forma şi
     dimensiunile iniţiale după
   încetarea acţiunii sarcinilor
    exterioare care au produs
          deformarea.

                              6
3.PLASTICITATEA
 este proprietatea metalelor de a
  se deforma sub acţiunea sarcinilor    Unele metale au
  exterioare, fără a se fisura sau       plasticitate
  sfărâma, fără a-şi schimba             redusă, sunt
  volumul şi fără a reveni la forma      casante şi nu pot
  iniţială.                              fi prelucrate sub
 Majoritatea metalelor sunt             presiune: Ti, Cr,
  plastice, putând fi uşor pre-          α-Mn, Zn tehnic,
  lucrate la cald sau la rece prin       Ge, Zr, Sb, Ru,
  operaţii de forjare, laminare,         Os, Ir, U (impur).
  ambutisare etc.                       Plasticitatea
 Aurul este cel mai plastic metal,      influenţează
  după care urmează: Ag, Pt, Mg, Al,     maleabilitatea şi
  Pb, Sn, Nb, Ta, Hf, şi Cu.             ductibilitatea.




                                                        7
3.PLASTICITATEA
 Maleabilitatea este                Zincul este
  capacitatea unui metal de a fi      maleabil şi se
  tras în foi, prin comprimare la     laminează între
  o temperatură inferioară            273-423 K, radiul
                                      între 1073-1173
  punctului de topire. Unele          K, iar bismutul
  metale cum sunt: Au, Ag, Al,        între 303-523 K.
  Pt, Cu, Ni şi Ta pot fi             Galiul este foarte
  prelucrate în foi de ordinul        puţin maleabil: iar
  micronilor şi anume :Au 0,08 μ,     beriliul, deşi nu
  Al 0,6 μ ,Cu 2,6 μ ,Ta 40 μ ,Ag     este casant, nu se
  0,1 μ, Pt 2,5 μ ,Ni 20 μ;           poate lamina.
 Se laminează uşor la rece:
  Mg, Sr, Be, La, Tl, Ti, Zr,
  Hf, Sn, Pb, Nb, Ta, Mo,
  Fe, Ca, Pd, Ir şi Tb;



                                                     8
3.PLASTICITATEA
      Ductilitatea este
       proprietatea metalelor de a
       fi trase în fire, prin
       procesul de trefilare.
      Cele mai ductile metale
       sunt: Au, Ag, Pt, Ni şi Ta.
       Din 1 g Au sau Ag se pot
       trage fire de 2000 m,
       respectiv 1800 m.
      Se trefilează uşor şi Mo,
       Zr, Nb, Co, Fe, Cu, Al,
       Sr, La, Th şi U.
      Un număr mic de metale
       cum sunt: Be, In, Pb. Tl şi
       Ti nu se pot trefila.



                                 9
4.DURITATEA
    TRADIŢIONAL,               În metalurgie, duritatea
    reprezintă rezistenţa        unui metal sau al unui
    opusă de metale la           aliaj este definită ca
    zgîrierea sau la             rezistenţa locală a
    pătrunderea unui corp şi     acestuia la pătrunderea
    se exprimă convenţional      unui corp mai dur,
    cu valori de la 1-10 în      încercarea realizându-se
    scara mineralogică           cu “etaloane” specifice:
    MOHS sau în unităţi          bilă de oţel sau de
    Brinell (kg · mm-2).         diamant; caracteristica
    Metalele cu duritatea        astfel determinată se
    cea mai mare sunt: Re        numeşte duritatea
    (7,4) şi Os (7,0) urmate     Brinell, respectiv
    de Be (6,7), In (6,5),       duritatea Rockwell; în
    Pt (4,3) ş.a., iar cu        funcţie de metoda de
    duritatea cea mai mică       încercare utilizată
    sunt: Cs (0,2) urmat de      metalele se pot
    Rb (0,3), Na (0,4), K        caracteriza din punct de
    (0,5), Li (0,6) ş.a.         vedere a durităţii Vickers
                                 sau Shore.



                                                            10
UN EXEMPLU: DETERMINAREA
               DURITĂŢII BRINNEL




 Foto 1: aparatul cu care se
  determină duritatea BRINNEL.
 Foto 2: dispozitivul cu bila de oţel
  care pătrunde în probă.

                                         11
scara durităţilor după MOHS

12
10


                                                                                                    4.DURITATEA
 8
 6
 4
 2
 0
                                             a




                                                                                n
              s




                                                       at
                                          it a
   lc




                                                                                       t
                           ta




                                                                t


                                                                        z
                                                              ar




                                                                                    an
                                         in
           ip




                                                                      pa


                                                                             do
 ta




                                                     sp
                    lci




                                        at




                                                            cu
                                       or
        gh




                                                                                   am
                                                                    to


                                                                          rin
                  ca




                                                   ld
                                   ap
                                   f lu




                                                 fe




                                                                        co


                                                                                di
                                   10
                                   9
                                   8
                   duritate MOHS




                                   7
                                   6
                                   5
                                   4
                                   3
                                   2
                                   1
                                   0
                                        Ag Al Au Ba Be Ca Co Cr Cu Fe                      Ir   K   Li Mg Mn Mo Na Ni Os Pb Sn Ta   Ti   W    Zn




                                                                                                                                         12
5.TENACITATEA                   ŞI
                  6. FLUAJUL
 Tenacitatea este proprietatea      Fluajul este
  metalelor de a rezista mai          proprietatea
  mult timp la diferite eforturi,
  deformându-se mult înainte de       metalelor de a se
  rupere.                             deforma lent şi
 Cea mai mare tenacitate, sau        continuu în timp,
  rezistenţă la rupere, revine în     sub acţiunea unei
  ordine descrescândă                 sarcini constante.
  metalelor: W, Mo, Ta, Zr,
  Nb, 'Ti, Th, Co, Ni, Pd, Fe,
  Cu, Ag, Au, Al etc., iar cea
  mai mică tenacitate o au Bi,
  Tl, Pb, In, Ga şi Sn.
 Sudabilitatea oţelurilor
  depinde mult de tenacitatea
  acestora.


                                                     13
Factorii care determină proprietăţile mecanice
                      ale metalelor: structura cristalină
Se cunosc 3 tipuri diferite de reţele metalice:
 1. Cubică cu feţe centrate (Cu, Pd, Ag, Ir, Pt,Au, etc.)
 2. Cubică centrată (V, Cr, Fe, Nb, Ta,W etc.)
 3. Hexagonal compactă (Zn, Cd etc.)
În timpul deformărilor mecanice, atomii care constituie reţeaua metalică îşi
   schimbă locul în raport unii cu alţii, dar rămân legaţi prin norul de elec-
   troni comuni al benzilor de valenţă. Deformările sunt datorate alune-
   cărilor anumitor planuri de atomi faţă de planuri similare paralele. Astfel,
   caracterul reţelei nu se schimbă şi forţele de coeziune se menţin.




                                                                           14
Proprietăţile mecanice ale metalelor şi ale aliajelor
   acestora determină domeniul de utilizare:
 Oţeluri: construcţii metalice, resorturi, cuţite,
   burghie, vase de bucătărie etc.
 Fontă: calorifere,sobe,piese de maşini, plite, ceaune
   etc.
 Alamă: piese de maşini, ventile, piuliţe, bucşe etc.
 Bronz: roţi dinţate, lagăre, sărme, supape, statui,
   clopote, robinete, monede etc.
 Duraluminiu: avioane, automobile, nave, biciclete etc.




      sfârşit
                                                   15

More Related Content

Viewers also liked

Mabzz
MabzzMabzz
Halloweenrhymes
HalloweenrhymesHalloweenrhymes
BU121 StudentToGo New Venture
BU121 StudentToGo New VentureBU121 StudentToGo New Venture
BU121 StudentToGo New Venture
phileverson
 
Presentation16
Presentation16Presentation16
Presentation16
Bronwyn Sandeman
 
Sejarah
SejarahSejarah
by shubham on Basic aircraft control system
by shubham on Basic aircraft control system by shubham on Basic aircraft control system
by shubham on Basic aircraft control system
shubham katiyar
 
الجهاز التنفسي
الجهاز التنفسيالجهاز التنفسي
الجهاز التنفسي
sameera (bio)
 
Orange County SEO Services
Orange County SEO ServicesOrange County SEO Services
Orange County SEO Services
Allcoast10
 

Viewers also liked (9)

Mabzz
MabzzMabzz
Mabzz
 
Halloweenrhymes
HalloweenrhymesHalloweenrhymes
Halloweenrhymes
 
BU121 StudentToGo New Venture
BU121 StudentToGo New VentureBU121 StudentToGo New Venture
BU121 StudentToGo New Venture
 
Propmec
PropmecPropmec
Propmec
 
Presentation16
Presentation16Presentation16
Presentation16
 
Sejarah
SejarahSejarah
Sejarah
 
by shubham on Basic aircraft control system
by shubham on Basic aircraft control system by shubham on Basic aircraft control system
by shubham on Basic aircraft control system
 
الجهاز التنفسي
الجهاز التنفسيالجهاز التنفسي
الجهاز التنفسي
 
Orange County SEO Services
Orange County SEO ServicesOrange County SEO Services
Orange County SEO Services
 

Propmec

  • 2. PROPRIETĂŢILE MECANICE indică modul de comportare a metalelor sub acţiunea diferitelor forţe exterioare Asfel, deosebim:  rezistenţa mecanică;  elasticitatea;  plasticitatea;  duritatea;  tenacitatea;  fluajul etc. 2
  • 3. 1.REZISTENŢA MECANICĂ constă în împotrivirea metalelor la acţiunea forţelor exterioare care tind să le rupă. Dintre solicitările mecanice la care pot fi supuse metalele, deosebim:  Tracţiunea (întinderea);  Compresiunea;  Încovoierea;  Răsucirea (torsiunea). 3
  • 4. MODELAREA EXAMINĂRII REZISTENŢEI MECANICE  Examinarea  Examinarea rezistenţei la rezistenţei la forfecare: întindere:  Examinarea rezistenţei la  Examinarea răsucire: rezistenţei la încovoiere: 4
  • 5. O probă – înainte şi după studiul rezistenţei acesteia la rupere: 5
  • 6. 2.ELASTICITATEA este proprietatea metalelor de a reveni la forma şi dimensiunile iniţiale după încetarea acţiunii sarcinilor exterioare care au produs deformarea. 6
  • 7. 3.PLASTICITATEA  este proprietatea metalelor de a se deforma sub acţiunea sarcinilor  Unele metale au exterioare, fără a se fisura sau plasticitate sfărâma, fără a-şi schimba redusă, sunt volumul şi fără a reveni la forma casante şi nu pot iniţială. fi prelucrate sub  Majoritatea metalelor sunt presiune: Ti, Cr, plastice, putând fi uşor pre- α-Mn, Zn tehnic, lucrate la cald sau la rece prin Ge, Zr, Sb, Ru, operaţii de forjare, laminare, Os, Ir, U (impur). ambutisare etc.  Plasticitatea  Aurul este cel mai plastic metal, influenţează după care urmează: Ag, Pt, Mg, Al, maleabilitatea şi Pb, Sn, Nb, Ta, Hf, şi Cu. ductibilitatea. 7
  • 8. 3.PLASTICITATEA  Maleabilitatea este  Zincul este capacitatea unui metal de a fi maleabil şi se tras în foi, prin comprimare la laminează între o temperatură inferioară 273-423 K, radiul între 1073-1173 punctului de topire. Unele K, iar bismutul metale cum sunt: Au, Ag, Al, între 303-523 K. Pt, Cu, Ni şi Ta pot fi Galiul este foarte prelucrate în foi de ordinul puţin maleabil: iar micronilor şi anume :Au 0,08 μ, beriliul, deşi nu Al 0,6 μ ,Cu 2,6 μ ,Ta 40 μ ,Ag este casant, nu se 0,1 μ, Pt 2,5 μ ,Ni 20 μ; poate lamina.  Se laminează uşor la rece: Mg, Sr, Be, La, Tl, Ti, Zr, Hf, Sn, Pb, Nb, Ta, Mo, Fe, Ca, Pd, Ir şi Tb; 8
  • 9. 3.PLASTICITATEA  Ductilitatea este proprietatea metalelor de a fi trase în fire, prin procesul de trefilare.  Cele mai ductile metale sunt: Au, Ag, Pt, Ni şi Ta. Din 1 g Au sau Ag se pot trage fire de 2000 m, respectiv 1800 m.  Se trefilează uşor şi Mo, Zr, Nb, Co, Fe, Cu, Al, Sr, La, Th şi U.  Un număr mic de metale cum sunt: Be, In, Pb. Tl şi Ti nu se pot trefila. 9
  • 10. 4.DURITATEA  TRADIŢIONAL,  În metalurgie, duritatea reprezintă rezistenţa unui metal sau al unui opusă de metale la aliaj este definită ca zgîrierea sau la rezistenţa locală a pătrunderea unui corp şi acestuia la pătrunderea se exprimă convenţional unui corp mai dur, cu valori de la 1-10 în încercarea realizându-se scara mineralogică cu “etaloane” specifice: MOHS sau în unităţi bilă de oţel sau de Brinell (kg · mm-2). diamant; caracteristica Metalele cu duritatea astfel determinată se cea mai mare sunt: Re numeşte duritatea (7,4) şi Os (7,0) urmate Brinell, respectiv de Be (6,7), In (6,5), duritatea Rockwell; în Pt (4,3) ş.a., iar cu funcţie de metoda de duritatea cea mai mică încercare utilizată sunt: Cs (0,2) urmat de metalele se pot Rb (0,3), Na (0,4), K caracteriza din punct de (0,5), Li (0,6) ş.a. vedere a durităţii Vickers sau Shore. 10
  • 11. UN EXEMPLU: DETERMINAREA DURITĂŢII BRINNEL  Foto 1: aparatul cu care se determină duritatea BRINNEL.  Foto 2: dispozitivul cu bila de oţel care pătrunde în probă. 11
  • 12. scara durităţilor după MOHS 12 10 4.DURITATEA 8 6 4 2 0 a n s at it a lc t ta t z ar an in ip pa do ta sp lci at cu or gh am to rin ca ld ap f lu fe co di 10 9 8 duritate MOHS 7 6 5 4 3 2 1 0 Ag Al Au Ba Be Ca Co Cr Cu Fe Ir K Li Mg Mn Mo Na Ni Os Pb Sn Ta Ti W Zn 12
  • 13. 5.TENACITATEA ŞI 6. FLUAJUL  Tenacitatea este proprietatea  Fluajul este metalelor de a rezista mai proprietatea mult timp la diferite eforturi, deformându-se mult înainte de metalelor de a se rupere. deforma lent şi  Cea mai mare tenacitate, sau continuu în timp, rezistenţă la rupere, revine în sub acţiunea unei ordine descrescândă sarcini constante. metalelor: W, Mo, Ta, Zr, Nb, 'Ti, Th, Co, Ni, Pd, Fe, Cu, Ag, Au, Al etc., iar cea mai mică tenacitate o au Bi, Tl, Pb, In, Ga şi Sn.  Sudabilitatea oţelurilor depinde mult de tenacitatea acestora. 13
  • 14. Factorii care determină proprietăţile mecanice ale metalelor: structura cristalină Se cunosc 3 tipuri diferite de reţele metalice:  1. Cubică cu feţe centrate (Cu, Pd, Ag, Ir, Pt,Au, etc.)  2. Cubică centrată (V, Cr, Fe, Nb, Ta,W etc.)  3. Hexagonal compactă (Zn, Cd etc.) În timpul deformărilor mecanice, atomii care constituie reţeaua metalică îşi schimbă locul în raport unii cu alţii, dar rămân legaţi prin norul de elec- troni comuni al benzilor de valenţă. Deformările sunt datorate alune- cărilor anumitor planuri de atomi faţă de planuri similare paralele. Astfel, caracterul reţelei nu se schimbă şi forţele de coeziune se menţin. 14
  • 15. Proprietăţile mecanice ale metalelor şi ale aliajelor acestora determină domeniul de utilizare:  Oţeluri: construcţii metalice, resorturi, cuţite, burghie, vase de bucătărie etc.  Fontă: calorifere,sobe,piese de maşini, plite, ceaune etc.  Alamă: piese de maşini, ventile, piuliţe, bucşe etc.  Bronz: roţi dinţate, lagăre, sărme, supape, statui, clopote, robinete, monede etc.  Duraluminiu: avioane, automobile, nave, biciclete etc. sfârşit 15