Peteanu, Vasile - Conducere si informatica

0l
{"alle,u[*l*orili *led,tt*rlue ,o {level*f* {rELqEi l* Sre{a6}$c *9+etrauei sn
firille Hoca,lrt cliru [grf:- ,* ilrereer!,ii utiN& pi riln ee lri a:e nlsi m*l-
r:eEarc, ]nt*r;rstlcs pritr,ur.rri* *dix'l* rtr rlf€,Eei eerer#mcelln gl irr sp**
,;io$ sl ssr.l'd$qer;i pils{esstst tlcsn*r.rxiq*"$*r{sle. Fielltru * lJtr-
iisEl cok"ulmtorul, epnd*;{*t$r*i *u :r,si:*i* s* deyirrer En$ermuti.
eielri ei dour. :{l c':l*{r*r'ere cu tle*gti*, {o[$hc]rcrss, prc*i.rpun*
intr* r.rn flin{6i'} de *r-lit*pti*t{e c+n:iuri,*,. tr* ilinrhul} {.$n}L!a 5i' r*spec.
t*reti titsrEs prrrlcspii de $ineo
Fri* e*ntinLltilt isrr. pslei $e:scrrlt {:o$x{$ei'!sut# +i nr'adu! *ielr rm
r$re eslie ;$ris'*, ilursrmre* rle f*g*t r*tr*laerwttr e: i*lvitufle fr$ srnls^
hr!{$!6{:s r,. q,qiei*si tirvrtr i"r,* i**1.*,unrerl? d*, i]u{.1q.!" Ve,,$l$sl drrr*ct
ril eljtat*rui ,*.<relrgi*l eie eeftdtugere dirl inrlei*rrnderr, de $* tosts
'livetele. rqrteo rr:st:urrde ir rre{r{rilsr d€ (ilftOff5tere c:gg l$t{ta$,
scelor* f.flrie n:d *rceptu :* fi* rl*pcgigi d*.tir.rp,.
Irr 5.?5

t|
i
t,
CclNtrlUCEFIE Y
st tNFoFlM.qrlcA
i
}r
I
(
,
/
//1
H
EDrruRA DAcrA cLUJ-NAPocn tEiou
86Qt7,

Coordonotorul lucrdrii: Dr' VASILE PEIEANU
Redoctoreo coPitolelot I
C, Jeicon: 2; 7.
V. Peteonu: 1; ?'
T, Ungureonu t 3i 4; 5i 6;7'
Tabla de malerii
MODERNIZAIIEA CONDUCERII $I INFORMATICA
] l. Sistem
1.2. Informatie
1.3. Decizie
1.4. Conducere
]I, PRELUCRAREA INFORMATIILOR CU CALCULATORUL
2.1. Calculatorul electronic
2.2. Organizarea informa{iilor
2.3. Rezolvarea unei probleme
2.4. Software-ul calculatorului
2.5. Fluxul prelucrdrii datelor
pe calculator
in centrul de calcul
7
B
L4
20
26
34
34
39
46
50
54
57
57
5B
60
ti2
$4
SiSTEM INFORMATIC PENTRU CONDUCERE
3.1. Introducere
3.2. Obiective
3.3. Structura
3.4. Componente
3.5. Concepiia globaid gi integrarea
BANCA DE DATE,
INFORMATIC
4.1. Bdnci si baze
4.2. Caracteristicile
ELEMENT CtrNTRAL AL UNUI SISTEM
de date
bdncii de date
67
{)/
{iB
76
ao
]NTRODUCEREA UNUI SISTEM ]NFORMATIC PENTRU CONDUCERE
5.1. Gradul de originalitate
5.3. Tiput de echipament

5-3. Principii

TABTA DE MAIERII
5.4. Diiiculiafi
5.i. lmpactul asupra intrdprilderii
c.6. Efecie economice
6. ORG.{NIZAREA INTRODUCERiI INFORMATICII
6.1. Politica informaticd
6.2. Organizarea lucrdrilor
6.3. Organizare qi analizd
6.4. Probleme de personal
6.5. Reclutarea 9i selectarea informaticienilor'
6.6. Pregatirea personalului intreprinderii
91
91
92
98
102
10+
105
7. REALIZAREA
tsibliografie
UNUI SISTEM INFORMATIC
MODERTIJ TZAR'E A COI''DUCER" $,
f },FOR'I'AT IC A
c Dezvoltqreo gtiinlei 9i tehnicii in zilete noostre in-
- ;;;; ;i;" nLmoiintirinii creeozd compiexitote' core
devine din ." in tu'' tli-giuu de controlot' de
stdPinit, de condus'
o Ascetrdento procesului de cunoogtere' pe de-o porte
-
;.;;;T;iittdti.-inaiui'iuolu'-;; i" oltd porte' ridic6
ict moi multe Probleme'
o Bombordomentul informolionol lo
'
core
":t-:..
tuput
- ;;;I, ii;;e sd oibo un corocter poluont' noctv'
83
8rd
60
108
I l:l
Fenomenele amintite se manifestd cu deosebitd pregnan!5 in
r ,Ltlrul organizaliilo,
-
""o^o*it"
afectind cu predilectie domeniul
,, nducerii. $i pentru
-u
I" fu"" fald conducerea a evoluat; qi ca
,,r'locle gi numeric. Asistdm 1a crearea unui aparat de conducere
, rr()rln, ultraspeciaIfu;t:-;;t intrebuinleazd o terminologie speciali-
,.tri, I'ace uz A" ,.oiiu"i speciiriizatc 5i {oloseqte lnetode speciali-
,'rt' de abordare o-i;f"tit"for plobleme' Asistirn la o diliziune a
:.rrrrcii de conducerer d.e o ingustime exageratd, generatd cle acordul
, ,, lrebuie realizat intre muiiitudinea si varietatea sarciniior qi po-
ilrilitSli1e individuiui. fot mai multe cndre din intreprindere au
,r'izontul ingustat, i;tddj;, limitat la o micd parte a intreprinderii
r , :il)ective. rot mai fi4itti ti"t cei ce reuqesc s5-1i pdstreze o viziu-
,Lr, .l9 ansamblu, ,a'-!Jr"u."a un echiiibru intre suprafalS Ei pro-
trrrrzim€.
Iirtd. deci cd de Ia un lnoment dat cliviziunea efortului in activi-
'ir1('ii de
"ondrrce."
creeazd mai multe probleme- decit rezolv5'
, r,i).r.ece conduce ru i"g"rli"re. de pu.rp""ti.re, multiplicarea efor-
',r'il.rr, genereazd necla;itdli in comunicare qi mai presus de toate
:liillleaza din ce in ce mai pulin cd obiectivul global nu este
,,, r'ilicat in favoarea unor obiective locale' parliale' Cu alte
, rrr inte, conceplia;;;pt; conducere bazat'a pe cliviziunea efortului
, r itre necorespunzdtoare sau clacd avem in vedere cS aceastd dr-
L.'itttre trebuie intr-un anulit mod acceptatd' conceplia de care
,,rlrc'illn devine insuficientS' Ea trebuie completati cu o vedere
. ' : r rrsamblu, cu o corelare a ef orlurilor dif eriteior dil iziuni' cu
,i,lizarea celor mai noi mijloace Ei metode de care se ciispune' Se
,,rtne deci a privi conducerea drept SISTtr{

MODERNIZAREA CONDUCERII $I INFORMATICA
1.1. slsrEM
In sprijinul elorturilor sale de a- stdpini compiexitatea' de a-i
cunoaEte component;il';;^":"-pune in oidittu' de a descoperi dife-
ritele legi care o guveln'e'aze, omul a. creat no{iunea de'sistem'
Exista ,.r"f" irr"Li"J.i-J" a delini noliunea.. de s.i'stem, mult
diferiteintreeleEi"""-u't"inintenlianoastrdsdclarificSmacum
aceastd problemd qi"iiJ *a-prezentdm punctul lo:tlY.'de vedere
asupra diferitelor i"ti"itii' Vom - .ac.cepta
acele definilii care sint
recunoscute ae mailiil;i;; specialiqtiloi ca rdspunzind cel mai bine
diferitelor situalii G;;il
-!i
i"airos"t i situaliilor privind intre-
;;;il;;;; qi
"";a"i"rea'
Vom incepe totuqi prin a aminti citeva
'ditr
dufi.tlliile intilnite in literaturd:
-- un siste,m
"*i"
t,t set de obiecte interconectate;
+ un sistem
"rt"
t" tot organizat de cunoqtinle' conceplii 9i
un mod ordonat de acliune, de organizare'
, Fig. 1.
Dupd natura lor, Iegdturile pot fi de naturd materialS sau de
r rirturd informalionald.
Fe lingd legdturile amintite, intr-un sistem existd 9i legdturi
irrterne. Din punctul de vedere a1 unui element aparlinind siste-
rrrului, aceste legdturi pot fi privite tot ca legdturi cu _un mediu
;rntbiant, care reaiizeazd in fond o interconexiune a elementelor
< onstitutive ale sistemului. Deoarece sistemul este un tot integrat
:rl elementelor sale, se intuieqte imediat existenla unei interco-
rrcxiuni a elementelor sale interne mult mai puternicd decit aceea
rr iegdturilor sale cu mediul inconjurdtor. Chiar acest lucru face
1i,,sibild contunarea u,nui anurnit sistem, permite determinarea fron-
tir:rei sistemului. Legdturile interne ne permit de asemenea sd re-
linem in cadrul sistemului numai entitdlile care sint implicate in
It.rromenul studiat, ldsind la o parte entitStile care nu ne inte-
r t':;eazd.
o 1eg5tur5 aparte, cu un caracter special, dar deosebit de im-
lr,,rtanti pentru funclionarea sistemului este aEa-numita legdturd
rrr,,'ersd siu conexiune inversd (feed-back). Asupra acestei noliuni
r',,nl mai reveni.
STRUCTURA
orice sistem se compune din anumite subsisteme, fiecare subsis-
l,,rrr luat separat putind fi considerat ca un sistem. Sd precizdm
,r,,t,st lucru: in cadrul Jiecdrui subsistem legSturile interne sint
nrult mai puternice decit legdturile subsistemului cu celelajte sub-
'i: lr.rne (fig. 2).
'[n acelaqi timp insa, orice si,stem este un subsistem al unui
,',lcrn mai cuprinzdtor. Cu alte cuvinte, nici un sistern nu se
1,,,;rte gdsi izolit, el. funclionind intotdeauna intr-un anumit mediu'
i.',riar& sa este o ficliune pe care ne-o permitem in scopul sim-
',1
i I icSrii anumitor studii.
rndrimi;
- un sistem este
de clasificare;
-
un sistem este un
mitd ordine, intre care
interaclioneazd conform
ansamblu de elemente aEezate intr-o anu.
existd conexiuni determinate, prin-.care
""ot
-
"""-ite
reguli in vederea realizdrii
unui obiectiv;
* un sistem este un gruP de
care aclioneazd unul asupra altuia
-- un sistem este un ansamblu
ansamblu de reguli de func{ionare
fenomene interdePendente sau
ca un intreg unificat;
de elemente care ascultd de un
bine definite, in vederea inde-
plinirii unui anumit scoP'
Din cele a" -ui-rirs rezultd cd,notiunea de sistem implicd
ordine, aranjare, .itt""iuti'ut", metodd' bonceptul de
.
sistem este
in primul .ina u,r, moJ d; ; privi, a gindi
-gi
a inlelege' Vom
acceptacSoricesistemestecaracterizatp"ninaceeacSestelegatde
rnediul atnbiant, u."'o u.r.t-itd structur5, func!ioneazd dupd anu-
mite reguli qi urmdreqte un anumit scop'
TEGATURILE SISTEMULUI
Legdturile sistemului cu mediul ambiant' dacd se face abstrac{ie
de natura Ior fizicd, sint de doud feluri' qi anume' Iegdturi de
jntrare gi legdturi a: i;i;";;"""-it" pe scurt inlrdri qi respectiv
ie,siri (fig. 1).

1l
MODERNIZAREA CoNDUCERII sl INFORMATICA
10
Fig' 2
Descompunerea Llnui sistem in subsisteme se poate face la dife-
rite grade de detaliere; de asemenea ag'egarea, compunerea in
sistem se poate tace din subsisteme mai mult sau mai pulin agre-
gate. Gradut de detaliel sau de agregare este in funclie de scopul
irrmdrit. de obiectivele-sistemului,-p.etum qi de alli factori, asupra
cdrora votn reveni.
La un anumit grad de detaliere
ca fiind un ansamblu de elemente
xiuni (fig, 3).
structura unui sistem nu poate fi insd consideratd staticd, blo-
catd; ea nu std pe 1oc. Vor irebui admise intotdeauna n'rodificdri
ir, ,tru"tu.d. prokrlema este de a le cunoaEte, de a Ie prevedea,
chiar de a le Planifica qi dirija.
FUNCTIONAREA SISTEMUtUI
tr unclionarea unui sistem este definitd de regulile care deter-
*i"a t"t'uliile dintre elementele sistemului sau dintre subsisternele
acestuia. Ea se caracterizeazd prin existenla unui ansamblu de pro-
""r" "u."
opereazS transform-dri asupra intrdrilor in sistern qi
uirrpru sistemutui insuEi, dind nagtere iegirilor din sistem. Funclio-
I.,u.Lu este determinatd' in bund parte de influenlele exterioare.
Dacd vom considera drept sistem o intreprindere, aceasta va
aiea ca intrdri in primul rind materiile prime necesare procesului
de fabricalie, ca ieqiri produsele sa1e, iar funclionarea sa este
Oe6nita de regulile
'qi t.igit" proceselor tehnologice proprii gi de
regulile qi lergil"e de cond,u6"e ,a irrtreprinderii respective. Ansamblul
de" reguli dJ funclionare care a6lioneaz6 elementele unui sisteln
poate fi prirrit de asemenea ca un sistem.
SCOPUt SlSTEMULUI
sistemul despre a cdrui structurd, tegSturi Ei funclionare am
l,orbit deja, are un anumit scop, urmdregte realizarea-unui anun-rit
obiectiv. Se acceptd in general cd obiectivul. sistemului este con-
linut in ieqirea su fare insd a coincide neapdrat cu aceasta, intrucit
ieqirea poate conline qi produse auxiiiare care nu se includ in
obiectiv. Unicitatea obiectivului nu este obligatorie; dimpctriv5, in
anumite situalii este de preferat ca iegirea sE realizeze simultan
mai multe obiective. Unii autori vorbesc de vectori intr-un spafiu
al obiectivelor sau chiar de matrici.
|n cele mai multe cazuri scopul sistemului este prestabilit,
,tructura, legdturile qi funclionarea fiind cele ce se adapteazd'
Lrltima aiirm"alie se referd in special la sistemele create de om.
DE CE SISTEM?
Am apeiat la noliunea de sistem intrucit am constatat o divi-
i.are, o specializare a activitdlii de conducere pe diferite p5r[i
.l-porr"niu. Conceplia sistemicd rezolvd numai niqte protrleme de
se poate vorbi desPre un sistem
intre care existd anumite cone-
ln figura de mai sus
unui iistem in doud
Fig. 3.
se poate vedea
subsisteme duPd
si modul de descomPunere
'Iegdturile cele mai slabe'

r3
SISTEM
MODERNIZAREA CoNDUCERII sl INFoRMATICA
t2
Iormd, de f acilitare a colabordrii intre diferite sectoare? Putetn
conduce fiecare suUslltem in parte
""
""ot'-ai1it
ca informaliile si
ooatd. circula intre ,;i;ti.t;*;?'Se-poate trata iistemul ca o t"Tl"1?
X"l,!tirr"-lr;;"^;iJ ffirp""r"r'L ,la aceste intrebtiri, precum et
importanla noliunii d"';it-t; rezultd din urmdtorul principiu:
OPTIMIZAREA SISTEMULUI NU POATE FI REZULTATUL
OPTIMIZARII FIECARUI SUBSISTEM IN PARTE $I CU AT1T
MAI PUTIN n"i"ii"tul oPTIMIZARII FIEcARUI ELEMENT
INTREPRINDEREA CA SISTEM
lntreprinderea este Y"-'lgu
de ball^ a economiei' este unitatea in
care se clesfdqoara activitdli economico-l*iuf" complexe qi dinarnice
care se condiiioneaz5 reciproc' CreEter-ei ."t'-nt"l1itii
intreprinderii
indecursultimpului,accentuareadiviziuniimuncij.Ei.necesitatea
de a organiza au impus o- grupare
"o""t"ia "
activitdlilor speciali-
zate, conducind in finai.la "otiu"e1,
JI"-TUNC||UNP A /NTRE-
PRII'jDER]i'. Deqi nu exista o u"a"ittiiate de pdreri' majoritatea
specialigtilor admit ilp;;;;;' ;"i't""tu^"t-atoarelor' cinci funcliuni:
cercetare-dezuoLtare' producfie'
"o'nJ'"tili'
financiar-contabild Ei
O"til#flir"nile enumerate mai sus se intilnesc in toate organizaliile
economice
- intreprinderi sau ."tnt'oi""']-
indi{erent de domeniul
rle activitate, profii sau dimensiu"i' i"' ceea ce priveqte gradul de
dez'ortare ei moaui
"["
."'s""i'^111 lt:*:ii:iT#i]?tt::*1"$11
Jft"t""1u importante de la o organrza
nate de specificut fi"Ii'"iu-i" [arte'
'Fi""ut" funcliune se compune
din activitdli. Enumerarea unor asemenea activitdii va contura mar
bine decit
"i-pru^il=";;;";;;-;"iii"-l"op"tite
d'e fiecare din cele
cinci funcliuni.
Cercetore'dezvoltore
AceastSfuncliunevizeaz|strategiadezvoltdriiunitSlii'crearea
cle prod.use ,toi, -oi""ti)JiJu ptoa'i""rot- existente qi a serviciilor'
elaborarea ttor,,o,*i'"T"J"-a"-tabricatie si de organizare' crearea
unor noi capacitd{i d;;#;"ft tu[ aul"oriarea celor existente'
Produclie
Principalele activitiii aparlinind,.acestei funcliuni sint: progra-
marea, Iansarea qr' ,rr'r#rirl;-p'.oduc1iei, execulia produselor in con-
ditjile ui:iliz5rii ralionale a mijloacelor de produclie ti." :.::lT^"Io::
i";r-r"i" .trlii. i' pt"a"c!iei, transportul intern' intrelinerea 9t
."pu.ut"u mijloacelor de productie etc'
Comerciold
trste funcfiunea in cadrul cdreia se realizeazd aptovlzlonarea
cu materii prime El *"t"ti"f", de'ftcetea sau vinzarea produselor gi
serviciilor, gestiunea silt"tiiot de materii prime' produse finite'
stucliul pielii Ei transportul extern'
Finoncior'contobil6
Asigurd Ei gospoddreEte mijloacele financiare ale intreprinderii'
exprimd valoric d;;*i; "ut'"
t" desfSsoard in intreprindere Ei
executd analize p"rrt,t fundarnentarea deciziilor conducerii'
Personol
Seocupiclerecrutarea'seleclionarea'instruirea'promovareaSr
retribuirea putronuititi. Sl ptuo""pd de activitdli sociale' de pro-
teclia -uttcii, de asistenla medicald etc'
Funcliuniie organizaliilor economice nu trebuie suprapuse cu
compartimentete oiganizallitor economice' cdci' spre exemplu' func-
iil;;-J"
-p"rrorrui-".t"
p."rentd..in toate compartimentele, nu nu-
lrrai in compartimentul,,personal"',
----'uri"
limpecle .l ir""1ir"ile qi activitalile _care
1e compun se
g6.sesc in corelare"trcJa'"" procesul de diviziune a muncii gi cu
specializarea, clar
"""ltiu-ai"
urmd trebuie sd aibd o limitd pentru
ca orqanizaria eccri"omiii ,a rdmtnd .o unitste. I.tru este suficient s5
:: ilYifft;;,;";i;;;;-funcliune si activitate in parte' ci trebuie
avrit in vedere Ei ;it J" bine conlucreazS toate aceste elemente intre
c)e. Organizalla economicd nu este o t"llti t"i-"::l:,,9'e activit6{i;
ca este un tot ,-il;;;i;d legdturi-muiiiple cu mediul inconjur'-
1-or, o structurd ;;;p1;;; ;-"-e"ti
-de
funclionare qi -oJciective
de
'eatizat.
oRcAN#Aiie^ BC-oirOlnICA ES'1E UN SISTEM. Acest
rnod de a pnivi ne conferd toate avantajele pe care le-am expus
in paragrafele Precedente'
ln acest ,irt"- pti""ifut"ie intrdri sint materii prime' materiale'
tnergie gi informalii iar ieg-irea este produsul finit care este qi unul
,lin firincipalele obiective ale sistemului'
o descomp""";;;;;ibiu in subsisteme este ilustratS in figura 4.
rrnde liniile int."r"pi"leptu'inta legdturi materiale iar liniile con-
t rnue, legdturi informalionale'

INFORMATIE
r5
MoDERNIZAREA coNDucERll 9l INFORMAIICA
t4
,ir iie neapirat scrisS, s51g suficient ca ea sd poara li- scrisS' sau
.l,..,Ufir-i3. Suportui''tormaf aI inforrnatiilor sint dcltele. Trebuie
sal.acemdel.lbuninceputdistilcliaintreterlr"renuldedatdEicel"
,iu ;"1olr,t.!ie; ele
""
pot fi con{undate' Datele sint elemente con-
.,r.Li.t,*ti'e
'le
i*iorma[iei, sint cele care constituie ,,formûla" din defi-
r,i1lo *uU cle A.sac. ilatele se reprezintd prin litere' cifre.,sau semne
si in rno'r.reniul in
""r" "r" reprezintd se adrnite implicit c5 existd
'i.,1r',;*;;;;';;;,;i ur'ror. Acest sr-rport poate fi o bucatd de hirtie
iir.r r.ln- aLt clliect pe care sau prln car-e sint leprezentate dateie'
Principatra p.',,,irriutit-" a tupottuiui .este
cd poate lnemol"a datele (qi
lleci inforrna;iile) gi 1e poate restitui'
Tr'ebuiesal,"e-odiferenlierenet5intreserrzri,egiciafe,in.ti.e
,lrlrn r,i-'"ry**i'iitct.tii qi intre infoima[ii qi cuno;tinfe' P.entru a sugera
:n;li plaslic i'aportul in care se gdsesc noliunile de mai sus' sd
,,,;;t;6;t ,i [:arateld cu ur'mStoru] exerriplu: dorim. s5. exprimdm o
rciee. Ea se [i,:iate ""ptitu
." ajutorul unei ptopozilii'.,Propozilia este
I'L-rrlnatS din cuvinte care sint reprezentaie prin litere' de obicei
're o foaie de hirtie. tr'ormal avem urmdtoarele corespondenle:
I)escompunerea in subsisteme poate fi fdcutd qi in aite mocluri'
;n funclie de crircri'il""lu'" 'tuu
to Uu'a'*;nalizei sit''emului' iia
noate {i continuata iti'o-Jt. il;,^|:::;;punind Iiecrre .ubsi :tetr'
il
**lllt'ij:"""""i""J$i''j::" il":ffi;uf,s,.mnns,115,r. a intr cd' i,,'
perturbalii in slstemu*ibrganizai'e "'?d;ici'
Pe dc aira p'arte acest
sistem are un
"u'u"iJ'
Jt';rt'ilt"'au''""o]ttiiu uu ttt *1f::-* la intinr-
olare ci este dirijai;: ili;1';;gie"ii 'itt"mului
ca -raspurrs
la p:r-
iurbatii si rolul Ai'ifitii'"ttlut'iEi sate ii revine conducerii srgalir73-
riei economice in :';;;' ;;;f'".t". ru"iot.ti r-,ttati'or".-.Pri'r'cipalcle
pirghii prin care
'Jl"ld""'i
to'1at'""'iuli"l informalr:r qi decizia'
1.2. INFORMATIE
CunoaEterea se poate realiza Iie nemijlocit' atunci c:r:d subiec'"irl
ja contact direct
"'i""i'J*-,l ""rtouqtu'ii''iie
mlliocit"r:unci cintl' ce
realizeazd prin i']";;#;i iJo'-utiii";'- i''-it'ma1:a ne pernrite
clecisdcunoa$tein;l';;tttunoastem'oricum'cisdcunc'aqtempt'tn
intermediul o t"t'un*n1-i *it:o' t""o """o'i!"lj"n"
imerlial ch in[or^-
riralia se transmit;
.fi;td'i"i"i:
t" t'j"*qtlt"' in[or''a!ia a.e ur]
caracter de noutat'e ;;;;;"; i" tapte' intimpldri' evenirrente' expe-
rienle, obiecte, our'"I"#i;;;it'f"t;"1i" *it"qi"' in gene'.rl' gradul de
certitudine al unei fiinle uma""-''.1 l"u'p;;-"tt -"idittl-inconiurrior'
prin plusul de cunoaqtere pe-careîi
'aduce' Dupd j' Arsac' o
inJormn[ie este o t"iila'""1'd 'u'"nptliiti-d'e
a aduce'o cu'no;tin!d"-
Noi accepta* u""*"'ta';;ttltt" * "r'i"tffiJ
ta tot*t'la nu trebuie
CUNOSTINTA IDEE
PROPOZiIIE
CUViNT
[.tFoRMAIlE
DATA E
L1TERA, CtFRA, SEMN e--' LITERA
Admibenr apriori cd informalia nu are un caractei' subiectir''
,-lurr,oEtinla insa are evident un caracter subiectiv la fe1 ca gi ideea;
irrr propozilia care ;;;;i;; idee, odatd scrisS' este ceva obiectir''
relit;i r"al-rqr^t iI acceitam intre cunoqtinld ;i infonnalie' Analogia
.rerae niai ,:lepart"; ;l;;; t" t'u"'-lt"'de 1a u' subiect }a altul
i/i'ih iniermeCiul pt;;;iti"i t" yqd analog cunoEtinla -se-transmite
rr: ,a un s',-rbiect la altul prin intermedlul intor;maliei' Latura de
, rrntinut a informaliei este o. prerogativd a diferitelor stiinle' A
',,ni-.tnda informalia
"" """oqti"ju
uiitrsu*na deci inglobarea tutu-
,,r- ;tiinietror" intr-J;Ji;I'i';;:;t" itttottttulii' ceea ce e.s.te absurd'
AcceptSm deci ce inf6rmalia este distinctd de cunogtin!5, c5 ea
'-ie lorura .iata unei cunoqtinle pentru a permite comunicarea sau
,r,nipularea ecesteia gi cd este'un concept obiectir''
lnforrnalia, uqu ;; u*
"o"""p"t-o
pinâ.3c'*' utl-Yl.:t"tt foarte
,riLg. Avind ,,, .'"0J.*'.copuf ruciarii $e
fat5, votn restringe aceastd
,rie si ne voilr ,"t"-riil6;*l lu intoo*ulii
"u.u
privesc aspectele
'r,:nomice in general Ei intreprinderea in special'

FiE. 4'

]NFORMAIIE
Ralionalizarea fluxurilor informalionale, eliminarea paralelisme-
lor in inregistrarea 9i transmiterea informatiilor sint strins legate
de noliunea de utilitate. studierea aprofundatd a utilitS{ii informa-
liilor va avea ca rezultat, pe lingd reducerea costului de stocare al
informa{iilor Ei simplificarea accesului ia o informa{ie doritd, redu-
cerea considerabila a documentelor qi bineinleles reducerea apara-
tului birocratic. Din cauza lipsei unui studiu sistematic privind uti-
litatea informaliei, multe cadre de conducere sint sufocate de canti-
latea de informalii, dar cu toate acestea in multe situalii nu dispun
cle cele necesare fundamentdrii unor importante decizii. Acest feno-
men poate fi amplificat qi de lipsa de oportunitate a informaliei
pentru decizia respectivd.
Este necesar aici sd punem in evidenld existenla a douS cate-
gorii de informalii qi anume: infortnalii elementare -qi
informafii
'tigregate.
Informaliile elementare sint cele rezultate din constatSri
uirpiu unui obiect, fenomen etc., iar informaliile agregate sint cele
oblinute ca urmare a prelucrdrii informaliilor elementare'
Gradul de agregare aI informaliilor este in directd legaturS ct-t
nivelul de decizie lconducere) la care aceste informalii sint utile.
llste vorba in fond'despre aEa-numita piratnidd" informafionald.
coMPoNENTEIE tNFoRMATIEI
orice informalie are douS componente de baz5: o componentd.
calitatiud. sau identificator 9i o componentd de stare sa:u cantitatiud"
Illementul calitativ indicd natura obiectului la care se referd infor-
rnalia, iar elementui cantitativ indicd fie o stare in care se gdseEte
obiectul, fie o valoare pe care eI o are.
unicitatea componentei calitative sau a componentei cantitative
intr-o informalie nu este obligatorie. Spre exemplu intr-o listd cu
r-eaiizdrile unui atelier mecanic pe o zi, o informalie se compune
rlin numele reperului qi cantitatea produsd. Avem deci o compo-
rrentS calitativS
-
numele
-
qi o componentd cantitativS -- can-
Litatea produsS. Dacd la cele de mai sus addug5m Ei costul dife-
|itelor operalii se ob{ine o informalie cu dou5 componente cantita-
tive. Trebuie insd sd admitem cd nu in toate informaliile cele doui
(.omponente figureazd explicit. una din ele (de obicei componenta
r,alititivd; poate lipsi, fiind subinleleasd in contextul genern! .9u
;rlte informalii. Fenomenul este similar celui intilnit in propoziliile
r.liptice. 'i' "
I '.
'.f - conducere gi informatica
't'
17
MODERNIZAREA CoNDUCERII 9l INFORMATICA
l6
CAUTATEA INFORMATIEI
Informalia prezintd interes doar clacd poate fi -utilizatd'
Mdsura
in care informalia ;;";; ;; utilizatd depinde' printre a1!i factori'
gi Je
"uiitut"u "'i.
Cj- itttormalie de calitate trebuie sd fie:
Consistentd _- adicd sd fie suficient de cuprinzdto'are inciL sb
poatd furniza cit mai multe cunoqtinle'
Relevantd -- adicd sl poatd furniza- acetre cunoqtinfe care ne 1ip-
sesc pentru luarea ;;;i iecizii' o informalie irelevanl'a pentru o
anumitd decizie poui" ti relevantd pentru o altd decizie'
Exactd .- dacd informalia este exactd con{inutul ei va reflecta
situalia reald a f""l-"""fiti gi va- influenla de asemenea luarea
deciziei. O informali" l"e"""ia'u'e du cele mai muite ori consecinle
grave.
-
Oportur,d .- adicd sd existe un decralai corespunzdtor intre rno-
mentul primirii into'-u1i"i Ei momentul in care este necesard lua-
rea deciziei. Cu uftl- c".iirt" informalia trebuie sd fie furnizatd in'
timp util. O inform"aliu on1i""ta^cu^intirziere poate avea o valoare
scdzutd sau poate
^J-ii
piltad in intregime valoarea' Ea este un
produs perisabil.
Accesibild
-
modul de prezentare a i'nforrmaliei joacd. de mulle
ori un rol deosebit: N; u't" u"uiuqi lucru dacd inforrnalia primil"5'
esteclardsaucon{uz"a,a".atrecereadelainforrnalielacu.nogtirlla
se face uqor sau cu multd dificultate'
uilLITATEA INFORMATIEI
Volumul informaliilor existente intr-o intreprindere este foarr;e
m4re qi in consecinld ridicd numeroase probleme privind culegerea'
stocarea, prelucrarea qi transmiterea 1or' Se pune problerna ges-
tiondrii cu prioritate a informaliilor care sint utile 9i debarasarea
permanentd de infot*aliile care sint sau devin inutile' IJtilitatea
unei informalii este legatd de un compartiment al intreprinderii' de
un nivel de conduce,f
"u'
de intreprindere in general' trxistd qi
o categorie a" i"fo.-utii care chiar dac5 nu sint uti}e pentru mo-
ment,
-se
prevede cd vor putea fi utile in viitor'

x,[qJ-h

MoDERNIZAREA coNDucERll 9l INFoRMATICA INFORMATIE 19
18
agregate din care aPoi
!in. Acest proces este
se ,,extrag(( cunoEtinlele noi pe care le con-
realizat deci, dupd urmdtoarea schemd:
REPREZENTAREA INFORMATIEI
In mod curent informaliiie sint reprezentate .,ptiL^mijloace
uzuale, culn ar fi .";;;;;i;, "t'*ut"tu'
semnele' diferite reprezentdri
grafice etc. care t"
';;;;;;l'izeazd printr-un grad ridicat de accesi-
bilitate. Reprezenta."u u"'afa vizeazit relali"a dintre informalie qi
cunoqtinld,
-este
direct inteligibild'.
DacS dorim i"J;';;;i;a- trrtor-atiile dupS diferite caracte-
ristici, s5 1e comb*;; JJ li pt"l"crem sau chiar sd Ie transmitem'
reprezentar"" rrrrufi";"";r;;t-Jtl""rtati greu de invins. ln acest
caz se recurge Ia coctificareo informaliei'- l. codifica
-o.-informalie
inseamnS a-i ataqa
" "J""tli""!ie {e -simboluri
care se numeqte cod'
Codul poate fi ,t.r,t"t!ti",
-Ju"a
simbolurile care 1I compun sint cifre'
atfabetic duca sl-Utlu.ii" ri"t litere qi alfanurneric daca este repre-
zentat pr-intr-o combinalie de cifre qi litere'
Folrnal qi aur.rili.l;"";;";; cod, du," pe plan..se.mantic diferd
de acesta. Nimic nu impiedicd insd
"" "oa
sd devind denumire dacd
se acceptd cu u itttJ,*J!i" ta ri" denumitd'de insugi codul respectiv'
Totuqi nu trebuie ;-;i6* ca operalia-de codificare este impusd de
orelucrarea i"ror-lliiltr,
-
indillreni dacd aceast' prelucrare este
manuald, mecanicd sau automatd'
Informalia poate fi codificatd in intregime s.au poate {i codificati
pe fiecare dln cete*doue
"o-pot''u"te'
De"obicei' cea care se codi{icd
'"rtu
""*ponenta
calitativd a informaliei'
Cunogtinje ce urmeozd q se prelucro se tronsformd
informo!ii.
lnformoliile se prelucreozd cu mijloocele de core se
pune, oblinindu-se informolii noi.
lnformofiile noi, prin congtiinlo umond, se trqnsform6 in
cunogtinle noi.
Importanla deosebitd a acestui mod de oblinere a cunogtinlelor
constt in faptul c5 prelucrarea informaliei se poate autotnatiza.
TRANSMITEREA INFORMATIEI I
Acumularea de cunoqtinle gi-ar pierde adevSratul sens dacd
aceste cunoEtin{e nu ar putea fi transmise intre membrii societSlii
sau de la o generalie ia a1ta. $i in acest proces informalia joac5 un
rol esenlia]. ln cea mai mare parte a cazurilor qi din ce in ce mai
mult, transmiterea cunoEtinlelor se realizeazd prin intermediul in-
formatiei; mai precis prin transmiterea informaliei purtdtoare a res-
pectirrelor cunoqtinle. ln organizaliile economice transmiterea infor-
inaliei este o etapd nu mai pulin importantd decit preiucrarea in-
formaliei. De aceea credem util s5 facern citeva scurte precizdri.
Transmiterea informaliei se face de la o sursd de informalie
cdtre destinatarul informaliei. Sursa de informalie este un element
cuplat Ia un proces cu scopul de a genera informalia prin inregis-
trarea stdriior procesului respectiv. Destinatarul informaliei este
itcel element care receplioneazd informalia cu scopul de a valorifica
semnificalia sa. Transportul in spaliu al informaliei de la sursd la
clestinatar se realizeazd prin canalele de informalie. Mullimea infor-
rnaliilor vehiculate intre doud elemente in cadrul procesului infor-
rnalional poartd denumirea de flux informalional. Reprezentarea
graficd a iluxutui informalional se face cu ajutorul organigramelor
rle flux cunoscute si sub denumirea de Flow-chart. Aceste organi-
PRELUCRAREA INFORMATIEI
Acumularea de cunoEtinie qi prelucrarea acestora in vederea
unei utilizdri ulteriJai"
"utu',r.ru
d^in u"li.rita1n" intelectuale de baza
ale omu]ui. Prelucra,"u
_
"*,'oqtin!elor
f ace posibil5
'
obiinerea de
cunoqtinle noi prin intermediul mecanismelor deducliei logice' cu-
noEtinle care nu
". ;;;; fi oblinute..direct prin perceplie' Aceastd
prelucrare are loc pJ;i;; sema"tic, fiind deci proprie fiinlei umane'
' Tn ioarte muite cazuri prelucrarea
"uttog1itt1"iot..
p^??t" fi in-
locuitd cu prelucra;"; ;; iniormalii' aceasta din urrnd fiind numai
o manipulare de t"til"i" scrise, realizatd in exclusivitate pe plan
formal'InacestScopSetransformdcunoEtintpleininformaliiprin_
tr-un proces de t#";; ;" ;; ;h""i semniiicaliiior pe cel aI re-
prezentdrilor, se pruf*"'"u'a informalii1e otllinindu-se informalii

MODERNIZAREA CONDUCERII tI INFORMATICA 2l
20
grame constituie un suport grafic adecvat in actirritatea de raliona-
irrur. a fiuxului informalional' Este necesar sd relevdrn aici exis-
tenla a doud tipuri de informalii care sint vehiculate in cadrul orga-
nizaliilor economice: informalia de stare qi informalia de decizie'
Infoimalia de stare este purtitoare de cunoEtinle asupra proceselor
trecute sau curente, urrrp.. sistemului condus qi a mediului ambiant'
Informalia de decizie eite purtdtoarea deciziilor avind ca scop de-
clanqarea anumitor acliuni'
1,3. DECIZIE
Am definit funclionarea unui sistem prin existen{a unor reguli
de funclionare.
Pot apare insd cazuri cind, clln diferite cauze, regulile de func-
{ionare devin inoperante sau insuficiente' Sistemul "nu
gtie ce sd
iuoa,-".t" derutati', acliunile sale viitoare nu sint determinate sau
funclioneazd necorespunzdtor. Apare astfel necesitatea unei reguli
noi, a unei hotariri venite de ia conducatorul sistemului. Ace91a
poate rezolva numai deruta sau problema creatd sau poate da o
mniOn,q, pentru solutionarea tuturor derutelor similare' Indiferent
insS de calea urmatd de conducStor, acesta indeplinegte un act de
zcceptind definiliile de mai sus acceptdm implicit cd NUMAI
CONDUCEREA PROCESELOR CARE SE DESFA$OARA IN
ORGANIZATIILtr ECONOMICE ESTE REALIZATA PRiN DECIZII
ETAPE IN TUAREA DECIZIITOR
Procesul luSrii deciziei este complex. El se desfdgoar5 pe etape
intre care nu existd granile bine delimitate. Fiecare etapd poate fi
rnai mult sau mai pu{in dezvottatd. Din aceasta cauzd nici aici nu
exist5. o unanimitate de pSreri. vom accepta, ln lucrarea de fa!5,
c5 procesul ludrii deciziei se poate decupa in urmStoarele patru
etape importante:
1. Sesizarea necesitdlii deciziei;
2. Pregdtirea deciziei;
3. Deciderea;
4. Aplicarea decizlei.
Le vom analiza pe rind.
Sesizqreo necesitdlii deciziei
Am afirmat cd necesitatea iu5rii unei decizii apare atunci cind
regulile de funclionare ale sistemului devin inoperante sau insufi-
ciente. lcest fapt poate fi semnalat de o funclionare necorespun-
zatoare a acestuia, de aparilia unui fenomen de derutS. Nu trebuie
ins5, pe cit posibil, sd se ajunga aici, ci prin urmSrire continud Ei
".trl.our,t"."
iprofundatS, sesizarea necesitdlii deciziei sd fie fdcutd
inainte ca lipsa acesteia sd perturbe sistemul: trebuiesc sesizate
cazurile in care chiar dacd funclionarea sistemului nu este pericli-
iatd, ar pi:tea fi totuqi imbundtdlitd. strsIZAREA NECESITATII
DECIZitri T'RtrBUIE DECI SA FIE OPORTU}IA.
Pregdtireo deciziei
Aceasta etapd, cea mai importantS, este intr-o continuS dezvol-
{,are, intr-un continuu progr"r. Este etapa in care se oglindeEte dez-
voltarea gtiinlelor qi utilizarea lor in procesul conducerii, etapa care
beneficiazd din plin de dezvoltarea tehnicii de calcul, a informaticii
1i mai ales de cercetdrile operalionale. In aceastd etapd se imple-
tesc organic trei activitSli care nu pot fi despdrlite qi anume: pre-
r:izarea problemei, culegerea informn[iilor 9i -prelucrarea
acestora'
Jntr-adei'dr, o precizare" a problemei fdrd a dispune de informatii
decizie.
Decizia este rezultatul unui ptroces de
uoin[d", un act d"eliberat, i,ntreprins cu un
plicd o al,egere, o opliune intre diJeritele
tibiln tou cunoscute de cdtre decident'
gtnclire, o maniJestare de
anumi.t scoP ;i care iTL'
modalitdfi de ac{i'une Po-
OAT,IENII iAU DECIZII.
oaltdcaracteristicdadecizieiestecSVIZEAZAINTOTDEAUNA
O STARE VIITOARE, cdci, evident, o modalitate de acliune aleasi
nu se poate referi decit la viitor.
Luarea deciziilor este o componentd a oricdrei activitSli umane
qieaseevidenliazSinmoddeosebitinprocesulconducerii.Caqi
in cazul informaliilor' ne vom ocupa cu pred'ileclie de acele decizii
care se iau in organizaliile economi-ce, in cadrul conducerii acestora'
acceptind odatd cu maioritatea specialiqtilor teza potrivit cdreia

MODERNIZAREA CONDUCERII 9l INFoRMAflcA
23
22
Fig. 3.
este itnposibiid, iar necesitatea culegerii a noi inforrnalii se face
simlitd pe de o pu.t"-ir. procesul pt"li'dtii problem.ei qi pe de altd
p;;i; d mdsuri p.*f"".i,,ii informaliilor deja oblinute (fig' ?)' .
Nu trebuie ultat cd este nrult mai claunetor sd se dea o solulie
bund unei probteme"!.u,j p"tu decit o solulie mai pulin bund
""ui
ptufrteme bino p"*r". D" aceea nu trebuie ezitat' dacd este
iiiut,'ca pe *dsu.5 i" ," completeazd informatjlg- -^p:Tit" sd se
6;;r"
..-;alti"a.it"'
n"""ru," pentru a cle{ini ADtrVARATA PRc-
BLEMA.
Dacd totuqi precizarea probleme.i, ca activitate' are o pondere
mai insemnatd Ia i"""p"1"r pregStirii', deciziei iar prelucrarea intor-
maliiior --- ;qiPr€ sfirqitul 'acesiei etape, culegerea iniormaliilor rdtltine
o necesitat" uproui'u";;;il;it pei 19ita
-durata
PlegStirii deciziei'
CALITATFIA oocrzrpi esin conotltoNATA DE CAr'ITATIIA
TNFORMATIEI.
Prelucrareainformaliilorincontextulpr'egdtiriidecizieiesteun
proces prin care ,"^"r"ii."q te elabo.rar"r, dif"iit"lor variante de L;o-
i.iui,
"iil""ren
fiecdrei variante, sinwlarea aplicdrii ;i pre'--iziwt'ea
consecinleIor.
Procesul de prelucrare a informaliei incepe insd cu selectarea'
ordonarea qi sintetiz;."u i,tfot-aliei qi de mutte ori in practici se
opregte aici.
Este evident cd o decidere trebuie sd se facd in prezenla urrui
volum suficient de informalii, dar a decide inseamnd a crea o llo-
lulie gi d.eci este ,tucesa,d elaborarea a diferite variante de solufii'
a tuturor sotuliitor'
"JJca
tt"tt lucru este posibil'. O decizie care
se pretinde qtilnlititi ;; poate ignora apribri nici o variantd de
solulie. Evaluarea fiecdrei Yariante va reduce simlitor numdrul va-
riarrtelor intre care urmeazi sd se decidd, iar simularea aplicdrii
elimind toate variantele inaplicabile ciin diferite cc;nsiderente de
*tOi" pt""tic. Previziurrea cotlsecintelor,- pe iingd reducerea num5-
rului de variante rdmase in competilie, i1 bvertizeaz6. pe decident de
conslcinlele deciziei sale, de modul in care scopul urmdrit va putea
fi realizat.
In foarte multe cazuri existd o infinitate sau un numar foarte
rrare de variante de solulii qi atunci combinind elaborarea cu eva-
lu:a'ea se obline un numdi redus c1e solulii care din punct de vedere
al criteriilor folosite pentru evaluare sint optime sau apropiate de
opti*. Simularea qi previziunea pot fi 9i ele integrate in acest
proces.
Metoclele folosite in acest scop aparlin CtrRCETAntlOn OPE-
llATioN ALE care reprezintS unul ditt instrumentele cele mai pu-
ternice cunoscute in etapa actual5 pentru fundamentarea gtiinlificd
a deciziilor.
Trebuie subtiniat {aptul c5 prelucrarea inf ormaliiior Ei utili-
z,area cercetdrilor operalional" tt, foc altcerra decit sd transforme
lnformaliile primare intr-un produs finit tot de naturS informalio-
ilald care sd faciliteze c,:noa",tierea mai profund5, cu un efort inte-
lectual rezonabil din partea decidentului, a cvazitotalit5lii eletnen-
telor esenliale pentru decidere'
Decidereq
In aceastd etapd DECIDTNTUL
-
iNDIVID sau GRUP
-
inde-
plineEte un act de crealie: CREEAZA DECIZIA. o decidere nu poate
i; identificatd cu o alegere. tra implicd Ei experien!6 Ei intuilie gi
poartS amprenta personalitdlii decidenti-rlui. Decizia nu este o
.,extrapoiaie" at unor situalii trecute ci face uz qi de dorinla, de
iroinla decidentului de a schimba cursul lucrurilor' Ea presupune
nriginalitate qi iniliatiYd. ACTUL DE LLTARE A DECIZIEI trSTE
L]N ATRiBUT UMAI.
Aplicoreo deciziei
Decizia a apdrut ca urmare a necesitalii ei Ei trebuie sd se trans'
rioTrne in mod. obligatoriu in ac[iune. Dacd decizia este frustatd de
l-rltima sa etapd, uili"ut"u, trecerea la execulie' nu se poate vorbi
tle fapt desprl decizie in aderrdratul sens al cuvintului. Din punct
,le vedere al sistemului condus, o decizie neaplicatd nu existd-

ls
.*-
E
.e
s
tt
o
E

MODERNIZAREA CoNDUCERII 9l INFORMATICA DECIZIE
prin procese de decizie, iar calculatorul este programat pentru a
executa aceste reguli. ln acest fel calculatorul simnileazd luarea de-
ciziei, dar in fond executd o operalie de RUTINA. Acesta este
sensul pe care il vom accepta pentru expresia ,,automatizarea deci-
ziiloruo.
Rutina este rezultatul unei decizii luate o singurd datd Ei apli-
catb constant pinl cind o noud decizie nu-i schimbd conlinutul.
Rutina nu este caracteristicd calculatorului. Orice activitate umand
poate fi reprezentatd ca o inl5nluire de decizii gi rutine. Se poate
spune cd cu cit varietatea mediului ambiant este mai mare, cu atit
oinul va foiosi in mai multe situalii rutinele. Folosind tehnica mo-
dernd de calcul omul se va putea degreva tot mai mult de activi-
ldliile de rutind, rezervind resursele de care dispune pentru activitdli
specifice umane. Existd insd situalii cind, degi o decizie poate fi
l,ransformatd in rutind Ei transferatd calculatorului, acest lucru nu
se face pentru cb nu este rentabil. Rdminind in sfera deciziilor care
pot fi ,,automatizate", transf,erarea lor unui calculator este renta-
bild, dacS:
-
decizia are un caracter de repetivitate, adicd acelagi tip de
.nedeterminare apare frecvent in sistem;
-- utilizind calculatorui, timpul de ri'dicare aI nedeterminSrii
cste mult mai scurt;
-
calitatea rezultatelor oblinute cu calculatorul este superioard
r:alitdlii pe care omul o poate asigura in timp util;
-
utilizind calculatorul se oblin economii.
DECTZTA 5r CONEXTUNEA TNVERSA
Aplicarea unei decizii, transformarea ei in acliune, va avea anu-
rni'l.e efecte asupra sistemului. Nu intotdeauna existd apriori certitu-
tlinea cd decizia va avea efectul dorit. Dacd totuEi acest efect se
r calizeazi, nu existd certitudinea cd ea nu va avea Ei alte efecte,
iredorite. De aceea procesul de conducere nu se reduce Ia emiterea Ei
ir';rnsmiterea deciziei (conexiunea directd) ci este necesard Ei urmS-
r irea efectului deciziei asupra sistemului condus (conexiunea inversS,
ilr'ed-back)
-
fig. 6, informaliile culese din aceastd urmdrire con-
,l.ituind materia primd pentru o altd decizie, asigurindu-se astfel
lrosibilitatea corectdrii permanente a func{ion5rii sistemului.
25
24
Trebuie subliniat in mod deosebit {aptul cd. o decizie
-este efi-
cientd. numai dacd ea se aplicit sistetnului aJtat in aceeasi stare i,n
"orn
in gdsea in momentuf fund"amentdrii deciziei respectite' Acest
lucru ililstreazd pe deplin iaptut cd o decizie trebuie luatd dac5
nu cit mai reped.e, in orice
.caz
in timp tr.til. Attfel sistemul va
evolua la intimPlare.
Ca qi in prbcesul cunoaqterii,. in procesul' de luare a deciziilor
se porn'eqte de la practicd qi .e ulung" din nou Ia practicd. Rezulti
"iu,^ "u.act"rul
de bbtlgatlvitate ai aplicdrii deciziei. Dar acesi lucrtl
atrage dupd sine gi un" control a} decidentului privind aplicarea de-
;-i;- Cu'cit decidentul va fi ,,mai aproape" de locul ,,execu{ieio' cu
atit controlul va fi mai eficace qi decizia va fi aplicatd mai corect"
cazul ideal este cel in care decidentul este qi executant._ cum ins6,
acest lucru este numai uneori posibil, rSmine ca un deziderat' apro-
pierea decidentului de locul apiicdrii deciziei'
DECtZIA cotEcTlvA
O decizie luatd de unul singur va purta in mod cert. amprenta
individualitdlii. Ea poate fi bui6, dar consultarea altor indivizi va
avea in generai ca rezultat o decizie rnai bund. calitatea ,,tehnicd{6
a deciziei va avea de ciEtigat ca urmare a unei astfel de colatrordri"
Dar acest lucru nu este iitotdeauna suficient. In multe cazuri co-
lectivul trebuie sI fie riu numai consultat, ci sd participe in mod
aliiUerat la actul d;;lr[i, conferind acesteia 9i o calitate ,,sociald'6u
pent.ucSdecizia'"ttu"taEiner,'oileqiintereseleqiintenliileqi
idealurile oamenilor.
RUTINA
Aparilia Ei dezvoltarea mijloacelor si metodelor moderne cle
calcul au permis
"u
pto.lt"le de luare a anumitor decizii sd fie
,u.tto-"tirlt"", -ui' p'recis sd fie,,transferate(( calculatorului elec-
i"o"ic. se vorbegtu ^frecverrt despre,,automatizarea, deciziilor".
Existi chiar lucrdri io
"u."
se analizea'i
"u'"
anume decizii pot fi
luate de calculator. Fald de aceastd situalie trebuie s-5 ne preciz5m
pozilia. CALCULATORIJL ELECTRONIC NU IA DECIZII. Dacd ale-
gerea unei variante din mai multe posibile este transferatd calcula-
torului, acesta o ,iill".uia prin efectuarea unui gir de operatii
care se executd .or.lo"- unor reguli bine precizate, fdrd ini{iativ5r
gi fdrd ,,aport personal'.. ReguJiIE de alegere sint stabitite de onr

Co,eriune direclS
S,slem
codus
Prxes de
conducere
-decizie
Conexiunc inversd
.CONDUCERE
tratru tipuri de activit5li denumite ATRIBUTE ALE CONDUCERII
qi anume planificare, organizcrre, antrenare Ei control. Aceste atri-
irute se exercitd Ia toate nivelele ierarhice, dar primele doud sint
concentrate spre nivelele superioare, nivelelor inferioare revenin-
du-le intr-o mdsurd mai mare sarcini de antrenare qi control. Evi-
rlent cd in contextul informaticii atributele de planificare qi con-
tr:ol sint cele care intereseazd in primul rind. Pentru a contura
insa mai precis sferele celor patru atribute ale conducerii, acceptate
de noi, r'om incerca sd detaliem problematica fiecireia in parte.
' Plonificoreo
Atributul de planificare are un rol preponderent in activitatea
rle conducere. EI trebuie inleies intr-un sens larg mergind de Ia
prer;iziunea pe termen iung pind la programarea operativS. A pla-
rrifjca inseamnd a gindi inainte de a acliona. Mai mult decit in
;r.lte economii, in economia socialistd pianificdrii ii revine un rol
rleosebit deoarece intreaga economie a !5rii formeazd Ltn sistem,
obiectivele Ei intereseie diferitelor subsisteme fiind puse de acord
prin plan cu interesele economiei nalionaie in ansamblu.
Planificarea ca atribut al conducerii cuprinde:
-
prognoza sau prospectarea dezvoltdrii evenimentelor;
__ stabilirea obiectivelor sistemului sau stabilirea stdrii finaie
rlorite, in limbaj uzual stabilirea planului;
-
programarea acliunii sistemului sau proiectarea ,,traiectoriei"
;rcestuia pentru a ajunge din starea actuald in starea finald.
Planificarea, mai mult decit celelalte atribute ale conducerii,
/reneficiazd de un aparat matematic adecvat cum ar fi statistica
rratematicd Ei metodele de aproximare ale analizei numerice pen-
1r'u prognoze, programarea liniard pentru stabiiirea obiectivelor,
rreloda drumului critic Ei ordonanlarea pentru programarea acliunii
:.rstemului, citind numai pe cele mai cunoscute. Toate aceste me-
tarde implicd un volum mare de calcule, imposibil de a fi realizate
rJranrial in timp util. Din aceastd cauzd. ele s-au dezvoltat qi au
rlevenit aplicabile numai odatd cu aparilia Ei dezvoltarea calcula-
loarelor electronice. In prezent existd toate condiliile pentru a Ie
rt,iliza, eliminind empirismul din activitatea de planificare.
Orgonizoreo
A organiza inseamnd in principiu a crea premisele pentru ca
un sistem sd funclioneze organic, prin stabilirea unei structuri
'
r!ionale gi adecvate realizdrii obiectivului sistemului, inclusiv a
It,gdturitror af erente, def inirea clard a sarcinilor de realizat Si a
MODERNIZAREA coNDUCERll tt INFORMAIIGA 27
26
Fig. 6.
Prin aceastd prism5, procesul de conducere apare- 9a Lln proces
inio.*u1io.r"i-J""irio,.u1 unitar, ca o actiune continub in timp' Nu-
mai in acest conte;l;i";;;!ia Ei clecizia pot fi considerate ca veri-
tabile pirghii in slujba conducerii'
1.4. CONDUCERE
Conlinutul activitdtii de conducere nu a fost incd
"fixat"
nici ca
arie qi nici in ti*p."ii"*Jt"utta cauzd vom incerca numai sd con-
turamacestconlinutprinevidenliereaunortrdsdturispecifice.Ceea
ce se poate admite"u'.i" .a pro""r.,L conducerii este propriu siste-
melor dinamice, .ur*t".iruiu au o relea b^ogatd de dependenle
cauzale Ei capabilJ' .i-.:'-*"aifice starea. conducerea urmdreqte
pentru sistemul condus un scop concret legat de starea sistemului'
de funclionur"u .u,-d" obiectivul sdu' fn' acest sens' condLLcere& ua
stabiliprincipalulobiectiulacaresistemultrebuiesd"aiunqd'urs'
trasa pe i'nteruale";; t;;e ,,traiectoria" yte care si.stemul trebuie
s'd se deplaseze ;i ua urnidri cu tr)erseDerZn[d nten[inerea sistemu*
Iui pe traiectorie' Oig""it-"f" "tj'"
sistemeie de maqini create de
om, societatea in ;il;l; sau diierite subsisteme ale ei' printre
careqiorganizaliil"."""""*i.e,sintcitevadintresubiecteleposibile
are conduce.r. ateniJ ,rourt.6 este indreptatd bineinleles spre or-
ganizaliile economice'
ATRIBUTELE CONDUCERII
Conlinutul procesului de conducere a organizaliilor economice
se poate aur"o-p"'e aupa citeva coordonate principale' Asupra
numdrului gi denumirilor acestorq nu existd incd o unanimitate
de opinii au. u"iJi?'il;;Ei;-;ajoritate care admite existenla a

MODERNIZAREA CONDUCERII tI INFORMAfIcA CONDUCERE
28
comPeten!eIor,
recomandate.
f ormularea metodelor Ei procedurilor adrrise qi
organizdrii sint;
i'ederea tendinlelor gi {enomenelor care ar necesita Iuarea unor
ciecizii de coreclie, sd. nu IQse sisternul sd se abotd de la traiectorie
pentru ca apoi sd.-I readucd. Ia aceasta ci sd preuadd factorii care
tincl sd-i ntorlifice traiectoria ;i sd ac[ioneze asuprcl lor inrinte cu
tce;tia sd fi aclionat asupra sistemuhti. Controlul trebuie exercitat
incepind de ia locul unde se exercitd acliunea. Dar controltii feno-
,r-renelor complexe, controiul sistemelor, nu se poate realiza in mod
nemijlocit. Pentru exercitarea controlului in astfel de cazuri este
necesar un sistem informational adecvat.
TNFORMATIA lN PROCESUL CONDUCERII
Am precizat deja cd procesul de conducere este un proces uni-
r:rr informalional-decizional, cd decizia qi inf ormalia sint pirghii
irnportante ale conducerii. Ele nu se pot separa una de alta, dupS
iluln nu se pot separa nici de actul conducerii. Nu se poate rrorbi
,iespre o adevdratd decizie acolo unde nu existd informalie, iar
informalia iqi pierde valoarea dacd nu se are in vedere o decizie.
intr-un anumit sens materia primd pe care o prelucreazd conduci-
1 orii dintr-o organizalie economicd este
-
inf ormalia iar produsele
lor sint deciziiie, informalia de decizie fiind purtdtoarea acestora.
Existd o intrepdtrundere intre procesul informalionai qi pro-
ccsul decizional, uitimul fiind ,,scufundat" in ce1 dintii, cu exceplia
rleciderii propriu-zise care iese din sfera procesului inforrnalional
1iind. dupd cum am t'dzut, un act de crealie (o incercare de ;t
lcprezenta schematic aceastd intrepdtrundere este ilustratd in fi-
lura 7). De aceea ori de cite ori va fi vorba despre informalie,
lespre proces informalional sau despre sistem informatic, condu-
i'e.rea qi decizia vor fi prezente gi chiar dacd nu explicit, ele vor
ri totuqi subinlelese. Informalia poate fi pe deplin valorificatd
rLtunci cind este pusd in slujba conducerii. Nu trebuie insd scdpai,
iin rredere ca]a diferite nivele de conducere sint necesare infor-
ralii cu grade de detaliere diferite qi care acoperd arii diferite"
stfel conducerea superioard a unei organizalii economice este in-
, i:r'esatd de irnaginea generalS a -stdrii actuale a organizaliei gi
rrai ales de imaginile stdrilor viitoare qi in consecinld are nevoie
rr: informalii sintetice, generale, care sd vizeze principalele stdri
,i tendinle in evolulia organizaliei pe perioade mai lungi de timp.
Conducerea medie (spre exemplu a secliei) necesitd informa{ii
,rai detaliate dar mai restrinse ca arie, pentru a conduce activi-
,rr't-ea sectiei respectir.e, perioadele de timp avute in vedere fiinci
Principalele mijloace ale
-
ralionalizarea;
-" diviziunea muncii;
-
specializarea;
--
mecanizarea gi automatizarea muncll;
_- tipizarea.
Otg;iir"t"a trebuie privitd ca un. proces evolutiv intrtlclt insdqi
orgurr;Aiu economicd eite un organism in continud evolu{ie' Nici
unul dintre autorii -"*ftu1i de nil nu recomandd insd reorganizdri
frecvente Ei ae
"mpi""t"
i"t*"it acestea clduneazd in general bu-
nului mers al intrePrinderii'
Antrenoreo
iJ""o"a"""re qtiinlificd, eficientd,nu se,poate realiza prin sLrn-.
pla exercitur" o untoilt4ii {uncliei de conducere' Procesui de con-
ducere este mult -"i "b-prex
qi necesitS antrenarea intregrrlui
colectiv la aplicare"'l" p."i1fca a declziilor' Se poate.considera c5
aceastS antrenare ii""pu-
"t
iur cu elaborarea in colectiv a cleciziei,
ln acest fel conduJt"i"f t" poate face inleles .qi
va 9bt1ne
adeziu-
nea sincerd Ei .,otulituJ a colectivului. 'Irebuie creat qi meniinut
un climat de muncJ fariorablt coiabordrii qi cit m.ai dinarnic incu-
rajind expunerea J"t"ftita a pdrerilor 9i opiniilor' Un elemenb
irnportant at antreri"ii^.""tti in imbinarea intereselor individului
cu cele ale intrepri"ae.ii Ei ale societdlii in ansamblu. Arrtrenarea
este atributul in
";A;;i^"i.uia
calitdtiie de conducdtor iqi gSsesc
cel mai vast cimp Je manit"stare Ei deline o pondere-maiorb in
realizarea obiectir,eili "rg""i^li"i.
'rntrenarea este NILINCA cu
OAMENII IM CNI {AI PUR SI]NS.
Controlul
In funclionarea sisternelor este inevitabild apari{ia unLrr dere*
gldri datoritA in generai unor cauze care nu au fost sau nu au putut
fi prevdzute. trste impo.iu"t ilt{ ju aceste dereglSri gi efectele
Lor sd fie reduse ;ffi l; o limitd acceptabilS intr-un timp cit
mai scurt. Aceasta'"r1* pti""ipala sarcini a controlului' In acest
scop trebui*r"
"nn""p"1"-il
stabilite rr-iijloace gi metode adecrrate
de mdsurd gi cont.ol ilt uliltotut cdrora sd se mdsoare qi inregisit'eze
rezultatele aplicdrii .i;;i1;;. lo t"'ttu analizei Ei evaludrii rezul*
tatelor controiului se va putea trece la corectarea abaterilor' con-
trolul trebuie sd aibd un caracter preventiv, s5 contribuie ia pre-

MODERNIZAREA CONDUCERII'I INFORMATICA CONDUCERE
1i ieEirile spre alte subsisteme, spre diferitele nivele de conducere
:iau execulie. Funclionarea sistemuiui va fi descrisd de regulile
dupd care se inregistreazd", se stocheazd sau circulS informalia, de
rilgoritmii con{orm cdrora in diferitele subsisteme informalia este
llrelucratd, de diferitele indicalii qi reglementdri din exteriorul.
'istemului. Dar tratarea sistemicd a procesului intormalional nu
rezolvd decit in parte cerinlele conducerii.
in procesul prelucrdrii manual-mintaie a informaliei subiectui
: ealizeazd frecvent, conqtient sau nu, trecerea de la inforrnalie la
cunoEtinld, semnificalia rdminind prezentd pe cea mai mare parte
:r duratei prelucrdrii. I{ai mult, prelucrarea manual-mintal5 solicit{
cforturi pentru realizarea operaliilor aritmetice precurn qi luarea
ltnui numdr insemnat de decizii prir,:ind modul de continuare a
prelucrdrii in funclie de anumite rezultate parliale oblinute. Voiu-
rnul redus de date pe care un om le poate manipuia Ei durzrta mare
:L operaliilor vin sd. completeze tabloul dificultdlilor pe care prelu-
iirarea manual*mintald le ridicd subiectului prelucrdrii. O asemenea
prelucrare se realizeazd deci cu un consum ridicat de energie care
lltfel ar putea {i dirijatd spre activitSli creatoare.
Dacd printr-r-tn mijloc sau metodd oarecare in procestti prelu-
,lrdrii subiectul se pcate debarasa de efortul mintal necesar efec-
i.udrii operaliilor aritmetice qi logice qi reugeEte sd ignore semnifi-
calia informaliei, prelucrarea se numeste MECINICA.
Dacd deciziile privind prelucrarea sint transformate in rutine,
1:relucrarea se numeqte FORMALA.
O prelucrare mecanicd qi forrnald se numeEte AUTO{ATA.
Itrrelucrarea automatd se poate realiza in multe cazuri cu ajutorul
cnlculatorului electronic. l{imic nu ne indreptSleqte insd sd definirn
,-rielucrarea automatd ca fiind prelucrarea realizatd cu calculatorul.
insistdm asupra acestui fapt deoarece adesea prelucrarea automatd
i'ste confundatd cu prelucrarea pe calculator iar irnplicaliile aces-
ici confuzii nu sint neglijabile.
Prin SISTEX,I INFORMATIC se inle1ege acea parte a sistemu-
liti informalional in care prelucrarea este automatd, dacd respectiva
i:arte formeazd un sistem. ln cazul extreln in care pentru tot sis-
i emul informalional prelucrarea ar fi automatd s-a-r obline aEa-
'rumitul SISTE14 iNFORMATIC II{TEGRAT. Sistemul informatic
integrat trebuie insd privit, cel pulin in etapa actual5, ca o ]imitd
'ipre care este orientatd errolulia sistemului informatic qi nicidecurn
.'a un obiectir,r imediat.
Mijloacele tehnice actuale de prelucrare a informaliei sint ca-
r.acterizate printr-o vitezd mare de calcul qi o considerabila capaci-
3r
30
info.matie de clecizie
Pr6apg infornalional
inlornalte a'e slare
_*_*---J
sisTEM
coN0us
Fig T'
bineinleles mai scurte. conducerea de Ia ultimul nivel are nevoie
J" i"fotr1-,ulii foarte restrinse ca arie dar qi- foarte detaliate pentru
a dirija u"ti.ritut"u zilnicd. Pe lingd cele de mai sus insd fiecare
conduc6to. trebuie s5 mai delind Ei anumite informalii "de
ansam-
blu", informalii cu privire ia niediul ambiant in care sectorul
corrals igi desf6goard activitatea. Insistdm insd 1n mod deosebit asu-
pra faptirlui cd un conducdtor nu trebuie sd fie innecat in informa-
iii, "t'trebuie
sd primeasc6 numai informaliile efectiv necesare.
Nici unul din atributele conducerii nu poate fi realizat in
lipsa informaliilor ru.r i" condiliile unor infoimalii necorespunzS-
toare. Pentru u .atp""J" in ce] mai inalt glad exig,enlelor unei
conduceri gtiinlifice, procesul informalional care .se desraqoara 1n
int."p.i"a"re tiebuie sd fie structurat, sd. respecte anurnite prin-
"tp,i'Si
reguli, sd fie transformat intr-un sisfem infortnalional care'
p-j,;;i;i i7iri"""u de ansamblu sd poatd alimenta cu informatii di-
feritele nivele de conducere qi diferitele compartimente. o viziune
de ansamblunu inseamnS insd o tratare in bloc a sistemului infor-
malional. trl este p."u
"o-plex
pentru a se proceda astfel Ei qgs-
;;;p;;;.* ir, .rrurirl"me este otligatorie. Totalitatea informaliiior
care intrd i" "o-p""u.ea
-slstemuitti
ittfot-alional -
se- decupeazd'
se pdrtajeazd in 16"* a" informalii, dupS criteriul ,iegdturilor
mi-
nime inire zone. Aceastd partajare poate constitui baza descompu-
nerii sistemului informalionai in subsisteme, poate constitui osatura
structurii sistemutui-ltrfor-"tional. Odatd cu structura sistemu-lui
iniormagional trebuiesc precizate legdturile intre diferite subsisteirte
pt"""- Ei legdturiie sisiemului cu mediul inconjurdtor' Este foarte
important sa se stalil;;r;t pentru fiecare subsistem intrdrile, adicS
informaliile care trebuie sd intre in subsistem, folqa lor de pre-
,""turu,'gradul de agregare, momentul sau periodicitatea' precunr

MODERNIZAREA CONDUCERII Fl INFORMATICA CONDUCERE 33
32
tatedememorare.Utilizarealorincadrulsistemelorinformalionale
a condus ta oultnerea
-;;;; electe directe, de naturd .cantitatiud
-
se pot prelucra-irrto.-a1ii mai-multe Ei. mai,1"!:d:. decit in
cazulprelucrariimanu_a_t-rnintale.Muitmaiimportantedecitefec-
tele cantitatlve sini ceil catitatiue concretizate in metode noi de
prelucrare a informa{"i-a"t -"l.ales in metode gtiinlifice de furt-
ciameniare a deciziilo?.
-e""tt"u
din urmd sint net superioare celor
utilizateincazulp'ur""'a'iimanual-mintale.Pentruasuslineafir-
malia anterioard
"tt"*t"li.i"nt
sd amintim cd in cazul preiucrdrii
rnanual-mintate etapl
-J" pt"gatire a deciziei se reducea' in cel
mai bun caz, Ia uiJt oru."u a toud sau trei variante de solulii in
timp ce noile metoal u" in vedere totalitatea soluliilor posibile Ei
petmlt gdsirea unor solulii optime'.
orientarea sistemului infbrmatic spre satisfacerea cerinlelor pro-
ccsu.lui de conducer" p.i" utilizai:ea pe .scard .lutgd :-.*etodelor
iiii"tiri"" a" ]tttdu-"ttiate u deciziilor a dat nasJere--91g. nou con-
iiif :-iisbnMtl^ffiFonivrerrc pENrRu coNDUcERE. El este
astdzi un instrumeni pute"tic pentru creqterea eficienlei activitd[ii
organizaliilo, u"orror.,'ii". nf t'u ti itt cottlittuute "personajul
prin-
cipaloo aI acestei cdrli.
coNDUcEREA STllNTlFlCA
In evolu{ia metodelor de conducere a organizalii1or economice
unii iutori dittittg trei stadii reprezentative gi anume:
-
Conducerea tradilional5, ci'" te bazeazl' pe experienli' in-
tuilie gi bun ,i^t ;i;;"
-iii-li"""e
in foarte mile mdsuri uretode
gi procedee elaborate.
-
Conduceruu m'od'"rnd, care sistematizeazb pregdtirea decizii-
1or, aplicarea lor Ei controlul rezultatelor' :
-
Conduc"."u qtiiolificS' care adaugd conducerii moderne pre-
Iucrarea automatd
";-l;i;;;"!iei, rigoaiea unui aparat maternatic
adecvat pregdtirii a""iriito" -- cercetatga ,gperati?Tl?^.
gi meto-
dete altor discip'il Eiii"1iti"u. Organizafii economicd e privitd
ca un tot unitar,
"u-t
t sisiem, toatJ elementele sale fiind conside-
rate in interdepend;"I5 Ou"i'it colectivd are o pondere- insemnatb'
conducerea au"i"J-"" obiect al investigaliei qtiinlifice. Ia naq-
tere deci o noud iiii"F, qtiinla conduceril care dispune deja de
tehnici qi metode ;i""mt"- ti c3I9 ici contureazd din ce in ce mai
mult domeniut sdu'de studiir' Chiar'dacb ne mdrginim
-insd
numai
la Etiinla "onarr"".ii
organizaliilor economice tre6uie sd remarcdm
traptul c5 ea nu poate fi redusS Ia studiul unor tehnici de adminis-
t;;;ru a proceselbr de produclie fdrd a line seama de caracterul
,rrinduirii sociale, de gradul' de dezvoltare aI for'{elor 9i rela-
q;,:lor ae produclie, a gradului de civilizalie etc. Participarea mase-
ior la conclucerea sociStalii in general qi a organizaliilor. economice
in particr.llar, are profunde impficalii in qtiinla conducerii, ii creeaz6
'oi dimensiuni gi'impune cerietarea gi elaborarea unor metode de
ccnducere adecriate, specifice'
Prin esenlu
"u,
oitul conducerii este un act politic qi nu poate
t-xista o qtiinld a conducerii neutri din punct de vedere politic.
Fia poartS amprenta orinduirii sociale care a generat-o' Nu tre-
Xruie trasd de ilci insd concluzia c6, toate tehnicile qi metodele de
conducere care aparlin altor orinduiri sociale trebuiesc negate.
Ele trebuie doar reconsiderate pe baza unei profunde analize' adap-
tate La conctiliile concrete ate !5rii noastre, ia stadiul actual in care
se gdse"ste procesul construcliei socialiste'

Conducere ii informatica

CAI CUTATOR,UL ETECTRONIC 35
PRET.UCRAREA INFO RM AT IILOR CU
C ALCULATO.RUL
In capitoiul precedent am definit prelucrarea automatd a infor-
maliei gi arn atras atenlia cd acest lucru nu echivaleazb ctt o pre-
lucrare pe calculator. Totugi, in cele mai multe caztJrt, in etap;l
actuald automatizarea prelucrdrii datelor se realizeazd cu calcul"r-
torul electronic. Acesta utilizeazi, o organizare specificd a informar-
liiior in vederea prelucrdrii qi impune o metodologie caracteristicd
pentru rezohrarea diferitelor probleme. Capitolul de fald igi pro-
i.rune sd prezinte foarte succint calculatorul, modul de organizarc a
informaliilor gi rnetodologia, incepind cu calculatorul
-
acest pu-
ternic instrument al secolului nostru, caracterizat prin volurnul
mare de date pe care le poate inmagazina qi prin viteza mare de
ca.lcul. DeEi nu singurul, el este deocamdatd principalul mijloc
tehnic utilizat in realizarea sistemelor informatice.
2.1. CALCULATORUT ELECTRONIC
Conceput inilial pentru rezolvarea unor problerne cu caracter
;tiinlific care ii exploatau cu precddere viteza de lucru, el a fosL
completat uiterior cu diferite dispozitive periferice in scopui
manipuldrii unor volume mari de informalii, primind o noud de-
numire, cea de sistem de calcul. ln primd aproxima{ie, un sistetl-i
de calcul se compune din unitatea de calcul qi echipamentele peri-
ferice, legdtura intre acestea realizindu-se prin inter:lediui unei
unitfili de schimburi mu]tiptre. La rindui sdu, unitatea cle calcul se
cornpune din r-rnitatea centrald de comandd Ei prelucrare 9i uni-
tatea de memorie internd (fig. B).
Fi1. 8.
In diaiogul dintre calculator gi om s-au interpus, datoritd unci:
r':ondilii cbGctive, o serie de aite echipamente auxiliare' care nu
sint conectate fizic la calculator. Rolul lor este de a colecta qi
preg5ti informaliile care se introduc in sistemul de calcul sau de
il imbunat5{i forma de prezentare a rezultatelor.
vorn anali za pe rind unitatea de calcul, principalele echipa-
r.nente per"iferice Ei citeva echipamente auxiliare.
I_Tnitatea de memorie internS. Rolul unitSlii de memorie este de
;r. lnregistra, conserva gi restitui informaliile. Informaliile care sini
,tocatJ in memoria iniernd pot fi date asupra cerora se execute
,rperalii aritmetice qi logice siu instrucliuni de program care indicb
',peraliile ce trebuie executate.
l{emoria se caracterizeazl. prin capacitate, adicd volumul cle in-
lormalii care poate fi stocat il.Lea, Ei timp de acces, adicd interr''a1tl"l
tle timp o"""iu. pentru aducerea unei informalii din memorie in
rlnitatea central5.
Din punct de vedere constructiv memoria este organizatS mo-
l1ular, cipacitatea unui modul de memorie fiind in cazul calcula-
iorului 'EI-IX C-256 de 16 KO (kilo-octe!i). 1KO:=1024 octeli,
Ltn octet fiind o ,,celuld." din mernoria calculatorlilui care se folo-
.er1te ca suport de informa{ie pentru un caracter (prin caracter se
2
UNITATE,q DE CALCUL
Memorio internd
L_ I
Unitote de schimburi multiPle
Echipomente periferice

PRELUCRAREA INFORMATIILoR cu c.AL.cLrl'ATORUL CALCIJLATORUI ETECTRONIC 37
36
:nlelege o ]iterd, o cifrd. salr un semn). Aceqti octcli sint n!11f1er'0-
toii, iu. numdrul de ordine aI unui octet se rrumeqte a;resa sa-
capacitatea maximS de memorare a calculatorului FELIX c-256
est! de 256 KO. Viteza cle calcul depinde in mare mdsurh de timpui
cie acces la rnernorie. La calculatorui FtrLIX C-256 timpul de acces
la nemorie este de 940 nanosecunde, ceea ce inseamni cb intr-r-r
secund5 se pot face peste 1.000.000 consultSri ale memoriei.
tTnitatea centralS se compune clin unitatea de comanii qi u.1i-
tatea de prelucrare.
Unitatea de cornandd are rolul de a interpreta in,s1r'ulclir'irLitre
programului qi dc a transmite unitdlii de prelucrare directiveLe
,r".Etu.u pentru efectuarea operaliilor. Totodatd unitatea de cD-
mandd coord,rneazd funclionarea tuturor elementelor caicuiatoruiui'
unitatea de prelucrare (blocul de calcul sau unitatea aritmelicS)
este comandatii de cdtre unitatea de comandd realizind operaliitre
elementare astlpra clatelor (adundri, scdderi, inmuiliri, inepdr!iIi"
comparalii etc.).
Unitaiea de schirnburi multiple. Rolul acestei componernte esl-e
rle a coordona activitatea echipamentelor periferice in rtederea rea-
Iizdrii cliaiogtliui lor cu unitatea de memorie internS _;i de a asi-
gura transfJrui de informalii intre acestea. Unitatea de schimburr
inuttipie este organizatd. ca un mic calculator avind programe
'ro-
prii pentru efecTuar:ea operaliilor de intrare sau ieqire (lransrferr-11
inforinatiei de la echipamentele periferice iu tnemoria intelnii s;'ttl
clin rriemcria internS. spre echipamentele periferice), putilicl lucra
inciependent de unitatea centraid. La executarea unei operalii cle
inr;rare-ieqire unitatea de comandd transmite unitSlii de sci:imbul'i
rnuitipie orclinul de a incepe operaliile respective. Lllitatea de
schiniburi r-nultiple preia clin unitatea de memorie pro€irFrme1e de
hrcru qi incepe^executarea operaliilor. In acest timp itr:ii'atea de
comancl5 pout"
"""ctita
aite instructiuni aflate in melraorie'
Unitdlile de legdtur[. Aceste unitSli au-rolu].de a face le;qituta
intre echipamentele periferice gi unitatea de schimburi iruitiple C
unitarte de iegdtur[ poate fi simpld dacd permite_conec1,ar'€a unLli
singur perifeiic la unitatea de schimburi multiple, satt mulriptd
dac"d permite conectarea mai multor periferice de aceia;i {etr.
Echipamentele periferice. Principaleie ecl-ripamente periferice
sint urmdtoarele:
-
cititorul de cartele perforate. Bste un echipament de intrare,
utilizat pentru intlroducerea informaliilor in memoria calcuiatc'r'u-
1ui prin iiti."o cartelelor in care aceste informalii au fo-c+; perforate'
Vitezele de citire realizate se situeazd intre 500-1200 cartele/nri-
nut. Aceste date se referd ia cartelele standardizate cu B0 de ca-
ractere/cartel5, rezultind o vitezd de citire de 40.000-96.000 carac-
1cre.minut.
Acest periferic este folosit in mod lrecvent pentru introducerea
rn memoria caLculatorului a programelor Ei datelor de test in Ve-
derea punerii 1a punct a acestor programe.
-
Perforatorul de cartele. Este intrebuinlat pentru extlagerea
ciin calculator a unor rezultate in vederea reutilizdrii ]or. Acest
periferic este mai ient decit cititorul de cartele, realizind o vitezd
'r-1e
perforare cuprinsS intre 100 gi 300 cartele/minut. Este din ce
in ce mai pulin folosit.
-
Citiloiul-perforatorul de bandd de hirtie. Este un perife.ic
ciire poate citi banda de hirtie perforatd, 9i poate fi folosit Ei
1:entru a perfora bandS de hirtie. El este deci un periferic de irr-
irare-ieqire. Yiteza de citire este cuprinsd intre 100-300 caracie-
reisecundd iar cea de perforare
-
de 50 caractere/secundd'
_- cititorul rapid de banda de hirtie perforat5. Este un peri-
ieric de intrare care poate citi bandd de hirtie perforatd cu rriteze
de 1000-1500 caractere/secundd.
ultimele dou5 tipuri de periferice sint mult utilizate in pr:ezent,
deoarece existS o produc{ie internS de echipamente care pot ge-
fiera benzi de hirtie perforatd (este vorba de echipamentul de tip
FELIX FC-15 Ei FELIX FC-30).
-
Irnprimanta. Este principalul echipament de ieqire, fiind uti-
irzat penfru extragerea informaliilor din calculator qi,tipdrirea ior
1,:e hiitie sub form-d de tabele, grafice sau text. In nod obiqnuit, pe
un rind de imprimantd incap 132 caractere. Vitezele de scriere
realizate variaz|. intre 800-2000 rinduri/minut, ceea ce leprezintd
i i A0
-4400
caractere/secund5.
-
Unitatea de band5 rnagneticd (derulatorul de band6 magne-
tici) poate fi folosit atit ca periferic de intrar'e cit Ei ca periferic
,t,,. ieqire. lntrebuinlarea cea mai frecventd a acestui echipament
i...te pentru crearea unei memorii auxiliare (externe) in :ederea
, l.rcSrii de informalii. capacitatea de stocare este de ordinul zeci-
,r de milioane de caractere, in funclie de densitatea de inregistrar-e
: i lungimea benzii magnetice. Viteza de citire sau de scriere (aga-
, LrmitI vitezd de tranifer sau debit) variazd intre 15.000-320.000
i :Li'actere pe secundd.
-
Unitatea de discuri mag'etice. Este un periferic pentru sto-
,,,r'ea informaliilor pe un suport adresabil numit pachet cle discuri,
i irr poate fi utilizat qi peniru introducere respectiv extragere Ce
tl,,te. Pacheteie de discuri care se utilizeazd sint de obicei anovibile,

PRELUCRAREA INFORMAIIIIoR CU CAtCUtATORtIt ORGANIZAREA INFORMATIITOR
adicd pot fi iniocuite, in acest
-mod
capacitatea de stocare practicd
cregte.^ Discurile au capacitate de_ o-t mllioane de caractere/pachet,
iar debitele sint cuprinse intre 100.000-300.000 caractereisecund'i"
---
pxlsta qi unitdli de djscuri de mare capacitate.care au posibi-
iitatea rie a stoca intre 25 milioane-800 miiioane de caractere.
In afard de aceste periferice instalate ,,Loca'L'( (adicd in sala
calculatorului). rnai existe periferice instalate Ia distan!5 (terni-
nJel. Din aceasta categorie^ face. parte unitatea de afiqare cu tutr
catodic (DISPLAY). AcEst dispozitiv permite interogarea calculato-
rruiui cle Ia tastatur6,-rSspunsui apdrind pe ecranul terminalului suil
f Orma unui text .ur'u rnol' grafice. Gama de utilizari a acestui ter-
minai este foarte variat5. {ttf"1, el poate fi utilizat in proiectare
la executarea clesenelor unor piese sau construclii, in care scop ter-
mjnalul este dotat cu un ,pieion electronic" ' Un alt mod de uti-
lizare a terminalului poot" fi pentru informarea conducerii in
cadrul unui sistem informatic. ln acest caz, dupd interogarea cal-
culatoruiui de la tastatura terrninaiului, ,,rdspunsul(( apare pe ec,ra-
nul catodic. Prin instalarea DISPLAY-uIui in biroul conducatorului,
se poate realiza o informare promptd Ei exact5 a acestuia'
tn alt terminal este teteimprirnatorul (TELtrTYPtr). Acest dis-
pozitiv tunclioneazd ca o imprimantd montatd la distanti, permi-
!i"d t"iut.un.smisia unor rrolL.me destul de mari de date qi impri-
rnarea lor la destlnalie.
Cu acestea, gama de terminale nu este epuizatd-' Mai existS nulne-
rr.,ase aLte tlpirii de terminale pe care nu te descriem' ele fiind
carilcrelistice unuia sau altuia din constrt-tctorii de echipamente'
Echipamente auxiliare. Dintre auxiliare vom m'erntiona in pri-
mr-rl r"irrcl perforatoarele 9i verificatoarele de cartele' Perforatoarele
decctrtelesintutilizatepentrutranspunereadatelorincarteie
perforate, iar uerificatoar:ele
-
pentru verificarea corectitudinii
'p.,rfotitii carte elor. Transpuner-ea datelor pq
-11949
de hirtie se
realizeazr cu ma;ir'rile I'ELix Fc-15P si FELtrx FC-30P' Aceste
rnaqini Ce facturat qi contabilizat, dotate cu perforator de bandd
cle hirtie, permit ca, inainte de perforarea datelor in bandd sd se
realizeze anumite calcule pr"..tm ;i unele controale Ei verificdri
as xpra datel.or de Perforat.
i-in alt echiperment auxiliar il constituie inregistratoarele pe
bandd rnagnetici. Aceste echipamente permit inregistrarea d'atelor
pe bandd magnetica, in vedlerea introducerii 1or in calculator"
trxistd pe plan -o"aiat o tendin!5 tot mai accentuatd de a folosi
baricla i'agneticd co ruport de introducere a informaliiior in cal-
c,ill ator.
trn sfirqit, familia echipamentelor auxiliare se mai poate cotn-
pleta cu echipamente fotosite la editarea rezultatelor oblinute la
inprimantd: magini de tdiat hirtie, de multiplicat, de legat etc'
2.2, oRGANIZAREA INFORMATIILOR
suPoRTr PENTRU INREGISTRAREA INFORMATIILOR
Pentru prelucrarea inf ormaliilor cu ajutorul calculatorului
t lectronic se i-pun. transpunerea lor pe medii purtdtoare care pot
1i ,,citite., de cdlre calculalor qi pe care informaliile pot f i stocate
:rr vederea unor utilizari I'iitoare. operalia de transpunere a infor-
rrraliilor pe aceste medii se numeEte inregistrare iar mediile poa|t5
rumele de suporli.
Progresul tehnoiogic genereazd aparilia a 1oi- $r- qoi tipuri de
p',-irtdto"ri de informJlii. l/Iullimea 1.91 poate fi insd. impdrlitd in
rloud mari categorii: suporli nereutilizabili qi suporli reutilizabiii'
Sr-iporlii nereutilizabiti se caracterizeazd prin faptul .
cd. infor-
r:raliile inscrise pe ei nu mai pct {i Eterse' AceastS proprietate este
si principala lor carenld. T'otuqi in anumite cazuri nu pot fi inc5
inlocuili.- Din aceastd categorie fac parte: cartela perforata' banda
tie hirtie perforatd, hirtia de imprimantd, microfilm etc'
Suporiii reutilizabili se caiaclerizeaz1, prin. aceea cd. informa-
tiiie inregistrate pot fi gterse putindu-se lnregistra noi informa[ii.
>uporlii tin aceistd categorie utilizali m.ai frecvent sint banda
r ragneticS, discul magnetic gi folia rnagneticd'
Suporlii nereutilizabiii sint intrebuin!ali in principal pen-trn
r.Ltrodlcerea datelor i' calculator gi pentru extragerea rezLlltatetror,
r Lr suporlii reutilizabiii -- pentru stocarea datelor, constituind
,,ro-r.rrrr-ritu tnetnorie externd. Menliondm cd in ultimul timp supor-
Ll i reutilizabili sint fotosili din ce in ce mai frecvent qi pentru intro-
, i.lcerea datelor in calculator.
Prezent5mpescurtcilirladinsuporliicucarese]ttcreazSin
r-rd curent.
cartela perforatd. Este un c-lreptungn-i de carton cu climerisiunile
,:c 187,3 XBr,s mm in care se pof itt.ugistra B0 de caractere (litere'
, rlre sau semne speciale). capacitatea de inregistr-are reclusS care
,rctermind ,rr.,
"orrm*
reiativ^ridicat de cartele perforate itr cazttl
',ilurnelor mari de date precum si spaliul mare necesar pen:lu
L, rpozitare reprezint5 principalele inconveniente aie acestui suport.

oRGANIZAREA INFORMATIILoR fl
pREtucRAREA INFORMATIIToR cu cALculAroRUL
40
Banda de hirtie perforata. Acesl suport este const^ituit dintr-o
bandS de hirtie cu ldlimea de 1" (2,54 crn) in care informatiile se
reprezintd prin perforalii pe opt canale, caracter. dupd caracter cu
o
'densitate-
de 4
"uru"t"r"
pe un centimetru liniar de banda. Su-
prlrtul se livreazd in role cu o Iungime medie de 300 m pe care se
iot inregistra d.eci 120.000 caractere. Acest suport se folosegte in
principaf pentru introducerea datelor in calculator'
' niitia'de imprimantS. Rezultatetre calculelor efectu'a'te se pun
la ciispozilia utifizatorilor prin scrierea 1or pe hirtia de. la impri-
mantd. Hirtia de imprimarri5 ur" aspectul unei fiqii continue pliati
i,, puct *t" de cite Z.bOO ae pagini' lSqimea paginii permitjnd inscrie-
rea unui rincl cu m,aximum i32-caractere (la calculatorul FELIX C-
ZSA, fff,ffllSO0 etc.). Existd posibilitatea ca rezultatele sd se scrie in mai
;,;it" "i".nptar",
firmele prod.ucdtoare furnizind qi hirti,e cu indigo"
-ralrdu
magneticd. Est-e un suport reutilizabil forrnat din'tr-o
banda de material plastic acoperitd cu un strat de oxizi magnetici
gi infdgurata pe o tbid. In."giitrarea informaliilor pe bandd magne-
ii"b ,. realiieazd dupd principiul inregistrdrii pe banda rde mag-
""t"toir,
cu o densitafe d^e 315 sau 730 caractere/cm liniar (8,00_sau
iOOO
"ui""tere/inch).
Rolele de bandd magneticd se livreazi la lun-
gimi de cca. 182 rn, 244 m, 365 T Ei ?31 m' ceea ce inseamnd ca-
Faciteti de inregistrare teoretice de respectiv 11 mil. caractere, 14
mil. caractere,2l -ii. catact"re qi 44 mii' caractere la o densitate de
i,rregistrare de 230 caractere/cm liniar. Capacitdlile practice sint
insS mult mai reduse datoritS anumitor cerinle privind organizarea
i"io"*"tl;ror. Banda magneticd constituie un suport intrebuinlat atit
pentru introducerea dat"elor in calculator cit qi pentru--stocarea lor'
Pachetul de discuri magnetice denumit uneori pild de dis,curi
sau pur qi simplu disc se colttputt" din gase pldci metalice de formd
circulard'acoperite cu un strai feromagnetic, dispuse in plane para-
lele echidistante Ei avind un ax comun de rotalie'
Inregistrarea informaliilor se face pe cele 10 fele interioare' cele
exterioare fiind neutihzate. capacitatea de memorare a unui astfel
de disc esbe de 6.i44.000 ca.u"ietu. Inregistrarea 5i citirea informa-
liilor se face cu ajutorul a 10 capete de inregistrare-citire plasate
intre felele active ale pachetului de discuri'
pe fiecare fald activd informalii1e se inregistreazd p-e 200 cercuri
concentnice, capul de inregistrare-citire respectiv putind"u-se pozi-
U""l pu oricarl dintre ace"ste cercuri (piste).- Fiecare astfel de cerc
este irnpdrlit in 12 pdrli e-gale (sectoare) ia-r.in fiecare sector se pot
inregistia bb6 .u.u"tur6. 1"tr fig. 10 se'redd sectorizarea unei fele
de disc.
Sectoarel,e sint nurnerotate de la 0 Ia 23999, numdruL sectorului
reprezentin cl ,,adresa" .
prin depiasarea capetelor de inregistrare-citire intre fe!e1e
paciretului atlat in migcare de rotalie se asigurd accesul la orice
sector a celor 10 fele active. Din aceastd cauzl discul magnetic este
un suport ,,adresabilr( permilind accesul direct la o anutr.:itd itl-
lormalie.
trn uitimul timp au apdrut discuri magnetice de masd organizate
rlupd. aceleagi principii de adresabilitate dar cu capacitSli de sto-
,,,:are cle ordinul zecilor Si chiar al sutelor de milioane de caractere.
Pisb t
Pisla 2
hbla 199
CYF /recy'or cere
pele atyinde cile
256 ceiraclere

Fig, 9, Pachet de discuri
Fig. L0. Sectorizarea unei fefe a pachetului de discuri

PRELUCRAREA INFORMATIILOR CU CALCULATORUI- oR6ANTZAREA INFORMAIilLOR
NOTTUNEA DE FrSlER
Penlru a putea mane-ra volumele mari de informalii carL' se
prelucreazd pe calculator ele sint organizate in fiqiere. Dealtfel chiar
in cazul prelucrerilor rnanual-mintale se intilneqte aceast5 organi-
'tL),'e a informaliilor. Astfel mullimea figelor de eviden!5 dintr-o
riiagazie constituie fiEierui materialeior respective. De aici 9i cle-
n';mirea de fiqier. Fiecare figd conline informalii de identificare
a rnaterial,uiui, prelu1 unitar, miEcdrile, soldul etc. In acest f el
fi=cieruL este o coleclie de informalii inscrise pe un anurnit suport"
,ceastS definilie rdmine valabil5 qi in cazui fiEierelor constituite
in vederea prelucririi pe calculator. Dupd cum in prelucrarea ma-
nual-rnintald el.ementele constitutirre ale fiEierului sint fiqele, in
prelucrarea electronicd eler.r-rentele constitutive ale unui fi;ier sint
;,; licolele accstui Ii;icr.
ln pt'e1uci'are.l manual-rnintald accesul lir inf orl-n3!iiie prirrincl
un anurrit materia] se asigurd prin identificarea fiqei de evidenla
pe care este inscris nurnele aceh-li material, nume ce joacd roi de
iclenti{icator qi apoi citirea acestei fige. Tot a$a, in cazul calcula-
torului, accesul la informalii se realizeazd prin interrnediul unui
identificator, conlinut in ar"ticolul care ne intereseazS. Doud arti-
cole nu pot avea acelagi identificator.
In uirele probleme este necesar s5 se prelucreze inform^alii din
toate articoleie fiqierului, ordinea citirii nefiind esenlia15. ln acest
caz fiqierul se va citi in intregime" ln alte situalii se cele prelucra-
rea itrforrnaliiior din anumite articole ceea ce determind numai ci-
tirea acestor. articole. Funclie de necesitS!iIe prelucrdrii, fiEierel"e
se organizeazd corespunzdtor pentru a perrnite citirea tuturor ar"ti-
43
42
ccletror unul dupd altul sau citirea selectivd a acestora.
Dupd rolul pe care fiqierele i1 au in prelucrare ele se impart
trei citegorii: liqiere permanente, {iEiere de miqcdri qi figiere
lt-]anevra.
Figierele permanente sint acelea care contin informaliile de bazd
ilsupra entit-dlilor din intreprindere (resurse, produse, tehnologii,
iren-eficiari qi iurnizori etc.). Exemple: fiqierul sau catalogul de ma-
ter iale, fiqierul tehnologic, figierul mijloacelor fixe, fiqierul de
stocuri 9.a.
Fiqierele de miEcSri sint acelea care se folosesc la actualizarea
fiqierelor permaneirte sau in care se acumuleazd informalii ce
tirmeazfi. .i fie prelucrate, frecvenla acumuldrii informaJiilor fiind
mai inare decit frecvenla prelucrdrii lor.
1n
de
Exemple: fiEierul de miEcdri de materiale, fiEierul de vinzdri,
ilqierul de urmdrire a producliei, fiqierul manoperei executate, fi-
cierul opera{iilor lansate in fabricalie g.a.
Aceste figiere pot rezulta atit din date furnizate de utilizator
cit qi din preiucrSrile din cadrul altor aplicalii.
FiEierele de manevrd se creeazd din motive tehnice de pretrrrrct'are
.um ar fi: capacitate de memorie insuficientd, numbr redus de pe-
:'iferice, necesitdli de creqtere a vitezei de prelucrare etc. Dupa ier-
rrinarea prelucrdrii aceste fiqiere nu tliti sint necesare.
Cpera{iile care se executd asupra fiqierelor in timpul pre}ucrd-
rilor sint crearea, consultarea (citirea) qi actual.izarea. Actualizare:r
,lnui fiqier comportS addugarea ttnor noi etrticole, Etergereat de ar-
ircole sar.r modificarea unor articole.
oRGANTZAREA Fl$rEnEI-OR
Pentru realizarea accesului Ia articolele linui fiqier exisrd trer
trpuri principale de organizare a fiqierelor:
-
srgsni2are secvenliald,
-.- organizare selectivS,
-- organizare secvenlial5 indexatd.
Organizarea secvenlialE se caraclerizeaz:a prin aranjalea arti
:olelor unul dupd ceidlalt intr-o anurr,itd ordine a identificalorilor.
iintr*un fiEier de stocuri de materiale identificatorul poate fi codr-1tr
rraterialului, iar intr-un fiEier de miqcdri de materiale identif i-
,:atorttl poate fi lormat din: codul n-r;iterialului, tipul miscdrii 1i
,ruindrul documentului de miscare.
Principalii supor[i {olosili pentru figierele organiz,ate sec-str-
i ial sint: cartela perforatd, banda pelforatS, band,a magnetici ;i
rirscul magnetic.
La crearea unui figier secvenlial articoleie se inscriu consecutiv,
le obicei in ordinea crescdtoare ar identificatorului. Consultarea
jrsierului se face de asemenea secvential citind articol dupd articol'
rr'L c€eo ce priveqte actualizarea, ne rom referi numai Ia f iqierele
,:ragnetice. Actualizarea unui figier sec.,ren!ial se face prin reco-
r;ierea lui (vezi fig. 11).
ln cazul fiqierelor secvenliale pe disc gtergerea gi mociificarea
nor articole se poate face fdrd recopierea figierului, datoritd par-
rrr"rlaritdlilor de adresabilitate a suportului. Pentru gdsirea unui
,r'ticol intr-un fiqier secvenliaI trebuie citit fiEierul articol dupS
: r-ticol pind Ia identificarea articolului cdutat. De aceea fisierele

PRETUCRAREA INFORMATIIIoR cu cAtcutATORUt @RGANIZAREA Ih{FORMATIILOR
Zona a
&p6sire
filierul propriu'zis
C<,seta 0 Coseta I Cesel_ 2
de
Ar/icol care mai trelxia
rt;;e;7;'7:;C-r-
45
44
secr"'errliale Se utilizeazS in cazuriie in care este necesard intr-o
prltu-r:are consulta; a cel pulin I5_2A0/o din articolele fiEieru)"ui-
'i' cazuritre consultdrii unuf procent mai mic de articole costul
pt"f"*atil- pe artic;l- creEte. tn astfel de situalii se recomande
crearea unor fiEiere selective.
+En
Artrcol de adaugat
:..::l
F tsterul dc
Arlicol I Arlicol J Arlicol K Arh:col L
Frs'e'ul actual;za{
I.). t<.!, .. . , idenlificaf,.ri
Fig' 11. Actualizarea unui fi$ier secvenfial
Org;lnizarea selectivf se realizeaze numai pe suporti adresa-
bili. Suportul este ,,impdr!it" in niqte zone numite casete in care
sa pot inregistra u"LfuEi num5r de caractere' Pentru introducerea
articolelor i' caset" se'"orr""pu o funclie matematicb (de randomi-
;;;"t ;;t;
-stabileqte-p"ttttr,'f^iecare
articol numdrul de ordine al
casetei. in care articoiul va fi inregistrat. Capul .de inregistrare--
"iUr"
." va poziliona Ia inceputul acestei casete 9i articolul va fi
ir.."gi.tout. oacd'i"
"ur"ta
mai exist5 articole inregistrate atunci
,rout" articol va fi piasat dupd ultima inregistrare' .1n^
cazul in care
o casetS se umple,
"rii""r"r
de inregistrat va fi scris intr-o zond de
depdEire care se creaz6' in mod automat qi este gestionatd de cdtre
sisiemul de calcul prin niEte adrese de inldnluire' ^
Pentru citirea u"ui- itticol, aplicarea funcliei .de randomizare
o.rpru identificatotrrtrri 1"ut" trebuie deci cunoscut) permite deter-
minarea numSrului casetei care conline acest articol' capul de
inregistua.e_citire r; ;;pozilion-a Ia. inceputul casetei qi prin citire
secrientialS se va cduti'in mod automat articolul cu identifica-
Fig. 12. Figier selectiv
cesului secvenlial cit gi a celui selectiv existd posibilitatea de a
{crlosi r:rga:nizar ea se'cven{ialS,indexatd'
Organiizarea secventiald indexat6. $i acest _
tip de .
organizare
,* pout" realiza numai pe suporli adresabili (disc). Articolele sint
inscrise ?n zone egale de inregistrare, lungimea acestora. stabilin-
clu-se de cEtre programator. LJ crearea fiEierului, articoleie trebuie
aranjat,e in ordineJcrescbtoare a identificatori'lor (sortate). -Articolele
sortale sint inscrise unul dupd celSlalt incepind din prima zon5.
Tntreaga zond se ,,pregdteEte" in memoria internd dupd care se
inr.egiJir:eazd ,,in bibc"I 1n'momentul inscri'erii intr-o zon6, adresa
inceiutului zonei se trece intr-o tabelS speciald p,e gf" numiti
laueta de index. Tot aici se inscrie 9i identificatorul uitimului ar-
lrcol din zona respectivd.
Evident cd un astfet de figier se poate consulta secrrenlial. -
in
ir,nd. el este un figier secvenlial insolit de o tabelS de index
riis. 13).
'FiEierul
secvenlial-indexat are o caracteristicS comunS cu fi$ie-
I ,-rl selectiv: se caute secvenlial numai intr-o zond. Deosebirea
tonstS. in faptul cd pentru un figier selectiv zona se determinS prin
r..i,lcul iar pentru iel secvenfiat-indexat zona se determind prin
1rrr."rrg"r"u tabelei de index. Din aceastd cauzd consultarea selec-
1.1v5 a"unui figier secvenlial-indexat este mai ient5 decit consul-
lilrea unui figier selectiv. Acest dezavantaj este contracarat de
l:'rsibilitatea dublului tip de acces'
Dupd crxn rezultd dln cele expuse, fiecare din tipurile de fiEiere
rlescrise oferd anumite avantaje da" u.e 9i anumite limite. [n prac-
.icd, alegerea modului de organizare a figiereior este o problemi
:"--:
torul dat.
Dupd cum se Poate constata
un articol se realizeazd Printr-o
inregistrare-citire Ia inceput de
in organizarea selectivd accesul la
poziJionare directd a capului de
iu*eia qi o citire secvenlial5 in
int,eriorul casetei.
"" Fi;i;1"-"Jr!anizate selectiv nu permit exploatarea secven{iald'
ln cazul in carie cerinlele de preluciare impun atit necesitatea ac-

aJualiza{

PRETUCRAREA INFORMATIILOR Ct! CAtCL'ttATORU[
46
Tabela de index
luAzl Alz2 ruAZ2
{igierul propriu'zis
zond I
AIZI , adres incepululu, zon.ei
'I-IJAZ
I' i de n[ i f
':
catbrul u It i nului
articol din zone 4
l
Fis
zana 2
13. Fisier secvenlial-indexat
3
t
o
!
o
,&EZOLVAR,EA UNEI PROBLEME FE CATCULATOR 47
i:ind ia ni',..elul operatiilor elementare (comparare, adunare, scddele!
iru-nu1{iri-', impdrlire ,etc.) sau pini la nivelul unor grupe de ope-
.rirtrii elenlentare pentru care regula de calcul este evidentd, uneori
chiar programatt (subrutine). 1n cursul elabordrii algoritmului t"or
fi tratate toate cazurile particulare care pot apare din punci de
/edere teoretic, indi{erent de probabilitatea ior de aparilie practicd'
Acest lucnu contribuie in mod direct la calitatea algoritmului utiiiza:
rltrcincl la scurtarea operaliunilor de punere la punct a programului'
Peniru cescrierea formald a algoritmlllui in ]-nod clar qi precis,
excLuzincu-se posibilitdlile de erori de interpretare care pot apale le
1 clescriere naiativd, se elaboreazd schema logici a algoritmului uti-
iizeit care corist5 intr-o inEiruire de simboluri gra{ice cu semnifica{ie
tlrecisfl" ?n tabelul de mai jos reddm principaiele sitnboluri utilizate
itr lntocmirea schemelor logice.
Semnif ico{ie
START/STOP inceput sou de schemd
BLOC l/E
se utilizeqzd pentru operoliile de
introre-iegire
BLOC DE
CAI-CUL
se utilizeozd Pentru inscrierec:
culelor ce se efectueszd
BLOC DE
DECIZIE
BLOC DE
PROCEDU
SAGEATA se utilizeszd
simbolurile
se utilizeqzd pentru reqlizores unor
romificolii in schemo logicd
se utilizeozd pentru subrutine sou
operotii nedetsliote
pentru o lego intre ele
folosite
ATRIBUIRE
X: ': y inseomnd:
volooreo y
x i se otribuie
l
care trebuie minulios analizatd luindu-se in considerare tipurile de
consultare, rolumul acestora, costurile preiucrdrii ,in diLerite va-
riante, problemele puse de corectarea erorilor etc'
2.3. REZOLVAREA UNEI PROBTEME
FE CALCULATOR
llezoir:area uuei probleme cu calculatorul diferd substan{ial de
rezolval:ea ei prin prbceclee ma,nual-mintaie. Calculatorui tru admile:
ciari{icarea lucr"urilor pe parcurs. El cere sd i se prezinte {oarte
precis de la inceput datele problemei, algoritmul de rezolr'are qi,re-
zultatele ce i se pretind. calcuiatorul trebuie programat. Avem deci
de-a face pe de b parte cu o pregetire a problemei pentru calcula-
tor iar pe de altd parte cu o piegitire a calculatorului p,entru rezol-
varea probtemei. Vom descrie pe scurt principalele faze ce apar in
aceste etape.
PREGATIREA PROBLEMEI
ln aceastd etapd se precizeazf rezultatele ce urmeazd a se obline,
forma ior de prelentare, datele necesare, se stabilegte modul de ob-
linere a acestora si algoritmul de rezolvare. Algoritmul se detaliazd

49
m PRETUCRAREA INFORMATIIIOR CU CAI'CUIATORU!-
Pentru a exemplifica modul de intocmire a schemei logice vom
intocmi aceastd schemd pentru rezolialea ecualiei de gradul I. Se
Etie cd ecualia de gradul I are forma generald
AX+B : O
coeficientii A qi B sint datele de intrare ale problemei. Dacd A;*0"
ecuatia are solulia:
X : -
u-
. iu, dacd A : 0, ecualia este imposibil5'
A'
Scherna logicd este datd in fig' 14.
REZOTVAREA UNEI PROBTEME PE CALCUTATOR
PREGATIREA CALCULATORUTUI
Transmiterea metodei de rezolvare calculatorului se {ace prin
transcrierea algoritmului intr-un limbaj ,,in!eles.( de cdtre acesta.
Acest limbaj este format din cuvinte qi regulile sintactice de scriere
a lor. Prin intermediul iui se transmit calculatorului toate informa-
liile necesare executdrii operaliilor in succesiunea logicd de desfdEu-
rare a lor pentru oblinerea rezultatului.
Cele mai rdspindite limbaje de programare sint FORTRAN pen-
tru lucrdri cu caracter tehnico-qtiinlific Ei COBOL pentru Xucrdrile
de gestiune economicd.
Programul se scrie pe formulare de programare dupd care se
perforeazd pe cartele.
Calculatorul citeEte cartelele, verificd corectitudinea programului
din punct de vedere sintactic qi iI traduce intr-un limbaj intern (faza
de compilare). Cu ocazia verificdrilor care se fac, erorile ce se depis-
teazd sint scrise la imprimantd permilind programatorului efectuarea
corecturilor necesare.
Programul compilat, chiar dacd nu are erori, incd nu poate fi
executat. Pentru a-1 transforma intr-un program executabil i se
adaugd in mod automat o mullime de subrutine care au scopul de
a realiza anumite funcliuni standardizate: deschideri qi inchideri de
fiqiere, citiri qi scrieri in fiEiere, realizarea unor func{ii matematice
(sinus, cosinus, logaritm, radicai etc.), diverse subrutine ale utiliza-
l,orului qi altele (faza de edilie de legdturi). Dupd aceasta este con-
vertit intr-o formd numiti limbaj maqind Ei devine executabil.
Iiventualele erori depistate in aceastd fazd sint listate.
Programul in stare executabild trebuie sd fie testat, adicd in-
cercat pe citeva exemple. Punerea in lucru a programului permite
clescoperirea eventualelor erori de logicS. Pentru aceasta programa-
torul concepe niqte date a cdror prelucrare sd determine verificarea
completd a funcliondrii programului. Rezultatele furnizate de cdtrc'
program prin aceastd. simulare se vor compara cu rezultatele precal-
culate. Erorile glsite determind refacerea schemei logice gi corecta-
I'ea programului.
Verificarea comportdrii programului in condilii reale se face prin
lcstare cu date rea1e. ln cursul acestei testdri se vizeazd funclionarea
t)rogramlrlui prin prisma calitdlii rezultatelor Ei corectitudinea for-
rrruldrii problemei. Compararea acestora cu rezultatele oblinute prin
l)roceduri manuale permite descoperirea unor erori de principir-r
,'ttre duc la revizuirea problemei sau la refacerea aigoritmului.
4 Conducere gi informatici
SIAPT
/ Secilesc
/*i''i,-!" I
A.nl DA
NU
5e cabuleaz6
rcloa,e2 xlulier
.,4
5e ocr;e / / 5e sc,
valu,ee tui I I '&:rn ,,
' I I ,,*,',,
'te I
t fs/E
rta' t
STOP
Fig. 14. Schema logici pentru rezolvarea ecua{iei de gr:adul

PR.ELUCRAREA TNFORMATilLOR CU CALCULATORTJL
Concluziile trase in cursul acestor testdri asupra performanle1or
i;igoritr-nr-ilui permit imbundtSlirea acestuia ;i rnicEorarea timpului
de prelucrale.
Testarea este intr-un anumit fel verificarea unei teorii in
practicd.
Dupa punerea la punct a progratnului, acesta se arhiveazd in-
tr-o biblitrtecd de programe de unde se scoate automat ori de cite
ori se doleqte executarea li-ti. Acum calculatorul este pregdtit pentru
r't,zol -rr',r:t pr, rblert rei.
Din cele expuse rezuitd cd pentru a pregdti calculatorul sd re-
zolve o anumitd problemd este necesard o activitate laborioasd 9i de
lungd duratd (sdptdmini sau luni). Timpul efectirr de rezolvare pe
calculator, adicd durata scursd intre introducerea datelor in calcu-
lator ql oblinerea rezultatelor este comparativ mult mai mic (de
ordinu.i irinutelor sar-r al orelor). Ilezultd deci ci nu se justificd
-
in gener:r1
-
1's7sl1't1rea unei probLente cu calculatorul o singui"i
clatd. Pl'oblemele care se pr:eteazd a fi rezolvate cu calculatoml
sint cele care au un gr:rd pronunlat de repetivitate, adicd probleme
cure se rezolrrd de un numdr mare de ori, schinbindu-se nulnal
datele ini!ia1e.
Tinem sd sr-rbliniem acest 1ucru, deoarece sint incd frecvente
cazurile cind din cauza necunoagterii modului de rezolvare a unei
;rr'obleme cu calculatorul, se solicitd abordarea unei probleme care
nu are un caracter repetitiv. Precizdm cd nu vrem sd excludem uti-
lizarea calculatorului in cazul problemelor care se rezolvd o singurd
dat5. trle trebuie insS sd aibd un caracter special, sd necesite calcule
care nu se pot efectua cu alte mijloace qi sd pretindd oblinerea re-
zultateior. 14 scurt timp dupd introducerea datelor in calculator.
llxempie de astfel de problerne sint conducerea satelililor Ei navelor
cosmice, prelucrarea rezuLtatelor unui recensSmint etc.
2.4. SOFTWARE.UL CATCULATORULUI
Fi'egdtirea calculatorului pentru rezolvarea unei probleme qi re-
,';olvarrea efectirrd sint ajutate chiar de calculator printr-un sistem de
programe proprii specializate pe funcliuni.
Acest sistem de programe permite o utilizare ralional5 a calcu-
lrrtorului qi o autom atizare a funcliondrii intregului sistem reducind
i6 minirr-ium intervenliile operatorilor umani in controLul Ei coordo-
nilrea lucrdrilor ce se executd.
SOFTWARE-UT CALCULATORUTUI
Programele scrise in limbaje evoluate (Cobol, Fortran etc.) nece-
sit5. o traducere din forma externd (proEratn sursd.), accesibild pro-
gramatorului, intr-o formd internd binard, accesibild calculatorului.
intrucit regulile de scriere sint foarte bine precizate din punct de
vedere sintactic aceastd traducere se efectueazd autornat cu njuto-
rul unor programe speciale numite compilatoare (cornpilcLtar Cobol,
com.pilator Fortran etc.). Pentru acestea, programele sursd reprezintd
ctrate, rezultatul iucrului lor fiind traducerea in formd binaird 1i er,ren-
tr-tal o lil;td cu erorile formale comise de programator Ia codificare.
In scrierea programelor se reutilizeaz1 in mod frecvent anumite
secvenle de instruc{ir-ini numite subprograme. Subprogramele rezolvi
anumite probleme cu un caracter pronunlat de repetivitate cum ar
fi: calculul {unclii1or trigonometrice, extrngerea rdddcinii pdtrate.
rezolrrarea unui sistern de ecualii liniare, extragerea datei calen-
daristice. Este deci foarte ren,tabii c,a utiiizatorul sd aibd la in"
demind in orice moment aceste subprograme qi sd le poatd uqor
incol'pora in programele sale. In acest scop subprogran're1e se li-
vre,azd grup's1" in bibiioteci, impreund cu calculatorul.
Incorporarea subprogramelor din biblioteci in programul scris de
programator se face prin intermediul nnor programe speciale
numite programe de serviciu. Din categoria acestora fac partr:'
editorul de Leqdtttri si bibliotecclrul.
Deci programul codificat intr-o formd externd., printr-un iimbaj
evoluat, numit Ei program sursd, pentru a ajunge executabil trece
printr-o fazd de traducere sau compilare oblinindu-se forrna ltinar"d
rlupd care parcurge o fazd de editare de legdturi in care editorul de
legdturi ii dd fonr-ra finald fdcindu-I apt de lucru.
O categ,orie special5 de programe numite prograrme de control
realizeazl. in mod automat inldnluirea fazelor de compilare si edi-
bare de legdturi a unui program precum Ei inl5n{uirea autorrratd a
rnai multor programe aflate intr-un qir de asteptare. Din cadrul pro-
gramelor de control face parte programul monitor.
Programele de control impreund cu programele de serrriciu al-
,'ituiesc sistemul de exploatare aI calculatorului iar sistemul de ex-
ploatare impreund cu sistemul de programare alce,tuiesc sisten-rul de
rlperare sau soJttuare-u de bazd al calculatorului.
Software-ul d,e bazd irnpreund cu software-ul de aplicalii s;i
'oftware-ul utilizatorului alcdtuiesc software-ul calculatorului qi re-
l,rrezintd toate mijloacele de punere ln lucru a echipamentului clc
calcul adicd a hardware-ului.
5l

Peteanu, Vasile - Conducere si informatica

Peteanu, Vasile - Conducere si informatica

Recommended

Recommended

More Related Content

More from George Cazan

More from George Cazan (20)

Peteanu, Vasile - Conducere si informatica