Muzeul Cotroceni, construit inițial ca mănăstire în 1679, a fost transformat în reședință domnească de vară de către Alexandru Ioan Cuza în 1862. Sub domnia regelui Carol I, s-a început construcția unui palat în stil clasic elvețian, iar mai târziu s-au adăugat elemente de stil național românesc. Muzeul a fost recunoscut în 1994 cu premiul European Museum of the Year Award.

1. din exterioor

2. MUZEUL COTROCENI .
ISTORIC.
În anul 1679 domnul Şerban Cantacuzino a construit pe dealul
Cotrocenilor o mănăstire la care s-a lucrat 2 ani.
Construcţia afost continuată de Constantin Brâncoveanu,care
poposea deseori aici.
Alexandru Ioan Cuza, în anul 1862 a transformat mănăstirea în
reşedinţă domnească de vară.
La începutul domniei , Principele Carol I de România,primeşte
ca reşedinţă de vară vechile case domneşti de la Cotroceni şi se
hotărăşte să construiască un palat care să fie şi reşedinţa oficială
la Bucureşti.
Primul arhitect al viitorului palat a fost Paul Gottereau şi
planurile edificiului au fost realizate de el în stil clasic elveţian.
În mai 1883 se dărâmă casele domneşti şi se obţine creditul de
Regele
1 700 000 de lei pentru construcţia palatului.
Carol I de
Construcţia palatului a început în anul 1888.Grigore
România
Cerchez,arhitectul român a conceput aripa de nord în stil naţional
românesc,adăugând o sală mare cu o terasă deasupra şi două
foişoare cu coloane(unul fiind o replică a faimosului foişor de la
mănăstirea Horezu).

3. În 1896 Principesa Maria şi Principele Ferdinand s-au mutat
aici la Cotroceni.
Holul de onoare aminteşte de Opera din Paris realizată de
Charles Garnier în stil neoclasic francez. Un lung coridor duce la
primul etaj către prima încăpere –Sufrageria germană- decorată
în stil neorenaşcentist german şi restaurată de Gottereau.
Sala de vânătoare-este în stil neorenaşcentist italian şi este
urmată de -Salonul florilor renumit prin decoraţiunile murale.
În vecinătatea lui se află Cabinetul de lucru -Biblioteca, (fără
lucrări de restaurare).În epocă ,biblioteca regelui Ferdinand avea
un bogat fond de carte de botanică.
Marele salon de recepţie –este amenajat între anii 1925-1926 de
Grigore Cerchez în stil neoromânesc şi se învecinează cu
Sufrageria regală-.
La etajul a- II-lea se pot vedea apartamentele regale-
dormitoarele şi sufrageria în stilul neorenaşterii germane.
Salonul oriental- a fost iniţial folosit ca atelier de pictură şi
pirogravură de Regina Maria.
În 1994 Muzeul a primit premiul European Museum of the year
Award (organism al Consiliului Europei) special Commendation
1994.

4. Cuhnia fostei mănăstiri.

5. Marele salon de recepţie

6. Holul de onoare

7. Sufrageria germană

8. Salonul de vânătoare

9. Salonul florilor

10. Biblioteca regelui Ferdinand

11. Sufrageria regală

12. Salon oriental.

13. Dormitor stil rococo

14. Dormitorul reginei Maria.