Download to read offline
NCM_F_02_04-2007 (1).pdf
- 1. R E PU B L I C A M O L D O V A NORMATIV ÎN CONSTRUCŢII CONSTRUCŢII DIN BETON, ZIDĂRIE, METAL ȘI LEMN ELEMNET PREFABRICATE DE BETON, BETON ARMAT ȘI BETON PRECOMPRIMAT EXECUTAREA, CONTROLUL CALITĂȚII ȘI RECEPȚIA NCM F.02.04 - 2007 EDIŢIE OFICIALĂ MINISTERUL CONSTRUCȚIILOR ȘI DEZVOLTĂRII TERITORIULUI AL REPUBLICII MOLDOVA CHIŞINĂU * 2008 Digitally signed by Pantaz Gheorghe Date: 2012.12.04 13:31:21 +02:00 Reason: validate document Location: www.cts.md Signature Not Verified
- 2. ISC 91.080.40 ELABORAT dedr. ing. A.Isac, dr. hab. I. Rusu, ing. T. Axenti, ing. I. Angheluța ACCEPTAT de Comitetul Tehnic CT-C F.02 “CONSTRUCŢII DIN BETON, ZIDĂRIE, METAL ȘI LEMN” Preşedinte: Dr.ing. V. Toporeț - Universitatea Tehnică a Moldovei Secretar: Ing. T. Axenti -Direcţia de Verificare si Expertizare a Proiectelor în Construcţii Membri: Dr.hab. E.Lvovschi - Universitatea Tehnică a Moldovei Dr.hab. Gh.Moraru - Universitatea Tehnică a Moldovei Ing. F.Hristev - Agenția Construcții și Dezvoltare a Teritoriului Ing. I.Paciu - IP „RURALPROIECT” Ing. Iu.Sulima - IP „RURALPROIECT” Ing. Gr.Popov - Direcția de Verificare și Expertizare a Proiectelor în Construcții Ing. V. Ștefârță - Concernul „INMACOM” Ing. T. Boșcaneanu - ISP „IPROCOM” APROBAT de Directorul general al Agenţiei Construcţii şi Dezvoltare a Teritoriului a Republicii Moldova prin ordinul nr.32 din 01 august 2008, cu aplicare din 01 septembrie 2008. Odată cu intrarea în vigoare a prezentului normativ în construcţii se anulează SNiP 3.09.01-85 «Производство сборных железобетонных конструкций и изделий». ACDT 2007 Reproducerea sau utilizarea integrală sau parţială a prezentului normativ în orice publicaţii şi prin orice procedeu (electronic, mecanic, fotocopiere, microfilmare etc.) este interzisă dacă nu există acordul scris al ONC.
- 3. NORMATIV ÎN CONSTRUCŢIIMOLDOVEAN NCM F.02.04-2007 Construcţii din beton, zidărie, metal şi lemn Elemente prefabricate de beton, beton armat şi beton precomprimat. Executarea, controlul calităţii şi recepţia Concrete, stonework, metal and timber constructions Products from concrete, ferro-concrete and preliminary-strained ferro-concrete. Manufacture, quality assurance and acceptance Бетонные, каменные, металлические и деревянные конструкции Изделия из бетона, железобетона и предварительно-напряженного железобетона. Производство, контроль качества и приемка Ediţie oficială 1 DOMENIU DE APLICARE 1.1 Prezentul normativ stabileşte condiţiile tehnice generale de calitate care trebuie respectate la fabricarea, controlul calităţii şi recepţia elementelor prefabricate de beton, beton armat şi beton precomprimat cu agregate grele, uşoare şi fine, destinate pentru construcţii de locuit, civile, industriale, agroindustriale, hidrotehnice, de transport şi alte tipuri de construcţii. La fabricarea elementelor prefabricate din beton cu agregate minerale uşoare trebuie respectate prevederile specifice din prescripţiile tehnice respective. NOTĂ - Prin elemente prefabricate, în sensul prevederilor prezentului Normativ, se înţeleg elementele executate în unităţi (fabrici) specializate, în unităţi de fabricare auxiliare ale întreprinderilor de construcţii (poligoane), precum şi elementele executate pe şantier (preturnate). 1.2 Pentru fiecare categorie de elemente, în funcţie de specificul tehnologiei de fabricare, destinaţie, condiţii de exploatare, se aplică şi prevederile standardelor, proiectelor tip şi ale altor reglementări tehnice în vigoare. 1.3 Prevederile prezentului normativ nu se aplică la: a) elementele de beton celular; b) elementele de beton special (silicatic, refractar, rezistent la acţiuni chimice); с) elementele speciale de beton (tuburi vibrohidropresate, elemente centrifugate).
- 4. NCM F.02.04-2007 pag.2 2REFERINŢE NCM F.02.02-2006 Calculul, proiectarea şi alcătuirea elementelor de construcţii din beton armat şi beton precomprimat NCM F.02.03-2005 Executarea, controlul calităţii şi recepţia lucrărilor din beton şi beton armat monolit SNiP 2.01.07-85 Нагрузки и воздействия. Нормы проектирования SNiP II-4-79 Естественноe и искусственное освещение SNiP 2.03.11-85 Защита строительных конструкций от коррозии SNiP 3.01.01-85* Организация строительного производства SNiP 3.03.01-87 Несущие и ограждающие конструкции SNiP III-4-80 Техника безопасности в строительстве SNiP 5.01.23-83 Типовые нормы расхода цемента для приготовления бетонов, сборных и монолитных бетонных, железобетонных изделий и конструкций GOST 12.0.004-90 Система стандартов безопасности труда. Организация обучения работающих безопасности труда. Общие положения GOST 12.1.003-83 Система стандартов безопасности труда. Шум. Общие требования безопасности GOST 12.1.004-91 Система стандартов безопасности труда. Пожарная безопасность. Общие требования безопасности GOST 12.1.005-88 Система стандартов безопасности труда. Общие санитарно-гигиенические требования GOST 12.1.007-76 Система стандартов безопасности труда. Вредные вещества. Классификация и общие требования безопасности GOST 12.1.011-78 Система стандартов безопасности труда. Смеси взрывоопасные. Классификация и методы испытаний GOST 12.1.012-90 Система стандартов безопасности труда. Вибрационная безопасность. Общие требования GOST 12.1.013-85Е Система стандартов безопасности труда. Очки защитные. Общие технические условия
- 5. NCM F.02.04-2007 pag.3 GOST12.1.014-84 Система стандартов безопасности труда. Воздух рабочей зоны. Метод измерения концентрации вредных веществ индикаторными трубами GOST 12.1.019-79 Система стандартов безопасности труда. Электробезопасность. Общие требования и номенклатура видов защиты GOST 12.1.041-83 Система стандартов безопасности труда. Пожаровзрывобезопасность горючих пылей. Общие требования безопасности GOST 12.3.002-75 Система стандартов безопасности труда. Процессы производственные. Общие требования безопасности GOST 12.3.009-76 Система стандартов безопасности труда. Работы погрузочно-разгрузочные. Общие требования безопасности GOST 12.4.009-83* Система стандартов безопасности труда. Пожарная техника для защиты объектов. Основные виды. Размещение и обслуживание GOST 12.4.021-75 Системы вентиляционные. Общие требования GOST 965-89 Портландцементы белые. Технические условия GOST 5781-82 Сталь горячекатаная для армирования железобетонных конструкций. Технические условия GOST 6727-80 Проволока из низкоуглеродистой стали холоднотянутая для армирования железобетонных конструкций. Технические условия GOST 7473-94 Смеси бетонные. Технические условия GOST 8267-93 Щебень и гравий из плотных горных пород для строительных работ. Технические условия GOST 9757-90 Гравий, щебень и песок искусственные пористые. Технические условия GOST 10178-85 Портландцемент и шлакопортландцемент. Технические условия
- 6. NCM F.02.04-2007 pag.4 GOST10180-90 Бетоны. Методы определения прочности по контрольным образцам GOST 10181-2000 Смеси бетонные. Методы испытаний GOST 10268-80 Бетон тяжелый. Технические требования к заполнителям GOST 10832-91 Песок и щебень перлитовые вспученные. Технические условия GOST 10884-94 Сталь стержневая арматурная, термомеханически и термически упрочненная для железобетонных конструкций. Технические условия GOST 10884-81 Сталь стержневая арматурная, термомеханически и термически упрочненная периодического профиля. Технические условия GOST 10922-90 Арматурные и закладные изделия сварные, соединения сварные арматуры и закладных изделий железобетонных конструкций. Общие технические условия. GOST 13015-2003 Изделия железобетонные и бетонные для строительства. Общие технические требования маркировки, транспортирования и хранения. GOST 14098-91 Соединения сварные арматуры и закладных изделий и железобетонных конструкций. Типы конструкций и размеры. GOST 12004-81 Сталь арматурная. Методы испытания на растяжение. GOST 15825-80 Портландцемент цветной. Технические условия. GOST 16349-85 Смесители циклические для строительных материалов. Технические условия. GOST 18105-86 Бетоны. Правила контроля качества. GOST 22266-94 Цементы сульфатостойкие. Технические условия. GOST 22362-77 Конструкции железобетонные. Методы измерения силы натяжения арматуры.
- 7. NCM F.02.04-2007 pag.5 GOST22685-89 Формы для изготовления контрольных образцов бетона. Технические условия. GOST 22690-88 Бетоны. Определение прочности механическими методами неразрушающего контроля. GOST 22856-89 Щебень и песок декоративные из природного камня. Технические условия. GOST 23117-91 Зажимы полуавтоматические для натяжения арматуры железобетонных конструкций. Технические условия. GOST 23732-79 Вода для бетонов и растворов. Технические условия. GOST 24211-2003 Добавки для бетонов и строительных растворов. Общие технические требования. GOST 25192-82 Бетоны. Классификация и общие технические требования. GOST 25781-83 Е Формы стальные для изготовления железобетонных изделий. Технические условия. GOST 25820-2000 Бетоны легкие. Технические условия. GOST 26433.0-85 Система обеспечения точности геометрических параметров в строительстве. Правила выполнения измерений. Общие положения. GOST 26633-91 Бетоны тяжелые и мелкозернистые. Технические условия GOST 27006-86 Бетоны. Правила подбора состава. GOST 27575-87 Костюмы мужские для защиты от общих производственных загрязнений и механических воздействий. Технические условия. GOST 29329-92 Весы для статического взвешивания. Пределы взвешивания. Метрологические параметры. GOST 30124-94 Весовые дозаторы дискретного действия, весы и весовые дозаторы непрерывного действия. Пределы взвешивания. Метрологические параметры.
- 8. NCM F.02.04-2007 pag.6 3PRINCIPII GENERALE 3.1 Se admite fabricarea elementelor de beton, beton armat şi beton precomprimat pentru care există standarde şi alte normative în vigoare. 3.2 Elementele trebuie fabricate folosind utilaje tehnologice produse în serie sau cu utilaje nestandardizate produse de uzine specializate, în cazul în care ele corespund standardelor sau altor documente normative în vigoare. 3.3 Fabricarea elementelor trebuie să includă următoarele etape tehnologice: depozitarea şi păstrarea materiilor prime; prepararea amestecului de beton; asamblarea armaturii şi pieselor înglobate; turnarea elementelor; finisarea în procesul de turnare; prelucrarea umidotermică a elementelor de beton (după caz); decofrarea elementelor; finisarea după decofrare transportarea şi depozitarea. Se admite fabricarea elementelor şi fără prelucrare umidotermică. 3.4 Determinarea şi stabilirea etapelor tehnologice, alegerea utilajelor şi elaborarea schemei tehnologice pentru fabricarea elementelor trebuie efectuate pornind de la cerinţele: reducerea volumului de lucrări manuale; implementarea mecanizării şi automatizării complexe; îmbunătăţirea condiţiilor de muncă; economisirea resurselor materiale, de combustibil şi energetice; folosirea raţională a spaţiilor de fabricare; asigurarea calităţii prescrise; reducerea la maxim a deşeurilor; utilizarea deşeurilor în procesul de fabricare. 4 CONDIŢII TEHNICE GENERALE DE CALITATE A MATERIILOR PRIME 4.1 Lianţi 4.1.1 În calitate de lianţi pentru beton trebuie folosite ciment portland, ciment portland cu adaos de zgură şi varietăţi ai acestora, care corespund prevederilor GOST 10178. 4.1.2 Cimenturile rezistente la acţiunea sulfaţilor şi cimenturile cu adaosuri puzzolane trebuie folosite numai în cazurile prevăzute de documentaţia de proiect şi de prevederile GOST 22266. 4.1.3 Mărcile cimenturilor pentru beton de diferite tipuri şi clase trebuie să corespundă prevederilor SNiP 5.01.23-83. 4.1.4 Pentru prepararea amestecurilor de beton şi de mortar decorativ trebuie folosite ciment portland conform GOST 10178, cimenturi colorate conform GOST 15825, ciment alb conform GOST 965.
- 9. NCM F.02.04-2007 pag.7 4.1.5Cimentul trebuie depozitat şi păstrat în silozuri speciale conform NCM F.02.03-2005. Descărcarea şi transportarea lui trebuie efectuate prin metoda pneumatică. Nu se admite depozitarea şi păstrarea temporară a cimentului în depozite tip hambar, pe platforme sub acoperiş de protecţie sau sub acoperiş de pânză de cort, precum şi în apropiere de materialele ce elimină amoniac. Nu se admite depozitarea în acelaşi siloz a cimenturilor de diferite tipuri sau mărci. 4.2 Agregate 4.2.1 Agregatele mărunte şi măşcate pentru betonul greu şi betonul cu granulaţie fină trebuie să corespundă GOST 8267, GOST 10268 şi GOST 26873, pentru betonul uşor – GOST 25820, pentru betonul decorativ GOST – 22856, pentru betonul constructiv-termoizolator – GOST 9757 şi GOST 10832. 4.2.2 Agregatele măşcate şi mărunte trebuie depozitate şi păstrate separat, pe fracţii şi tipuri, în depozite ce exclud amestecarea sau impurificarea lor. 4.2.3 Agregatele artificiale poroase (cheramzită, vermiculită, agloporită, perlită etc.) trebuie păstrate în silozuri ce exclud umezirea lor. 4.3 Adaosuri şi apa 4.3.1 La prepararea amestecurilor de beton greu sau uşor pentru reducerea consumului de ciment, de agregate artificiale, de roci naturale trebuie folosite diferite adaosuri. 4.3.2 Adaosurile chimice folosite pentru îmbunătăţirea proprietăţilor amestecurilor de beton şi ale betoanelor, reducerea consumului de ciment, de energie electrică şi termică trebuie să corespundă GOST 24211, standardelor şi prescripţiilor tehnice respective. 4.3.3 Pentru prepararea amestecurilor de beton cu plasticitate înaltă sau fluide trebuie folosite adaosuri superplastifiante. Betoanele constructiv-termoizolatoare se prepară cu adaosuri antrenoare de aer. Betoanele cu rezistenţa înaltă la îngheţ (F>200) din amestecuri de beton cu plasticitate înaltă se prepară cu adaosuri antrenoare de aer şi plastifiante-antrenoare de aer. 4.3.4 Adaosurile chimice lichide trebuie furnizate fabricilor în ambalaje ermetice, păstrate în condiţii (depozite, încăperi) ce exclud îngheţarea sau pierderea proprietăţilor lor. Conductele, prin care aceste adaosuri se transportă, trebuie să fie echipate cu dispozitive pentru spălarea lor şi înlăturarea sedimentelor. 4.3.5 Apa pentru prepararea amestecurilor de beton trebuie să corespundă GOST 23732.
- 10. NCM F.02.04-2007 pag.8 4.4Armătură 4.4.1 Armatura nepretensionată folosită pentru armarea elementelor structurilor din beton trebuie să corespundă GOST 5781, GOST 10884, GOST 6727, GOST 7348 şi reglementărilor tehnice în vigoare. 4.4.2 Piesele înglobate din oţeluri în formă de plăci, corniere etc. se confecţionează conform fişelor tehnologice. 4.4.3 Folosirea altor tipuri de armatură decât cele prevăzute în proiect se admite numai cu acordul în scris al proiectantului. 4.4.4 Calitatea armăturilor de import trebuie să fie confirmată prin certificatul de calitate. 4.4.5 Armăturile pentru articolele din beton trebuie să fie depozitate separat, pe tipuri şi diametre, în încăperi amenajate şi dotate corespunzător, astfel încât să se asigure: a) evitarea condiţiilor care favorizează corodarea oţelului; b) evitarea murdăririi acestora cu pământ sau alte materiale; c) condiţiile de identificare sigură a fiecărui sortiment şi diametru. 4.5 Materiale de finisare şi izolare 4.5.1 Materialele şi articolele de finisare, de hidro - şi termoizolare trebuie să corespundă prevederilor standardelor şi normativelor în vigoare. 4.5.2 Materialele şi articolele de finisare, de hidro - şi termoizolare trebuie păstrate în depozite, pe tipuri şi destinaţie, şi în condiţii ce le asigură păstrarea calităţii. 5 PREPARAREA AMESTECULUI DE BETON 5.1 Condiţii generale 5.1.1 Amestecurile de beton, folosite la fabricarea elementelor, trebuie să corespundă GOST 7473 şi fişelor tehnologice, elaborate conform regimului de funcţionare a utilajului tehnologic de la întreprindere şi aprobate în modul stabilit. 5.1.2 Compoziţia amestecului de beton trebuie să fie stabilită de laboratorul întreprinderii producătoare sau de un laborator acreditat, înainte de a începe fabricarea elementelor de beton conform GOST 27006.
- 11. NCM F.02.04-2007 pag.9 5.1.3Corectarea compoziţiei amestecului de beton trebuie efectuată pe baza rezultatelor controlului operaţional privind caracteristicile agregatelor (umiditatea, granulozitatea, densitatea în vrac etc.) şi plasticitatea amestecului de beton. Pentru elementele din beton armat precomprimat corectarea compoziţiei amestecului de beton se efectuează prin verificarea rezultatelor rezistenţei mecanice a betonului, conform GOST 18105. 5.1.4 Secţiile de preparare a amestecului de beton trebuie să dispună de depozite pentru agregatele măşcate şi mărunte, silozuri pentru depozitarea agregatelor poroase şi cimentului, dozatoare şi malaxoare. Procesul tehnologic de preparare a amestecului de beton trebuie să fie automatizat. 5.1.5 Amestecurile de beton şi de mortar decorativ trebuie preparate şi transportate la posturile tehnologice de turnare cu utilaje, care exclud amestecarea lor cu alte amestecuri de beton. 5.2 Prepararea amestecului de beton 5.2.1 Cimentul, agregatele, adaosurile, folosite la prepararea amestecurilor de beton şi de mortar trebuie transportate la secţiile de fabricare în condiţii care asigură păstrarea calităţii lor. Pe timp de iarnă agregatele, apa şi soluţiile de adaosuri trebuie să fie încălzite până la temperatura de + 5…70o C. 5.2.2 Dozarea cimentului, agregatelor, apei şi adaosurilor trebuie efectuată cu dozatoare speciale, care corespund prevederilor GOST 29329 şi GOST 30124. Precizia de dozare a materialelor trebuie să corespundă prevederilor GOST 7473. Dozarea materiilor prime pentru prepararea amestecului de beton cu agregate uşoare trebuie efectuată cu dozatoare volumetrice sau gravimetrice, cu ajustarea compoziţiei amestecului pe baza rezultatelor verificării densităţii în vrac a agregatului poros măşcat. 5.2.3 Amestecurile de beton trebuie preparate în malaxoare care corespund prevederilor GOST 16349. Malaxoarele cu acţiune forţată trebuie folosite pentru prepararea amestecurilor de beton cu plasticitate şi consistenţă variată, iar cele cu cădere liberă – pentru amestecurile de beton greu cu plasticitatea mai mare sau cel puţin egală cu 5 cm. Pentru asigurarea coeficientului de variaţie a rezistenţei betonului la compresiune de maxim 10 % şi a plasticităţii amestecului de beton de 5 cm, şi mai mare, se folosesc malaxoare gravitaţionale pentru amestecurile de beton uşor de clasă mai mare sau cel puţin egală cu B (C) 12,5 şi densitatea aparentă D 1600…D 2000. Pentru prepararea amestecului de beton uşor şi de beton cu granulaţie fină de clasa B (C) 12,5...B (C) 25 cu densitatea aparentă D 1200...D 2000 se folosesc malaxoare turbulente.
- 12. NCM F.02.04-2007 pag.10 NOTĂ– (C) – clasa betonului conform prevederilor NCM F.02.02-2006. 5.2.4 În malaxorul activ, încărcarea materiilor prime se efectuează în următoarea succesiune: agregatele măşcate, nisipul, cimentul, adaosurile sub formă de soluţii chimice se introduc în malaxor împreună cu apa. 5.2.5 Durata de preparare a amestecurilor de beton în malaxoarele ciclice trebuie să fie stabilită experimental de laboratorul uzinei, însă ea nu trebuie să fie mai mică decât cea prevăzută de GOST 7473. 5.2.6 Transportarea amestecurilor de beton de la malaxoare la locurile de turnare a elementelor trebuie efectuată cu ajutorul unor cărucioare-distribuitoare cu autodescărcare, cu distribuitoare de beton, transportoare cu bandă, cu pompe de beton sau cu alte mijloace de distribuire, care exclud segregarea şi pierderile materialului. Micşorarea plasticităţii amestecurilor de beton după transportarea lor nu trebuie să depăşească 2 cm, consistenţa nu trebuie să depăşească limita de 20 %, iar densitatea aparentă a betonului cu agregate uşoare nu trebuie să depăşească 5 %. Pentru asigurarea omogenităţii amestecului de beton şi a posibilităţii de folosire a amestecurilor cu întărire rapidă trebuie folosite malaxoare locale pentru malaxare repetată. 5.2.7 Durata de la descărcarea amestecului de beton din malaxor până la turnarea elementelor nu trebuie să depăşească: pentru amestecurile de beton greu, de beton cu granulaţie fină, constructiv uşor, precomprimat – 45 min; pentru amestecurile de beton uşor cu adaosuri antrenoare de aer, amestecurile de beton pentru producerea în forme tipare a elementelor precomprimate – 30 min; pentru amestecurile de beton cu folosirea cimenturilor cu timpi de priză mici şi în prealabil încălzite – 15 min. În cazul folosirii amestecurilor de beton – marfă, condiţiile şi durata transportării lor trebuie să corespundă prevederilor GOST 7473. 5.3 Controlul calităţii amestecului de beton 5.3.1 Calitatea amestecurilor de beton trebuie să corespundă prevederilor GOST 7473. 5.3.2 Lucrabilitatea şi gradul de segregare a amestecului de beton trebuie să corespundă prevederilor GOST 10181 5.3.3 Amestecul de beton transportat la locul de turnare trebuie să asigure: a) lucrabilitatea necesară cu abaterea plasticităţii de la cea prescrisă, de maxim 30 % şi consistenţa de maxim 20 %;
- 13. NCM F.02.04-2007 pag.11 b)densitatea aparentă în stare compactată pentru betoanele uşoare cu abatere de maxim 5 % din cea prescrisă; c) temperatură în limitele 5...30o C, dacă tehnologia de preparare nu prevede o temperatură mai înaltă a amestecului de beton; d) antrenarea unui volum de aer cu abatere de maxim 10 % din cel prescris (pentru amestecurile de beton cu adaosuri antrenoare de aer). 6 CONFECŢIONAREA ARTICOLELOR DE ARMĂTURĂ 6.1 Condiţii generale 6.1.1 Fabricile de producere a elementelor de beton armat trebuie să fie prevăzute cu secţii speciale de confecţionare în masă a articolelor de armare (plase, carcase, piese înglobate etc.). 6.1.2 În condiţii de fabrică articolele de armare trebuie să fie executate cu un grad maxim de asamblare. 6.1.3 Executarea articolelor de armare trebuie organizată folosind linii tehnologice mecanizate şi automatizate pentru tăierea, sudarea, asamblarea şi protecţia anticorosivă a articolelor şi pentru transportarea şi împachetarea lor, limitând la maxim munca manuală. 6.1.4 Utilajele şi liniile tehnologice trebuie să fie amplasate conform tipurilor de lucrări executate, respectând succesiunea operaţiilor de executare a articolelor de armătură (pregătirea semifabricatelor, îndoirea barelor, executarea urechilor de montare, sudarea plaselor şi a carcaselor plane, asamblarea şi sudarea carcaselor spaţiale etc.) fiind prevăzut în acest scop şi utilaje necesare pentru ridicat şi transport. 6.1.5 Transportarea şi depozitarea armăturilor şi semifabricatelor trebuie să fie efectuată în containere speciale, cu autocărucioare, transportoare suspendate etc. conform prevederilor GOST 10922. 6.2 Fasonarea armăturii 6.2.1 Tăierea, sudarea, pregătirea dispozitivelor de ancorare şi pretensionarea armăturii trebuie să fie efectuate în conformitate cu fişele tehnologice. 6.2.2 Fasonarea barelor debitate la lungime şi asamblarea lor în carcase spaţiale trebuie să se efectueze în conformitate cu prevederile proiectului şi fişei tehnologice.
- 14. NCM F.02.04-2007 pag.12 6.2.3Abaterile dimensiunilor la executarea carcaselor pentru armarea elementelor prefabricate nu trebuie să depăşească valorile prevăzute de GOST 10922, valorile prezentate în Tabelul 1. Tabelul 1 Nr. crt Denumirea parametrilor Abaterea limită, mm Metoda de control, modul de înregistrare 1 Distanţa între axele barelor pentru: - stâlpi, grinzi; - plăci şi pereţii fundaţiilor; - construcţii masive. 5 5 20 Controlul vizual şi prin măsurarea tuturor elementelor. Înregistrarea abaterilor în registrul de executare a lucrărilor şi fişa tehnică de execuţie a elementelor prefabricate care se întocmeşte de către coordonatorul tehnic al liniei tehnologice de fabricaţie. 2 Distanţa dintre rândurile de armătură pentru: - plăci şi grinzi cu grosimea până la 1 m; - elemente cu grosimea mai mare de 1 m. 5 10 3 Grosimea stratului de protecţie: pentru grosimea stratului de protecţie până la 15 mm şi dimensiunile liniare ale secţiunii: - până la 100 mm; - de la 100 până la 200 mm. pentru grosimea stratului de acoperire de la 16 până la 20 mm inclusiv dimensiunile liniare ale secţiunii: - până la 100 mm; - de la 100 până la 200 mm; - de la 201 până la 300 mm; - 300 mm. pentru grosimea stratului de protecţie peste 20 mm, iar dimensiunile liniare ale secţiunii: - până la 100 mm; - de la 101 până la 300 mm; - de la 201 până la 300 mm; - 300 mm. +4 -2 +5 -3 + 4 -3 + 8 -3 +10 -3 +15 -5 + 4 -5 + 8 -5 +10 -5 +15 -5
- 15. NCM F.02.04-2007 pag.13 6.2.4Semifabricatele din sârmă şi bare cu secţiune circulară şi profil periodic din oţel laminat la cald, furnizate în colaci, trebuie produse pe maşini de îndreptat şi retezat, iar cele furnizate în bare – de regulă, cu folosirea liniilor mecanizate ce nu produc deşeuri în procesul de fabricare. 6.2.5 Tăierea sârmei, barelor şi plaselor trebuie efectuată cu foarfece mecanice, hidraulice, pneumatice, fierăstrău cu fricţiune sau arzător cu gaze. 6.2.6 Îndoirea barelor şi plaselor trebuie efectuată, de regulă, cu utilizarea maşinilor de îndoit mecanizate. 6.2.7 Urechile de montare trebuie executate cu maşini cu regim de funcţionare automat sau semiautomat. În cazul cantităţilor mici se admite producerea lor, folosind maşini de îndoit manuale. 6.2.8 Semifabricatele pentru piesele înglobate trebuie fabricate pe linii tehnologice cu foarfeci pneumatice, foarfeci ghilotină sau prese mecanice. Pentru fixarea pieselor înglobate trebuie să fie prevăzute în ele găuri pentru fixatorii tehnologici de pe tipare. 6.2.9 La fabricarea pe linii tehnologice mecanizate şi automatizate a semifabricatelor pentru armătura pretensionată trebuie excluse posibilităţile de defectare, crestare şi înfierbântare. 6.2.10 Fixarea armăturii din bare şi din sârmă pretensionată trebuie folosită: în funcţie de tipul de oţel, de capul de ancoraj, ancore refulate la rece, fierbinte sau cald sau ancore în formă de spirală, sudate pe bucăţi, cleme conform GOST 23117, sau dispozitive de prindere în formă de pană, ancoraje în formă de plăci, precum şi bucşe presate de oţel. 6.2.11 Tipurile şi elementele constructive ale îmbinărilor sudate a armăturii şi regimurile tehnologice de sudare trebuie să fie executate conform GOST 14098 şi documentaţiei de proiect pentru articolele date. Toate tipurile şi elementele constructive ale pieselor înglobate, în funcţie de metodele de sudare, trebuie să corespundă prevederilor GOST 14098. 6.2.12 Carcasele spaţiale trebuie executate la dispozitive şi instalaţii speciale cu sudare electrică prin contact. Asamblarea carcaselor spaţiale se efectuează prin sudare cu arc electric; prin îmbinare se admite numai în cazurile prevăzute de NCM F.02.02-2006. Carcasele spaţiale trebuie sa prezinte rigiditatea care să asigure depozitarea, transportarea, punerea lor în operă conform proiectului şi GOST 10922.
- 16. NCM F.02.04-2007 pag.14 6.2.13Protecţia anticorosivă a armăturii şi a pieselor înglobate trebuie executată conform prevederilor SNiP 2.03.11-85 şi documentelor de proiect. 6.3 Controlul calităţii a articolelor de armare 6.3.1 Calitatea oţelului articolelor de armare trebuie să fie evaluată: vizual prin compararea aspectului cu etalonul; prin măsurări şi compararea datelor din certificatul de conformitate cu cele stabilite de standarde. 6.3.2 În procesul de executare a articolelor de armare, clasa armăturii folosite trebuie să corespundă prevederilor din proiect. 6.3.3 Controlul calităţii articolelor de armare trebuie efectuat la fiecare etapă tehnologică de fabricare, deoarece după executarea lor practic este imposibil de a înlătura defectele. 6.3.4 În procesul controlului articolelor de armare se stabileşte: calitatea oţelului conform GOST12004-81, sudurii şi protecţiei anticorosive; dimensiunile geometrice ale semifabricatelor (plase, carcase, piese înglobate etc.) şi ale articolelor (carcase spaţiale); precizia de fixare a pieselor înglobate. 6.3.5 Dimensiunile geometrice şi toleranţele plaselor şi carcaselor nu trebuie să depăşească prevederile de proiect. Plasele şi carcasele trebuie să fie marcate conform prevederilor standardelor. 6.3.6 Îmbinările sudate trebuie verificate vizual, prin încercări la rece, prin încercări la încovoiere şi prin încercări la pretensionare conform GOST 14098-91 şi GOST 10922-90. 6.3.7 Piesele înglobate trebuie protejate contra coroziunii cu acoperiri metalice sau polimerice, conform prevederilor SNiP 2.03.11-85. Exfolierea acoperirilor de protecţie de la suprafaţa metalului nu se admite pe tot parcursul depozitării, transportării şi montării elementelor de beton. 6.3.8 Condiţiile de depozitare a articolelor de armătură până la instalarea lor în tipare trebuie să asigure păstrarea dimensiunilor lor geometrice, integritatea pieselor şi îmbinărilor. 7 TIPARE, CASETE, STANDURI. PREGĂTIREA LOR. ARMAREA ŞI TURNAREA ELEMENTELOR 7.1 La turnarea elementelor din beton armat trebuie folosite tipare de oţel (suporturi de fund cu contrafişe de sprijin, suporturi de fund cu contrafişe elastice, tipare de oţel demontabile sau parţial demontabile), care corespund cerinţelor tehnologice, cerinţelor privind rigiditatea lor şi asigurarea mecanizată a lucrărilor.
- 17. NCM F.02.04-2007 pag.15 Elementelede beton precomprimat trebuie produse astfel încât să se excludă posibilitatea de împănare a acestora în tipare, standuri sau de transmitere la ele a eforturilor de contracţie în procesul de decofrare. Pentru elementele cu o nomenclatură vastă şi care în procesul de fabricare necesită modificări permanente trebuie folosite tipare care pot fi uşor modificate. Elementele cu utilizare limitată pot fi executate în tipare din beton armat, lemn, sticloplast etc. 7.2 Tiparele, casetele, standurile şi matriţele trebuie să corespundă prevederilor GOST 25781 şi standardelor pentru fabricarea elementelor de construcţii privind respectarea dimensiunilor geometrice în limitele abaterilor admisibile prevăzute în documentaţia de proiect. 7.3 Pentru asigurarea preciziei geometrice a elementelor de beton trebuie prevăzute pe muchiile lor, cu acordul proiectanţilor, înclinaţii de decofrare, iar la executarea tiparelor – micşorarea dimensiunilor lor în limitele admisibile. 7.4 Tiparele trebuie utilizate în conformitate cu documentaţia tehnico- normativă. Nu se admite folosirea tiparelor cu abateri ce depăşesc dimensiunile geometrice şi limitele admisibile, ale acestora prevăzute de fişele tehnologice. 7.5 Înainte de turnarea elementelor de beton armat tiparele trebuie curăţate şi unse. Curăţarea tiparelor trebuie efectuată cu dispozitive pneumatice, electrice sau cu scule manuale speciale. Operaţiile de asamblare a tiparelor trebuie efectuate în complex mecanizat. 7.6 Pentru ungerea tiparelor trebuie folosite compoziţii care aderă la metal, nu provoacă degradarea betonului şi nu contribuie la apariţia petelor pe suprafaţa elementelor. Compoziţiile pentru ungerea tiparelor trebuie aplicate mecanizat pe suprafaţa lor, în straturi subţiri şi uniforme. 7.7 Plasele şi carcasele pentru armare, piesele înglobate, elementele constructive de umplutură, materialele termoizolante trebuie instalate în tipare în conformitate cu prevederile standardelor şi documentaţiei de proiect pentru elemente, în ordinea indicată în fişele tehnologice. Pentru a preveni deplasarea şi a asigura grosimea necesară a stratului de protecţie a armăturii, piesele înglobate, elementele constructive de umplutură etc. trebuie fixate cu dispozitive speciale. 7.8 Metoda de pretensionare a armăturii pentru fabricarea elementelor de beton armat precomprimat (mecanică, electrotermică, electrotermomecanică) trebuie aleasă în funcţie de tipul construcţiilor, clasa armăturii şi condiţiile concrete de fabricaţie. Pretensionarea armăturii de înaltă rezistenţă, laminată la cald, cu rezistenţă mărită prin tratament termic sau tratament termomecanic, cu diametrul de 8...22 mm trebuie executată, de regulă, prin metoda electrotermică,
- 18. NCM F.02.04-2007 pag.16 iararmătura cu diametrul de 25...40 mm - prin metoda mecanică. Pretensionarea sârmei şi armăturii în bare cu rezistenţă mărită prin tratament termic sau termomecanic de clasa At-VI şi mai înaltă trebuie efectuată prin metoda mecanică sau electrotermomecanică. Gradul de tensionare iniţială şi abaterile admisibile ale valorii de pretensionare a armăturii trebuie să corespundă documentaţiei de proiect pentru elementul dat. 7.9 Pretensionarea mecanică a armăturii pe tipare trebuie efectuată, cu cric hidraulic concomitent pentru toată armătura pretensionată a elementului. Pentru fixarea armăturii pretensionate pe tipare trebuie prevăzute suporturi de diferite diametre şi clase. 7.10 În cazul pretensionării electrotermice a armăturii trebuie folosite instalaţii automatizate pentru încălzirea acesteia şi care trebuie să asigure alungirea ei până la limita prevăzută, pentru a permite fixarea liberă în suporturile tiparelor, standurilor, suporturilor de fund. În acest caz trebuie efectuat controlul privind temperatura maximă de încălzire a armăturii, stabilită conform documentaţiei de proiect în funcţie de mărcile respective ale oţelului. Controlul efortului în procesul de pretensionare a armăturii trebuie efectuat conform prevederilor GOST 22362. 8 TURNAREA ELEMENTELOR 8.1 Condiţii generale 8.1.1 Turnarea elementelor cuprinde următoarele etape tehnologice: instalarea şi fixarea în tipare a garniturilor de umplutură; turnarea şi compactarea amestecului de beton; instalarea şi fixarea pieselor înglobate; finisarea în procesul de turnare; întreţinerea betonului în faza de întărire, decofrarea (după caz) până la prelucrarea umidotermică. 8.1.2 Turnarea elementelor trebuie efectuată în strictă conformitate cu prevederile documentelor normative. Compactarea betonului se efectuează prin vibrare, presare, vibropresare etc. Metoda de turnare trebuie stabilită în funcţie de tehnologia de fabricare prescrisă cu condiţia asigurării calităţii necesare, economisirii cimentului, reducerii manoperei şi ameliorării condiţiilor de muncă. În funcţie de proprietăţi şi destinaţie, betonul trebuie să corespundă specificaţiilor GOST 25192. 8.1.3 Clasa minimă a betonului pentru elementele prefabricate trebuie să fie de: B (C) 7,5 – pentru elementele prefabricate din beton simplu; B (C) 15 – pentru elementele prefabricate din beton armat, în cazul elementelor nestructurale, elemente cu solicitări reduse;
- 19. NCM F.02.04-2007 pag.17 B(C) 20 – pentru elemente prefabricate din beton armat, altele decât cele enunţate; B (C) 25 – pentru elementele de beton precomprimat cu armături din bare de tip At-VI; B (C) 30 – pentru celelalte elemente de beton precomprimat cu armături pretensionate trefilate se accepta clasa de beton B (C) 25, în funcţie de importanţa elementului în structură şi de regimul de solicitare. Recomandările privind alegerea claselor de beton, funcţie de tipul (clasa) armăturii pretensionate, sunt prezentate în Tabelul 2. Tabelul 2 N crt. Clasa armăturii pretensionate Clasa betonului 1. Armatura din clasa: B – II cu ancoraje B – II fără ancoraje cu până la 5 mm inclusiv B – II fără ancoraje cu 6 ≥mm şi mai mari Cabluri K - 7; K – 19 B (C) 20 B (C) 20 B (C) 30 B (C) 30 2. Bare de armătură fără ancoraje, mm: De la 10 până la 18 mm inclusiv pentru clasele: A – IIIa, At – IIIa A – IV, At – IV A – V, At – V A – VI, At – VI De la 20 mm şi mai mari pentru clasele: A – IIIa, At – IIIa A – IV, At – IV A – V, At – V A – VI, At – VI B (C) 20 B (C) 20 B (C) 25 B (C) 30 B (C) 20 B (C) 25 B (C) 30 B (C) 30 8.1.4 Metodele de turnare cu utilaj tehnologic universal permit fără modificări esenţiale producerea a mai multor tipuri de elemente, inclusiv finisarea lor. 8.1.5 Unele tipuri de elemente se toarnă folosind linii dotate cu instalaţii tehnologice specializate: a) panouri pentru pereţi interiori, planşee pentru acoperişuri, odihna scări, articole arhitectonice şi plate – la liniile de transportoare sau de agregate în flux, în poziţie orizontală;
- 20. NCM F.02.04-2007 pag.18 b)panouri pentru pereţi interiori şi scări – în casete, la linii de transportoare casete în poziţie verticală sau la linii de agregate în flux şi transportoare, în poziţie orizontală; c) grinzi orizontale intermediare, grinzi de sprijin, stâlpi, traverse, dale pentru drumuri şi piste de aerodrom, alte elemente liniare cu lungimea de maxim 12 m se toarnă la linii de agregate în flux, de semitransportoare şi de transportoare; d) elemente spaţiale, cabine tehnico-sanitare, puţuri de ascensor, elevatoare etc. – la instalaţii specializate pe standuri, pe transportoare, instalaţii- carusel; e) conducte şi stâlpi pentru linii electrice – la linii de agregate în flux şi la linii stand; f) elemente liniare, a căror lungime depăşeşte 12 m (stâlpi, grinzi, piloţi, elemente pentru poduri, ferme de diferite tipuri, elemente spaţiale) – la linii stand. 8.1.6 Procesul tehnologic de fabricare trebuie organizat în aşa mod, ca el să se desfăşoare ritmic, uniform, fără aglomerări sau întreruperi de lungă durată între operaţiile tehnologice. 8.1.7 Valorile de control pe faze ale rezistenţei betonului la decofrare, manipulare şi livrare pentru elementele prefabricate de beton şi beton armat se stabilesc în fişele tehnologice şi nu trebuie să fie mai mici decât valorile prezentate în Tabelul 3. Tabelul 3 Rezistenţa la compresiune (Rc) minim, MPa Clasa de beton conform GOST 13015 B (C) 7,5 B (C) 10 B (C) 12,5 B (C) 15 B (C) 20 B (C) 25 B (C) 30 B (C) 35 B (C) 40 B (C) 45 Rc min la decofrare şi manipulare Beton necomprimat 4,5 6 7,5 9 12 15 18 21 24 27 Beton precomprimat - - - 12 16 20 24 28 32 36 Rc min la livrare Beton necomprimat 6 8 10,5 12 16 20 24 27 32 36 Beton precomprimat - - - 13,5 18 23 27 31,5 36 40,1
- 21. NCM F.02.04-2007 pag.19 8.1.8Valorile de control ale rezistenţei betonului la compresiune la transfer Rc min determinate pe cuburi nu trebuie să fie mai mici decât valorile din Tabelul 4. Tabelul 4 Clasa betonului B (C) 25 B (C) 30 B (C) 35 B (C) 40 B (C) 50 B (C) 60 Rc min, (MPa) 25 30 32 35 42 49 8.1.9 Întreprinderea producătoare de elemente prefabricate trebuie să garanteze rezistenţa betonului corespunzătoare clasei de beton prevăzute în proiect. 8.2 Turnarea şi compactarea amestecului de beton 8.2.1 Amestecul de beton trebuie turnat cu distribuitoare dotate cu dispozitive care asigură repartizarea uniformă a amestecului în tipare. Pentru fabricarea elementelor unicat sau în serii mici se admite folosirea buncărelor, instalate pe autocărucioare. La vibropresare şi vibroştanţare trebuie asigurată turnarea dozată a amestecului de beton pornind de la volumul elementului turnat. 8.2.2 Dacă elementele de beton armat se fabrică în condiţii de poligon, atunci trebuie prevăzute măsuri pentru protecţia amestecului de beton şi a elementelor proaspăt turnate contra acţiunii factorilor climatici (învelişuri speciale, acoperişuri de protecţie, acoperiri din pelicule). Pe timp de iarnă trebuie asigurată temperatura minimă a amestecului de beton de +5o C în hale de producţie şi de +30o C în condiţii de poligon. În acest scop se admite încălzirea apei până la +70o C. 8.2.3 Regimurile tehnologice de fabricare a elementelor de beton armat trebuie să fie stabilite în conformitate cu caracteristicile amestecului de beton (plasticitatea, rigiditatea) şi parametrii tehnologici ai utilajului. În funcţie de caracteristicile elementelor (dimensiuni de gabarit, configuraţie, complexitate, grad de armare) se stabilesc regimuri de funcţionare a utilajului tehnologic corespunzător caracteristicilor amestecului de beton, care sunt specificate în fişa tehnologică. Pentru ameliorarea procesului de fabricare nu se admite folosirea amestecurilor de beton cu plasticitate mai mare sau rigiditate mai mică decât cea stabilită pentru utilajul tehnologic respectiv, exceptând amestecurile plastifiante, care contribuie la reducerea consumului de ciment. 8.2.4 Regimurile de turnare trebuie să asigure coeficientul de compactare a amestecului de beton (raportul dintre densitatea efectivă şi densitatea calculată teoretic): pentru betonul greu – minim 0,98; în cazul folosirii amestecurilor rigide
- 22. NCM F.02.04-2007 pag.20 şiamestecurilor de beton cu granulaţie fină – minim 0,96. Volumul golurilor în amestecul de beton uşor compactat trebuie să corespundă prevederilor GOST 25820. 8.2.5 Metodele de turnare, funcţie de plasticitatea amestecurilor de beton pentru diferite elemente, se stabilesc în conformitate cu prevederile din Tabelul 5, iar pentru elementele cu secţiune tubulară – din Tabelul 6. Tabelul 5 Construcţii şi elemente Intervalul de lucrabilitate a amestecului de beton (plasticitate, cm/rigiditate, s) la turnarea Pe platforme şi instalaţii vibrante cu frecvenţa de 50 Hz Pe platforme şi instalaţii vibrante cu frecvenţa de 25Hz Pe platforme vibropercutante Pe platforme cu acţiune percutantă Cu vibroprese Cu vibrator de suprafaţă În casete şi înstalaţii de turnare spaţiale În tipare vibrante Cu vibrator de adâncime Cu vibrogarnitură 1. Elemente plane: - plăci de planşeu, pereţi interiori; 4 1 9 5 4 1 4 1 - 9 5 15 5 - - - - plăci pentru drumuri, aerodromuri, pereţi de sprijin; 10 5 - - - - 4 1 - - 4 1 - - panouri pentru pereţii exteriori într-un singur strat, pline sau cu goluri pentru ferestre şi uşi; 10 5 - 10 5 - - - - - - - - plăci cu nervuri, panouri şi alte elemente similare cu nervuri cu adâncimea de până la 250 mm şi lungimea de până la 12 m; 4 1 9 5 4 1 4 1 - 15 10 - - - - - plăci cu nervuri, panouri şi alte elemente similare cu nervuri de peste 250 mm şi lungi- mea de până la 12 m; 4 1 15 10 4 1 - - 15 10 - - 15 10 -
- 23. NCM F.02.04-2007 pag.21 Tabelul5 (continuare) Construcţii şi elemente Intervalul de lucrabilitate a amestecului de beton (plasticitate, cm/rigiditate, s) la turnarea Pe platforme şi instalaţii vibrante cu frecvenţa de 50 Hz Pe platforme şi instalaţii vibrante cu frecvenţa de 25 Hz Pe platforme vibropercutante Pe platforme cu acţiune percutantă Cu vibroprese Cu vibrator de suprafaţă În casete şi înstalaţii de turnare spaţiale În tipare vibrante Cu vibrator de adâncime Cu vibrogarnitură - plăci cu nervuri, panouri şi alte elemente similare cu nervuri de peste 250 mm şi lungi- mea de peste 12 m; - - - - - 15 10 - 4 1 15 10 - - plăci cu goluri, blocuri pentru ventilaţie; 20 11 - - - - - - - - 20 11 - plăci pentru trotuare. - - - - 31 - - - - - 2. Elemente liniare: - cu profil simplu (piloţi, grinzi, buian- drugi, stâlpi, reazeme); 10 5 4 1 10 5 - - - - - 4 1 - - cu profil complex (grinzi în formă de T şi T dublu, ferme, stâlpi cu două ramuri, stâlpi pentru liniile electrice, piloni cu înălţimea de betonare sub 800 mm; 4 1 9 5 4 1 - - - - - 9 5 - - cu profil complex (grinzi în formă de T şi T dublu, ferme, stâlpi cu două ramuri, stâlpi pentru liniile electrice, piloni cu înălţimea de betonare peste 800 mm; 9 5 15 10 9 5 - - - - 9 5 15 10 - - pietre de bordură; - - - - 31 - - - - - - traverse; 30 21 - - - - - - - - -
- 24. NCM F.02.04-2007 pag.22 Tabelul5 (continuare) Construcţii şi elemente Intervalul de lucrabilitate a amestecului de beton (plasticitate, cm/rigiditate, s) la turnarea Pe platforme şi instalaţii vibrante cu frecvenţa de 50 Hz Pe platforme şi instalaţii vibrante cu frecvenţa de 25 Hz Pe platforme vibropercutante Pe platforme cu acţiune percutantă Cu vibroprese Cu vibrator de suprafaţă În casete şi înstalaţii de turnare spaţiale În tipare vibrante Cu vibrator de adâncime Cu vibrogarnitură - elemente cu armătură densă sau armătură densă local. 9 5 - - - - - - 9 5 9 5 - 3. Elemente spaţiale şi cu grosime a pereţilor mică - panouri-pânze; - - - - - 9 5 - 9 5 15 10 - - înveliş cilindric al rezervoarelor, silozuri- lor, fântânilor, fusul puţului de mină şi panourilor bolţii pânzei; 10 5 - - 10 5 - 4 1 - - - - - jgheaburi; 9 5 - - - - - - 9 5 - - - elemente asamblate ale bolţilor pânzelor cu curbură dublă; 4 1 - - 4 1 - - - 9 5 - - - elemente spaţiale (cabine thnico-sanitare, puţuri pentru ascensor); - - - - - - 15 10 15 10 - - - bloc-camere - - - - - - 20 15 - - - 4. Blocuri pentru funda- ţii, elemente pentru pereţi şi alte elemente cu configuraţie simplă 10 5 - 4 1 10 5 - - - - - - NOTE : 1. Utilizarea vibratoarelor de adâncime şi de suprafaţă la amestecuri de beton cu plasticitatea de peste 10 cm se admite numai pentru elemente produse în serii mici;
- 25. NCM F.02.04-2007 pag.23 2.Regimurile cu frecvenţă joasă la turnarea elementelor se admit numai folosind amestecuri de beton fluide; 3. Fabricarea elementelor pe platforme vibrante din amestecuri de beton cu rigiditatea de peste 10 s şi fabricarea învelişurilor, panourilor bolţii pânzei din amestecuri de beton cu rigiditatea de peste 5 s necesită folosirea sarcinii de vibrare; 4. Turnarea cu role trebuie folosită numai pentru elemente, care nu sunt armate cu carcase spaţiale; 5. La fabricarea plăcilor cu nervuri şi a panourilor pânze cu nervuri cu adâncimea de peste 25 cm tehnologia de vibrobropresare trebuie folosită numai pentru executarea stratului de suprafaţă al elementului; 6. Nu se admite utilizarea amestecurilor de beton cu plasticitatea de 10…15 cm fără adaosuri plastifiante la turnarea elementelor de beton în casete nou introduse în procesul de fabricare. Tabelul 6 Metoda de turnare Utilajul Plasticitatea (cm) sau rigiditatea (s) a amestecurilor de beton cu grad de armare a elementelor obişnuit dens Centrifugare Centrifugă cu rolă liberă Centrifugă cu bandă - 1 - 4 cm 5 - 9 cm 5 - 9 cm Laminare centrifugă Maşină de laminat centripetă 60 - 100 s 40 – 80 s Presare radială sau axială Maşină de presat 50 - 80 s 30 - 60 s 8.2.6 Regimul de vibrare trebuie să fie uniform pe tot volumul elementelor de beton. Se admite abaterea de la valoarea amplitudinii de vibrare, în unele puncte ale elementelor de beton, cu maxim 20 % din valoarea medie. 8.2.7 Valoarea presiunii statice asupra amestecului de beton, pe care o exercită suplimentul de încărcare, matriţa vibratoare, vibropresele şi alte organe de turnare, nu trebuie să depăşească 0,025 MPa. 8.2.8 La turnarea elementelor din amestec de beton rigid, ultimul se aplică în straturi. Intervalul de timp de la aplicarea stratului premergător şi stratului ulterior nu trebuie să depăşească termenul de începere a prizei amestecului de beton. 8.2.9 Compactarea amestecurilor de beton cu vibratoare electrice trebuie efectuată pe porţiuni pornind de la raza efectivă de acţiune a vibratoarelor, iar cu vibratoare de suprafaţă – pe benzi continue cu acoperire parţială a celor premergătoare, fără zone de întrerupere.
- 26. NCM F.02.04-2007 pag.24 8.2.10Metodele performante de turnare a elementelor de beton, beton armat sau beton armat precomprimat (metoda de turnare a amestecurilor de beton compactate sub presiune, de vibrovacuumare, de impregnare şi compactare cu folosirea amestecurilor fluide, de compactare impulsivă etc.), se folosesc numai după încercarea lor experimentală în condiţii practice şi aprobarea în modul stabilit a regimurilor tehnologice pentru elementele concrete. 8.3 Finisarea elementelor după turnare 8.3.1 Netezirea suprafeţelor deschise ale elementelor turnate orizontal trebuie executată cu mecanisme de finisare, dotate cu dispozitive de netezit, cu discuri sau alte mecanisme de lucru, care, fără sau cu o finisare suplimentară după întărirea amestecului de beton, asigură o calitate a suprafeţelor elementelor în conformitate cu prevederile standardelor sau ale altor documente normative pentru tipurile concrete de elemente. 8.3.2 Caracteristicile principale ale mecanismelor de lucru ale maşinilor de netezit (dimensiunile, viteza, presiunea specifică asupra suprafeţei prelucrate), plasticitatea/rigiditatea amestecurilor de beton trebuie să corespundă valorilor, prezentate în Tabelul 7. Elementele, produse din amestecuri de beton plastice, trebuie menţinute după turnare atât timp cât este necesar pentru atingerea rezistenţei de structură pentru finisare, dar de maxim 30 min. Tabelul 7 Mecani- smul de lucru Destina- ţia Dimensi- unea mecanis- mului de lucru, mm Viteza Presiunea specifică pe suprafaţa supusă prelucrării Rigiditatea amestecului de beton, s Plasticitatea mortarului, cm de depla- sare longi- tudinale, m/min de depla- sare per- pendicula ră, m/min de depla- sare a me- canismului de lucru Grindă cu deplasare de dute- vino Calibrare, netezire preven- tivă Lăţimea 150-300 mm 0,6 – 1,5 – 60 – 80 de deplasări/ min 3–5 MPa 6 2 10 5 Arbore Calibrare, netezire preven- tivă şi definitivă Diametrul 140 - 250 1,0 – 3,5 – 5 – 6 m/s 10 – 20 MPa 4 2 15 10 Disc Netezire definitivă Diametrul 800 - 1000 5 - 8 4 – 6 9 – 15 m/s 4 – 12 MPa 4 1 25 10 8.3.3 Pentru obţinerea suprafeţelor calitative (cu un volum redus de pori cu dimensiuni mici), care vin în contact cu suprafaţa tiparelor, casetelor, standurilor,
- 27. NCM F.02.04-2007 pag.25 matriţelor,trebuie, în funcţie de condiţiile concrete de fabricare, folosite următoarele metode tehnologice de netezire: a) ungerea cu emulsie pe bază de componenţi vâscoşi în combinaţie cu stratul suport din amestec de beton fluid, soluţie coloidală de ciment sau clei, plastificarea cu apă a stratului de contact de fund al amestecului de beton înainte de turnare; b) ungerea cu emulsie pe bază de componente vâscoase în combinaţie cu amestecuri de beton fluide; c) prelucrarea stratului de contact de fund cu paste speciale; d) suporturi de fund din sticloplast sau beton armat cu acoperire polimerică în cazul compactării prin metoda de percuţie; e) compactare prin metoda frecvenţei înalte. 8.3.4 Metoda de finisare a suprafeţelor elementelor (cu beton colorat, cu plăci ceramice sau de sticlă, cu relief decorativ) trebuie efectuată conform cerinţelor arhitectonice impuse elementelor, stabilite în documentaţia de proiect. Metoda de fabricare (cu faţa în sus sau în jos) trebuie să asigure finisarea suprafeţelor conform prevederilor documentaţiei tehnico-normative şi standardelor în vigoare. 8.4 Decofrarea imediat după turnare 8.4.1 Fabricarea elementelor de beton armat de acelaşi tip în volume mari din amestecuri de beton rigide, în scopul reducerii consumului de metal pentru cofraje şi a manoperei, decofrarea elementelor trebuie efectuată imediat după turnare. În acest scop se înlătură bavurile după turnarea şi vibrarea betonului cu condiţia asigurării dimensiunilor geometrice ale elementelor fabricate. 8.4.2 În unele cazuri, când pentru fabricarea elementelor se foloseşte amestec de beton cu rigiditate moderată trebuie efectuată decofrarea parţială imediat după turnare, pe etape sau combinată. Succesiunea de decofrare în aceste cazuri se stabileşte experimental în funcţie de rigiditatea iniţială a amestecului de beton şi timpul de priză. 8.4.3 Decofrarea imediată sau treptată a elementelor după turnare trebuie efectuată cu condiţia că valoarea eforturilor aplicate asupra betonului proaspăt să nu depăşească rezistenţa de structură a acestuia în perioada de întărire. Rezistenţa de structură a amestecului de beton trebuie să fie de minim 0,1 MPa şi să asigure rigiditatea elementelor proaspăt turnate. Rezistenţa de structură a amestecului de beton poate fi obţinută prin diferite metode tehnologice (încălzirea preventivă a
- 28. NCM F.02.04-2007 pag.26 amesteculuide beton, intensificarea procesului de compactare, menţinerea preventivă a elementelor turnate, presare, vacuumare etc.) şi folosind diferite adaosuri. Decofrarea imediat după turnare necesită ca manipularea şi transportarea elementelor să fie lentă, iar finisarea lor să fie efectuată fără aplicarea unor eforturi mari. 9 ÎNTĂRIREA BETONULUI 9.1 Condiţii generale de întărire a betonului 9.1.1 Tratarea termică a elementelor de beton trebuie efectuată în instalaţii termice, conform regimurilor care asigură un consum minim de agenţi termici şi o rezistenţă mecanică care permite decofrarea elementelor de beton, transmiterea tensiunii de la armatură la beton şi realizarea elementelor. 9.1.2 Valorile rezistenţei betonului care transmit tensiunile de la armatura la beton şi realizarea elementelor trebuie să corespundă prevederilor standardelor, documentaţiei de proiect şi prevederilor GOST 18105. 9.1.3 Pentru micşorarea ciclurilor de tratare termică a elementelor de beton şi sporirea numărului de cicluri de circulaţie a tiparelor, trebuie folosite adaosuri acceleratoare de întărire, cimenturi cu întărire rapidă sau încălzire prealabilă a amestecului de beton. 9.1.4 Tratarea termică a elementelor de beton se efectuează prin următoarele metode: a) tratare în camera cu abur; b) tipare încălzitoare (termoactive); c) prin metoda termos; d) alte procedee omologate. 9.2 Utilajul tehnologic de tratare termică a betonului 9.2.1 Camerele de tratare umidotermică reprezintă spaţii închise, izolate de exterior, în care se creează condiţii de temperatură şi umiditate necesare tratamentului accelerat de întărire a betonului (cuve, bazine, incinte etc.) 9.2.2 Pereţii camerelor de tratare umidotermică trebuie căptuşiţi cu materiale termoizolante pentru a limita pierderile de căldură. În acest scop trebuie luate măsuri pentru asigurarea închiderii etanşe a camerei.
- 29. NCM F.02.04-2007 pag.27 9.2.3Pentru încălzirea camerelor de tratare umidotermică se utilizează serpentine (cu abur, apă caldă sau ulei încălzit). Poziţionarea şi racordarea serpentinelor se face astfel încât să se asigure o încălzire uniformă. 9.2.4 Camerele de tratare umidotermică se încălzesc cu abur de joasă presiune, distribuit direct în spaţiul camerelor, care vine în contact cu suprafeţele elementului de beton. 9.2.5 Prelucrarea termică a elementelor de beton uşor trebuie efectuată în camere cu încălzire uscată sau tipare încălzite, prelucrarea termică a elementelor confecţionate în tipare pentru beton armat precomprimat trebuie efectuată în camere de tip tunel sau în camere cu un nivel. 9.2.6 Tiparele încălzitoare reprezintă cofraje cu pereţi dubli în interiorul cărora se asigura creşterea temperaturii la nivelul necesar, datorită agentului termic (abur sub presiune sau apă caldă, uleiuri încălzite etc.) care circulă prin serpentine instalate în interiorul tiparului. 9.2.7 La proiectarea tiparelor trebuie să se ia în considerare următoarele: a) asigurarea încălzirii uniforme pe toată suprafaţa tiparelor care vine în contact cu betonul; b) adoptarea unui strat termoizolant, pe suprafeţele libere, care să limiteze pierderile de căldură; c) asigurarea rigidităţii necesare a tiparelor pentru a evita efectul de deformaţii remanente la manipulările de cofrare şi decofrare. 9.2.8 La recepţia tiparelor încălzitoare, se verifică dimensiunile şi forma geometrică în raport cu prevederile proiectului. Tiparul se consideră corespunzător, dacă diferenţa maximă a temperaturii în puncte diferite nu depăşeşte 100 C. 9.2.9 Elementele cu grosimea de maxim 140 mm pot fi încălzite pe o singură faţă. În acest caz cealaltă faţă trebuie acoperită cu folii impermeabile peste care se aşează saltele termoizolante. Dacă faţa neîncălzită este cofrată, cofrajul trebuie termoizolat. 9.3 Cicluri de tratare termică 9.3.1 Ciclul de tratare termică cuprinde următoarele faze: a) perioada de menţinere, de la terminarea executării elementelor şi până la începerea tratamentului termic;
- 30. NCM F.02.04-2007 pag.28 b)perioada de ridicare a temperaturii, de la începerea încălzirii tiparelor sau camerei şi până la atingerea temperaturii maxime de tratare termică; c) perioada de tratare în regim izotermic; d) perioada de răcire, de la întreruperea încălzirii şi până la decofrarea elementelor. 9.3.2 Menţinerea preliminară a elementelor de beton până la tratarea termică se stabileşte reieşind din specificul tehnologiei de producere a elementului, dar nu mai mică decât durata specificată în Tabelul 8. În cazul tratării termice a elementelor de beton în camere cu presiune mică, casete sau la producerea elementelor din amestec de beton rigid şi armat dispers se admite tratarea termică fără menţinere preliminară. În cazul producerii elementelor de beton precomprimat în tipare, menţinerea preliminară nu trebuie să depăşească 1 h. 9.3.3 Viteza de ridicare a temperaturii în camere şi tipare încălzitoare trebuie stabilită în conformitate cu tipul elementelor (cu un singur strat sau cu mai multe straturi), dimensiunile lor, condiţiile concrete de producere, dar nu mai mare decât valorile specificate în Tabelul 8, cu excepţia cazurilor tratării termice speciale. Se admite ridicarea temperaturii cu o viteză crescătoare, numai pentru elementele din beton armat precomprimat. În cazul producerii elementelor din beton armat precomprimat în tipare, trebuie utilizate amestecuri de beton cu adaosuri de plastifianţi, care micşorează creşterea rezistenţei betonului în timpul ridicării temperaturii. Tabelul 8 Temperatura maximă de tratare termică, 0 C Durata, h, perioadei de Vârsta betonului după decofrare, h Menţinere Ridicare Tratare izotermă Răcire 655 505 355 2 2 2 3-4 2-3 1-2 5-10 21-29 44-60 3-6 2-8 1-12 13-18 27-35 48-64 9.3.4 Temperatura şi durata de tratare izotermă trebuie stabilite în funcţie de tipul de beton, marca cimentului şi eficienţa lui la tratarea termică (degajarea de căldură), dimensiunile elementului de beton. Temperatura maximă de tratare izotermică a elementelor de beton greu cu granulaţie fină şi beton uşor constructiv, nu trebuie să depăşească 80…85o C în caz de utilizare a cimentului cu întărire rapidă şi 90…95o C în caz de folosire a cimentului de portland cu adaos de zgură. În cazul tratării termice cu aburi sau gaze a elementelor de beton uşor constructiv-termoizolant, temperatura mediului trebuie majorată până la 90…95o C şi până la 120…140o C în cazul încălzirii cu încălzitor electric.
- 31. NCM F.02.04-2007 pag.29 9.3.5Viteza de răcire a mediului în camerele de tratare termică trebuie să fie de maxim 30o C/h pentru elemente de beton greu. Pentru elemente de beton cu rezistenţă la îngheţ şi permeabilitate, totodată în cazul tratării termice a elementelor de beton cu granulaţie fină, beton pretensionat, beton în multe straturi şi beton cu strat de finisare, viteza maximă de răcire nu trebuie să depăşească 20o C/h. La extragerea elementelor de beton din camerele de tratare termică, diferenţa de temperatură a suprafeţelor elementelor şi a mediului nu trebuie să depăşească 40o C. 9.3.6 Umiditatea relativă a mediului în timpul tratării izotermice a elementelor de beton greu, beton cu granulaţie fină, beton constructiv uşor şi beton precomprimat trebuie să fie de 90...100%. În cazul tratării termice a elementelor de beton constructiv-termoizolant umiditatea relativă a mediului trebuie să fie de 20…60%. 9.3.7 În cazul tratării termice a elementelor de beton în casete trebuie asigurată încălzirea uniformă a lor. Temperatura în despărţiturile de încălzire trebuie să fie de 90…95o C. Viteza de creştere a temperaturii trebuie să fie de 60…70o C, iar perioada de tratare izotermică trebuie să se efectueze în două etape: a) cu alimentare cu agent termic a despărţiturilor de încălzire; b) fără alimentare cu agent termic a despărţiturilor de încălzire. Durata acestor etape trebuie determinată experimental pentru fiecare caz separat în funcţie de tipul şi clasa de beton, grosimea elementului şi alte prevederi ale documentelor normative. 9.3.8 În cazul încălzirii prealabile a amestecului de beton, temperatura lui nu trebuie să depăşească 60o C, atunci durata de tratare termică a elementelor de beton cu diverse agregate, trebuie micşorată cu minimum 1 h. Timpul de menţinere preliminară a elementelor de beton până la tratarea termică nu trebuie să depăşească 20 min. Se interzice încălzirea preliminară a amestecului de beton pentru producerea elementelor precomprimate de beton. 9.3.9 Tratarea termică în camere inductive a elementelor de beton cu armare densă trebuie efectuată conform regimurilor pentru condiţiile de umiditate joasă, în conformitate cu documentele tehnico-normative. 9.3.10 În cazul tratării termice a elementelor precomprimate de beton confecţionate pe standuri şi în tipare, trebuie respectate specificaţiile desenelor de execuţie pentru excluderea deschiderii fisurilor. Diferenţa de temperatură în
- 32. NCM F.02.04-2007 pag.30 camerăşi suporturi, în cazul confecţionării elementelor de beton pe standuri nu trebuie să depăşească 65 o C. 9.4 Controlul tratamentului umidotermic 9.4.1. Pentru fiecare lot de elemente se consemnează ora începerii şi terminării tratamentului termic şi temperatura de tratare izotermă măsurată la cel puţin trei puncte de control. 9.4.2. Dacă temperatura de tratare nu corespunde prevederilor din fişa tehnologică sau între două citiri se constata o diferenţă mai mare de 100 C, se procedează la corectarea regimului de tratare termică şi asigurarea condiţiilor normale de întărire a betonului. 10 DECOFRAREA, FINISAREA ŞI CONTROLUL CALITĂŢII 10.1 Decofrarea 10.1.1 Decofrarea elementelor prefabricate se face la termenul prevăzut în fişa tehnologică, dacă încercările preliminare confirmă că betonul are rezistenţa prescrisă pentru decofrare. Decofrarea se execută cu deosebită atenţie, pentru ca muchiile elementului să nu se defecteze şi să nu se deterioreze tiparele. Ridicarea elementelor se face cu ajutorul unor dispozitive speciale, care trebuie să fie astfel concepute încât solicitările ce se produc în diferite secţiuni să fie minime. După decofrare, pe fiecare element se notează numărul de ordine din Registrul de evidenţă al verificării calităţii elementelor prefabricate din beton. 10.1.2 Nu se admite operarea elementelor mai devreme de durata prevăzută în fişa tehnologică. 10.1.3 Nu se admite prinderea elementelor în alt mod decât cel prevăzut în proiect sau în fişa tehnologică. Elementele care trebuie transportate numai într-o anumită poziţie, trebuie să fie marcate în mod clar şi vizibil. Urechile, cârligele sau alte piese de ridicat prevăzute, trebuie să aibă aceeaşi înălţime de prindere admiţând ca abateri maxim 10 mm. Aceste piese nu trebuie să fie îndoite sau răsucite în timpul execuţiei, depozitării sau transportării elementelor. Transportul se face folosind piese de fixare, distanţiere sau rastele, care să asigure menţinerea poziţiei elementelor pe tot parcursul, şi evitarea deteriorărilor.
- 33. NCM F.02.04-2007 pag.31 10.1.4Aşezarea elementelor prefabricate în mijloacele de transport şi operarea lor la depozitare se efectuează conform indicaţiilor din proiect sau fişa tehnologică. Aşezarea în depozit se face la minim 100 mm de la sol, dar astfel încât elementele să nu se murdărească cu noroi, pământ etc. Între piese, într-o stivă, se prevăd şipci de lemn cu o grosime de cel puţin 30 mm, dar nu mai mică decât înălţimea urechilor sau cârligelor de agăţare. Şipcile trebuie dispuse în acelaşi plan vertical şi în poziţia indicată în proiect. Nu trebuie depozitate într-o stivă decât elementele de acelaşi tip, aşezarea acestora făcându-se astfel încât marcarea lor să fie vizibilă, iar piesele de ridicare să fie uşor accesibile. 10.2 Finisarea 10.2.1 După decofrare în caz de necesitate unele elemente trebuie finisate şi completate cu detalii. Acest proces tehnologic se efectuează la posturi de finisare specializate, conveiere sau linii tehnologice cu folosirea maşinilor, mecanismelor şi instrumentelor mecanizate. 10.2.2 Finisarea definitivă şi completarea elementelor trebuie să includă toate lucrările necesare pentru a le aduce la cerinţele standardelor sau documentaţiei normative. 10.2.3 Finisarea şi completarea elementelor de beton trebuie să includă următoarele lucrări: a) remedierea defectelor de pe suprafaţă şi muchii, curăţirea pieselor înglobate şi muchiilor de afluenţe, astuparea ştirbirilor, cavernelor şi a altor defecte; b) finisarea suplimentară, şlefuirea suprafeţelor articolelor, montarea articolelor de lemn (după caz), dacă aceste operaţii nu au fost efectuate sau finalizate la posturile de turnare; c) aplicarea (după caz) a acoperirilor hidroizolatoare, injectarea compoziţiilor de ermetizare; d) aplicarea (după caz) a acoperirilor de protecţie; e) completarea elementelor cu detalii în conformitate cu documentaţia de proiect.
- 34. NCM F.02.04-2007 pag.32 10.2.4În cazul în care temperatura aerului înconjurător este mai mică de 0 o C după decofrare articolele trebuie păstrate în halele de fabricare la temperatura de minim 10 o C timp de 6 h până a fi transportate la depozit. 10.3 Caracteristici geometrice 10.3.1 Precizia de execuţie, din punct de vedere geometric, a elementelor prefabricate (inclusiv cea referitoare la detalii, piese înglobate, elemente constructive de umplutură) trebuie să corespundă toleranţelor sau abaterilor maxime admise de proiect sau de alte prescripţii tehnice specifice, în concordanţa cu clasele de precizie stabilite în prezentul normativ. 10.3.2 În cazuri justificate tehnico–economic în baza acordului între părţi, se pot prevedea clase de precizie mai înalte decât cele din prezentul normativ. 10.3.3 În scopul stabilirii toleranţelor sau abaterilor maxime pentru dimensiuni, formă (muchii rectilinii şi suprafeţe plane) şi a poziţiilor relative între muchii (paralelism şi înclinare) se iau în considerare prevederile din prezentul normativ. Toleranţele T pentru dimensiuni (Figura 1) conform GOST 13015. Dimensiuni principale Dimensiune efectivă Figura 1 Tabelul 9 Clasa de precizie (C.P.) Dimensiuni principale, mm 100 101-300 301-900 901-3000 3001-9000 9000 Toleranţe (T), mm 6 3 4 6 8 10 12 7 4 6 10 12 16 20 8 6 10 16 20 24 32 9 10 16 24 32 40 50 10 16 24 40 50 60 80 NOTA - Abaterile limită ale dimensiunilor, ce se verifică conform GOST, SM în vigoare, sunt egale cu jumătate din valoarea toleranţelor, dacă altfel nu Toleranţă (T) Abatere limită superioară (As) Abatere limită inferioară (Ai)
- 35. NCM F.02.04-2007 pag.33 seprecizează prin documentaţia tehnică de execuţie (de exemplu T=10 mm, abaterea limită a=5mm). 10.3.4 Lungimile şi suprafeţele principale, definite conform normativelor în vigoare, se stabilesc prin prescripţii tehnice specifice sau de către proiectant. Pentru elementele prefabricate, având linii sau suprafeţe curbe, în sensul prezentului normativ, abaterile de la rectilinietate şi de la planietate sunt de la formele proiectate ale elementelor (Figura 2, Tabelul 10). 1- Extremităţile lungimii principale Figura 2. Tabelul 10 Clasa de precizie C.PR Lungimea de referinţă în mm ≤300 301-900 901-3000 3000-9000 901-1800 1800 Abaterea limită (FR) în mm 5 2 3 4 5 6 6 3 4 6 8 10 7 4 6 10 12 16 20 8 6 10 12 16 24 32 Abaterile limită de la înclinare (perpendicularitate) APL se stabilesc conform Tabelului 11, Figura 3. Abaterile de la înclinare (perpendicularitate) APL Abatere de la înclinare (perpendicularitate) A PL) Lungime principală Profil principal Profil efectiv Lungime principală parţială sau totală Profil principal Profil efectiv 1 Abatere de la rectilinietate Abatere limită de la rectilinietate (A FR) Figura 3.
- 36. NCM F.02.04-2007 pag.34 Tabelul11 Clasa de precizie CP1 Lungimea principală, mm ≤300 301-900 901-3000 3000 Abaterea limită APL, mm 4 1 2 3 4 5 2 3 4 6 6 3 4 6 10 7 4 6 10 16 Abaterea limită de la paralelism pentru poziţia relativă a muchiilor se stabileşte conform Tabelului 12 (Figura 4). Figura 4. Tabelul 12 Clasa de precizie CP l Distanţa dintre muchiile ce se verifică, mm ≤300 301...900 901...3000 3000 Lungimea principală, mm 300 301...900 901...300 3001...9000 9000 300 301...900 901...3000 3001...9000 9000 300 300...900 901...3000 3001...9000 9000 300 301...900 901...3000 3001...9000 9000 Abaterea limită (APL), mm 4 1 2 3 4 5 2 3 4 5 6 3 4 5 6 8 3 5 6 8 10 5 2 3 4 5 6 3 4 5 6 8 4 5 6 8 10 5 6 8 10 12 6 3 4 5 6 8 4 5 6 8 10 5 6 8 10 12 6 8 10 12 16 7 4 5 6 8 10 5 6 8 10 12 6 8 10 12 16 8 10 12 16 20 10.3.5 Toleranţele şi abaterile limită pentru toate categoriile de caracteristici geometrice critice (caracteristici care influenţează, prin precizia lor, posibilităţile de montare–amplasare a elementului prefabricat, precum şi de finisaj şi de Profil efectiv Profil principal bază Lungime principală Abatere limită de la paralelism (A PL) Distanţa între muchii Baza principală
- 37. NCM F.02.04-2007 pag.35 exploatarea părţii de construcţie din care fac parte), trebuie prevăzute în proiectul fiecărui element prefabricat. Pentru celelalte caracteristici, dacă proiectul nu prevede valori sau clase de precizie ale toleranţelor şi abaterilor limită, la execuţia elementelor prefabricate se iau în considerare cel mult valorile corespunzătoare ultimei clase de precizie din Tabel, ce se referă la categoria de abatere respectivă. 10.3.6 La stabilirea în proiecte a valorilor toleranţelor sau ale abaterilor limită, pentru caracteristicile geometrice se au în vedere următoarele criterii: a) necesităţile şi posibilităţile de montare şi asamblare în condiţiile realizării cerinţelor de siguranţă şi funcţionale; b) implicaţiile alegerii clasei de precizie asupra costului şi cheltuielilor de exploatare ale construcţiei, în corelare cu costul elementelor prefabricate; c) posibilităţile tehnologice de execuţie a elementelor prefabricate. Indicaţiile privind încadrarea caracteristicilor geometrice ale diferitelor categorii de elemente prefabricate în clase de precizie trebuie să fie specificate în reglementările tehnice corespunzătoare grupelor de produse. 10.3.7 Pentru diferite ,dimensiuni precum şi pentru celelalte caracteristici geometrice (de formă şi de poziţie relativă) ale aceluiaşi element prefabricat, se pot alege toleranţe corespunzând unor clase de precizie diferenţiate. 10.3.8 Alte abateri limită privind caracteristicile geometrice şi poziţia găurilor, pieselor înglobate, ale mustăţilor, dispozitivelor de ridicat se precizează prin proiectul de execuţie cu respectarea limitelor prevăzute în prescripţiile tehnice în vigoare. 10.4 Controlul calităţii 10.4.1 Condiţiile tehnice şi regulile de verificare a calităţii elementelor prefabricate se stabilesc prin proiect, în conformitate cu GOST 26433.0, fişa tehnologică şi în baza prevederilor prezentului Normativ. Elementele care nu corespund condiţiilor tehnice prevăzute şi care pot fi recondiţionate, trebuie respinse şi depozitate separat de cele corespunzătoare, marcându-se cu semn de „respins”. Cele corespunzătoare poartă ştampila CTC. Verificarea calităţii se face pe loturi, a căror mărime se stabileşte în conformitate cu prevederile standardelor şi documentelor normative respective.
- 38. NCM F.02.04-2007 pag.36 10.4.2Unitatea executantă trebuie să întocmească un registru de evidenţă a verificării calităţii elementelor prefabricate de beton, conform reglementărilor în vigoare. 10.4.3 Determinarea rezistenţei betonului se face prin încercări pe cuburi supuse condiţiilor de întărire a elementelor în cauză (mediu exterior, protecţie similară, tratare umidotermică etc.). Executarea epruvetelor se efectuează conform GOST 22685 şi GOST 10180, iar încercările se efectuează conform normativelor în vigoare. Încercările de control pe faze se efectuează prin metode nedistructive, conform GOST 22690, şi pe bază de prescripţii speciale. 10.4.4 Pentru încercările de control pe faze, dacă prin proiect nu sunt alte precizări, trebuie luate în considerare condiţiile din Tabelul 3. În funcţie de rezultatele obţinute, în documentul de expediere a elementelor şi în Registrul de evidenţă, se consemnează, dacă sunt îndeplinite condiţiile de rezistenţă pentru livrare–montaj. 10.4.5 Interpretarea rezultatelor obţinute la vârsta de 28 zile se face în conformitate cu prevederile standardelor în vigoare. 10.4.6 În cazul elementelor prefabricate livrate de alte unităţi, la primirea acestora, dirigintele de şantier are următoarele obligaţii: a) verificarea prezenţei certificatului de calitate, pentru fiecare lot recepţionat; b) verificarea corespunderii tipului de element livrat cu cel prevăzut în proiect şi comandă; c) verificarea aspectului, formei şi dimensiunilor principale. Elementele care se livrează gata finisate, trebuie protejate astfel încât să nu sufere degradări în perioada de depozitare. 10.4.7 Regulamentul privind certificarea de conformitate a calităţii produselor folosite în construcţii se aplică la toţi producători de prefabricate. Elementele care nu au certificat de calitate sau nu sunt conforme trebuie respinse.
- 39. NCM F.02.04-2007 pag.37 11MARCARE, DEPOZITARE, TRANSPORTARE ŞI LIVRARE A ELEMENTELOR 11.1 Elementele de beton, beton armat precomprimat, care au trecut controlul calităţii se marchează cu vopsea rezistentă la apă conform prevederilor GOST 13015. 11.2 Marcarea se efectuează pe feţele elementelor, care după montare rămân vizibile. 11.3 La elementele prefabricate de importanţă secundară şi la elementele prefabricate nestructurale de importanţă redusă, conţinutul marcajului se poate stabili prin proiect. Pentru elementele prefabricate nestructurale de importanţă redusă, care se manipulează pachetizat, se poate marca numai o parte din piese, conform indicaţiilor din standardele de produs sau din proiect. 11.4 Elementele de beton precomprimat, la care valorile contrasăgeţilor depăşesc abaterile prevăzute prin proiect, se pot livra pe baza unor condiţii stabilite de producător şi beneficiar cu avizul proiectantului sau al expertului specializat în domeniu. 11.5 Depozitarea se face pe loturi de elemente prefabricate de acelaşi tip şi dimensiuni, în depozite utilate special, pentru a permite operarea lor. De asemenea, depozitele trebuie să fie astfel amenajate încât să se asigure integritatea produselor şi să nu permită murdărirea lor. Este interzisă depozitarea produselor respinse în depozitul organizat pentru produse finite. 11.6 Transportul se face funcţie de elementul prefabricat respectiv, în aşa fel încât să se asigure integritatea acestuia. 11.7 La aşezarea pieselor în depozit cât şi la transport trebuie respectate indicaţiile proiectului de execuţie a elementului prefabricat respectiv: a) condiţii de rezemare; b) numărul maxim de elemente depozitate prin suprapunere; c) modul de transport. De asemenea, trebuie respectate masurile de protecţie a muncii, prevăzute în normativele în vigoare, precum şi eventualele măsuri speciale specificate în proiect. 11.8 Livrarea elementelor prefabricate se face numai după verificarea bucată cu bucată şi după acceptarea lor în conformitate cu prezentul normativ.
- 40. NCM F.02.04-2007 pag.38 Seinterzice ca elementele prefabricate declasate sau respinse să fie utilizate pentru destinaţia dată prin proiect, ele fiind acceptate şi utilizate pentru alte lucrări numai cu avizul proiectantului şi beneficiarului noii destinaţii. 11.9 Fiecare lot de livrare trebuie să fie însoţit de un document de certificare a calităţii, întocmit conform reglementărilor legale în vigoare. 12 PROTECŢIA MUNCII 12.1 La executarea lucrărilor de fabricare a elementelor de beton, beton armat şi beton precomprimat se admit persoane în vârstă de la 18 ani, care au trecut un instructaj special şi controlul medical. 12.2 Securitatea în procesul de fabricare a elementelor de beton armat trebuie să fie asigurată prin alegerea regimurilor corespunzătoare pentru procesele tehnologice, regimurilor de lucru pentru utilajele tehnologice, prin amplasarea raţională a acestora, alegerea metodelor raţionale de depozitare şi transportare a materiilor prime şi de fabricare finală, prin instruirea profesională a personalului şi folosirea mijloacelor de protecţie. Procesele de fabricare trebuie să corespundă prevederilor GOST 12.3.002. 12.3 Toate lucrările ce ţin de fabricarea elementelor de beton armat şi beton precomprimat trebuie să corespundă prevederilor SNiP III-4-80, precum şi normativelor de profil privind protecţia muncii şi tehnica securităţii. 12.4 Utilajele tehnologice trebuie să corespundă condiţiilor de securitate conform GOST 12.2.003. 12.5 Elementele rotative şi tăietoare ale utilajelor tehnologice trebuie să fie îngrădite. 12.6 Echipamentele electrice trebuie să corespundă condiţiilor de securitate conform GOST 12.1.013, GOST 12.1.019 şi să fie legate la pământ. 12.7 Lucrările de încărcare-descărcare şi de depozitare trebuie să fie executate în conformitate cu GOST 12.3.009. Succesiunea şi metodele ce asigură siguranţa de executare a lucrărilor trebuie să fie specificate în fişele tehnologice. 12.8 În cazul fabricării elementelor de beton, beton armat şi beton armat precomprimat trebuie respectate cerinţele de siguranţă deosebite, care prevăd: a) organizarea instruirii personalului privind protecţia muncii în conformitate cu GOST 12.0.004, GOST 12.1.003, GOST 12.1.007, GOST 12.1.012 şi GOST 12.1.041;
- 41. NCM F.02.04-2007 pag.39 b)asigurarea condiţiilor de muncă în conformitate cu GOST 12.1.003, GOST 12.1.004, GOST 12.1.005, GOST 12.1.007, GOST 12.1.011, GOST 12.1.012, GOST 12.1.014, GOST 12.2.003, GOST 12.3.002, GOST 12.4.009 şi GOST 12.4.021; c) asigurarea personalului cu îmbrăcăminte şi mijloace de protecţie, conform GOST 27575. Pentru deservirea instalaţiilor de pretensionare, executarea lucrărilor de pregătire şi pretensionare a armăturii, deservirea instalaţiilor electrotermice şi electrotermomecanice trebuie admişi numai specialişti instruiţi special. Trebuie prevăzute măsuri speciale de protecţie pentru evitarea cazurilor de rupere accidentală a armăturii. 12.9 Compoziţiile pentru ungerea tiparelor conţin combustibil lichid, de aceea trebuie strict respectate prevederile GOST 12.1.004. De asemenea, trebuie respectate cerinţele privind pericolul de explozie şi cerinţele igienico-sanitare, deoarece în majoritatea cazurilor amestecurile de beton se prepară cu adaosuri de diferite substanţe chimice. 12.10 Concentraţia de substanţe nocive în aerul din zona de lucru, temperatura aerului, umiditatea şi viteza de circulaţie a aerului nu trebuie să depăşească limitele prevăzute de GOST 12.1.005. Toate halele de producţie şi toate încăperile auxiliare trebuie să fie dotate cu sisteme de ventilaţie artificială, naturală sau combinată. 12.11 Nivelul de zgomot la locurile de muncă nu trebuie să depăşească nivelul prevăzut de GOST 12.1.003. Pentru reducerea nivelului de zgomot trebuie respectate măsurile prevăzute de GOST 12.1.003. 12.12 Nivelul de vibraţie la locurile de muncă nu trebuie să depăşească nivelul prevăzut de GOST 12.1.012. Pentru a exclude acţiunea negativă a vibraţiei asupra oamenilor trebuie respectate următoarele cerinţe: a) constructive; b) dirijarea procesului de producţie de la distanţă; c) folosirea mijloacelor individuale de protecţie; 12.13 Iluminatul natural şi artificial în halele de producţie principale şi pe teritoriul întreprinderii trebuie să corespundă prevederilor SNiP II-4-79. 12.14 Procesele tehnologice pentru fabricarea elementelor de beton nu trebuie să polueze mediul înconjurător. Conţinutul de substanţe nocive în aerul evacuat nu trebuie să contribuie la poluarea mediului înconjurător.
- 42. NCM F.02.04-2007 pag.40 CU P R I N S 1 Domeniu de aplicare......................................................................................1 2 Referinţe.........................................................................................................2 3 Principii generale...........................................................................................6 4 Condiţii tehnice generale de calitate a materiilor prime................................6 4.1 Lianţi........................................................................................................6 4.2 Agregate...................................................................................................7 4.3 Adaosuri şi apa.........................................................................................7 4.4 Armătură..................................................................................................8 4.5 Materiale de finisare şi izolare.................................................................8 5 Prepararea amestecului de beton....................................................................8 5.1 Condiţii generale......................................................................................8 5.2 Prepararea amestecului de beton..............................................................9 5.3 Controlul calităţii amestecului de beton ...............................................10 6 Confecţionarea articolelor din armatură......................................................11 6.1 Condiţii generale....................................................................................11 6.2 Fasonarea armăturii................................................................................11 6.3 Controlul calităţii a articolelor de armare..............................................14 7 Tipare, casete, standuri. Pregătirea lor şi armarea la turnarea elementelor...................................................................................................14 8 Turnarea elementelor...................................................................................16 8.1 Condiţii generale....................................................................................14 8.2 Turnarea şi compactarea amestecului de beton.....................................19 8.3 Finisarea elementelor după de turnare...................................................24 8.4 Decofrarea imediat după turnare............................................................25
- 43. NCM F.02.04-2007 pag.41 9Întărirea betonului........................................................................................26 9.1 Condiţii generale de întărire a betonului................................................26 9.2 Utilajul tehnologic de tratare termică a betonului termice....................26 9.3 Cicluri de tratare termică.......................................................................27 9.4 Controlul tratamentului umidotermic....................................................30 10 Decofrarea, finisarea şi controlul calităţii....................................................30 10.1 Decofrarea............................................................................................30 10.2 Finisarea ..............................................................................................31 10.3 Caracteristici geometrice ....................................................................32 10.4 Controlul calităţii ................................................................................35 11 Marcare, depozitare, transportare şi livrare a elementelor...........................37 12 Protecţia muncii ..........................................................................................38