Muzeul civilizatiei urbane Brasov

1. Muzeul civilizatiei urbane-Brasov

5. • Muzeul civilizatiei urbane a Brasovului,este adapostit intr-un monument de
arhitectura civila reprezentativ spatiilor comerciale publice si private ale
ora-selor transilvanene din sec 16-19-lea.Cladirea a fost refacuta in
1566,datare descoperita pe un ancadrament de piatra cu ocazia recentelor
cercetari. Cladirea se ridica pe 3 niveluri: subsolul a fost folosit ca
pivnita ptr.depozi-tarea marfurilor in tranzit. Parterul cuprinde o incapere
lunga cu bolta semicilindrica ,ce poarta o pictura decorativa cu elemente
florale si vegetale din sec 18-lea. Mansarda restaurata,a pus in evidenta
ansamblul arhitecto-nic de lemn,care arata maestria dulgherilor brasoveni.
Spatiile muzeale propuse vor ilustra segmente de comportament
urban:pivnita de marfuri,parter-spatii comerciale,nivelul 1:spatiu de
locuit ptr.oraseni,nivelul 2:spatiu ptr.expozitii
tematice,conferinte,colocvii.Cladirea pastreaza origina-litatea in proportie de
80%. Intre anii 1993-2008 s-a desfasurat consolida- rea si restaurarrea ei.

15. Sala cu bolta alba si decoratie florala (nivelul 2) a peretilor permite vizitatori-
lor sa perceapa tipul de decorare al peretilor interiori din sec al 18-lea

32. Protocolul magistratului Brasovului,cu mentiunea
fam.Clocius,in legatura cu modificarile casei,anul
1785,detaliu coperta

33. Inscriptia din sediul judetului,Targului din Casa Sfatului
despre hotararrea Dietei de la Turda din 1550,ca in toata
Transilvania sa fie folosite aceleas unitati de masura:
cabla,ferdela,octavala,si libra. Lateral,sunt documente in
care,negustorii din Tara Romaneasca au platit “vigesima”
in anul 1554 si marfurile pe care le-au adus.

34. In subsolul cladirii se afla doua spatii de depozitare a marfurilor aduse
de negustori si carausi.

36. Spatiu comercial cu marfuri aduse de
negustorii din Europa,numite si marfuri
nemtesti:coloniale,panzeturi,postavuri,br
oderii,marfuri turcesti,matase,covoare

38. La Brasov,patura bogata sau familiile nobile ale sasilor numiti patricieni
si-au zugravit spatiile de locuit cu decoratii de natura clasicizanta,au asi-
milat mobila Biedermaier si au adoptat alte maniere de servitul meselor

45. Traditia textila a Brasovului s-a pastrat si in sec.al 19-lea prin
existenta in Brasov a unui numar de ateliere mestesugaresti
care lucrau in spiritul modei apusene.

51. Palariile erau lucrate pe calapod la cald,din fetru de par de iepure,de
culoare inchisa penrtru evenimente deosebite.In timpul verii se purtau
palarii din pai de orez.

58. O fresca a societatii brasovene la sfarsitul sec al 19-lea realizata de Leopold
Adler 1848-1924.

60. Spatiu pentru expozitii temporare

61. Mansarda ,restaurata, a pus in evidenta ansamblu arhiteconic din lemn
care sustine invelitoarea din tigla solzi.