Grecia, cunoscută oficial ca Republica Elenă, este o țară din Europa de Sud, situată la intersecția între Europa, Asia și Africa, cu un sistem politic bipartid dominat de Partidul Noua Democrație și PASOK. Economia sa este bine dezvoltată, având un sector de servicii care reprezintă 85% din PIB, cu turismul jucând un rol central prin atragerea a milioane de turiști anual. În ceea ce privește demografia, majoritatea populației este etnic greacă, iar 98% din populația țării este creștin-ortodoxă.

2. 1.1. Harta administrativa a
Greciei.

3. 1.2. Prezentarea
geografică
Grecia, oficial, Republica Elenă,
cunoscută încă din antichitate și sub
denumirea de Elada, este o țară
din Europa de Sud.
Grecia se află amplasată strategic la
intersecția între Europa, Asia de
Vest și Africa, și se învecinează la nord-
vest cu Albania, la nord cu Macedonia și
cu Bulgaria, și la nord-est cu Turcia.

4. 1.3. Prezentarea politică
De la restaurarea democrației, sistemul
bipartid grecesc a fost dominat de partidul
liberal-conservator Noua Democrație și de
cel social-democrat Mișcarea Socialistă
Pan-elenă (PASOK). Alte partide
importante sunt Partidul Comunist al
Greciei (KKE),Coaliția pentru o Stângă
Radicală (SYRIZA), Adunarea Populară
Ortodoxă (LAOS) și Asociația Populară –
Zorii de Aur .

5. 1.4. Cele mai importante aspecte în
dezvoltarea economică și socială
(1)
Grecia este o țară dezvoltată cu standarde de viață
ridicate. Economia sa cuprinde sectorul servicii (85%)
și industria (12%), în timp ce agricultura formează 3%
din produsul național brut. Printre cele mai importante
sectoare economice se numără turismul (cu 14,9
milioane de turiști internaționali în 2009, este a șaptea
cea mai vizitată țară a Uniunii Europene și a 16-a din
lume de către Organizația Mondială a Turismului); și
navigația comercială (cu 16,2% din capacitatea
mondială totală, marina comercială greacă fiind cea mai
mare din lume), în timp ce țara este și un considerabil
producător agricol (incluzând culturile de pește) în
cadrul uniunii.

6. 1.4. Cele mai importante aspecte în
dezvoltarea economică și socială
(2)
 Un procentaj important din venitul național grecesc
provine din turism. Turismul finanțează 16% din produsul
intern brut. Conform statisticilor Eurostat, Grecia a primit
în 2009 peste 19,5 milioane de turiști, în creștere față de
cei 17,7 milioane care au venit în 2007.
 Marea majoritate a vizitatorilor Greciei din 2007 provin de
pe continentul european, în număr de 12,7 milioane, Deși
majoritatea vizitatorilor de o singură naționalitate sunt cei
din Regatul Unit, (2,6 milioane), urmați îndeaproape de
cei din Germania (2,3 milioane). În 2010, cea mai vizitată
regiune a Greciei a fost Macedonia Centrală, cu 18% din
fluxul total național de turiști (în total 3,6 milioane de
turiști), urmată de Attica cu 2,6 milioane și
de Pelopones cu 1,8 milioane. Grecia de Nord este cea
mai vizitată regiune geografică, cu 6,5 milioane de turiști,
urmată de Grecia Centrală cu 6,3 milioane.

7. 1.5. Scurt istoric de la primele
prezente ale Greciei.
 Grecia este leagănul primelor civilizații
europene avansate și locul unde s-a
născut civilizația occidentală, începând
cu civilizația cicladică din insulele
din Marea Egee pe la 3200 î.Hr., civilizația
minoică din Creta (2700–1500 î.Hr.), și
apoi civilizația miceniană pe continent
(1900–1100 î.Hr.). Sfârșitul Epocii
Întunecate este datat prin tradiție la anul
776 î.Hr., anul primelor Jocuri Olimpice.

8. Harta Greciei din perioada (750-550
î.Hr.)

9. Au urmat apoi miscari teritoriale si ale
populatiei ale statului elen in perioade
principale ca:
- Perioadele elenistică și romană
(323 î.Hr.–secolul al IV-lea d.Hr.).
Aici, in principiu, iese in evidenta Alexandru
cel Mare anexand teritorii ca, Egiptul, Imperiul
Persan și regiuni din India.
- Perioada medievala (Imperiul Bizantin 476
d.Hr.-1453 d.Hr).
Statul bizantin se deosebea de celelalte state
medievale prin puternica sa centralizare
administrativă, fiind primul stat centralizat și
singurul până în sec. XIII.

10. Harta Greciei din perioada
medievală

11. Perioada otomană (1453-1821)
As putea nota ca in aceasta perioada, Biserica
Ortodoxă Greacă și Patriarhia Ecumenică de
Constantinopol erau considerate de guvernele otomane
ca autorități dominante asupra întregii populații
ortodoxe din Imperiul Otoman, indiferent dacă era sau
nu grecească.
Natura administrației otomane a Greciei era însă
variată, și era aplicată arbitrar și adesea dur. Unele
orașe aveau guvernatori numiți de sultan, în timp ce
altele (cum ar fi Atena) se bucurau de o oarecare
autonomie. Regiunile muntoase din interior și
numeroase insule au rămas practic autonome față de
statul otoman timp de mai multe secole.

12. Secolele 19 si 20

13. Evolutia teritoriala a Greciei din
anul 1832 pana in 1947:

14. Epoca ce a urmat a fost una
marcată de instabilitate, umbrită de
dificila misiune de a introduce un
milion și jumătate de refugiați greci
din Turcia în societatea grecească.
Populația greacă a Istanbulului a
scăzut de la 300.000 în 1900 la
circa 3.000 în 2001.

15. 2.1. Graficul populatiei legale –
Grecia
9,400,000
9,600,000
9,800,000
10,000,000
10,200,000
10,400,000
10,600,000
10,800,000
11,000,000
11,200,000
Populatie legala Grecia:
1990-2013

16. Se observa o crestere a populatiei totale din Grecia din
anul 1990 pana in anul 2009, din acest an, pana in 2013,
populatia totala aflandu-se usor pe o panta
descrescatoare. As putea adauga ca aceasta scadere a
populatiei se datoreaza si crizei economice care a
inceput in anul 2010, si, care nici pana acum nu s-a
terminat.
Organizația statistică oficială a Greciei este Autoritatea
Statistică Elenă (ELSTAT), conform căreia populația
Greciei în 2011 era de 10.815.197 de locuitori. Societatea
grecească este destul de omogen, 94% din populație
fiind formată din etnici greci vorbitori de limbă greacă.
Aproape două treimi din greci trăiesc în zone urbane.
Cele mai mari și mai influente centre metropolitane ale
Greciei sunt Atena și Salonic, cu populații metropolitane
de circa 4 milioane și respectiv un milion de locuitori.

17. 2.2 a. Structura populatiei pe
categorii de sexe
4,600,000
4,800,000
5,000,000
5,200,000
5,400,000
5,600,000
5,800,000
1990 1995 2000 2006 2010 2013
Populația in funcție de sex:
1990, 1995, 2000, 2006, 2010, 2013
Masculin
Feminin

18. b. Gruparea de categorii de
varsta
0
200,000
400,000
600,000
800,000
1,000,000
1,200,000
<5ani
5-9ani
10-14ani
15-19ani
20-24ani
25-29ani
30-34ani
35-39ani
40-44ani
45-49ani
50-54ani
55-59ani
60-64ani
65-69ani
70-74ani
>75ani
Populația Greciei - grupe cincinale de vârstă.
Anii: 1990, 2000, 2013.
1990 2000 2013

19. c. Structura populatiei in functie de
statutul marital
0
1,000,000
2,000,000
3,000,000
4,000,000
5,000,000
6,000,000
Niciodata
casatorit/a
Casatorit/a Vaduv/a Divortat/a
Populația Greciei în funcție de statutul marital.
Anii: 2001, 2011.
2001
2011

20. Populatia Greciei in functie
de etnie

21. Populația Greciei in functie
de etnie.
Anul 2006.
Greci
Albanezi
Bulgari
Romani
Altii
Populația Greciei după
etnie.
Anul 2011.
Greci
Albanezi
Bulgari
Romani
Altii

22. Structura populatiei in functie
de religie
0 2,000,000 4,000,000 6,000,000 8,000,000 10,000,000 12,000,000
Crestin-Ortodoxa
Musulmana
Altele
Populația Greciei după religie.
Anii: 2001, 2006.
2006
2001

23. In ambii ani, 2001 si 2006, procentele nu s-a
schimbat semnificativ ramanand la :
- 98% religie crestin-ortodoxa,
- 1,2-1,3% religia musulmana,
- 0,7% alte religii.
Grecia este tara cu cel mai mare procent al
populatiei crestin-ortodoxe din lume.
Într-un sondaj Eurobarometru efectuat în 2010
de Eurostat, 79% din cetățenii greci au răspuns
că „cred că există un Dumnezeu”. Conform altor
surse, 15,8% din greci se autodescriu drept
„foarte religioși”, cel mai ridicat procent din toate
țările europene. Acest sondaj a găsit și că doar
3,5% nu au mers niciodată la biserică, față de
4,9% în Polonia și 59,1% în Cehia.

24. 2.3. a. Piramida
varstelor

25. -10.0 -5.0 0.0 5.0 10.0 15.0
Mai putin de 5 ani
Intre 5 si 9 ani
Intre 10 si 14 ani
Intre 15 si 19 ani
Intre 20 si 24 ani
Intre 25 si 29 ani
Intre 30 si 34 ani
Intre 35 si 39 ani
Intre 40 si 44 ani
Intre 45 si 49 ani
Intre 50 si 54 ani
Intre 55 si 59 ani
Intre 60 si 64 ani
Intre 65 si 69 ani
Intre 70 si 74 ani
75 sau peste
Pondere
femei
Pondere
barbati
-10.0 -5.0 0.0 5.0 10.0 15.0
Mai putin de 5 ani
Intre 5 si 9 ani
Intre 10 si 14 ani
Intre 15 si 19 ani
Intre 20 si 24 ani
Intre 25 si 29 ani
Intre 30 si 34 ani
Intre 35 si 39 ani
Intre 40 si 44 ani
Intre 45 si 49 ani
Intre 50 si 54 ani
Intre 55 si 59 ani
Intre 60 si 64 ani
Intre 65 si 69 ani
Intre 70 si 74 ani
75 sau peste
Pondere
femei
Pondere
barbati
Anul 2007
Anul 2012

26. 2.3. b. Raport masculinitate -
feminitate anii 2007 si 2012
0.00
0.20
0.40
0.60
0.80
1.00
1.20
Maiputinde5ani
Intre5si9ani
Intre10si14ani
Intre15si19ani
Intre20si24ani
Intre25si29ani
Intre30si34ani
Intre35si39ani
Intre40si44ani
Intre45si49ani
Intre50si54ani
Intre55si59ani
Intre60si64ani
Intre65si69ani
Intre70si74ani
75saupeste
Raport m/f. Anii 2007, 2012
raport m/f 2007
raport m/f 2012

27. Din aceste tabele denota ca populatia Greciei este
imbatranita, un procent de 17-18% semnificandu-l
persoanele de peste 75 de ani. As putea spune ca totusi
acest procent semnifica un trai bun al majoritatii populatiei
Greciei, stiind sa isi faca alimentatia un aliat.
Un exemplu care demonstreaza traiul lor sanatos este
cresterea productiei fermelor ecologice la un procentaj de
885% in anul 2007 fata de anul 2000, fiind chiar cel mai
mare procentaj din Uniunea Europeana.
Fata de anul 2007 in anul 2012 se observa un raport
masculin/feminin mai mare, pana in jurul varstei de 34 de
ani, incepand apoi sa coboare usor sub 1.
Pana in jurul varstei de 70 de ani raportul masculin/feminin
se afla intr-o continua descrestere, datorandu-se si
raportului de imbolnavire mai tarzie a femeilor fata de
barbati.

28. 2.4. Demografie electorala
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40%
Noua democratie
Miscarea socialista panelenica
Partidul comunist
Miscarea social-democrata
Coalitia de stanga
Altele
Alegeri europarlamentare - Grecia.
Anul 1999.
0.00% 5.00% 10.00% 15.00% 20.00% 25.00% 30.00% 35.00% 40.00% 45.00%
Noua democratie
Miscarea socialista panelenica
Partidul comunist
Coalitia de stanga
Partidul popular ortodox
Altele
Alegeri europarlamentare - Grecia.
Anul 2004.

29. 0.00% 5.00% 10.00% 15.00% 20.00% 25.00% 30.00% 35.00% 40.00%
Miscarea socialista panelenica
Noua democratie
Partidul comunist
Partidul popular ortodox
Coalitia de stangii radicale
Partidul ecologist
Altele
Alegeri europarlamentare - Grecia.
Anul 2009.
0.00% 5.00% 10.00% 15.00% 20.00% 25.00% 30.00%
Coalitia de stangii radicale
Noua democratie
Golden Dawn
Olive Tree
The river
Partidul comunist
Grecii independenti
Altele
Alegeri europarlamentare - Grecia.
Anul 2014.

30. In anii 1999 si 2004, Noua Democratie a obtinut cele
mai multe locuri in Parlamentul European, in frunte
aflandu-se Kostas Karamanlis, 9 in 1999 si 11 in 2004.
Pe locurile 2, respectiv 3 s-au situat urmatoarele
partide: Miscarea Socialista Panelenica si Partidul
Comunist.
In anul 2009, cele mai multe locuri le-a obtinut
partidul, Miscarea Socialista Panelenica, impreuna cu
partidul Noua Democratie, in numar de 8.
In anul 2014, partidul de extremă-stânga Syriza are un
uşor avans faţă de formaţiunea Noua Democraţie, a
premierului Antonis Samaras, conform sondajelor de tip
exit-poll efectuate în cadrul scrutinului europarlamentar
din Grecia. Syriza, condusă de Alexis Tsipras, a obţinut
între 26% şi 27% din voturi, iar ND, între 23% şi 24%,
conform sondajelor de opinie.

31. 3. Natalitatea

32. 90,000
95,000
100,000
105,000
110,000
115,000
120,000
Numarul nascutilor vii in perioada:
1995 - 2012.
Din acest tabel se poate observa ca din anul 1995, pana in
anii 2007, 2008 numarul nascutilor vii se afla in crestere.
Din nefericire, din anul 2008 numarul nascutilor vii se afla
intr-o descrestere rapida, ajungandu-se ca populatia de
nascuti vii sa fie mai mica in 2012 fata de 1995.

33. 0
5,000
10,000
15,000
20,000
25,000
30,000
35,000
40,000
10 - 14
ani
15 - 19
ani
20 - 24
ani
25 - 29
ani
30 -34
ani
35 - 39
ani
40 - 44
ani
45 - 49
ani
> 50 ani
Natalitatea in functie de varsta mamei.
Anii: 1995, 2004, 2012.
Din acest tabel se poate observa ca evolutia natalitatii in functie de
varsta mamei, tinde spre nasterea unui copil la varsta optima de 30-34
de ani in anul 2012, fata de 1995 in care predomina perioada de varsta
dintre 25 si 29 de ani.

34. 0
2,000
4,000
6,000
8,000
10,000
12,000
Natalitatea in functie de luna nasterii.
Anii: 1995, 2000, 2007, 2012.
1995
2000
2007
2012
Se oberva ca din acesti 4 ani, numarul maxim de copii au
luat nastere in lunile octombrie si iulie ale anului 2007. Se
observa o dominanta numerica a celor nascuti in lunile de
vara si toamna fata de cei nascuti in lunile de iarna si
primavara.

35. 0
10,000
20,000
30,000
40,000
50,000
60,000
70,000
2007 2008 2009 2010 2011 2012
Natalitatea in functie de sex.
Anii: 2007-2012.
Males
Females

36. 4.Mortalitatea

37. 90,000
95,000
100,000
105,000
110,000
115,000
120,000
Numarul de decedați.
Anii 1995-2012
Din acest tabel se poate observa ca in general mortalitatea
din 1995 pana in 2012 este in crestere. Au fost mici
descresteri intre anii 2000-2003 si intre ani 2006-2008.

38. 0
10,000
20,000
30,000
40,000
50,000
60,000
70,000
Numarul de decedati in functie de sex.
Anii: 1995-2012.
Masculin
Feminin
In acest tabel se poate observa ca numarul decedatilor de
sex masculin este in fiecare an mai mare decat celor de
sex feminin, iar pentru ambele sexe numarul de decedati s-
a aflat pe o panta crescatoare inca din 1995 pana in 2012.

39. 0
5,000
10,000
15,000
20,000
25,000
30,000
35,000
Numarul de decedati in functie de anotimp.
1995 - 2012.
Primavara
Vara
Toamna
Iarna
In majoritatea anilor se observa o dominanta numerica a celor
decedati iarna si primavara. Din pacate pentru Grecia, cel mai
mare numar de decedati in primavara, vara si iarna se gasesc in
anul 2012. Se observa ca, in anul 2000 a fost o iarna destul de
grea pentru locuitorii greci.

40. 0
1,000
2,000
3,000
4,000
5,000
6,000
7,000
< 5 ani 5 - 9 ani 10 - 14 ani15 - 19 ani20 - 24 ani25 - 29 ani30 - 34 ani35 - 39 ani40 - 44 ani45 - 49 ani50 - 54 ani55 - 59 ani60 - 64 ani
Mortalitate in functie de varsta(0-64 ani)
Anii: 1995, 2001, 2012.
1995
2001
2012
0
20,000
40,000
60,000
80,000
100,000
120,000
1995 2001 2012
Mortalitate in functie de varsta(>65 ani)
Anii: 1995, 2001, 2012.

41. 0
20
40
60
80
100
120
140
160
2007 2008 2009 2010 2011 2012
Mortalitatea din interiorul primului an de viata. Anii: 2007-2012.
0 zile
1 - 6 zile
7 - 27 zile
28 zile - 1 an
0.0
1.0
2.0
3.0
4.0
5.0
6.0
7.0
8.0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Rata mortalitatii in interiorul primului an de viata.
Anii: 2000-2012.
Rata mortalitatii - nou nascuti
Rata mortalitatii - 1 - 6 zile
Rata mortalitatii - 7 - 27 zile
Rata mortalitatii - 28 zile - 1 an

42. Se observa o scadere din anul 2007 pana
in anul 2012 a numarului de decedati in
interiorul primului an de viata, ceea ce
reprezinta si o avansare a tehnologiei din
spitale. Este un grafic bun pentru Grecia,
cu speranta ca se va afla pe aceeasi panta
descrescatoare si in urmatorii ani.

43. 5. Migratia externa

44. 0
20,000
40,000
60,000
80,000
100,000
120,000
140,000
160,000
180,000
2010 2011 2012
Raport Emigratie - Imigratie.
Anii: 2010, 2011, 2012.
Emigratie
Imigratie

45. 0
2,000
4,000
6,000
8,000
10,000
12,000
14,000
16,000
18,000
<5ani
5-9ani
10-14ani
15-19ani
20-24ani
25-29ani
30-34ani
35-39ani
40-44ani
45-49ani
50-54ani
44-59ani
60-64ani
>65ani
Imigratie dupa categoria de varsta.
Anii: 2010, 2011, 2012.
2010
2011
2012

46. 0
10,000
20,000
30,000
40,000
50,000
60,000
70,000
2010 2011 2012
Imigratie in functie de sex.
Anii: 2010, 2011, 2012.
Masculin
Feminin

47. 0
5,000
10,000
15,000
20,000
25,000
30,000
<5ani
5-9ani
10-14ani
15-19ani
20-24ani
25-29ani
30-34ani
35-39ani
40-44ani
45-49ani
50-54ani
44-59ani
60-64ani
>65ani
Emigratie in functie de categoria de varsta.
Anii: 2010, 2011, 2012.
2010
2011
2012

48. 0
10,000
20,000
30,000
40,000
50,000
60,000
70,000
80,000
90,000
100,000
2010 2011 2012
Emigratie in functie de sex.
Anii: 2010, 2011, 2012.
Males
Females

49. De-a lungul secolului al XX-lea, milioane de greci au
emigrat în Statele Unite, Regatul Unit, Australia, Canada și
Germania, constituind o numeroasă diaspora. Migrația netă a
început să devină pozitivă începând cu anii 1970, dar până la
începutul anilor 1990, principalul influx a fost cel al foștilor
emigranți reveniți în țară
Un studiu al Observatorului Mediteranean pentru migrație
susține că recensământul din 2001 a înregistrat 762.191 de
persoane fără cetățenie greacă ce trăiau în Grecia, ceea ce
ar constitui circa 7% din totalul populației. Dintre rezidenții
străini, 48.560 erau cetățeni ai altor state din UE și 17.426
erau ciprioți cu statut privilegiat. Majoritatea provin din țări
est-europene extracomunitare: Albania (56%), Bulgaria (5%)
și România (3%), în timp ce imigranții din statele fostei URSS
(Georgia, Rusia, Ucraina, Moldova, etc.) compuneau 10%
din total.

50. Cea mai mare aglomerare de populație de imigranți
extracomunitari se află în marile centre urbane, în
principal în Atena, cu 132.000 de imigranți, adică 17%
din populația locală, urmată de Salonic, cu 27.000 de
imigranți, adică 7% din populația locală. Există și un
număr considerabil de etnici greci cetățeni străini
proveniți din minoritățile grecești din Albania și din fosta
Uniune Sovietică.
Grecia, împreună cu Italia și cu Spania, se confruntă
cu un mare influx de imigranți ilegali ce încearcă să
pătrundă în UE prin țară. Imigranții ilegali ce pătrund în
Grecia o fac mai ales pe la frontiera cu Turcia de pe râul
Evros. În 2012, majoritatea imigranților ilegali ce intrau
în Grecia proveneau din Afganistan, urmați
de pakistanezi și persoane dinBangladesh. Începând
din 2012, operațiuni polițienești cotidiene pe scară largă
(denumite „Xenios Zeus”) au loc în Atena și în alte mari
orașe grecești pentru detenția imigranților ilegali.

51. Sursa tabele – Eurostat;
Informatii despre Grecia –
Wikipedia.